Ergativitatea: tipologie, sintaxă, semantică
Gespeichert in:
1. Verfasser: | |
---|---|
Format: | Buch |
Sprache: | Romanian |
Veröffentlicht: |
Bucureşti
Editura Universităţii
2010
|
Schlagworte: | |
Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Literaturverzeichnis |
Beschreibung: | 350 Seiten |
ISBN: | 9789737378064 |
Internformat
MARC
LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
---|---|---|---|
001 | BV048544607 | ||
003 | DE-604 | ||
005 | 20230920 | ||
007 | t | ||
008 | 221104s2010 |||| 00||| rum d | ||
020 | |a 9789737378064 |9 978-973-737-806-4 | ||
035 | |a (OCoLC)1372485568 | ||
035 | |a (DE-599)BVBBV048544607 | ||
040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
041 | 0 | |a rum | |
049 | |a DE-12 | ||
084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
100 | 1 | |a Dragomirescu, Adina |d 1983- |e Verfasser |0 (DE-588)1024923282 |4 aut | |
245 | 1 | 0 | |a Ergativitatea |b tipologie, sintaxă, semantică |c Adina Dragomirescu |
264 | 1 | |a Bucureşti |b Editura Universităţii |c 2010 | |
300 | |a 350 Seiten | ||
336 | |b txt |2 rdacontent | ||
337 | |b n |2 rdamedia | ||
338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
650 | 4 | |a Typology (Linguistics) | |
650 | 4 | |a Syntax and semantics | |
650 | 4 | |a Typologie (Linguistique) | |
650 | 7 | |a Typology (Linguistics) |2 fast | |
650 | 0 | 7 | |a Syntax |0 (DE-588)4058779-4 |2 gnd |9 rswk-swf |
650 | 0 | 7 | |a Typologie |0 (DE-588)4061321-5 |2 gnd |9 rswk-swf |
650 | 0 | 7 | |a Ergativ |0 (DE-588)4152755-0 |2 gnd |9 rswk-swf |
650 | 0 | 7 | |a Semantik |0 (DE-588)4054490-4 |2 gnd |9 rswk-swf |
650 | 0 | 7 | |a Linguistik |0 (DE-588)4074250-7 |2 gnd |9 rswk-swf |
689 | 0 | 0 | |a Linguistik |0 (DE-588)4074250-7 |D s |
689 | 0 | 1 | |a Ergativ |0 (DE-588)4152755-0 |D s |
689 | 0 | 2 | |a Typologie |0 (DE-588)4061321-5 |D s |
689 | 0 | 3 | |a Semantik |0 (DE-588)4054490-4 |D s |
689 | 0 | 4 | |a Syntax |0 (DE-588)4058779-4 |D s |
689 | 0 | 5 | |a Geschichte |A z |
689 | 0 | |5 DE-604 | |
856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033921099&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033921099&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Literaturverzeichnis |
940 | 1 | |n oe | |
940 | 1 | |q BSB_NED_20230920 | |
999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033921099 | ||
942 | 1 | 1 | |c 400 |e 22/bsb |f 0905 |g 498 |
942 | 1 | 1 | |c 400 |e 22/bsb |f 0905 |g 181 |
Datensatz im Suchindex
_version_ | 1804184549252399104 |
---|---|
adam_text | 7 Cuprins Introducere.......................................................................................................................... 11 Abrevieri.............................................................................................................................. 15 Capitolul 1: Ergativitatea din perspectivă tipologică.............................................. 1. Din istoricul studiilor despre ergativitate...................................................... 2. Ce este ergativitatea?..................................................................................... 17 17 18 18 19 20 20 2.1. Definiție.................................................................................................... 2.2. Clasificarea tipologică acuzativ/ergativ acoperă toate limbile lumii?. 3. Tipuri de ergativitate...................................................................................... 3.1. Ergativitatea morfologică (intrapropozițională)..................................... 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale.................................................................................. 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi.............................................................................................. 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ-acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului.................................................................................. 23 3.2. Ergativitatea sintactică
(interpropozițională)......................................... 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/A......................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/0......................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt........................................................................ 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional........................................ 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic................................................. 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate)............................... 31 4. L Alte definiții ale ergativității.................................................................... 31 4.1.1. Ergativitatea ca variație sintactică................................................. 31 4.1.2. Ergativitatea ca variație actanțială................................................. 31 4.1.3. Ergativitatea ca tip de construcție.................................................. 33 4.2. Alte utilizări ale termenului ergativ................. 34 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste.............................................................. 34 4.3.1. Cazul ergativ la Hjelmslev.............................................................. 35 4.3.2. Cazul ergativ la J. Μ. Anderson.................................................... 36 5. Ergativ și pasiv din perspectivă tipologică........................................................ 37 5.1. Definiția
pasivului...................................................................................... 38 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv.................................................................... 38 5.3. Există pasiv și în limbile ergative?............................................................ 39 6. Antipasivul............................................................................................................ 40 6.1. Definiția și funcțiile antipasivului............................................................. 40 6.2. Relația dintre aplicativ și antipasiv............................................................ 44 6.3. Există antipasiv în limbile acuzative?...................................................... 45 7. Evoluția sistemelor lingvistice............................................................................ 47 7.1. Există o direcție unică a schimbării?........................................................ 48
8 7.2. Limbile primitive erau limbi ergative?.................................................... 51 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergati vitate?................................... 54 8. Concluzii............................................................................................................... 55 Capitolul 2: De Ia tipologie la sintaxă: ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale................................................................................................ 1. Probleme............................................................................................................... 2. Abordări de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ................ 2.1. Analiza „inacuzativă” a limbilor ergative............................................... 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................... 2.3. Ipoteza ergativității.................................................................................... 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu................................................................. 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice ergativ/acuzativ....... 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice........................................ 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?.......................................... 3. Probleme pentru teoria Cazului.......................................................................... 3.1. Probleme și soluții terminologice.............................................................
