Tătarii în istoriografia universală: = the Tatars in world historiography
Gespeichert in:
1. Verfasser: | |
---|---|
Format: | Buch |
Sprache: | Romanian English |
Veröffentlicht: |
Cluj-Napoca
Presa Universitară Clujeană
2023
|
Schlagworte: | |
Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Literaturverzeichnis Register // Gemischte Register |
Beschreibung: | 367 Seiten |
ISBN: | 9786063718601 |
Internformat
MARC
LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
---|---|---|---|
001 | BV049569491 | ||
003 | DE-604 | ||
005 | 20240312 | ||
007 | t | ||
008 | 240214s2023 |||| 00||| rum d | ||
020 | |a 9786063718601 |9 978-606-37-1860-1 | ||
035 | |a (OCoLC)1427324027 | ||
035 | |a (DE-599)BVBBV049569491 | ||
040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
041 | 0 | |a rum |a eng | |
049 | |a DE-Re13 |a DE-12 | ||
084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
100 | 1 | |a Gemil, Tahsin |d 1943- |e Verfasser |0 (DE-588)1205688307 |4 aut | |
245 | 1 | 0 | |a Tătarii în istoriografia universală |b = the Tatars in world historiography |c Tasin Gemil |
246 | 1 | 1 | |a the Tatars in world historiography |
264 | 1 | |a Cluj-Napoca |b Presa Universitară Clujeană |c 2023 | |
300 | |a 367 Seiten | ||
336 | |b txt |2 rdacontent | ||
337 | |b n |2 rdamedia | ||
338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
546 | |a Text rumänisch und englisch | ||
648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
650 | 0 | 7 | |a Geschichtsschreibung |0 (DE-588)4020531-9 |2 gnd |9 rswk-swf |
650 | 0 | 7 | |a Tataren |0 (DE-588)4078164-1 |2 gnd |9 rswk-swf |
689 | 0 | 0 | |a Tataren |0 (DE-588)4078164-1 |D s |
689 | 0 | 1 | |a Geschichtsschreibung |0 (DE-588)4020531-9 |D s |
689 | 0 | 2 | |a Geschichte |A z |
689 | 0 | |5 DE-604 | |
856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Literaturverzeichnis |
856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000005&line_number=0003&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Register // Gemischte Register |
940 | 1 | |n oe | |
940 | 1 | |q BSB_NED_20240307 | |
999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-034914723 | ||
942 | 1 | 1 | |c 907.2 |e 22/bsb |f 0902 |g 47 |
942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 0902 |g 5 |
942 | 1 | 1 | |c 355.009 |e 22/bsb |f 0902 |g 5 |
942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 0902 |g 5 |
942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 0902 |g 47 |
942 | 1 | 1 | |c 907.2 |e 22/bsb |f 0902 |g 5 |
942 | 1 | 1 | |c 355.009 |e 22/bsb |f 0902 |g 47 |
942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 0902 |g 47 |
Datensatz im Suchindex
_version_ | 1804186426551566336 |
---|---|
adam_txt |
Cuprins Prefață. 9 1. O problemă complexă a istoriografiei - etnogeneza tătarilor. 19 Lupta pentru eliberarea istoriei tătare. 19 Câți tătari sunt în lume?. 27 Problemă complexă.29 Confuzie între tatar și mongol.32 Talar este exonim. 37 Puterea teribilă a cuvântului.41 Tătarii de astăzi sunt cumanii de ieri. 45 3. Tendințe noi în istoriografia mondială privind istoria tătarilor. 91 De ce este atacată istoria tătarilor?.91 Se încearcă excluderea tătarilor din istorie. 95 Hoarda de Aur - obsesia istoriografiei imperiale ruse. 103 „Formula magică" a noii istoriografii naționaliste ruse. 107 5. Hanatul tătar din Crimeea în lumina noilor cercetări științifice.147 Un nou stat pontic. 150 Raporturi speciale cu Poarta
otomană. 160 Organizarea Hanatului. 185 7. Imaginea tătarilor în istoriografia românească. 287 Marginalizarea istoriei relațiilor româno-tătare. 287 Mișcarea de renaștere națională a tătarilor. 291 Cronicarii medievali despre tătari. 295 Bibliografie. 317 Indice. 345 7
Contents Foreword. 13 2. A complex issue of historiography - The Tatar ethnogenesis. 53 The struggle for the liberation of Tatar history. 53 How many Tatars are there?.62 A complex issue. 64 The confusion between Tatar and Mongol. 68 Tatar as an exonym. 74 The terrible power of the word. 78 Today's Tatars are the Cumans of yesteryear. 84 4. New trends in world historiography on the history of the Tatars. 117 Why attack Tatar history?. 117 Renewed attempts to exclude the Tatars from history. 122 The Golden Horde - a prime obsession of Russian imperial historiography. 131 The „magic formula" of the new Russian nationalist historiography. 136 6. The Tatar Khanate of Crimea in light of new scientific research. 213 A new Pontic state. 216 A special rapport with the Ottoman
Porte. 227 The organization of the Crimean Khanate. 255 8. The image of the Tatars in Romanian historiography. 301 The disparaged history of Romanian-Tatar relations. 301 The Tatar national revival movement. 305 Medieval chroniclers perspectives on the Tatars. 310 Bibliography. 317 Index. 8 357
BIBLIOGRAFIE I BIBLIOGRAPHY1 Manuscrise/Manuscripts • • • • Bașbakanlik Devlet Arșivleri Genei Müdürlügü Osmanii Arșivi Daire Bașkanligi - Istanbul, Cevdet, Eyalet-i Mümtaze 997. Topkapi Sarayi Müzesi Arșivi - Istanbul, E-2904. Vecihi (Vedjihi) Hasan, Tarih-i Vecihi, Tokapi Sarayi Müzesi Kütüphanesi - Istanbul, R - 1153, E.H. - 1425. Vitae Sanctorum, Österreichische Nationalbibliotek - Wien, cod.339. Surse istorice edite/Published historical sources • • • • • • Abdullayeva, E. E., „Traktat po meditzine iz fondov Bakhchisaraiskogo Muzeja - Zapovednika", Zolotoordynskaja oborzrenie, no. 2/2022. Abzalov, Lenar, „Languages Used in the Records Keeping and Paperwork Culture of the Golden Horde", The Golden Horde in World History, Kazan, 2017. Achim, Viorel, „Despre misiunile la tătari ale magistrului Ponyt (1263, 1270)", Istorie și diplomație în relațiile internaționale. Omagiu istoricului Tahsin Gemil, ed.Daniel Flaut, lolanda Țighiliu, Presa Universitară Ovidius, Constanța, 2003. Aktaș, San Sema, „1648-1679 Tarihli 3a ve 3b Numarali Kirim Kadiasker Defterlerinin Tanitimi", PESA Uluslararast Sosyal Araștirmalar Dergisi, eilt 2, sayi 2, 2016. Al-Omari, MesâlikuTebsâr fi memâlikul-emsâr, în W.G. Tiesenhausen (ed.), Altmordu Devleti Tarihine Ait Metinler, vol. I, çev. Ismail Hakki Izmirli, Istanbul, 1941. Atlas Tartarica, Institut Istorii im. „Șihabeddin Marzhani", Akademija Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan-Moskva-Sankt Peterburg, 2006. 1 Au fost luate în evidență numai lucrări citate în acest volum./Only works cited in this book were recorded. 317
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • • 318 Bennigsen, A., Boratav, P. N., Desaive, D., Lemercier- Quelquejay, Ch., Le Khanat de Crimée dans les Archives du Musée du Palais de Topkapt, EHESS, La Haye - Paris, 1978. Bennigsen, Alexandre, Lemercier-Quelquejay, Chantal, „Khanat de la Crimée au début du XVIe siècle, de la tradition mongole à la suzeraineté ottomane d'après un document inédit des Archives Ottomanes", Cahiers du Monde Russe et Soviétique, 3,1972. Bronevskiy, Martin, Ktrtm, çev. Kemal Ortayli, Ege Matbaasi, Ankara, 1970. Bulanin, Dmitrij Μ., „Alexander the Great and Other Personages in the 'Tale of the Battle Against Mamai", The Routledge Handbook of the Mongols and Central-Eastern Europe, eds. A. Maiorov and R. Hautala, New York, 2021. Cantemir, Dimitrie, Demetrii Cantemirii Incrementorum et decrementorum Aulae othomannicae Ubri très I Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman, ed. Virgil Cândea, Ed. Roza Vânturilor, București 1999. Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, ed. Gh. Duțu, Editura Academiei Române, București, 1973. Cantemir, Dimitrie, Sistema sau întocmirea religiei muhammedane, ed. Virgil Cândea, Editura Academiei Române, București, 1987. Carpin, Jean de Plan, Histoire des Mongols, traduit et annoté par Dom Jean Becquet et par Louis Hambis, Paris, 1965. Çelebi, Evliya, Evliya Çelebi Seyahatnâmesi, 2, hazilayanlar: Seyit Ali Kahraman, Yücel Dagh, Robert Dankoff, Yapi Kredi Yaymlan, Istanbul, 2011. Ciocîltan, Virgil, „Informațiile lui Guillaume de Rubruck despre români și bașkiri în
lumina izvoarelor orientale", în Românii în istoria universală, II/l, 1987. Ciocîltan, Virgil, „Restaurația Hoardei de Aur și tratatele tătarogenoveze din anii 1380-1387, în Revista Istorică, tom 1/1990, nr.6. Codex Epistolaris Saeculi Decimi Quinti. Tomus III (1392-1501), ed. Anatoli Lewicki, Nakladen Akademi Umijetnosci, Krakowie, 1894. Coman, Virgil, „Situația învățământului din regiunea Constanța în limbile de predare tătară și turcă reflectate într-un document din anul 1956", Moștenirea culturală turcă în Dobrogea, ed. Tasin Gemil, Gabriel Custurea și Delia Roxana Cornea, Constanța 2013.