3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor................................................ 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom.................................................................. 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................... 3.2.3. Abs. = Norn, și Ac.; Erg. = Erg..................................................... 3.2.4. Nom. = absența Cazului.................................................................. 3.3. Ce tip de caz este ergativul?..................................................................... 3.3.1. Erg. = caz morfologic..................................................................... 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................... 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului...................................... 3.3.4. Erg. = Caz structural....................................................................... 4. Subiect și obiect.................................................................................................. — 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?........................... 4.1.1. în căutarea unei definiții universale a subiectului........................ 4.1.2. Nu toate limbile au subiect............................................................. 4.2. Subiect ra pivot, agent, topic.................................................................... 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?....... ._.................................. 4.4. (A)simetriile
subiect/obiect...................................................................... 5. Tranzitivitatea...................................................................................................... 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?....................... 5.2. Tranzitivitate w alte concepte.................................................................. 5.3. Concepția scalară a tranzitivității............................................................. 6. Relația ergativ-pasiv din punct de vedere sintactic......................................... 7. Ergativitatea și nominalizările............................................................................ 8. Concluzii.............................................................................................................. Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română......................................................................................................... 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă...................................... 2. Verbele ergative/inacuzative în lucrările lingvistice românești despre limba română............................................................................. 57 57 59 59 60 63 63 65 67 68 68 68 69 69 69 70 71 72 74 75 77 77 79 79 79 81 82 84 85 86 86 88 89 91 93 94 97 97 99
9 3. Definiție. Clasificare. Principii de stabilire a inventarului.............................. 103 3.1. Definiții, probleme terminologice........................................................... 103 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative................................................... 105 3.2.1. Clasificare sintactică....................................................................... 105 3.2.2. Clasificarea semantică................................................................... 105 3.2.3. Predicate inacuzative vs predicate inergative............................... 109 3.3. Stabilirea inventarului de verbe inacuzative dinlimba română........... 110 3.3.1. Principii de stabilire a inventarului................................................ 110 3.3.2. Inventarul și clasificarea semantico-sintactică a verbelor inacuzative din limba română.................................................................................... 113 4. Tipuri de abordări................................................................................................ 121 4.1. Abordări sintactice.................................................................................... 122 4.1.1. Pornind de la Generalizarea lui Burzio......................................... 123 4.1.2. Categorii funcționale responsabile de atribuirea/verificarea Cazului acuzativ........................................................................................ 124 4.2. Abordări semantice................................................................................... 130 4.2.1. Liste de roluri
tematice.................................................................. 131 4.2.2. Ierarhii............................................................................................. 132 4.2.3. Critici și alternative......................................................................... 134 4.3. Abordări „proiecționiste”.......................................................................... 137 4.4. Abordări „(neo)construcționiste”............................................................. 139 4.5. Abordări cognitive..................................................................................... 146 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj.......................................................................................... 149 5. Alternanța cauzati vă........................................................................................... 150 5.1. Probleme terminologice, definiții............................................................ 150 5.2. Explicații pentru existența fenomenului.................................................. 152 5.3. O unitate lexicală sau mai multe? Direcția derivării............................... 159 5.3.1. Cauzativizare................................................................................... 160 5.3.2. Detranzitivizare/anticauzativizare.................................................. 161 5.3.3.1. Modelul lui Chierchia(2004 [1989])................................... 161 5.3.3.2. Modelul lui Reinhart (și coautori)....................................... 167
5.3.3.3. Critici, alternative....................................... r......................... 172 6. Relația ergativ-reflexiv...................................................................................... 174 6.1. Diferențe semantice între varianta reflexivă și cea nonreflexivă a aceluiași verb................................................................................................. 176 6.1.1. Tipuri de analize semantice pentru se.......................................... 176 6.1.2. Aplicarea acestor analize la limba română................................... 180 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din limba română................... 183 6.2. Statutul sintactic al elementului se.......................................................... 187 7. Notă despre adjectivele ergative........................................... ;........................... 196 8. Concluzii............................................................................................................. 199 Capitolul 4: Teste sintactice de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română..................................................................................... x.......... 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri...................................................... 2. Adjectivarea participiului.................................................................................. 201 201 202