Bibliografie I Bibliography Coman, Virgil Fetisleam, Melek, „Turko-Tatars from Romania during the Government of Ion Antonescu - Archive Landmarks", în Studia et Documenta Turcologica, nr. 2/2014. • Cornea, Delia-Roxana, „Noi documente privind emigrația turcotătarilor din Dobrogea", Moștenirea culturală turcă în Dobrogea, ed. Tasin Gemil, Gabriel Custurea Delia Roxana Cornea, Constanța, 2013. • Costăchescu, Μ., Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, voi. II, Iași, 1932. • Costin, Miron, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Editura de Stat pentru Literatură si Artă, Bucuresti, 1958. • Decei, Aurel, „Invazia tătarilor din 1241/42 în ținuturile noastre după Djami’ot Tevarikh a lui Fazi ol-Lah Rașid od-Din", în Aurel Decei, Relații româno-orientale. Culegere de studii, ed. Virgil Ciocîltan, Bucuresti, 1978. • Decei, Aurel, „La Horde d’Or et les pays roumains aux XHIe et XlVe siècles selon les historiens arabes contemporains", Romano-arabica, 2, 1976. • Drîmba, Vladimir (ed.), Codex Cumanicus, Edition diplomatique avec facsimilés, Editura Enciclopedică, Bucarest, 2000. • Efimov, V., Osmanskoï reestr zemelnykh Juzhnogo Kryma 1680-kh godov, Moscow, 2021. • Ergin, Muharrem, Orhun âbideleri, Istanbul, 1970. • Fay, Ștefan J., Cronologia lui Ioan Kemény (Caietele unui roman care nu sa scris), Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. • Fazlioglu, Ihsan, „Pervaja matematicheskaja kniga v Zolotoordynskom gosudarstve-Shedevr v vychislitelnoï matematike (at-Tukhfc fi’ilm al-khisab)", Zolotoordynskoe obozrenie, nr.4/2014. • Fetisleam, Melek, „Secret Documents Regarding the
Tatar National Movement in Romania", în Studia et Documenta Turcologica, nr. 2/2014. • Firat, Yașa, Bahçesaray (1650-1675), Türk Tarih Kurumu Basimevi Ankara, 2021. • Firat, Yașa, Yaroslav Pylypchuk, „Strategy, Diplomacy and Actors: Relations between the Crimean Khanate and Sweden in the 17th Century", Ukraine in Central-Eastern Europe, vol.17/2016, Festschrift Collection in Honour of Doctor in History Professor Valerii Stepankov, Kyiv, 2017. • 319
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • 320 Fodor, Laura-Adina, „The Tatars in the Collective Memory of the Szekely Inhabitants of the Sic Settlement, Transylvania", Studia et Documenta Turcologica, no. 1/2013, Cluj University Press. Gemil, Tahsin (Tasin), „Două documente tătărești referitoare la campania din 1476 a sultanului Mehmed al II-lea în Moldova", Anuarul Institutului de istorie și arheologie A. D. Xenopol din Iași, tom V, 1968. Gemil, Tahsin, „Din relațiile moldo-otomane în primul sfert al secolului al XVI-lea (pe marginea a două documente din arhivele de la Istanbul)", Anuarul Institutului de istorie și arheologie A.D.Xenopollași, IX (1972). Gemil, Tahsin, „Un yarlîg al hanului Crimeei Gâzi Ghiray-Bora către domnul Moldovei Aron Vodă-Tiranul", Anuarul Institutului de istorie și arheologie A. D. Xenopol din Iași, tom XI, 1974. Gemil, Tahsin, Relațiile Țărilor Române cu Poarta otomană în documente turcești (1601-1712), Direcția Generală a Arhivelor Statului, București, 1984. Gemil, Tahsin, „Yeni belgeiere göre «Halil Pașa Yurdu» ve «Iki Saatlik» arazi", IX. Türk Tarih Kurumu Kongresi. Ankara, 21-25 Eylül 1981. Kongreye sunulan bildiriler", II, Türk Tarih Kurumu Basimevi, Ankara, 1988. Golubovich, Girolamo (ed.), „Ladislaus curtos Gazariae, Relatio de Tartaria Aquilonari data Caphae (10 Aprilis 1287) ", Biblioteca BioBibliografica della Terra Santa e dell'Oriente franciscano, II, Quaracchi, 1913. Grinberg, Moshe, „A Lithuanian Embassy to the Golden Horde in 1348. The Background and Consequences", The Routledge
Handbook of the Mongols and Central-Eastern Europe, ed. Alexander V. Maiorov and Roman Hautala, London New York, 2021. Hautala, Roman, Crusaders, Missionaries and Eurasian Nomads in the 13th-14th Centuries: a Century of Interactions, ed. Victor Spinei, Romanian Academy Press -„Carol I" Museum of Brăila, BucharestBrăila, 2017. Hautala, Roman, V Zemljakh «Severnoj Tartarii»: Svedenija latinskikh istochnikov о Zolotoj Orde v pravlenie khan Uzbeka (1313-1341), „Yazma Miras", Institut im. Sh. Mardjani, Akademii Nauk Respubliki
Bibliografie / Bibliography • • • • • • • • • • • • • • • Tatarstan, Tsentr Issledovanij Zolotoj Ordy i Tatarskikh Hantsv im. M.A. Usmanova, Kazan, 2019. Histoire des campagnes de Gengis Khan (Cheng Wou ts'in-tcheng lou), traduit et annoté par Paul Pelliot et Louis Hambis, vol. I, Leiden, 1951. Histoire secrete des Mongols. Chronique mongole du XIIIe siede, traduit du mongol, présenté et annoté par Marie-Dominique Even et Rodica Pop, Préface de Roberte N. Hamayon, Gallimard, 1994. Hudud al-Alam, „The Regions of the World". A Persian Geography 372 A.H. - 982 A.D., trans, and with expl. by V. Minorsky, OxfordLondon, 1937. Ibn Battuta Seyahatnâmesi, çev. A. Sait Aykut, Yapi Kredi Yaymlan, Istanbul, 2005. Ibn Fadlan Seyahatnamesi ve Ekleri, ed. Ramazan Șeșen, Yeditepe, Istanbul, 2010. Inalçik, Halil, The Customs Register of Caffa 1487-1490, Harvard University, 1995. Iorga, Nicolae, Notes et extraits pour servir à l'histoire des Croisades du XVe siècle, vol. I, Paris, 1899. Istochnikovedenie istorii Ulusa Dzhuchi (Zolotoï Ordy) ot Kalki do Astrakhani 1223-1556, Kazan, 2002. Istoria Țării Românești 1290-1690. Letopisețul Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu și D. Simonescu, Editura Academiei Române, 1960. Ivanics, Măria, „Formal and Linguistic Peculiarities of 17th Century Crimean Tatars Letters Adressed to Princes of Transilvania", Acta Orientalia Scientarium Hungaricae, Tomus XXIX (2), 1975. Ivanics, Măria, „Krimtatarische Spionage im OsmanischHabsburgischen Grenzgebeit Während des Feldzuges im Jahre 1663", Acta Orientalia Academia Scientarium Hung., vol. 61, (1-2), 2008. Ivanics,
Măria, „Macaristan'daki Kirim Tatarlarina Ait Vesikalar", VIII. Türk Tarih Kongresi Il.Cilt'den aynbasim, Ankara, 1981. Jakuschin, V., „Monetnoe obrashchenie, torgovlja i denezhnovesovaja sistema", Istorija Krymskikh Tatar v pjati tomakh, Tom III Krymskoe khanstvo (XV-XVIII vv.), Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2021. Joannis Dlugossi Annales seu Cronicae incliti Regni Poloniae. Liber duodecimus 1462-1480, Krakow, 2005. Kalandar, Rumi Abu, Kalandar-Name, Akademii nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2017. 321
Tătarii în istoriografia universală ! The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • • • • 322 Kâșgarî, Mahmud, Divânü Lugât-it-Türk Tercümesi, eilt I, ed. Besim Atalay, Türk Tarih Kurumu Basimevi-Ankara, 1985 (ed. Serap Tuba Yurteser, Seçkin Erdi, Kabalci Yaymevi, Istanbul, 2007). Kavak, Nuri, Karasu Kazasi (1683-1744) Ktrtm Hanhgmda Bir Yerleșme Örnegi, Çanakkale, 2014. Kemény, Ioan, Memorii. Scrierea vieții sale, ed. Ștefan J. Fay, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. Khaïdarov T. F., „Istoriografi]a epidemii ‘chernoï smerti' na territorii Ulusa Dzhuchi (1814-2016)", Zolotoordeynskoe obozrenie, no. 1/2017. Kljashtornyï, S. G., „Drevnie gosudarstva tatar v tzentralnoï Azii", Zolotoordynskoe obozrenie, no. 1/2013. Klyashtorny, S.G., „The Tes Inscription of the Uighur Bögü Qaghan", Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae, XXXIX (1), 1985. Kolodziejczyk, Darius, The Crimean Khanate and Poland-Lithuania. International Diplomacy on the European Periphery (15th-18th Century). A Study of Peace Treaties Followed by Annotated Documents, Brill, LeidenBoston, 2011. Kowalski, Tadeusz, Karaim lehçesi sözlügü, çev. Kemal Aytaç, Ankara, 1966. Kramarovsky, Mark, „The Golden Horde as a Civilisation (Based on Acheological Materials)", The Golden Horde in World History, Kazan, 2017. Kraus, Georg, Cronica Transilvaniei 1608-1665, ed. Gh. Duzinchevici și E. Reus-Mîrza, Editura Academiei Române, București, 1965. Krôlikowska, Jedlihska Natalia, Law and Division of Power in the Crimean Khanat (1552-1774) with Special Reference to the Reign ofMurad Giray (1678-1683),
Brill - Leiden, 2018. Kurat, Akdes Nimet, Prut Seferi ve Bariși 1123 (1711), vol. I-II, Türk Tarih Kurumu Basimevi, Ankara, 1951-1953. Kyrymi, Gabdelgaffar, llmdet al Akhbar, 1 nee kitap, „Yazma Miras", Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2014. Lascu, Stoica, „Turco-tătarii dobrogeni în lumina unor mărturii arhivistice constănțene (1885-1948)" Moștenirea culturală turcă în Dobrogea, ed. Tasin Gemil, Gabriel Custurea și Delia Roxana Cornea, Constanța, 2013. Maiorov, Alexander V., „Diplomacy, War and a Witch. Peace negotiations before the Mongol invasion of Rus'", The Routledge Handbook of the Mongols and Central-Eastern Europe, edited by
Bibliografie / Bibliography • • • • • • • • • • • • • • Alexander V.Maiorov and Roman Hautala, London and New York, 2021. Matuz, Josef, Krimtatarische Urkunden im Reichsarchiv zu Kopenhagen, Klaus Schwartz Verlag, Freiburg, 1976. Merdjani, Șehabeddin, Mustafâd al-akhbâr fî akhwâli Kazan wa Bolgar, I-Π, Kazan, 1887-1900. Mihordea, Vasile, „Raporturile Moldovei și Țării Românești cu tătarii în secolele XVI-XVIII", în Revista de Istorie, nr.6/1979. Mirgaleev, I.M., Zolotaja Orda: bibliograficheskij ukazatel, Kazan, 2013. Moiseyev, Μ. S., „Istoricheskie primery v poslanijakh Ivana IV v Krymskoe Khanstvo i Nogaïskuiu Ordy", Zoloordynskoe obozrenie, no. 2/2018. Môstakiïmov (Mustakimov), LA., „Törki-Tatar tarikhi terminnannm ahlatmah süzlegen tôzüge qarata", Srednevekovye Tiurko-Tatarskie Gosudarstva, Kazan, no. 6/2014. Mubarek, Mehmed, Meskukat-i Qirimiye, Istanbul, 1900. Nagy, Szabo Ferencz, Memorialul lui Nagy Szabo Ferencz din Tîrgu Mureș (1580-1658), ed. Gabriela Gall Mihăilescu, Ed. Kriterion, București, 1993. Nicolae, Eugen, „Așa-zisul ort al lui Despot-Vodă și zloții tătărești" Studii și Cercetări de Numismatică, Serie Nouă, vol. IV (XVI), 2013. Nicolae, Eugen, „Quelques considérations sur les monnaies de la « Ville Neuve » (Yangi-șehr/Șehr al cedid)", Studii și Cercetări de Numismatică, XI, 1995. Oberlănder-Târnoveanu, E., „'Tartarian zlots’ - The Golden Horde's legacy in the monetary terminology and practice of mediaeval Moldavia and its neighbouring countries", Revue Roumaine d'Histoire, nr.3-4, 30/1991. Oberlănder-Târnoveanu, E., „Un atelier monétaire de la Horde d'Or
sur le Danube: Saqcy-Isaccea (XlIIe-XIVe siècles), în Actes du Xle Congrès Internationale de Numismatique, Bruxelles, 8-13 septembre 1991. Oktay, Hasan (ed.), Ermeni kaynaklarmda Türkler ve Mogollar, Selenge Yayinlan, Istanbul, 2007. Otemiș, Hadji, Kara Tavarikh, ed. I. Μ. Mirgaleev, E. G. Sayfetdinova, E. T. Khafizova, „Yazma Miras", Tatarstan Respublikasmm Fermer Akademiyasi, Kazan, 2017. 323
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • • • • • 324 Özyetgin, A.Melek, Kemaloglu, Ilyas, Altm Orda Hanhgma Ait Resmî Yaztșmalar, Türk Tarih Kurumu Yayinlan, Ankara, 2017. Pelliot, Paul, Notes sur l'histoire de la Horde d'Or. Suivies de quelques noms turcs d’homme et de peuples finissant en „ar", Paris, 1949. Polo, Marco, La Description du Monde, ed. Louis Hambis, Paris, 1955. Popescu, Radu, „Istoriile domnilor Țării Românești", în Cronicarii munteni, vol. I, București 1960. Posolskie knigi po zvjazam Roșii s Nogajskoj Ordoj (1551-1561 gg.), ed. M.A. Usmanov, D.A. Mustafina, V.V. Trepavlov, Kazan, 2006. Possevino, Antonio, „Historical Writings about Russia from the 16th Century", Moscow State University Press, 1983. Quatremère, Μ., Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque du Roi et autre bibliothèques, Publiés par l'Institut Royal de France, Tome Treizième, Imprimerie Royal, Paris, 1838. [Remmal Hodja], Tarih-i Sahib Ghiray, ed. Özalp Gökbilgin, Ankara, 1973. Riza, Seïid-Mukhammed, Sem planet v izvestjakh o tsarjakh tatarskikh, kniga 1, Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2019. Rubrouck, Guillaume, Voyage dans l'Empire Mongol (1253-1255), ed. by Claude and René Kappler, Paris, 1985. Rustemov, O.D., Jazyk kadiaskerskikh knig Krymskogo khanstva i khanskikh jarlykov: osobennosti stanovlenija krymskogo gorodskogo naddialektnogo koine XVII-XVIII vv. Monografica, Akademii nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2020. Sari, Sema Aktaș, „1648-1679 Tarihli За ve 3b Numarah Kinm Kadiasker Defterlerinin Tanitimi",
PESA Uluslararasi Sosyal Araștirmalar Dergisi, eilt 2, sayi 2, 2016. Sayfetdinova, E.G., „To the Question of the Use of the Ethnic Term 'Tatars' in Arab Historical Literature", Zolotordynskoe obozrenie, no. 3, Kazan, 2016. Șer'iye Sicilleri Mahiyeti, Toplu Katalogu ve Seçme Hükümler, I.cild, Türk Dünyasi Araștirmalari Vakfi, Istanbul, 1988 (I.kisim - Ahmet Akgündüz). Șeșen, Ramazan (ed.), Islam cografyactlarina göre Türkler ve Türk ülkeleri, Ankara, 1985. Tatar Materials in German Archives, Series „Yazma Miras", volume 3, Kazan, 2016.