10 3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect....... 4. Testul obiectului intern...................................................................................... 5. Infinitiv vs supin................................................................................................ 6. Teste care funcționează în alte limbi romanice............................................... 6.1. Cliticele pronominale partitive................................................................ 6.2. Subiectul postverbal „nud”...................................................................... 7. Teste care funcționează în engleză.................................................................... 7.1. Construcția cu expletivul there................................................................ 7.2. Inversiunea locativa.................................................................................. 7.3. Construcții rezultative............................................................................... 7.4. Prefixarea cu re-........................................................................................ 8. Teste propuse pentru limba rusă........................................................................ 8.1. Prefixarea cupo-....................................................................................... 8.2. Genitivul negației...................................................................................... 9. De ce nu funcționează (decât parțial) aceste teste pentru limba română?..... 204 211 216 218 218 219 220 220 222 222
223 224 224 224 225 Capitolul 5: Două verbe ergative de tip special: a fi și a avea.............................. 227 227 227 228 228 229 1. Statutul special al verbelor afişi a avea.......................................................... 2. Verbul afi............................................................................................................ 2.1. Din istoria interpretării verbului a fi....................................................... 2.1.1. Interpretarea din logică.................................................................. 2.1.2. Abordări logico-semantice............................................................ 2.1.3. Interpretarea din lingvistica generală și din gramatica comparată...................................................................... 2.1.4. Abordări sintactice......................................................................... 2.2. Date din limbi ergative: concordanțe...................................................... 2.3. Date din latină și din limbile romanice................................................... 2.4. Datele din limba română.......................................................................... 2.4.1. Valorile verbului afi din limba română....................................... 2.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a fi din limba română... 3. Verbul a avea....................................................................................................... 3.1. Din istoria interpretării verbului a avea.................................................. 3.2. Date din limbi ergative:
concordanțe...................................................... 3.3. Date din latină și din limbi romanice...................................................... 3.4. Datele din limba română.......................................................................... 3.4.1. Valorile verbului a avea din limba română................................ 3.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a avea din limba română...................................................................................... 4. Concluzii comparative................................................................................... 229 230 231 231 232 232 234 235 236 237 238 239 239 242 243 Concluzii................................................................................................................................ 245 Anexa 1: Limbi ergative................................................................................................... 247 Anexa 2: Inventarul verbelor inacuzative/ergative din limba română................ 277 Bibliografie............................................................................................................................ 339
339 BIBLIOGRAFIE SURSE Alexandria, Cea mai veche versiune păstrată, Studiu introductiv, ediție și glosar de Florentina Zgraon, București, Fundația Națională pentru Literatură și Artă, 2006 [1620]. Dimitrie Bolintineanu, Opere, București, Editura de Stat pentru Literatură Științifică și Didactică, 1951. DA/DLR ֊ Dicționarul limbii române, București, Socec-Sfetea, Universul, Monitorul Oficial, 1913-1948; serie nouă, Editura Academiei Române, 1965-2009. Dicționarul explicativ al limbii române, 1998, ediția a II-а, București, Univers Enciclopedic [DEX]. Mihai Eminescu, Poeeti, București, Editura Minerva, 1985. Psaltirea Hurmueaki, I, Studiu filologic, studiu lingvistic și ediție de Ion Gheție și Mirela Teodorescu, București, Editura Academiei Române, 2005 [1500-1520]. www.google.com LUCRĂRI DE REFERINȚĂ Abeille, Anne, Daniele Godard, 2000, „Varieties of ESSE in Romance Languages”, ín: D. Flinckinger, A. Kathol (eds.), Proceedings of HPSG Conference, Stanford, CSLI Publications (on-line). Abraham, Werner, 2004, „Ergative Diagnostics: temptatio redux , Sprachtypologie und Universalienforschung/Language Typology and Universals, 57, p. 393—401. Aikhenvald, Alexandra Y., R. Μ. W. Dixon (eds.), 2007, Grammars in Contact, Oxford, Oxford University Press. Alboiu, Gabriela, Michael Barrie, Chiara Frigeni, 2004, ,ŅE and the Unaccusative-Unergative Paradox”, ín: Μ. Coene, G. de Cuyper, Y. d’Hulst (eds.), Curent Studies in Comparative Romance Linguistics, Antwerp Papers in Linguistics, 107, p. 109-139. Aldrige, Edith, 2007a, „Antipassive in Austronezian Alignment Change”, ms. Aldrige,
Edith, 2007b, „Absolutive Case in Tagalog”, ms. Alexiadou, Artemis, 1999, „Remarks on the Syntax of Process Nominals: An Ergative Pattern in Nominative-Accusative Languages”, Proceedings ofNELS, 29, p. 1-15. Alexiadou, Artemis, 2001, Functional Structure in Nominals: Nominalieation and Ergativity, Amsterdam, John Benjamins. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, 2004, „Voice Morphology in the CausativeInchoative Alternation: Evidence for a Non-Unified Structural Analysis of Unaccusatives, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 114—136. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, Florian Schäfer, 2006, „The Properties of Anticausatives Crosslinguistically”, in: Μ. Frascarelli (ed.), Phases of Interpretation, Berlin, Mouton, p. 187-211. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, Martin Everaert (eds.), 2004, The Unaccusativity Pu::le. Explorations of the Syntax-Lexicon Interface, [Oxford], Oxford University Press. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, Martin Everaert, 2004, „Introduction”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 1-21.