Bibliografie / Bibliography Tănase, Thomas, „Le « Khan » Nogai et la géopolitique de la Mer Noire en 1287 à travers un document missionaire: la lettre de Ladislas, custode de Gazarie", Annuario Institute Romeno di cultura e ricerca umanistica, Bucarest-Venezia, no. 6-7 (2004-2005). • Tătarii în izvoare arhivistice românești, ed. V. Ciorbea, L. Stancu, A. Aledin, Constanța, 2011. • Tiesenhausen, W. De (ed.), Sbornik materialov otnosiaschikhsia к istorii Zolotoî Ordy, I, St. Petersburg, 1884; Daïk-Press, Almaty, 2005; Tiesenhausen, W. De, Altmordu Devleti Tarihine Ait Metinler, ed. Ismail Hakki Izmirli, Maarif Matbaasi, Istanbul, 1941. • Ureche, Grigore, Letopisețul Țării Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, ediția a II-a, București, 1958. • Usmanov, M.A., Zhalovannye akty dzhuchieva ulusa XIV-XVI vv (XIVXVI gasir Djuçi Ulusinm yarhqaș aktlari), Izdaletsvo Kazanskogo Universiteta, 1979. • Veliaminof-Zernof, V., Féïz-Khanof, Μ. H. (ed.), Kirim'ga dair yazular. Kirim Yurtina ve ol Taraflarga Dair Bolgan Yarliglar ve Hatlar (Materialy dlia istorii Krymskogo Hanstvo), Sant-Petersburg, 1864; Kirim Yurtma ve ol Taraflarga Dair Bolgan Yarliglar ve Hatlar (1520-1742). Kirim Tatarcasiyla Yarhklar ve Mektuplar. Metin, hazirlayan Faysal Okan Atasoy, eilt. I, Türk Dil Kurumu Yayinlan, Ankara, 2017. • Veress, Andrei, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Tării Românești, vol.II, Bucuresti, 1930. • Veselov, Fedor N., „Omens of the Apocalypse. The first Rus' encounter with the Mongols through the prism of the Medieval mind", The Routledge Handbook of the Mongols and Central-
Eastern Europe, eds. A.V. Maiorov and R. Hautala, New York, 2021. • Yașa, Firat, Pylypchuk, Yaroslav, „Strategy, Diplomacy and Actors: Relations between the Crimean Khanate and Sweden in the 17th Century", Ukraine in Central-Eastern Europe, vol.17/2016, Festschrift Collection in Honor of Doctor in History Professor Valerii Stepankov, Kyiv, 2017. • Yilmaz, Fehmi, „XVIII. Yuzyilda Hanlik Bașkenti Bahçesaray", Uluslararasi II.Türkoloji Kongresi Bildiriler, 22-24 Mayis 2008, KirimUkrayna, Simferopol, 2009. • Yilmaz, Fehmi, Cihan, Ahmet, Yilmaz, Özlem Deniz, Kirim Hanhgi Kadi Sicilleri Katalogu, Ankara, 2021. • 325
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • Zetterstéen, К. V., Türkische, tatarische und persische Urkunden im schwedischen Reichsarchiv, Uppsala, 1945. Lucrări generale și speciale/General and special works • • • • • • • • • • • • • 326 Abdullayeva, E.E., „Srednovekovyi krymskotatarskï gorod i ego infrastruktura. Kadylyk, gorod, makhalle", Istorija Krymskikh Tatar v Pjati Tomakh, tom III, Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2021. Abdulvapov, N. R., „Krymskotatarskaja literatura perioda Krymskogo khanstva", Istorija Krymskikh Tatar v Pjati Tomakh, tom III, Kazan, 2021. Abdulvapov, N. R., „Sistema obrazovanija v Krymskom khanstva", Istorija Krymskikh Tatar v Pjati Tomakh, tom III, Kazan, 2021. Abduzhemilev, R. R., „Administrativno-territorialnoe delenie Krymskogo khanstvo", Istorija Krymskikh Tatar v Pjati Tomakh, tom III, Kazan, 2021. Abrahamowicz, Z., „Lipka", The Encyclopaedia of Islam, 5, Leiden, 1986. Acar, Serkan, „Kirim Hani Mehmed GirayTn Sebeb-i Mevti ", Dogu Avrupa Türk Mirastnm Son Kalesi Kirim, ed. Yücel Öztürk, Istanbul, 2015. Ahincanov, Sercan Μ., Türk Halklartnm Katahzatör Boyu Kipçaklar, Selenge, Istanbul, 2009. Aigle, Denise, The Mongol Empire between Myth and Reality: Studies in Anthropological History, Leiden, Brill, 2014. Akhmetzhanov, Marsel, Nugat Urdasy. Tatar Khalkynyn Tarikhi Mirasy, Tatarstan Kitap Neșrijaty, Kazan, 2009. Aksanov, Anvar, „Vilayete Kazan (The Kazan Khanate)", The Golden Horde in World History, Kazan, 2017. Alișev, Selam, Tatar Tarikhchylary, Tatarstan Kitap Neșrijaty, Kazan, 2006. Allsen, Thomas
T., The Steppe and the Sea: Pearls in the Mongol Empire, Philadelphia: University of Pennsylvania Press, 2019. Andreescu, Gabriel (coord.), Oberländer-Tärnoveanu Ernest Volker Adam, Tătarii din România: Teme identitare / Tartars in Romania:
Bibliografie ! Bibliography Problems of Identity, APADORCH Centre for Human Rights, București, 2005. • Andreescu, Ștefan, „Mihai Viteazul și Gazi Ghirai-Bora", Originea Tătarilor. Locul lor în România si în lumea turcă, ed. Tahsin Gemil, Editura Kriterion, Bucharest, 1997. • Andreescu, Ștefan, „Wallachian Diplomacy During the Long War. Michael the Brave's Negotiations with the Khanate of Crimea", Tătarii în Istorie si în Lume, ed. Tahsin Gemil, Editura Kriterion, Bucharest, 2003. • Ayhün, Erșahin Ahmet, Kirim Hanhgi ve goktiș sebepleri, Istanbul, 2014. • Barthold, W., Turkestan Down to the Mongol Invasion, London, 1928. • Baskakov, N.A., Russkijefamilii tiurkskogo proiskhozhdenija, Баку, 1992. • Bașer, Alper, „Kinm Hanligi Tarihinde Mangit Kabilesi", Dogu Avrupa Türk Mirasinm Son Kalesi Kirtm, ed. Yücel Öztürk, Çamlica, Istanbul, 2015. • Belyakov, Andrey B., „The Turks in the Grand Principality of Moscow. Migrations, services and material allowance", The Routledge Handbook of the Mongols and Central-Eastern Europe, Edited by A. Maiorov and R. Hautala, New York, 2021. • Bennigsen, Alexandre, Lemercier-Quelquejay, Chantal, „La Moscovie, L'Empire Ottoman et la crise succesorale de 1577-1588 dans le khanat de Crimée. La tradition nomade contre le modèle des monarchies sédentaires", Cahiers du Monde Russe et Soviétique, 14/1973. • Bernard, Lewis, The Muslim Discovery of Europe, New York - London, 1982. • Bocharov, S. G., ,,Ak-Mechet: istoricheskaja topografija goroda Krymskogo Khanstva", Srednevekovye Tiurko-Tatarskie Gosudarstva, 7/2015. • Brătianu, G., „Demetrius, princeps
Tartarorum", în Revue des études roumaines, 9-10,1965. • Burbank, Jane and Cooper, Frederick, Empires in World History. Power and the Politics ofDiferrence, Princeton University Press, 2010. • Cahen, Claude, Introduction à l'histoire de l'Asie, Turcs et Mongols des origines à 1445, Paris, 1896. • Cazacu, Matei, „O controversă: Thocomerius - Negru Vodă", în Revista Istorică, tom XIX, nr. 1-2, 2008. • Cazacu, Matei, Mureșan, Dan Ioan, Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești, Ed. Cartier, Chișinău, 2013. 327
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • 328 Chernyshov, S. A., „Ivan Groznyï - potomok Chingiz-Khana ili Avgusta: legitimizatzija verkhovnoï vlasti Moskovskogo tzarstva v kommunikatzionnykh praktikakh XV-XVIvv.", Zolotoorynskoe obozrenie, no. 1/2019. Ciocîltan, Virgil, „Geneza politicii pontice a Hoardei de Aur, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A. D. Xenopol -Iași, XXVIII, 1991 Ciocîltan, Virgil, „Cinghizhanizii și comerțul: izvoare și abordări istoriografice", în Revista Istorică, tom 5, nr. 3-4, 1994. Ciocîltan, Virgil, „Hegemonia Hoardei de Aur la Dunărea de Jos (1301-1341), în Revista Istorică, tom 5/1994, nr. 11-12. Ciocîltan, Virgil, Mongolii și Marea Neagră în secolele XIII-XIV. Contribuția Cinghizhanizilor la transformarea bazinului pontic în placă turnantă a comerțului euro-asiatic, Editura Enciclopedică, Bucharest, 1998,299 p. + 4 maps Ciocîltan, Virgil, „Evoluția semantică a etnonimului Tatar", Moștenirea Istorică a Tătarilor, vol. I, ed. Tasin Gemil, Nagy Pienaru, Supliment de tiraj revizuit, București, 2010. Ciocîltan, Virgil, The Mongols and the Black Sea Trade in the 13th and 14th Centuries, Leiden, Brill, 2012. Cojocaru, Tatiana, „Tentative de normalizare a relațiilor Poloniei și Moldovei cu Hanatul Crimeei (1595-1599)", Moștenirea Istorică a Tătarilor, vol. I, supliment de tiraj, ed.Tasin Gemil, Nagy Pienaru, Bucharest, 2010. Cupcea, Adriana, „Evoluții identitare la comunitatea turcă și tătară din Dobrogea (Perioada comunistă și post comunistă)" în Moștenirea culturală turcă în Dobrogea,
ed. Tasin Gemil, Gabriel Custurea și Delia Roxana Cornea, Constanța, 2013. Cupcea, Adriana, „Migrația internă a comunităților turcă și tătară din Dobrogea în perioada regimului comunist. Considerații generale", Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, voi. 10, 2013. Cupcea, Adriana, „Naționalism tătar și comunism: destinul familiei Fazîl (1948-1989)", Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc., voi. VIII, Polirom Press, 2013. din Medgidia. Cupcea, A., Marin, Μ., Omer, Μ., 2921118717872 Documente și memorie, Editura ISPMN, Cluj-Napoca, 2016.
Bibliografie / Bibliography • • • • Cupcea, Adriana, „Memory and Identity Constructions in Turkish and Tatar Communities in Dobruja (Romania) during the Communist Period", Ethnologia Balkanica, vol. 19, 2017. Cupcea, Adriana, „Turk, Tatar or Turko-Tatar ? Identity Problems of the Turks and the Tatars of Dobruja (Romania)", Balkanistik Forum, nr. 2, 2017. Cupcea, A., Omer, Μ., „Turcii și tătarii dobrogeni în perioada comunistă", Panorama comunismului în România, coord. By I. Corobca, Polirom Press, 2020. Cupcea, Adriana, „învățământul în limba maternă la minoritățile turcă și tătară din Dobrogea", Analele Dobrogei, IV, 3rd series, 2022. • Decei, Aurel, Relații româno-orientale. Culegere de studii, ed. Virgil Ciocîltan, Bucuresti 1978. • Djuvara, Neagu, Thocomerius - Negru Vodă. Un Voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești, București, 2007. • Djuvara, Neagu, Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Vodă, Bucuresti, 2011. • Dogu Avrupa Türk Mirasmin Son Kalesi Кгггт, coord. Yücel Öztürk, Camlica Yayinlan, Istanbul, 2015. • Eckman, Janos, Harezm, Kipçak, Çagatay Türkçesi üzerine araștirmalar, ed. Osman, Fikri Sertkaya, Türk Dil Kurumu Yayinlan, Ankara, 2014. • Etnoterritorjalnye gruppy Tatar povolszja i urala i voprosy ikh formirovanija, Istoriko-etnograficeskij atlas tatarskogo naroda, Akademija Nauk Respubliki Tatarstan, Institut Istorii im. „Șihabetdin Märcani", Kazan, 2002. • Fakhroutdinov, Ravil, History of the Tatars, Magarif Publishing House, Kazan, 2004. • Favereau, Marie, Raymond Jacques, La Horde d'Or. Les héritier de Genghis Khan, Editions de
La Flandonnière, Lascelles, 2014. • Favereau, Marie, The Horde. How the Mongols Changed the World, The Belknap Press of Harvard University Press, 2021. • Favereau-Doumenjou, Marie, New Collective Monograph: The Golden Horde in World History, in „Zolotoordynskoe Obozrenie", tom 4, nr. 4, 2016. • Felezeu, Călin, „Imaginea tătarilor în conștiința românească din secolele XV-XIX", Moștenirea istorică a Tătarilor, vol. II, ed. Tasin Gemil, Nagy Pienaru, Editura Academiei Române, 2012. 329
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography Fetisleam, Melek, „Tătari", Cronologia Minorităților Naționale, vol. II, ed. Gido Attila, Cluj-Napoca, 2013. • Fetisleam, Melek, „Publicația «Karadeniz » a comunității tătare din Dobrogea - fereastră către întreaga lume turcică", în Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic, Istorie, relații politice și diplomație, Craiova 2014. • Fetisleam, Melek, Rolul clerului musulman în susținerea mișcării naționale tătare din România în perioada interbelică, Caietele C.N.S.A.S, Editura CNSAS, an. IX, nr. 1-2 (17-18), 2017. • Fetisleam, Melek, „Colaborarea fructuoasă dintre ambasadorul Turciei la București, Hamdullah Suphi Tanröver și liderul mișcării naționale tătare din România, Mustegib Hagi Fazîl/The Fruitful Collaboration between Hamdullah Suphi Tanröver, Turkish Ambassador to Bucharest and the Leader of the National Tatar Movement in Romania, Müstecib Haci Fazil", Relațiile româno-turce în perioada modernă /Romanian-Turkish Connections in modern times, ed. Tasin Gemil Simona Deleanu, Cluj University Press, 2020. • Fisher, Alan W., The Crimean Tatars, Hoover Institution Press, Stanford University, 1978. • Garif, Nurulla, Kazan Khanlygy, Tatarstan Kitap Neșrijaty, Kazan 2006. • Gemil, Tahsin (Tasin), „Date noi privind haraciul țărilor române în sec.al XVII-lea", Revista de istorie, no. 8,1977. • Gemil, Tahsin, Țările Române în contextul politic internațional. 16211672, Editura Academiei Repubicii Socialiste România, București, 1979. • Gemil (Cemil) Tahsin, „Tatar Adi", Renkler, Editura Kriterion,
București, vol.2/1989. • Gemil, Tahsin, Românii și otomanii în secolele XIV-XVI, Editura Academiei Române, București, 1991. • Gemil, Tahsin (ed.), „Lucrările Simpozionului Internațional Originea Tătarilor. Locul lor în România și în lumea turcă (Constanța, 17-20 noiembrie 1994)/ Proceedings of the International Symposium on the Origin of Tatars. Their Place in Romania and in the Turkic World (Constanța, November 17th-20th 1994)", Editura Kriterion, București, 1997. • 330
Bibliografie / Bibliography • • • • • • • • • • • • • Gemil, Tahsin, „L'Evolution des limites de l'habitat des tatars nogai au sud-est de la Moldavie", în Revue Roumaine d'Histoire, tom XXXV, nr. 3-4, iulie-decembrie 1996. Gemil, Tahsin, „Crimeea în politica pontică a Porții otomane", Național și universal în istoria românilor. Studii oferite prof. dr. Șerban Papacostea cu ocazia împlinirii a 70 de ani, București, 1998. Gemil, Tahsin (ed.), „Tătarii în istorie și în lume, Editura Kriterion, București, 2003. Gemil Tasin, Statutul juridic al Hanatului Crimeeifață de Poarta otomană (sec.XV-XVIJI), Ovidius University Press, Constanța, 2005. Gemil, Tasin, „Relații comerciale moldo-tătare în secolul al XVIIIlea". Românii în Europa medievală (între Orientul bizantin și Occidentul latin). Studii în onoarea profesorului Victor Spinei, coord. D. Teicu și I. Cândea, Ed. Istros, Brăila, 2008. Gemil, Tasin; Romanians and Ottomans in the 14th - 16th Centuries, Encyclipaedia Publishing House, Bucharest, 2009. Gemil, Tasin, „Relațiile româno-otomano-tătare și problema «Hotarului lui Halii Pașa»", Politică, diplomație și război. Profesorului Gheorghe Buzatu la 70 de ani, coord. L. Damean Μ. Cîrstea, Universitaria Press, Craiova, 2009. Gemil, Tasin, Pienaru Nagy (eds.), Moștenirea istorică a tătarilor, voi. I-II, Editura Academiei Române (vol.II), 2010-2012. Gemil, Tasin, "Cumano-Tatars and the Early Medieval Romanian States", Studia et Documenta Turcologica, the Institute of Turcology and Central Asian Studies, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca no.2/2014. Gemil, Tasin, „Budzakskie i
dobrudzinskie tatary", în Istorija Tatar s drevneishikh vremen v semi tomakh, tom V, Akademija Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2014. Gemil, Tasin, „Hanatul tătar din Crimeea", în Magazin Istoric, nr. 57/2014. Gemil, Tasin, „Romanya tarihinde Kipçak-Tatar Etkisi", în Krymskoe Istoricheskoe Obozrenie, nr. 1/2014, Kazan-Bahchesaray. Gemil, Tasin, „Cumano-tătarii și începuturile statelor medievale românești", în Istoria ca datorie. Omagiu academicianului Ioan-Aurel Pop, la împlinirea vârstei de 60 de ani, coord. Ioan Bolovan, Ovidiu Ghitta, 331
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • • 332 Academia Română/Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015. Gemil, Tasin, „Euroislamul - Cum vor tătarii să se integreze valorilor Occidentului", în Sinteza. Revistă de cultură și gândire strategică, nr. 6, mai 2015, Cluj-Napoca. Gemil, Tasin, „Altm Orda'nm Türk tarihinde yeri ve dünya uygarhgma katkisi", în Krymskoe Istoricheskoe Obozrenie, KazanBakhcisaraj, nr. 3/2015. Gemil, Tasin, „Probleme identitare actuale la tătarii dobrogeni", în Sinteza. Revistă de cultură și gândire strategică, nr. 2, ianuarie 2016, ClujNapoca. Gemil, Tasin, „Tatary na Balkanakh", Zolotoja Orda v Mirovoi Istorii The Golden Horde in World History, Akademii Nauk Respubliki Tatarstan - University of Oxford, Kazan, 2016. Gemil, Tasin, „X-XIV. Yüzyillarda Orta ve Dogu Avrupa’da Islam Varhgi", Balkanlarda Islam, eilt 2, TÎKA Yayinlari, 2016. Gemil, Tasin, Pe drumurile istoriei, vol. I-II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2019. Gemil, Tasin, „Tatary Dobrudzhi i Budzhaka", Istorija Krymskikh Tatar v pjati tomakh, tom III, 2021. Gemil, Tasin, Tătarii. Relații cu otomani și români, ed.I, 2021; ed.a II-a, revăzută și adăugită, Presa Universitară Clujeană, 2022. Georgian, P., „Tătarii în țările române", Convorbiri Literare, anul 58, iulie-august 1926, București. Gibatdinov, Marat, Mieste, Hotopp-Riecke, Thielig, Stephan (eds.), „Beyond the Tartaros". A Muslim World in the Heart of Europe between Elbe, Bug and Kama, Institut Istorii Sh.Mardjani, Akademii Nauk RT Institut für Caucasica
-Tatarica and Turkestan Studien - Magdeburg, Kazan, 2017. Golden, Peter, „Cumanica II: The Ölberli (Ölperli): The Fortunes and Misfortunes of an Inner Asian Nomadic Clan", Archivum Eurasiae Medii Aevi, 7/1986-1987. Golden, Peter, Türk Halklart Tarihine Giriș. Ortaçag ve Erken Yeniçag'da Avrasya ve Ortadogu'da Etnik Yapt ve Devlet Olușumu, 2.baski, çev. Osman Karatay, Çorum, 2006. Gonta Alexandru, Românii si Hoarda de Aur 1241-1502, Ion DumitruVerlag, München, 1983.
Bibliografie / Bibliography • • • • • • • • • • • • • • • • Gorelik, M.B., „Musulmanskij shapka na Moskovskom prestole („Shapka Kazanskaja" Ivana IV Groznogo iz oruzhejnoj palaty"). Studia Slavica et Balcanica Petropolitana, nr.2/2014. Gotthard, Jäschke, „Zur Geschihte des Namens „Tatar", Reșit Rahmeti Arat Için, Türk Kültürünü Araștirma Enstitüsü, Ankara, 1966. Grecov, B. D., lacubovschi, A. L, Hoarda de Aur și decăderea ei, Editura de Stat pentru Literatură Științifică, București, 1953. Grousset, René, L’Empire des Steppes. Attila, Gengis Khan, Tamerlan, Paris, 1948. Gulevich, V. P., Ot ordynskogo Ulusa к khanstvu Gireev: Krym v 13991502 gg., Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2018. Gulevich, Vladyslav, „The Grand Duchy of Lithuania, the Kingdom of Poland, and the Tatar World in the Fifteenth Century", The Routledge Handbook of the Mongols and Central-Eastern Europe, eds. Alexander V. Maiorov and Roman Hautala, London New York, 2021. Halperin, Charles J., The Mongol Impact on Medieval Russian History: Russia and the Golden Horde, Indiana University Press, Bloomington, 1985. Halperin Charles J., Russia and the Golden Horde, Indiana University Press, Bloomington, 1987. Halperin, Charles J., „Kliuchevski and the 'Tatar Yoke'", CanadianAmerican Slavic Studies, 34/4, 2000. Hambis, Louis, I mongoli, Firenze, 1961. Hami, Danișmend Ismail, Izahh Osmanii Tarihi Kronolojisi, vol. Ill, Istanbul, 1972. Harkavets, Oleksandr, Kypchakskie jazykiï: kumanskiï i armjanokypchakskiï, Nauka, Alma-Ata, 1987. Harkavets, Oleksandr, Kirimh Urumlar Kader Kismetine Bir Nazar, Kazak SSR
ilimler Akademisi, Alma-Ata, 1990. Hobson, John Μ., The Eastern Origins of Western Civilisation, Cambridge University Press, 2004 (Online - 2009). Hodgson, Marshall G. S., Rethinking World History. Essays on Europe, Islam and World History, Cambridge University Press, New York, 1993. Hülagü, Metin, „Kirim Hanliginin kurulușu ve Türk-Rus Ilișkilerindeki Yeri (1414-1783), TIKA I.Ukuslararasi Türkoloji 333
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • 334 Sempozyumu Bildirileri 31 Mayis - 04 Haziran 2004, Kirim-Ukrayna, Simferopol, 2005. Inalçik, Halil, „Kirim Hanhgi", Islam Ansiklopedisi, eilt 6, Istanbul, 1955. Inalçik, Halil, „The Question of the Closing of the Black Sea under the Ottomans", Arheion Pontou, 35/1979. Inalçik, Halil, Kirim Hanligi Tarihi Üzerine Araștirmalar 1441-1700. Seçme eserleri XI, Türkiye Iș Bankasi Kültür Yayinlan, Istanbul, 2017. Iorga, N., „Romani și tătari în evul mediu", Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, s.III, t.VII, 1927. Iorga, N., „Imperiul cumanilor și domnia lui Băsărabă. Un capitol din colaborația româno-barbară în evul mediu", Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, s.III, t.VIII, 1928. losipescu, Sergiu, „Autour du Khanat de Crimée. Cossaques et Ottomans dans la Mer Noire (milieu du XVIe siècle - 1648) (1-П)" Studia et Documenta Turcologica, nr. 1/2013 și nr. 2/ 2014, Presa Universitară Clujeană. Iskhakov, D. Μ., Ot srednovekovykh Tatar к Tataram novogo vremeni (etnologhicheskij vzgljad na istoriju volgo-uralskikh tatar XV-XVIIvv. Nauchnoe izdanie), Institut Istorii Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 1998. Iskhakov, D.M., Izmailov, I.L., Etnopoliticheskaja istorija tatar v. VI pervoj chetverti XV v., Institutu Istorii Akademii Nauk Tatarstana, Kazan, 2000. Istorija Tatar s drevneneișikh vremen v semi tomakh, vol. I-VII, Akademii nauk R.Tatarstan, Kazan, 2002-2014. Istorija Krymskikh Tatar v pjati tomakh, tom III, „Krymskoe Khanstvo (XVXVIII
vv.)", Akademii nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2021. Ivanics, Măria, „Enslavement, slave labour and the treatment of captives in the Crimean Khanate", Ransom Slavering Along the Ottoman Borders (Early Fifteenth - Early Eighteenth Centuries), eds. Geza David and Pal Fodor, BRILL, Leiden-Boston, 2007. Ivanics, Măria, „The Military Co-Operation of the Crimean Khanate with the Ottoman Empire in the Sixteenth and Seventeenth Centuries", The European Tributary States of the Ottoman Empire in the Sixteenth and Seventeenth Centuries, eds. Gâbor Kàrmàn and Lovro Kuncevic, Brill, Leiden-Boston, 2013.