340 Alexiadou, Artemis, Gianina lordăchioaia, Florian Schäfer, 2009, „Scaling the Variation in Romance and Germanic Nominalization”, comunicare la colocviul Variation and Change in the Romance and Germanic Noun Phrase, Amsterdam, 28-30 ianuarie. Anand, Pranav, Andrew Nevins, „The Locus of Ergative Case Assignement: Evidence from Scope”, ín: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory, 65, p. 3-25. Anderson, John Μ., 1971, The Grammar of Case. Towards a Localistic Theory, [Cambridge], Cambridge University Press. Anderson, Stephen R., 1976, „On the Notion of Subject in Ergative Languages”, în: C. N. Li (ed.), p. 1-23. Arad, Maya, 1996, „A Minimalist View of the Syntax-Lexical Semantics Interface”, UCL Working Papers in Linguistics, 8, p. 215-242. Archard, Michel, 2008, „Verbes de rupture simples et réfléchis: Deux constructions intransitives”, în: J. Durand, J. Habert, B. Laks (eds.), Congrès Mondial de Linguistique Française, Paris, Institut de Linguistique Française, p. 2377-2388. Avram, Larisa, 1994, „Auxiliary Configurations in English and Romanian”, Revue roumaine de linguistique, 5-6, p. 493-510. Avram, Larisa, 2003, English Syntax. The Structure of Root Clauses, București, Oscar Print. Avram, Mioara, 1997, Gramatica pentru toți, Ediția a II-а revăzută și adăugită, București, Humanitás. Babyonyshev, Maria, Ronald Fein, Jennifer Ganger, David Pesetsky, Kenneth Wexler, 2001, „The Maturation of Grammatical Principles: Evidence from Russian Unaccusatives”, Linguistic Inquiry, 32, 1, p. 1-44. Baciu, Ileana, 2004, English
Morphology: Word Formation. A Generative Perspective, Ediția a II-а, revizuită și adăugită, București, Editura Universității din București. Baciu, Ileana, 2007, „Aspect și construcții rezultative”, în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 51-58. Baker, Mark C„ 1997, „Thematic Roles and Syntactic Structure”, în: L. Haegeman (ed.), p. 73-137. Baker, Mark C., Osamuyimen Thompson Stewart, 1997, „Unaccusativity and the Adjective/Verb Distinction: Edo Evidence”, Proceedings ofNELS, 27, p. 33^18. Belletti, Adriana, 1988, „The Case of Unaccusatives”, Linguistic Inquiry, 19, 1, 1-34. Bennis, Hans, 2004, „Unergative adjectives and psycs verbs”, ín: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 84-113. Benveniste, Emile, [1966a], „«Etre» et «avoir» dans leurs fonctions linguistiques”, ín Problèmes de linguistique générale, I, [Paris], Gallimard, p. 187-207. Benveniste, Émile, [1966b], „La construction passive du parfait transitif’, ín Problèmes de linguistique générale, I, [Paris], Gallimard, p. 176-186. Berea, Elena, 1966, „Observații asupra diatezei pasive în limba română”, Studii și cercetări lingvistice, 5, p. 567-578. Bertolussi, Bernard, 1998, „Esse + datif et esse + genitive en latin”, în A. Rouveret (éd.), p. 67-94. Bickel, Balthasar, 1999, „From ergativus absolūtus to topic marking in Kiranti: A Typological Perspective”, Proceedings ofthe 25a Annual Meeting ofthe Berkeley Linguistics Society, p. 38^19. Bickel, Balthasar, Johanna Nichols, 2001, „Syntactic Ergativity in Light Verb
Complement”, Proceedings ofthe Twenty-Seventh Annual Meeting ofthe Berkeley Linguistics Society, p. 39—52. Bidu-Vrănceanu, Angela, Cristina Călărașu, Liliana lonescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, 2005, Dicționar de științe ale limbii, [București], Nemira [DSL]. Bittner, Maria, Ken Hale, 1996, „Ergativity: Toward a Theory of a Heterogeneous Class”, Linguistic Inquiry, 27, 4, p. 531-604.
341 Bittner, Maria, Ken Hale, 1997 [1993], „Comparative Notes on Ergative Case Systems”, ín: R. Pensalfini, N. Richards (eds.), Papers on Australian Language, Working Papers 1997, Cambridge, MIT Press, p. 67-104. Blake, Barry J. 1976, „On Ergativity and the Notion of Subject. Some Australian Cases”, Lingua, 39, p. 281-300. Blake, Barry J., 1987, „The Grammatical Development of Australian Languages”, Lingua, 71, p. 179-201. Bobaljik, Jonathan David, 1993, „On Ergativity and Ergative Unergatives”, MIT Working Papers in Linguistics, 19, p. 45-88. Bobaljik, Jonathan David, 2007, „Ergative Agreement Puzzles”, MIT, 10 octombrie, ms. Borer, Hagit, 1991, „The Cauzative-Inchoative Alternation: A Case Study in Parallel Morphology”, The Linguistic Review, 8, 119-158. Borer, Hagit, 1994, „The Projection of Arguments”, în: E. Benedicto, J. Runner (eds.), Functional Projections, University of Massachusetts Occasional Papers, Amherst, GLSA, p. 19-47. Borer, Hagit, 2004, „The Grammar Machine”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 288-331. Boriilo, Andrée, 1971, „Remarques sur les verbes symétriques français”, Langue française, 11, 1, p. 17-31. Bowers, John, 2002, „Transitivity”, Linguistic Inquiry, 33, 2, p. 183-224. Brâncuș, Grigore, 2002, Introducere în istoria limbii române, vol. I, București, Editura Fundației România de Mâine. Bresnan, Joan, 1997, „Mixed Categories as Head Sharing Constructions”, in: Μ. Butt, T. Holloway King (eds.), Proceedings of the LFG97 Conference, University of California, San Diego, Stanford, CSLI Publications, on-line. Brito, Ana Maria,
2007, „Nominalizations derived from unaccusative verbs: argument structure and aspect values”, XVII Colloquium on Generative Grammar, Girona, 13-15 iunie 2007. Bruening, Benjamin, 2007, „On Diagnostics of Structural Case and the Nature of Ergative Case: A Reply to Woolford 2006”, 13 iulie, ms. Calude, Andreea S., 2007, „Light and Heavy Reflexive Marking. The Middle Domanin in Romanian”, Annual Review ofCognitive Linguistics, 5, p. 239-269. Cennamo, Μ., 2007, „Auxiliaries and serials betwen late Latin and early Romance”, www.unimol.it/summerschool/teachers Chierchia, Gennaro, 2004, „A Semantics for Unaccusatives and its Syntactic Consequences”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 22-59. Chomsky, Noam, 1976, „Remarks on Nominalization”, in Studies on Semantics in Generative Grammar, ediția a 111-а, The Hague - Paris, Mouton, p. 11-61. Chomsky, Noam, 1981, Lectures on Government and Binding, Dordrecht- Riverton, Foris Publications. Chomsky, Noam, 1995, The Minimalist Program, Cambridge ֊ Londra, MIT Press. Cinque, Guglielmo, 1988, „On Si Constructions and the Theory of Arb , Linguistic Inquiry, 19, 4, p. 521-581. Cinque, Guglielmo, 1990, „Ergative Adjectives and the Lexicalist Hypothesis”, Natural Language and Linguistic Theory, 8, p. 1—53. Comrie, Bernard, 1973, „The Ergative: Variations on a Theme”, Lingua, 32, p. 239—253. Comrie, Bernard, 1989, Language Universals and Linguistic Typology. Syntax and Morphology, second edition, Oxford, Basil Blackwell. Coon, Jessica, Andres Pablo Salanova, 2009, „Nominalization and Predicate-Fronting: Two Sources of
Ergativity, University ofPennsylvania Working Papers in Linguistics, 15, 1, p. 45-54. Corni lescu, Alexandra, 1998, „Remarks on Syntax and the Interpretation of Romanian Middle Passive SE sentences”, Revue roumaine de linguistique, 5-6, p. 317-342.
342 Cornilescu, Alexandra, 2001, „Romanian Nominalizations: Case and Aspectual Structure”, Journal of Linguistics, 37, p. 467-501. Cornilescu, Alexandra, 2006, Concepts ofModern Grammar. A Generative Grammar Perspective, [București], Editura Universității din București. Costa, João, 1998, „L’opposition ser/estar en Portugais”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 139-153. Coteanu, Ion, 1982, Gramatica de bază a limbii romane, București, Editura Albatros. Cotte, Pierre, 1998, „Have n’est pas un verbe d’action: l’hypothèse de la réélaboration”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 415-439. Coyos, Jean-Baptiste, 2002, „Parcours de type passif et de type antipassif en basque souletin parlé actuel”, Bulletin de la Société de Linguistique de Paris, 97, p. 283—314. Coyos, Jean-Baptiste, 2003, „Nommer, définir des faits linguistiques: antipassif et sujet, deux exemples en basque”, Lapurdum, VIII, p. 123-138. Creissels, Denis, 1995, Eléments de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Creissels, Denis, 2004a, Cours de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Creissels, Denis, 2004b, „Ergativité/accusativité et l’hétérogénéité des constructions intransitives”, INALCO, 10 iunie. Creissels, Denis, 2005, „Uncommon Patterns of Core Term Marking ans Case Terminology”, Padang (Indonezia), ALTVI, 21-25 iulie. Creissels, Denis, 2006, „Direct and Indirect Explanations of Typological Regularities: the Case of Alignment Variations”, Bremen, SLE, 30 august-2 septembrie. Creissels, Denis, 2007, „Remarks on Split Intransitivity”, Colloque de Syntaxe et Sémantique à Paris, 4-6
octombrie. Creția, Petru, 1956, „Complementul intern”, în Studii de gramatică, vol. I, București, Editura Academiei, p. 115-120. Croft, William, 1991, Syntactic Categories and Grammatical Relations. The Cognitive Organisation ofInformation, Chicago, University Press. Croft, William, 2003, Typology and Universals, ediția a Il-а, Cambridge, Cambridge University Press. Croitor, Blanca, 2008a [2005a], „Construcții cauzativ-factitive”, în GALR, II, p. 172-187/ 168-184. Croitor, Blanca, 2008b [2005b], „Predicativul suplimentar”, în GALR, II, p. 301-316/295-312. Cumming, Susanna, Fay Wouk, 1987, „Is There ‘Discourse Ergati vity’ in Austronesian Languages?”, Lingua, 71, p. 271-296. Cuyper, Gretel de, 2007, „Essere y stare en contextos de localización el las lenguas romanicás”, ín Studii de lingvistică įi filologie romanică. Hommages offertes à Sanda Reinheimer Ripeanu, București, Editura Universității din București, p. 169-178. Daladier, Anne, 1998, „Une ergativité nominale en français?”, Recherches linguistiques de Vincennes, Ո, p. 45—70. Davison, Alice, 2004, „Structural Case, Lexical Case and the Verbal Projection”, în: V. Dayal, A. Mahajan (eds.), Clause Structure in South Asian Languages, Dordrecht, Kluwer Academie Publishers, p. 199-225. Davison, Alice, 2006, „Dependent Structural Case and the Role of Functional Projections”, 20 august, ms. de Visser, Mario van, 2006, The Marked Status ofErgativity, Utrecht, LOT. Deal, Amy Rose, 2007, „Ergative Case and the Transitive Subject: a View from Nez Perce”, MIT, 1 octombrie, ms. Déchaîne, Rose-Marie, Victor Manfredi, 1998, „SVO
Ergativity and Abstract Ergativity”, Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 71—94. Densusianu, Ovid, 1961, Istoria limbii române, vol. I, Originile, București, Editura Științifică. Derbyshire, Desmond C., Geoffrey К. Pullum (eds.), 1998, Handbook on Amazonian Languages, Berlin - New York — Amsterdam, Mouton de Gruyter.