Bibliografie / Bibliography • • • • • Ivanics, Mària, „Die Sirin Abstammung und Aufstieg einer Sippe in der Steppe", MTA-SZTE Turkological Research Group (Dogu Avrupa Türk Mirasintn Son Kalesi Kirim, ed.Yücel Öztürk, Camlica Yayinlan, Istanbul 2015). izgi, Özkan, „Tatar adi hakkinda", Emel, no. 147, Ankara, 1985. Izmailov, Iskander, Usmanov, Mirqasim, „The Djocid Nation and its Islamisation: Muslim Culture and the Golden Horde Period", Tatar History and Civilisation, IRCICA, Istanbul, 2010. Jackson, Peter, The Mongols and the Islamic World. From Conquest to Conversion, Yale University Press, New Haven and London, 2017. Jakubovich, Μ. Μ., „Stanovlenie filosofskoï mysli v Zolotoordynskom Kyrymu: Șaraf al-Kyrymi", Zolotoordynskoe obozrenie, Kazan, no. 3(5)/2014. ’ • Jankowski, Henryk, „Kinm'm Türk Dilleri", TIKA I. Uluslararasi Türkoloji Sempozyumu. 31 Mayis - 03 Haziran 2004, Kirim-Ukrayna, Simferopol, 2005. • Jankowski, Henryk, „The Names of Professions in Historical Turkic Languages of the Crimea", Ottomans - Crimea - Jochids. Studies in Honour of Mària Ivanics, coord. Istvan Zimonyi, Szeged, 2020. • Jusupovic, Adrian, „Basqaqs in Rus'. Social strategy of power", The Routledge Handbook of the Mongols and Central-Eastern Europe, edited by Al.V. Maiorov and R. Hautala, New York, 2021. • Kalmykov, H., Kereitov, R. H., Sykaliev, A. L, Nogaitsy, Cherkessk, 1988. • Kançal, Ferrari Nicole, „An Italian Renaissance Gate for the Khan: Visual Culture in Early Modern Crimea", Muqarnas Online, vol. 34, Issue 1,2017. • Kapeller, Andreas, „L'Ethnogenèse des peuplés de la MoyenneVolga
(Tatars, Tchouvaches, Mordves, Maris, Ourdmourtes) dans les recherches soviétiques", Cahiers du Monde Russe et Soviétique, XVII, no. 2-3, Paris-La Haye, 1976. • Karamanhoglu, Ali Fehmi, „Kipçaklar ve Kipçak Türkçesi", Türk Dili ve Edebiyati Dergisi, XII, 1963. • Kavak, Nuri, „Daily Life in Crimean Tatars (17th - 18th Centuries)", Contemporary Research in Turkology and Eurasian Studies. A Festschrift in Honour of Professor Tasin Gemil on the Occasion of His 70th Birthday, ed. Stoica Lascu, Melek Fetisleam, Presa Universitară Clujeană, 2013. 335
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • • • • • • 336 Kemaloglu, Ilyas, Altm Orda ve Rusya. Rusya Üzerindeki Türk-Tatar Etkisi, Ötüken, 2. basim, Istanbul, 2015. Khaïdarov, T. F., Dolbin D. A., „Vtoraja pandemija chumy v Zolotoï Orde i её posledstvija", Zolotoordynskoe obozrenie, no. 4/2014. Khakhimov, R.S., Suslova, S.V., Urazmanova, R.K., Iskhakov, D.M., Sibirskie Tatary, Institut Istorii, Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2002. Khakhim, Raphael, Russia and Tatarstan at a Crossroads of History, Institute of History, Academy of Sciences of Tatarstan, 2006. Khakimov, Rafael, Dzhadidism (reformirovannyï islam), Kazan, 2010. Khakimov, Rafael, „Interpretatzija istorii как ideologhicheskiï fenomen", Zolotoordynskoe obozrenie, no. 4/2014. Khakimov, Rafael, „Predislovie", Zolotaja Orda v Mirovoj Istorii, coord. R. Khakhimov, I. Mirgaleev, R. Hautala et al., Institut Istorii im. Ș. Mardzani, Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, TsentrIssledovanij Zolotoj Ordy I Tatarskikh Tanstv im. Μ. A. Usmanova, Kazan, 2016. Khakimov Rafael, Tatary: sudba etnonima (Srednie veka), Kazan, 2016. Khakhimov, R., Favereau Μ., Trepavlov V., Mirgaleev I. Hautala R. (eds.), The Golden Horde in World History, Kazan, 2017 (on-line). Khakimov, Rafael, „The Ethnonim ‘Tatar’ at Different Stages of Eurasian History", The Golden Horde in World History, Kazan, 2017. Khakimov, Rafael, „The Population of the Ulus of Jochi and the Development of the Medieval Tatar Ethnos", The Golden Horde in World History, Kazan, 2017. Khalit, N. Kh., „Arkhitektura
Krymskogo-Tatarskoï mecheti (kratkiï istoricheskiï obzor s XIII do serediny XX w.)", Srednevekovye TiurkoTatarskie Gosudarstva, Kazan, no. 7/2015. Khösaen Faezkhanov. Tarikhi-dokumental dzhyentyk, ed. Mirkasyjm Gosmanov, Raif Mardanov, Kazan, 2006. Kirimh, Hakan, Geraylar ve Osmanhlar. Ktrtm Hanhk Hânedanmm Osmanii Devleti'ndeki Hikâyesi, Ötüken, Istanbul, 2022. Kizilov, Mikhail, „Administrative structure of the Crimea before and after the Russian annexation of 1783", Oriens, 5, 2016. Kljuchevski, V. O., Kurs russkoî istorii, vol. 1,1918. Komantseva, A.S., „Les sépultures nomades tardives du cimetière de Novonikolskoe", Les anciens Hongrois et les ethnies voisines à l'Est, Budapest, 1977.
Bibliografie / Bibliography • • • • • • • • • • • • Kortepeter, Carl Max, Ottoman Imperialism during the Reformation: Europe and the Caucasus, London-New York, 1972. Krolikowska, Natalia, „Sovereignty and Subordination in CrimeanOttoman Relations (Sixteenth - Eighteenth Centuries", The European Tributary States of the Ottoman Empire in the Sixteenth and Seventeenth Centuries, eds. Gàbor Kàrmàn and Lovro Kuncevic, Brill, Leiden Boston, 2013. Kurat, Akdes Nimet, „Kazan Türklerinin medeni uyaniși", Ankara Üniversitesi Dil-Tarih Cografya Fakültesi Dergisi, sayi 3-4, eilt XXIV/1966. Lascu, Stoica Fetisleam, Melek (eds.), Contemporary Research in Turkology and Eurasian Studies. A Festschrift in Honor of Professor Tasin Gemil on the Occasion of His 70th Birthday, Cluj University Press, 2013. Lemercier-Quelquejay, Chantal, La pace mongola, Milan, 1971. Marcu, L.P., „Some Aspects of Laicization of Moslem Family in Dobrudja (End of the 19th Century - First Decades of the 20th Century)", Revue des Etudes Sud-Est Eurpéennes - Bucarest, Tome III, nr. 1-2,1965. Marcu, L.P., „ The Tartar Patriarchal Community in the Dobrudja and Its Disintegration (First Half of 20th Century), Revue des Etudes SudEst Eurpéennes - Bucarest, Tome V, nr. 3-4,1967. Mehmed, Mustafa A., „La politique ottomane à l'régard de la Moldavie et du Khanat de Crimée vers la fin du règne du sultan Mehmed II Le Conquérant", în Revue Roumaine d'Histoire, tom XIII, nr.2,1974. Mercil, Erdogan, Müslüman-Türk Devletleri Tarihi, Türk Tarih Kurumu Basimevi, Ankara, 1993. Mihordea, Vasile, „Participarea diplomatică a Moldovei la
aplanarea neînțelegerii polono-tătare din 1763", Studii. Revistă de istorie, no. 2, 1966. Mirgaleev, L, Nuraneev, L., „Perelistyvaja istoriu sultanata mamliukov", Gasyrlar avazy - Ekho vekov, no. 1/2, 2003, pp. 183-186. Mirgaliyev, Ilnur Μ., „The Sons of Tokhtamysh Khan in the Struggle for the Golden Horde's Power", Contemporary Research in Turkology and Eurasian Studies. A Festschrift in Honor of Professor Tasin Gemil on the Occasion of His 70th Birthday, eds. Stoica Lascu, Melek Fetisleam, Presa Universitară Clujeană, 2013. 337
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • • • 338 Montesquieu, Ch., Despre spiritul legilor, Editura Științifică, București, 1964. Năstase, Gh. L, „Hotarul lui Halii Pașa și cele două ceasuri", Buletinul Societății Regale de Geografie, tom L (1931), Bucharest, 1932. Novoselskiiï, A. A., Borba Moskovskogo gosudarstva s tatarami v pervoï polovine XVII veka, Moskva - Leningrad, 1948. Ögel, Bahaeddin, „Tatar", Islam Ansiklopedisi, 1970. Omer, Metin, Emigrarea turcilor și tătarilor din România în Turcia între cele două războaie mondiale, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2020. Omer, Metin, „From Allies to the Undesirable: The Refuge of the Crimean Tatars to Romania during World War Two", The Empire between Dispute and Nostalgia, Peter Lang, Berlin, 2021. Orhonlu, Cengiz, Lipkalar, Edebiyat Fakültesi Basimevi, Istanbul, 1971. Osman, Sergean, „Configurația geopolitică a Peninsulei Crimeea în spațiul ponto-caspic", în Geopolitica. Revistă de geografie politică, geopolitică și geostrategic, anul II, nr. 11-12, 2004. Osman, Sergean, „Did the Crimean Khans Collect Tribute (Harac or Hazine) from Moldova and Wallachia?", în Studia et Documenta Turcologica, nr. 2/2014. Ostrowski, Donald, „City Names of the Western Steppe at Time of the Mongol Invasion", Bulletin of the School of Oriental and African Studies, University of London, vol. 61, nr. 3,1998. Ostrowski, Donald, Muscovy and the Mongols: Cross-Cultural Influences on the Steppe Frontier, 1304-1589, Cambridge University Press, 1998. Öztürk, Yücel, „From Tavrida to Crimea: The
Terms of Crimea and Karaim in Historical and Etymological Perspectives", International Symposium on the Karaite Studies Proceedings (5-8 April,2010), Bilecik Universitesi Yaymlan, 2011. Pienaru, Nagy, „Otomanii și Hoarda de Aur. Relațiile lui Murad II cu Ulug Mehmed", în Studii și materiale de istorie medie, XX, 2002. Pienaru, Nagy, „Relațiile lui Ștefan cel Mare cu Hanatul din Crimeea. O controversă: prima incursiune tătară în Moldova", Istorie și diplomație în relațiile internaționale. Omagiu istoricului Tahsin Gemil, ed. Daniel Flaut, lolanda Țighiliu, Ovidius University Press, Constanța, 2003.
Bibliografie / Bibliography • • • • • • • • • • • • • • Pienaru, Nagy, „«Proiectul scitic». Relațiile lui Ștefan cel Mare cu Hoarda Mare", Revista Istorică, nr. 5-6, 2003. Pienaru, Nagy, „Moldova și Hanatul din Crimeea. 1484-1492", Studii și materiale de istorie medie, XXII, 2004. Pienaru, Nagy, „Românii și tătarii. Relațiile Țării Românești cu Hoarda de Aur în vremea lui Mircea cel Bătrân", Vocația istoriei. Prinos Profesorului Șerban Papacostea, ed. O. Cristea, Gh. Lazăr, Editura Istros, Brăila, 2008. Pienaru, Nagy, „Fondarea Hanatului din Crimeea", Moștenirea istorică a Tătarilor, vol. I, ed. Tasin Gemil, Nagy Pienaru, București, 2010. Pienaru, Nagy, „Haci Giray (1438-1466). Han și negustor", Moștenirea istorică a tătarilor, vol. II, ed. Tasin Gemil, Nagy Pienaru, Editura Academiei Române, București, 2012. Pilipchuk, Ja.V., „Tatary i Velikom Knjazhestve Litovskom (provoslavnye i musulmane): adaptatzija i assimiljatzija", Srednevekovye Tiurko-Tatarskie Gosudarstva, Kazan, nr.6/2014,. Pittard, Eugène, Les Races et l'Histoire. Introduction etnologique à l'histoire, Paris, 1932. Poçekayev, R.Yu., „Kirim Hani Murad GirayTn Adli Reformu", Belleten, Türk Tarih Kurumu, eilt LXXV, nr.273, Ankara, 2011. Poghirc, Cicerone, „Goths et Tatars en Crimée au XVIe siècle (D'après le témoignage de Busbecq), Studia et Acta Orientalia, V-VI, Bucarest, 1967. Pow, Stephen, „«Nationes que se Tartaros appelant»: An Exploration of the Historical Problem of the Usage of the Ethnonyms Tatar and Mongol in Mediaeval Sources", Zolotoordynskoe Obozrenie, vol. 7, no. 3, 2019. Pritsak, Omeljan, „Das
Kiptschakische", Philologiae Turcicae Fundamenta, 1,1959. Rakhimzjanov, Bulat, Kasimovskoe Khanstvo (1445-1552 g.). Ocherki istorii, Kazan, 2009. Reva, Roman, „Struggle for Power in the First Half of the 15th Century", The Golden Horde in World History, Tatarstan Academy of Sciences - University of Oxford, Kazan, 2017. Roux, Jean Paul, Histoire des Tures, Paris, 1984. 339
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • • • • • 340 Roux, Jean-Paul, Orta Asya. Tarih ve uygarhk, çev. Laie Arslan, Kabalci Yayinevi, Istanbul, 1999. Rustemov, O. D., „Problemy v izuchenii Krymskikh sudebnykh reestrov XVII-XVIII w.", Zolotoordynskoe obozrenie, no. 3, Kazan, 2016. Sacerdoțeanu, A., Marea invazie tătară și sud-estul european, București, 1933. Sadofeev, Μ. A., „Medrese 'Kizhe' ob imeni osnovatelnitzy medrese v Starom Krymu", Zolotoordynskoe obozrenie, no. 2, Kazan, 2022. Savva, V., Moskovskie tzari i vizantiîskie vasilevsy: к voprosu o vljanii Vizantii na obrazovanie idei tzarskoï vlasti moskovskikh gosudareï, Kharkiv, 1901. Sayfettdinova, Elmira, „The Islamic Culture of the Golden Horde", The Golden Horde in World History, Kazan, 2017. Schamiloglu, Uli „The Qaraci Beys of the Later Golden Horde: Notes on the Organization of the Mongol World Empire", Archiwum Eurasiae Medii Aevi, IV, Otto Harassowitz, Wiesbaden, 1984. Schamiloglu, Uli, „Climate Change in Central Eurasia and the Golden Horde", Zolotoordynskoe obozrenie, no. 1/2016 (The Golden Horde in World History, Kazan, 2017). Schamiloglu, Uli, „The Impact of the Black Death and the Golden Horde: Politics, Economy, Society, Civilization", Zolotoordynskoe obozrenie, no. 2/2017. Seityagyyaev, N., „To the Question of the Number of Muslim Turkish Population in Crimean Khanate of the 18th Century", Shidnij Svit/The World of the Orient, nr.l, 2019. Sizonenko, Tatiana, „Romes Outside of Italy: Alevisio Novy and the Circulation of Renaissance Architecture in
Moscovy and the Crimea", The Land between Two Seas Art on the Move in the Mediterranean and the Black Sea 13 00-1700, ed. Alina Payne, Brill, Leiden-Boston, 2022. Smirnov, V. D., Krymskoe Khanstvo pod verkhovenstvom Otomanskoi Party, I-II, St.Petersburg, 1887-1889 (ed.a ITa, 2005). Smirnov, V. D., Osmanii Dönemi Kirim Hanhgi, çeviri D.Ahsen Batur, Selenga Yayinlan, Istanbul, 2016. Söylemez, Yavuz, „Osmanii Sarayinda Katledilen Bir Kinm Hani Inayet Geray Han", Karadeniz Araștirmalari, XIV/55, 2017. Spinei, Victor, Guboglu, Mihail, „Pe marginea unei istorii a relațiilor româno-tătare". Anuarul Institutului de istorie și arheologie A. D. Xenopol-Iași, XXIII/1,1986.
Bibliografie / Bibliography • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Spinei, Victor, The Great Migrations in the East and South East of Europe from the Ninth to the Thirteenth Century, Cluj-Napoca, 2003. Spuler, Bertold, Les Mongols dans l'histoire, Paris, 1961. Sroeckovsky, V. E., Muhammed Geray Han ve vasallari. Kinm Tarihi, Tercüme Kemal Ortayli, Su Yayinlan, Istanbul, 1979. Tatar Entsiklopedija Süzlygy, Kazan, 2002. Tatar Entsiklopedijasy, vol. I-VI, Kazan, 2008-2021. Tatar History and Civilisation, ed. Halit Eren, IRCICA, Istanbul, 2010. Tekin, Talat, Orhon Yazitlari. Kill Tigin, Bilge Kagan, Tunyukuk, Yildiz, Istanbul, 2003. Tekin, Talat, Ölmez Mehmet, Türk Dilleri. Giris, Yildiz, Istanbul, 2003. The Golden Horde in World History, eds. R.Khakimov, I.Mirgaleyev, M.Favereau, V.Trepavlov, R.Hautala, „Tartaria Magna Series", The Tatarstan Academy of Sciences - University of Oxford, Kazan 2017. The Routledge Hanbook of the Mongols and Central-Eastern Europe, Edited by Alexander V.Maiorov and Roman Hautala, London and New York, 2021. Tomilov, N.A., Bati Sibirya Türkleri, çev. D. Ahsen Batur, Selenge Press, Istanbul, 2013. Trepavlov V. V., Istorija Nogaïskoï Ordy, Akademija Nauk Respubliki Tatarstan, Institutut Arkheologii A. Kh. Khalikov, Kazan, 2016. Trepavlov, Vadim, „The Formation of the Ulus of Jochi", The Golden Horde in World History, Kazan, 2017. Trepavlov, Vadim, „ The Administrative Structure. Administrativ Organisation", The Golden Horde in World History, Kazan, 2017. Türk, Ahmet, „Kirim Hanliginda Kölelik ve Köle Ticaretine Genei bir Bakiș", Moștenirea Istorică a
Tătarilor, vol.II, ed.Tasin Gemil, Nagy Pienaru, Editura Academiei Române, București, 2012. Uehling, Greta Lynn, Beyond Memory. The Crimean Tatars' Deportation and Return, Palgrave Macmillan, New York, 2004. Uzelac, A., „Saint Louis and Jochids", Zolotoordynskoe obozrenie, vol. 8, nr. 4, 2020. Urekli, Muzaffer, Kirim Hanhgmin Kurulușu ve Osmanii Himâyesinde Ytikseliși (1141-1569), TKAE, Ankara, 1989. Valeeva-Suleimanova, G.F., „Shapka Monomakha imperskii simbol tatarskogo proiskhozhdenia", Zolotoordynskaja tsivilizatsija, Akademii nauk Respubliki Tatarstan, vypusk 1, Kazan, 2008. 341
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography • • • • • • • • • • • Vernadsky, George, Mogollar ve Ruslar, çev. Eșref Beng Özbilen, Selenge Yayinlari, Istanbul, 2005. Vladimirtsov, B., Le régime social des Mongols, Paris, 1948. Weatherford, Jack, Genghis Khan and the Making of the Modern World, Crown Publishing Group - Random House, 2004 (Trad. A. Popescu, Corint Press, București, 2017). Wiliams, Brian Glyn, The Crimean Tatars. The Diaspora Experience and the Forging of a Nation, Brill, Leiden-Boston-Köln, 2001. Williams, Brian Glyn, The Sultan's Raiders. The Military Role of the Crimean Tatars in the Ottoman Empire, The Jamestown Foundation, Washington D.C., 2013. Wolter, H., Holstein H., Lyon 1 et Lyon II, Paris, 1966. Yerzin, Μ., Iz glubin Evrazii, Almaty, 2015. Yusupov, Munir, Șigabutdin Mardjani, Kazan, 2005. Zaitsev, I.V., „Proiskhozhdenie dinastiinogo imeni Geraev", Istorija Krymskikh Tatar v pjati tomakh, III, Akademii Nauk Respubliki Tatarstan, Kazan, 2021. Zaïtzev, I.V., „Pismennaja kultura Krymskogo Khanstva", Istorija Krymskikh Tatar v Piati Tomakh, III, Kazan, 2021. Zekiyev, Mirfatih Z., Türklerin ve Tatarlarin Kökeni, Rusçadan çeviren D. Ahsen Batur, Selenge Yayinlari, Istanbul 2006. Teze de doctorat (nepublicate)ZDoctoral theses (unpublished) • • Fodor, Laura-Adina, „Imaginea tătarilor în cronistica românească a sec. XV-XVIII”, elaborată sub conducerea științifică a prof.univ.dr.Tasin Gemil și susținută la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în ziua de 21 ianuarie 2014. Osman, Sergean, „Relațiile Hanatului din Crimeea cu
Țările Române (1672-1783)", elaborată sub conducerea științifică a prof.univ.dr.Tasin Gemil și susținută la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în ziua de 17 septembrie 2014. Surse electronice/Electronic sources Comunicări personale (tatarlar.kmp@gmail.com/07.01.2022/12:18 PM și 11.01.2022/10:32 AM). 342
Bibliografie / Bibliography • • • • Dikbasan Sabrie, Kmm bir Rus topragi miydi ?, https://www.academia.edu/ 30668933 (accesat la 27.04.2022). https://www.trthaber.com/haber/gundem/halil-inalciktan-kirimaciklamasi-120342.html; Qirim Haber Ajansi (QHA) website: https://www.qha.com.tr/ . https://www.facebook.com/roman.hautala (2023). 343
INDICE1 America, 103,96 A Amur, 32 Abdulhamid 1,175 Analele Academiei Române, 288 Academia de Științe a Republiai Tatarstan, 10, 20, 21, 23,25, 99 Anatolia, 152,204,208 Anglia, 205 Academia Română, 24,288 Aq Padișah (Belogo Tzarija/Împăratul Adolf, Gustav, 162 Alb), 104 Africa (Africani), 45 Aqmescit, 192,193 Afüfeddin Efendi, 211, 212 Aqqaya, 188 Akkerman, 184 Argîn, 196 Al Doilea Război Mondial, 92,93 Arhire, Dan, 294 Al-Athir, 42 Al-Avni, 153 Asia Centrală, 9, 11, 29, 30, 32, 33, 39, 48, 50,110,152,181, 201, 209 Al-Ayni, 42,153 Asia Interioară, 42 Alekseevici, Feodor, 166 Asia, 11,45,96,161,165,185 Alep, 98 Aslan, Margareta, 295 Al-Gardizi, 41 Astrahan (Astrakhan), 92, 103, 149, 154, 170,174,175,176,180,181 Al-Garini, Șaydiyaz, 38 Atlamîș, 111 Algirdas (Olgerd), 152 Atlas Tartarica, 22 Al-Nasawi, 42 At-Tatar al-Kîpceak (Tătari kîpceaci), 38 Al-Omari, 35,36,111 Augustus, 107 Altan Orda, 148 Avar, 31 Altay, 10 1 Acest indice nu conține elemente din note și bibliografie. 345