343 Desdes, Jean-Pierre, 1998, „Transitivité sémantique et transitivité syntaxique”, ín: A. Rousseau (éd.),p. 161-180. Dimitrescu, F. (coord.), 1978, Istoria limbii romane. Fonetică. Morfosintaxă. Lexic, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dixon, R. Μ. W., 1979, „Ergativity”, Langage. Journal of the Linguistic Society ofAmerica, 55, 1, p. 59-138. Dixon, R. Μ. W., 1987, „Studies in Ergativity. Introduction”, Lingua, 71, p. 1—16. Dixon, R. M. W., 1994, Ergativity, Cambridge, Cambridge University Press. Dixon, R. M. W., 2000, „Categories of the Noun Phrase in Jarawara”, Journal of Linguistics, 36, p. 487-510. Dixon, R. Μ. W., 2007, „Grammatical Diffusion in Australia: Free and Bound Pronouns”, ín: A. Y. Aikhenvald și R. Μ. W. Dixon (eds.), p. 67-93. Dobrovie-Sorin, Carmen, 2004, „Se-Si Type Anaphors”, ms., SynCom Project, www. llf.cnrs. fr/fr/Sorin/S E_S I_Carmen_Sorin.pdf Dobrovie-Sorin, Carmen, 1998, „Impersonal se Constructions in Romance and the Passivization of Unergatives”, Linguistic Inquiry, 29, 3, p. 399-437. Dragomirescu, Adina, 2007, „Observații asupra grilei de roluri tematice a verbelor ergative”, în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - Stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 105-112. Dragomirescu, Adina, 2008, „Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea , în: N. Saramandu, M. Nevāci, C. Radu (eds.), Lucrările primului simpozion internațional de lingvistică, București, Editura Universității din București, p. 277-287. Dragomirescu, Adina, 2009a, „Verbele inacuzative/ergative din limba română:
definiție, tipologie, inventar”, în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, 2009, p. 71-79. Dragomirescu, Adina, 2009b, „Est-се qu’il y а/il y avait en roumain un auxiliaire a fi ‘être’ pour le passé composé ?”, în: R. Zafiu (coord.), Grammaticalzation and Pragmaticalizalion in Romanian, București, Editura Universității din București (sub tipar). Dragomirescu, Adina, 2009c, „A fi ca verb inacuzativ. Pentru unificarea interpretării”, în: G. G. Neamțu, Ș. Gencărău, A. Chircu (eds.), Limba română - abordări tradiționale și moderne, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, p.T 5-70. Dragomirescu, Adina, Alexandru Nicolae, 2009, „Relics of Auxiliary Selection in Romanian”, comunicare prezentată la colocviul Going Romance, Nisa, 3-5 decembrie. Dryer, Matthew S., 1998, „Aspects of Word Order in The Languages of Europe”, ín: A. Siewierska fed.), p. 283-319. Du Bois, John W.; 1987, „Absolutive Zero: Paradigm Adaptivity in Sacapultec Maya”. Lingua, 71, p. 203-222. Dubois, Jean, 1968, Grammaire structurale dufrançais: le verbe, Paris, Librairie Larousse. Duchateau, Jean-Paul, 1998, „Critères de transitivité. Essai de systématisation des critères, indices, tests de transitivité”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 113-129. Embick, David, 2004a, „Unaccusative Syntax and Verbal Alternations”, ín: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 137-158. Embick, David, 2004b, „On the Structure of Resultative Participles in English”, Linguistic Inquiry, 35, 3, p.
355-392. Evseev, Ivan, 1974, Semantica verbului. Categoriile de acțiune, devenire și stare, Timișoara, Facla. Feuillet, Jack, 2006, Introduction à la typologie linguistique, Paris, Honoré Champion Éditeur. Folli, Raffaella, Heidi Harley, 2007, „Causation, Obligation, and Argument Structure: On the Nature of Little v”, Linguistic Inquiry, 38, 2, p. 197—238. Franchetto, Bruna, 2007, „The Ergativity effect in Kuikuro (Southern Carib, Brazil)”, ms.
344 François, Jacques, 1998, „Théorie multifactorielle de la transitivité, « différentiel de participation » et classes aspectuelles et actancielles de prédication”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 181-201. Frâncu, Constantin, 2009, Gramatica limbii romane vechi (1521-1780), Iași, Casa Editorială Demiurg. Friedmann, Naama, Gina Taranto, Lewis P. Shapiro, Davin Swinney, 2008, „The Leaf Fell (the Leaf): The Online Processing of Unaccusatives”, Linguistic Inquiry, 39, 3, p. 355-377. Fround, Karen, 2006, „Unaccusativity as lexical argument reduction: Evidence from Aphasia”, Lingua, 116, 10, p. 1631-1650. Gerner, Matthias, 2007, „The Lexicalization of Causative Verbs in the Yi Group”, Folia Linguistica, 28, 1-2, p. 145-185. Gildea, Spike, 2003, „Are There Universal Cognitive Motivations for Ergativity”, Ergatividade na Amazonia, II, Villejuif. Godoi, Elena, 2005, „La destransitivización en las construcciones con se ¿un proceso intransitivizante?”, Actas IX Simposio Internacional de Comunicación Social. Santiago de Cuba, Centro de Lingüística aplicada, I., p. 153-157. Gramatica limbii romane, 2005/2008, [coord. Valeria Guțu Romalo], vol. I. Cuvântul, vol. II, Enunțul, București, Editura Academiei Române (GALRJ. Graur, AL, 1960a, „A fi și a aveď, în Studii de lingvistică generală. Variantă nouă, [București], Editura Academiei, p. 361-367. Graur, AL, 1960b, „Cum apar noi forme gramaticale”, în: Studii de lingvistică generală, București, Editura Academiei, p. 140-151. Grimshaw, Jane, 1987, „Unaccusatives - An Overview”, în: J. McDonough, В. Plunkett (eds.), Proceedings ofNELS, 17,1,
Amherst, University of Massachusetts, p. 244-258. Grimshaw, Jane, 1990, Argument Structure, Cambridge, MIT Press. Haegeman, Liliane (ed.), 1997, Elements of Grammar. Handbook in Generative Syntax, Dordrecht/Boston/Londra, Kluwer Academic Publishers. Haegeman, Liliane, 1994, Introduction to Government and Binding Theory, ediția a II-а, Oxford Cambridge, Blackwell. Haegeman, Liliane, 1997, „Elements of Grammar”, în: L. Haegeman (ed.), p. 1-71. Haig, Geoffrey, 1998, „On the Interaction of Morphological and Syntactic Ergativity. Lesson from Kurdish”, Lingua, 105, p. 149-173. Hale, Kennet, Samuel Jay Keyser, 1993, „On Argument Structure and the Lexical Expression of Syntactic Relations”, în: K. Hale, J. Keyser (eds.), The View· from Building 20: Essays in Honor ofSylvain Bromberger, Cambridge, Massachusets, MIT Press, p. 53—105. Harrison, Carl H., 1998, „Verb Prominence, Verb Initialness, Ergativity and Typological Disharmony in Guajajara”, in: D. C. Derbyshire, G. Pullum (eds.), p. 407-439. Haspelmath, Martin, 1991, „On The Question of Deep Ergativity: The Evidence from Lezgian”, Papiere zur Linguistik, 44/45, 1 -2, p. 5-27. Hewitt, B. G., 1987, „Georgian: Ergative or Active”, Lingua, 71, p. 319-340. Hill, Virginia, Yves Roberge, 2006, „A Locally Determined Verb Typology”, Revue roumaine de linguistique, LI, 1, p. 5—22. Hjelmslev, Louis, 1935-1937 [1972], La catégorie des cas. Étude de grammaire générale, München, Wilhelm Fink Verlag. Hoekstra, Teun, 1984, Transitivity. Grammatical Relations in Government-Binding Theory, Dordrecht/Cinnaminson, Foris Publications. Holiski, Dee
Ann, 1987, „The Case of Intransitive Subject in Tsova-Tush (Batsbi)”, Lingua, 71, p. 103-132. Holmer, Arthur, 1999, „On Complements of Unaccusatives and the Argument Structure of Motion Verbs”, Working Papers, Lund University, 47, p. 107-121. Holmer, Arthur, 2001, „The Ergativity Parameter”, Working Papers, Lund University, 48, p. 101-113.
345 Hsiu-Chuan Liao, 2002, „The Interpretation of tn in Kavalan Ergativity”, Oceanic Linguistics, 41, 1, p. 140-158. Institutiones linguae Valachicae. Prima gramatică a limbii române scrisă in limba latină, 2001, Ediție critică de Gheorghe Chivu; Revizia și traducerea textului latin de Lucia Vald, București, Editura Academiei Române. Iordan, lorgu, 1973, „Note sur la double valeur du participe passé roman”, Travaux de linguistique et de littérature, XI, 1, Strasbourg, p. 401-405. Jendraschek, Gerd, 2007, „Basque in Contact with Romance Languages”, în: A. Y. Aikhenvald, R. Μ. W. Dixon (eds.), p. 143-162. Johns, Alana, 2007, „Ergativity and Change in Inuktitut”, ín: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory, 65, p. 293-314. Kachru, Yamuna, 1987, „Ergativity, Subjecthood and Topicality in Hindi-Urdu”, Lingua, 71, p. 223-238. Katzir, Roni, 2007, „A Note on Case and Licensing”, 17 mai, ms. Kayne, Richard S., 2000, Parameters and Universals, [Oxford], Oxford University Press. Keenan, Edward L., 1976, „Towards a Universal Definition of Subject”, ín: C. N. Li (ed.), p. 303-333. Kibrik, A. E., 1987, „Constructions with Clause Actants in Daghestanian Languages”, Lingua, 71, p. 133-178. Kittilä, Seppo, 2009, „Causative Morphemes as Non-Valency Increasing Devices”, Folia Linguistica, 43, 1, p. 67֊94. Klaiman, M. H., 1987, „Mechanisms of Ergativity in South Asia”, Lingua, 71, p. 61-102. Koontz-Garboden, Andrew, 2009, „Anticausativization”, Natural Language and Linguistic Theory, 27, p. 77-138. Koopman, Hilda, 2008, „Samoan Ergativity
as Double Passivization”, conferința Österreichische Linguistiktagung, Viena, 5-8 decembrie. Laka, Itziar, 2006, „On the Nature of Case in Basque: structural or inherent”, în: H. Broekhuis, J. Koster, R. Huybregts, U. Kleinhenz (eds.), Organizing Grammar, Berlin, Mouton de Gruyter, p. 374-382. Laka, Itziar, 2007, „Deriving Split Ergativity in the Progressive: the Case of Basque”, in: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory’, 65, p. 173-196. Lamiroy, Beatrice, 1999, „Auxiliaires, langues romanes et grammaticalisation”, Langages, 33, 135, p. 33-45. Lamiroy, Béatrice, Nicole Delbecque, 1998, „The Possessive Dative in Romance and Germanie Languages”, in: W. Van Belle, W. Van Langendonck (eds.), The Dative, vol. Il, Theoretical and Contrastive Studies, Amsterdam, John Benjamins, p. 29-74. .. Larsen, Thomas W., 1987, „The Syntactic Status of Ergativity in Quiché”, Lingua, 71, 33-59. Lazard, Gilbert, 1994, L actance, [Paris], Presses Universitaires de France. Lazard, Gilbert, 1998, „De la transitivité restreinte à la transitivité généralisée”, in: A. Rousseau (éd.), p. 55-84. Lazard, Gilbert, 2001, „Ergativity” [recenzie la R. Μ. W. Dixon, Ergativity, 1994], ín Etudes de linguistique générale. Typologie grammaticale, Peeters, Leuven-Paris, p. 273—298. Legate, Julie Anne, 2006a, „Split Absolutive”, în: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory, 65, p. 143-172. Legate, Julie Anne, 2006b, „Absolutive Case: Syntax plus Morphology”, Cornell University, 6 martie, ms. Legate, Julie
Anne, 2007a, „Case, case, and Syntactic Ergativity in Dyirbal”, ms. Legate, Julie Anne, 2007b, „Ergativity from an Australian Perspective”, MIT, 5 octombrie, ms. Legate, Julie Anne, 2008, „Morphological and Abstract Case”, Linguistic Inquiry, 39, I, p. 55-101.