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography В Bagcesaray, 157, 169, 181, 186, 188, 190, 192, 195, 203, 204,208,211,212 Bahadîr Gheray, 170,171 Broniowski, Marcin, 197,198,210 Bugeac (Budkjak), 111, 188,194,196, 300 Bulgar, 31 Bulgaria, 34 Balcani, 167, 208 Balkar, 31 Baltica (vezi și Marea Baltică), 102 c Barîn, 155,196 Caffa (Kefe), 153, 155, 156, 160, 161, 167, 168,172,174,175,183, 200,211, 287 Basarabia, 183, 290 Cairo, 98,106,148, 153 Bașkortostan, Republica, 27 Camenița, 156 Bașman (Bachman), Cantacuzino, Constantin, 297 Batu han, 47,49,147,149 Cantemir, Dimitrie, 177, 298,299 Batu Saray, 26 Casa Genghisidă ( a lui Genghiz), 166 Baybars, 42 Casa Gheraidă, 169 Bekbulatovici, Simion, 95,105 Casa lui Otman (Casa otomană), 166 Beksufi (Beg Sufi), 153,154 Caucaz, 151,157,167,183,194 Bela IV, 43 Cazacii Zaporojeni (vezi și Ucraina), 176, 177 Belarus, 28 Belgrad, 111 Berke han, 47, 48,102 Berke Saray, 26 Bethlen, Gabriel, 177 Beyazit II, 165,177 Biblioteca Națională din St.Petersburg, 192 Bibliotheca Tatarica, 99 Bigonowski, 210 Bilad al-Kypchak (Hoarda de Aur), 38 Bilghe kagan, 29 Bogdan Mahallesi (Cartierul moldovenesc), 195 Brandenburg, 166,176 346 Cazimir, mare duce și rege, 156,159 Cehoslovacia, 290 Centrul de Cercetare pentru Istoria, Arta și Cultura Islamică (IRCICA), 26 China, 30,32, 33,102 Chufut kale, 203 Ciocîltan, Virgil, 51 Ciuma neagră, 149 Cluj (Cluj-Napoca), 178, 295 Codex Cumanicus, 40,147,294 Comitetul Central al P.C.U.S., 92 Condici de judecată (Șer'iye/Qadi sicilleri), 12, 22,192 Constantinopol, 158,161
Indice Coran, 211 Djemaledin Ibrahim (Berke han), 47 Costin, Miron, 297 Djuci, 97,150 Cracovia, 159,163 Djuvara, Neagoe, 289 Crimeea (vezi și Hanatul din Crimeea), 10, 12, 21, 27, 28, 38, 40, 43, 44, 51, 92, 98, 105, 149, 151, 153-156, 159, 163, 164170, 176, 190, 191, 195, 199, 202-210, 212, 287,295,297 Dlugosz, Jan, 159 Cronica de la Putna, 296 Cronica Majora, 44 Cupcea, Adriana, 295 Curia Magna, 25,147 Dobrogea, 28,51,111,177,294 Dokuz Tatar (Nouă Tătari), 29, 30 Don, 176,181,182 Donskoi, Dmitri Sf., 113,114 Drîmba, Vladimir, 294 Dughin, Aleksandr, 28 Dunăre, 10, 97, 111, 147,194 Curtea de Aur, 25 Curtea Mare, 147 Ç E Eckman, Janos, 40 Eczigeri (Hadji Gheray), 159 Çengel, Hülya Kasapoglu, 40 Çerkeç, 37 Editura Presa Universitară Clujeană, 99 Eminek Mârza, 160 Enciclopedia Tătară, 23 D Dalan-Nemurghes, 33 Damasc, 98,148 Danemraca, 166,176 Dauletbirdî, 153,154 Encyclica, 44 Eski Kîrîm/Qîrîm (vezi și Solqat, Solkhat), 40,157, 203,211 Estonia, 28 Eurasia, 34,40,92, 95,108,109,147,175 Deșt-i Qipçak/ Kîpceak (Stepa kîpceacă), 34,37,38,46,92,147,148,154,171,209 Europa, 9, 11, 24, 28, 29, 33-35, 42-46, 48, 50, 96,111, 112, 115, 149, 152, 156, 158, 161, 162, 165, 171, 172, 174, 175, 178, 179,185,190,209, 210, 300 Devlet Gheray 1,163,176,180,181 Evliya Celebi, 187-189, 204, 211 De Tartaris, 44 Dicționarul Enciclopedic Tătar, 23 Djanibek Gheray, 162 Djankerman (Cetatea Nouă), 183,193 Djebe, 43 Favereau, Marie, 26, 99-103,108 Federația Rusă (vezi și Rusia), 91, 92 347
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography Felezeu, Călin, 295,296 H Ferahkerman (vezi și Or, Orkapi, Perekop), 192 Habsburgi, 100,177-179 Ferencz, Nagy Szabo, 297,298 Hadji Gheray, 150,151,155-157,159,187 Fetisleam, Melek, 295 Halperin, J.Charles, 93,110 Finlanda, 28 Hambis, Louis, 30.32 Fisher, Alan, 186,190 Hanatul de Astrahan, 150 Fodor, Adina, 295 Hanatul de Kazan, 104,150,155,175 Franța, 44,164,190, 289 Hanatul din Crimeea, 9-12, 22, 37, 102, 147, 150-152, 155, 157, 158, 160-164, 166-168, 171, 172, 175, 177, 179, 181185,187-201,205,207-211,296 Frederik II, 44 Frojanov, Igor, 109 Hanatul din Siberia de Vest, 174 G Hanatul Ilkhanid, 102 Hanatul Kîpceak, 10,39,148 Gazi Gheray-Bora II, 37, 168,176-180,184, 299 Gazikerman, 193 Gemil, Tasin, 295 Genghiz Han (Genghis han), 32-34, 36,42, 50,97,104,107,147,150,151,163,298 Georgia (Gruzia), 43 Germania, 110 Ghedik Ahmed pașa, 160 Gheraizi, 37 Gheray, 190 Giurgiu, 180 Glavani, Xaverio, 190 Godunov, Boris, 95 Hanatul Nogay, 24,150,174 Hansaray, 186,187,189,203, 212 Hazar, 31 Helga, 36 Hoarda de Aur (vezi și Hanatul Kîpceak, Imperiul Kîpceak), 10,24-26,28,31,34, 35, 37-40, 46-49, 92-104, 107-114, 116, 147-153, 155-158, 160, 161, 164, 168172, 174, 176, 180, 181, 185-190, 195200, 202,208,210,287,290 Hoarda de Aur, Centru de cercetare, 23 Holescak, Michal, 112 Homer, 44 Honorius III, 43 Horezm (Khorezm), 43, 88 Göktürk, 29 Golden, Peter, 39,110 I Golubovici, Girolomo, 287 Gonța, Alexandru, 290 Ibn Battuta, 38,187,188 Gulevich, Vladyslav, 112 Ibn Kesîr, 42 348
Indice Ibn Khaldun, 36 Institutul de Istorie „Șehabeddin Merdjani" al Academiei de Științe a Republicii Tatarstan, 10, 21-24, 99 Ibrahim Efendi (Tatar Șeyh), 211 Ieremia Movilă, 180 Igor, 36 Institutul de Turcologie al Universității Babeș-Bolyai, 295 lisus, 107 Iorga, Nicolae, 288, 289 Ilchi Beg Hatun, 211 Iran, 38, 100, 102, 168, 175, 181, 183, 194, 202 Iliaș, domn al Moldovei, 156 Irtîș, 10,97,147 Imperiu (kaganat) turcie, 108 Islam Gheray II, 183,184 Imperiul Bizantin, 100 Istanbul, 26, 151, 163, 164, 166, 174, 184, 203, 211 Imperiul Carolingian, 106 Imperiul Cuman (vezi Kîpceak), 25,148 și Hanatul Istemi kagan, 29 Istoria Secretă a Mongolilor, 33 Imperiul Genghishanid, 33 Iulian, călugăr, 43 Imperiul Grec, 100 Imperiul Habsburgic (vezi și Habsburgi), 181 Imperiul Han, 30 Imperiul Otoman (vezi și Poarta Otomană), 106,158,175,181,192,199 Ivan cel Groaznic, 103-105,107,175,180 Ivanics, Maria, 110,177,205 Ivanovici, Dmitri (vezi și Donskoi, Dmitri), 113 Imperiul Roman, 100,106,107 J Imperiul Rus (vezi și Rusia, Imperiul țarist), 106-108 Jäschke, Gotthard, 50 Jedsan, 188,193 Imperiul Spaniol, 100 Juvaini, 42 Imperiul Yuan, 102 Juzyani, 42 Inalçik, Halil, 51,157,160,162,191 Inayet Gheray, 174 India, 152 К Infern, 9 Kalandar-name, 24 Ingmar, 36 Kalina, 156 Inkerman (Calamita), 157 Kalka, 43, Institut für Caucasica-Tatarica Turkestan Studien, 24 und Karadeniz, 291 Karakorum, 32,43 349
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography Kasîm (Qasîm), 150 Kulikovo, 113 Kasîmov, 105 Kultighin, 29 Kașgari, Mahmud, 41 Kazan, 22-24, 26, 36, 92,103-105,110,149, 170,174-176,181,210 L Kazanskiï letopisetz, 105 Ladislau, călugăr, 287 Kazvinî, 42 Lakota, 103 Kefe (vezi și Caffa), 192 Leon X, 201 Kellner-Heinkele, Barbara, 110 Letonia, 28 Kemaloglu (Kamalov), Ilyas, 24, 94, 95 Letopisețul Țării Moldovei, 299 Kemeny, Janos, 177,178,297,298 Lewis, Bernard, 48,102 Kerch, 183 Lituania, 28, 112, 152, 154-156, 159, 161, 170,176 Kerulen, 32 Khakim(ov), Rafael, 20, 25 Khiva, 174 Ludovic IX Sfânt, 44 Lutfullah Efendi (Tatar Lütfi), 212 Lyon I,44 Kiev, 114 Kipçak Türkleri, 51 Kîpceac (vezi și Qafdjaq), 116,196 Μ Klausenburg (Cluj), 178 Magdeburg, 24 Kljashtornyi, Serghei S., 29 Magul-Faris, 38 Kôneürgenç, 43 Magul-Kypchak, 38 Konya, 210 Maiorov, Alexander V., 108,109,115 Köprülü, 185 Majar, 31 Koriiniiș, 189 Malgal, 41 Koshen-kai, 30 Mangit, 24,196 Kostroma, 113 Mangop, 157,160 Koten, 35,43 Mansur (Mansurogullan), 196 Közlev, 192 Marea Azov, 193 Kraus, Georg, 297, 298 Marea Baltică, 48,152 Kremlin, 93 Marea Caspică, 181,196 Kuban, 188,193 Marea Mediterană, 105,106 350
Indice Marea Neagră, 102,152,155,157,158,160, 166,167,175,181,182, 291 Murad Gheray, 163,164 Murad IV, 175 Marea Orda, 187 Marele Zid, 31 N Marosvasarhely (Tg.Mureș), 298 Mecca, 181 Mehmed Gheray 1,37,170-174 Mehmed Gheray II, 174,183 Mehmed Gheray IV Sofu, 37,177 Mehmed II Fatih, 157 Mehmed, Mustafa A., 162 Meng-da, 31 Narîșkina, Natalia, 95 Neculce, Ion, 298, 300 NewYork, 108,113 Nikolov, Alexander, 111 Nipru, 111, 181,182,194 Nistru, 181,182,194 Nogay, 37, 92,149 Novgorod, 152 Mengli Gheray I, 37, 159, 160, 165, 170, 172,173,186,187, 200, 211 Numizmatika Zolotoj Ordy, 25 Mihai Viteazul, 177,179,180 Nurdevelet, 159 Mirgaleev, Ilnur, 23,39 Nuveyri, 42 Mogol-Tatar, 41 Mohe, 41 О Moiseev, Maxim, 112 Molday, 288 Occident, 10, 20, 21, 26, 32, 34, 45, 96, 98, 110,191 Moldova, 35, 110, 152, 156, 158, 160, 165, 176, 177, 179-182, 197, 205, 287, 288, 296,297,300 Ogoday, 35 Mongol, 32,108 Oleg, 36 Mongolia, 29, 30,32,37,41,42, 98 Olga, 36 Montesquieu, 45 Onon, 32 Moscova, 22, 92-94, 104-108, 110, 114, 149, 151,152,170,171,180,290 Opt oguzi, 30 Or, 183 Muhammad, 40 Orda Mare, 147 Miinich, 212 Ordinul Teuton, 152 Muntenia, 296,297 Orhon, 9, 32 Munții Altay, 10 Orient, 24,40 Munții Carpați, 10 Orientul Apropiat, 174 Olaf, 36 351
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography Orkapi/Orqapi (vezi și Or, Perekop, Ferahkerman), 192, 200,204 Ormuzd Teghin, 30 Osman pașa (Özdemiroglu), 183 Osman, Sergean, 295 Otuz Tatar, 29 Oxford, 22 Podolia, 156 Polonia, 28,37,112,115,152,156,159,161, 163, 164, 166, 167, 170, 176, 177, 180, 181,197, 201 Popescu, Radu, 297 Pow, Stephen, 112 Principatele Române, 299, 300 Prusia, 159 Ö Prut, 194,290 Putin, Vladimir, 28 Ölberli (Ölberlik), 42 Ömer Efendi, bin Salih, 212 Ötüken, 32 Özbeg (Özbek), 48,102 Q Qabartay, 151 Qadi Sicilleri (vezi Condice de judecată), 198 P Qafdjaq (vezi și Kîpceac), 98 Papa, 33, 163,288 Qalandar, Abu Bakr, 210 Paris, Mattew, 44 Qalandar-name (vezi și Kalandar-name), 210 Pecs, 178 Pelliot, Paul, 30 Qarachi, 166,188,189,190,196; baș -, 160; - bey, 184; - beyler, 186 Peninsula Crimeea (vezi și Hanatul din Crimeea), 155, 159-161, 192-196, 200, 203,204 Qasim, Abdel Qasim, 38 Perekop (vezi și Or, Orkapi, Orqapi) 200,204 Qîlburun, 183 Persia (vezi și Iran), 48 Qîrîm (vezi și Crimeea, Solqat), 37,153,150 Petru cel Mare, 95 Qîrîm Gheray, 168 Petru 1,299 Qîrîmi, Seyyid Ahmed, 211 Petru II, 156 Qîrqyer, 157 Pienaru, Nagy, 295 Qîyaseddin, 155 Pittard, Eugene, 51 Qîyat, 196 Poarta otomană (vezi și Imperiul otoman), 12,104,158,160,162-172,174-176,178185,189,191, 196, 197, 209, 287, 289 Qongîrat, 196 352 Qarasu Bazar, 192 Quduqu, 33
Indice Qurultay, 159 Satan, 44 Sayîn, 149 R Selamet Gheray, 184 Selenge, 30, 32 Ramstedt, G.J., 30 Selim Baba, 212 Rangoni, 167 Selim, prinț otoman, 172,173 Rareș, Ștefan, 294 Seyyid Ahmed II, 156 Rașid-od-Din, Fazlollah, 36,42 Războiul cel Lung, 179 Sfântul Imperiu Roman (vezi și Imperiul Roman), 45,106 Regatul Daciei, 177 Sfântul Scaun (vezi și Papa, Vatican), 45 Republica Crimeea, 190 Shubo, 41 Republica Tatarstan, 91 Shubugu, 41 Rhodos, 175 Siberia, 27, 33, 38, 92,103,149,150 Rjazan, 171 Sidjivut, 196 Roma, 106,163, 287 Sighișoara (Schässburg), 298 România, 11, 21, 26, 27, 110,150, 190, 209, 289-291 Sigismund 1,201, Sigismund III, 37 Roux, Jean-Paul, 32 Sigismund, Mikhael, 156 Rudolf II, 179 Silistra, 177 Rumelia, 204,169 Simfeopol (vezi și Aqmescit), 192,193 Rumi, Djelal ad-Din, 210 Rusia, 10-12,20,21,23-25,27,28,45,91,9395, 98, 103, 105, 108-110, 112, 114, 115, 152, 161, 166, 167, 170, 171, 175-177, 180-182,194,197 Sinop, 157 Societatea Turcă de Istorie, 24 Sogudjaq, 183 Rusudan, 43 Solqat, Solkhat (vezi și Eski Kîrîm/Qîrîm), 40, 153, 211 Rzeczpospolita Polska, 190 Șomer, 112 Spinei, Victor, 39 S Spuler, Bertold, 48 Safevizi, 100 Stalin, 96 Sahib Gheray 1,104,172,173,175,185 Statul de Aur (vezi și Hoarda de Aur), 25 Saladjîk, 211 Stepa Kîpceacă (vezi și Deșt-i Kipchak), 35, 46,151,171 Saray, 154,161,186 353
Tătarii în istoriografia universală / The Tatars in World Historiography Su Moal, 41 SUA, 108 Subotay, 43 Tatarstan (vezi Republica Tatarstan), 21, 27,42 Tătari, passim Sudaq, 211 Teutoni, 153 Suedia, 162,166,176,177 Tg.Mureș, 298 Suleyman Magnificul, 170, 173, 177, 185, 294 The Golden Horde in World History, 22 Suleyman, prinț otoman, 172 Timur, 288 Swietoslawski, Witold, 112 Szombor, 178 S Șahin Gheray, 168,175,183 Șarif al-Qîrîmi, 210 Șîrîn, 155,160,161,191,195,197 Timur Lenk, 26,149, 152 Toqay Timur, 150,151 Toqtamîș (Toktamîș, Tohtamîș) han, ИЗ, 152,153,155; ~ prinț, 184 Trakai, 155 Transilvania, 35,43,165,177-181, 296,297 Trapezunt, 157 Tratat de Istorie a Tătarilor din Crimeea, 22 Tratat de Istorie Tătară, 22 T Trepavlov, Vadim V., 110 Tugaci, 37, 38 Takkuș, Muhammad Sahil, 38 Taman, 151,183 Tulcea, 294 Turcia, 10,12, 24,27, 51,94 Tamerlan (vezi și Timur Lenk), 298 Turkmenistan, 43 Tang, 32 Tartar, 9, 97,116 Tver, 152 Tartaria Magna, 99 Tartaros, 9, 44 Tartarus, 44 Taștimur, 155 T Țara Românească (vezi și Muntenia, Valahia), 177,179,181,182,287, 299 Ta-t'a (Ta-ta, Ta-t'an), 30,31 Țara Ungurească, 299 Tatar History and Civilisation, 26 Țarigrad, 106 Tatar Șeyh (Ibrahim Efendi), 211 Țările Române (vezi și Principatele Române), 167,176,177,182,297 Tatarskoe igo (Jugul tătăresc), 109, 113, 114,176 Țuțora, 180 354
Indice и Vladimir, 36 Vladislav, 156 Ucraina (vezi și Cazacii Zaporojeni), 10,21, 152,176,177 Ulug Muhammed, 104,155 Ulug Orda (vezi și Hoarda de Aur), 37,147, 150,151,158,169,186,187 Volga (Edil), 23, 26-28, 38, 42, 43, 48, 50, 152,161,170, 176,181,182 Voltaire, 45 Vytautas (Witold), 152-155 Ulug Yurt, 37 Ungaria, 34,43,110,115,166,178,179,181 Universitatea Babeș-Bolyai, 295 Universitatea din Sofia, 111 w Waldemar, 36 Williams, Brian Glyn, 162 Universitatea din St. Petersburg, 109 Universitatea Harvard, 101,103 Y Ural, 23, 27, 28,38,48 Ureche, Grigore, 297 Urgench, 43 URSS, 10-12,20, 23, 27,108 Usmanov, Mirkasim, 23, 49, 99; Centrul ~ 25 Uzelac, Al., Ill, 112 V Valahia (vezi și Muntenia, Țara Româ nească), 177-179, 296 Varșovia, 164,167 Vasary, Istvan, 111 Yassa, 163 Yazma Miras, 23, 99 Yeke Mongghol (Mongol) Ulus, 33, 99 Ymor, 288 z Zincirli Medrese, 211 Zolotaja Orda, 147,176 Zolotoordynskaja Tsivilizatsija, 25 Zolotoordynskoe Obozrenie, 25 Zubu, 41 Zumoal, 41 Vassaf, 42 Vatican (vezi și Papa, Sf.Scaun), 179 Vechiul Krîm (vezi și Eski Kîrîm), 203 Velikaja Rossija (vezi și Rusia, URSS), 109 Velișah Beg, 166 Viena, 164, 209,300 Virgiliu, 44 355 |
any_adam_object | 1 |
any_adam_object_boolean | 1 |
author | Gemil, Tahsin 1943- |
author_GND | (DE-588)1205688307 |
author_facet | Gemil, Tahsin 1943- |
author_role | aut |
author_sort | Gemil, Tahsin 1943- |
author_variant | t g tg |
building | Verbundindex |
bvnumber | BV049569491 |
ctrlnum | (OCoLC)1427324027 (DE-599)BVBBV049569491 |
era | Geschichte gnd |
era_facet | Geschichte |
format | Book |
fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02498nam a2200529 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV049569491</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20240312 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">240214s2023 |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9786063718601</subfield><subfield code="9">978-606-37-1860-1</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1427324027</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV049569491</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield><subfield code="a">eng</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-Re13</subfield><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Gemil, Tahsin</subfield><subfield code="d">1943-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)1205688307</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Tătarii în istoriografia universală</subfield><subfield code="b">= the Tatars in world historiography</subfield><subfield code="c">Tasin Gemil</subfield></datafield><datafield tag="246" ind1="1" ind2="1"><subfield code="a">the Tatars in world historiography</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Cluj-Napoca</subfield><subfield code="b">Presa Universitară Clujeană</subfield><subfield code="c">2023</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">367 Seiten</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="546" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Text rumänisch und englisch</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Geschichtsschreibung</subfield><subfield code="0">(DE-588)4020531-9</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Tataren</subfield><subfield code="0">(DE-588)4078164-1</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Tataren</subfield><subfield code="0">(DE-588)4078164-1</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Geschichtsschreibung</subfield><subfield code="0">(DE-588)4020531-9</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Literaturverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000005&line_number=0003&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Register // Gemischte Register</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20240307</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-034914723</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">907.2</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">47</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">5</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">355.009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">5</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">5</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">47</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">907.2</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">5</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">355.009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">47</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">47</subfield></datafield></record></collection> |
id | DE-604.BV049569491 |
illustrated | Not Illustrated |
index_date | 2024-07-03T23:30:12Z |
indexdate | 2024-07-10T10:10:56Z |
institution | BVB |
isbn | 9786063718601 |
language | Romanian English |
oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-034914723 |
oclc_num | 1427324027 |
open_access_boolean | |
owner | DE-Re13 DE-BY-UBR DE-12 |
owner_facet | DE-Re13 DE-BY-UBR DE-12 |
physical | 367 Seiten |
psigel | BSB_NED_20240307 |
publishDate | 2023 |
publishDateSearch | 2023 |
publishDateSort | 2023 |
publisher | Presa Universitară Clujeană |
record_format | marc |
spelling | Gemil, Tahsin 1943- Verfasser (DE-588)1205688307 aut Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography Tasin Gemil the Tatars in world historiography Cluj-Napoca Presa Universitară Clujeană 2023 367 Seiten txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Text rumänisch und englisch Geschichte gnd rswk-swf Geschichtsschreibung (DE-588)4020531-9 gnd rswk-swf Tataren (DE-588)4078164-1 gnd rswk-swf Tataren (DE-588)4078164-1 s Geschichtsschreibung (DE-588)4020531-9 s Geschichte z DE-604 Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Literaturverzeichnis Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000005&line_number=0003&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Register // Gemischte Register |
spellingShingle | Gemil, Tahsin 1943- Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography Geschichtsschreibung (DE-588)4020531-9 gnd Tataren (DE-588)4078164-1 gnd |
subject_GND | (DE-588)4020531-9 (DE-588)4078164-1 |
title | Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography |
title_alt | the Tatars in world historiography |
title_auth | Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography |
title_exact_search | Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography |
title_exact_search_txtP | Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography |
title_full | Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography Tasin Gemil |
title_fullStr | Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography Tasin Gemil |
title_full_unstemmed | Tătarii în istoriografia universală = the Tatars in world historiography Tasin Gemil |
title_short | Tătarii în istoriografia universală |
title_sort | tatarii in istoriografia universala the tatars in world historiography |
title_sub | = the Tatars in world historiography |
topic | Geschichtsschreibung (DE-588)4020531-9 gnd Tataren (DE-588)4078164-1 gnd |
topic_facet | Geschichtsschreibung Tataren |
url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034914723&sequence=000005&line_number=0003&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
work_keys_str_mv | AT gemiltahsin tatariiinistoriografiauniversalathetatarsinworldhistoriography AT gemiltahsin thetatarsinworldhistoriography |