346 Legendre, Géraldine, Antonella Sorace, 2003, „Auxiliaires et intranzitivité en français et dans les langues romanes”, ín: D. Godard (éd.), Les langues romanes. Problèmes de la phrase simple [Paris, CNRS Éditions]. Lemarechal, Alain, 1998, „Théories de la transitivité ou théories de la valence: le problème des applicatifs”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 203-218. Lemmens, Maarten, 1997, „The Transitive-Ergative Interplay and the Conception of the World: A Case Study”, in: Marjolijn Verspoor, Kee Dong Lee, Eve Sweetser (eds.), Lexical and Syntactical Constructions and the Construction of Meaning, Amsterdam — Philadelphia, Benjamins, p. 363-382. Levin, Beth Carol, 1983, On the Nature ofErgativity, Teză de doctorat, Cambridge, MIT. Levin, Beth, 1987, „The Middle Construction and Ergati vity”, Lingua, 71, p. 17-31. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 1995, Unaccusativity. At the Syntax -Lexical Semantics Interface, Cambridge-London, Cambridge University Press. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 2006 [2005], Argument Realization, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, São Paulo], Cambridge University Press. Li, Charles N. (ed.), 1976, Subject and Topic, New York - San Francisco - Londra, Academic Press. Li, Charles N., Sandra A. Thompson, 1976, „Subject and Topic: A New Typology of Language”, în: C. N. Li (ed.), p. 457^189. Li, Charles, 2007, „Split Ergativity and Split Intransitivity in Nepali”, Lingua, 117, 8, p. 1462-1482. Lyons, John, 1995 [1968], Introducere în lingvistica teoretică, București, Editura Științifică. Mackenzie, Ian, 2006, Unaccusative
Verbs in Romance Languages, New York, Palgrave Macmillan. Mahieu, Marc-Antoine, 2003, „Ľergativité en nunavimmiutitut (Québec arctique)”, în Ergatividade na Amazonia, III, Villejuif. Manea, Dana, 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc. Verbele psihologice, București, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Manning, Christopher D., 1996, Ergativity. Argument Structure and Grammatical Relations, Stanford, CSLÍ Publications. Manoliu-Manea, Maria, 1977, Elemente de lingvistică comparată romanică. Tipologie și istorie, Universitatea din București. Manoliu-Manea, Maria, 1993, „Inalienabilitate și topicalitate m-limba română”, în Gramatică, _ pragmasemantică și discurs, București, Editura Litera, p. 72-89. Manzini, Μ. Rita, Leonardo Μ. Savoia, 2007, A Unification of Morphology and Syntax. Inverstigations into Romance and Albanian Dialects, Londra, New York, Routledge. Marantz, Alec, 2005, „Rederived Generalizations”, ms. Martinet, André, 1968, La linguistique synchronique, ediția a II-а, Paris, Presses Universitaires de France. Matsuzaki, Toru, 2001, Verb Meanings and Their Effects on Syntactic Behaviors: A Study with Special Reference to English and Japaneese Ergative Pairs, Teză de doctoraf University of Florida. McCloskey, Jim, 1997, „Subjecthood and subject positions”, în: L. Haegeman (ed.), p. 197-235. McGregor, William, 2006, „Focal and Optional Ergative Marking in Warrwa (Kimberley, Western Australia)”, Lingua, 116,4, p. 393-423. Mithun, Marianne, 2005, „Ergativity and Language Contact on the Oregon Coast: Alsea, Siuslaw and Coos”, .Proceedings of the
Berkeley Linguistics Society, Berkeley, University of California, p. 77-95. Monod-Becquelin, Aurore, 1977, „Classes verbales et construction ergative en trumai”, Amerindia, 2; p. 117—143. Montant, Annie,- 1998a, „Note sur être et avoir dans les langues indiennes”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 115-137. Montaut, Annie, 1998b, „Ľergativité en indo-aryen: un procès actif contrôlé par son agent ou une prédication (stative) de localisation?”, Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 139-156.
347 Montant, Annie, 2006, „The Evolution of the Tense-Aspect system in Hindi/Urdu: The Status of the Ergative Alignment”, ín: Μ. But, T. Holloway King (eds.), Proceedings of the LFG06 Conference, Universität Konstanz, CSL1 Publications, p. 365-385. Moro, Andrea, 1998, „Esercì et averci: les clitiques sujets et une analyse en « petite proposition » pour avere”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 155-169. Moyse-Faurie, Claire, 2003, „The Ergative Features of Papuan and Austronesian Languages”, ín Ergatividade na Amazonia, II, Villejuif. Müler, Hans-Peter, 1995, „Ergative Constructions in Early Semitic Languages”, Jurnal of Near Eastern Studies, 54, p. 261-271. Muller, Claude, 2002, Les bases de la syntaxe. Syntaxe contrastive Français — Langues voisines, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux. Muller, Gereon, 2009, „Ergativity, Accusativity, and the Order of Merge and Agree”, in: K. K. Grohmann (ed.), Exploration of Phase Theory: Features and Arguments, Berlin, New York, Mouton de Gruyter, p. 269-308. Nash, Léa, 1997, „La partition personnelle dans les langues ergatives”, in: A. Zribi-Hertz (ed.), Les pronoms. Morphologie, syntaxe et typologie, Saint-Denis, Presses Universitaires de Vincennes, p. 129-149. Nash, Léa, 1998a, „Sur le phénomène d’ergativité dans les langues naturelles: une presentation”, Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 5-20. Nash, Léa, 1998b, „À propos de être et avoir en géorgien”, in: A. Rouveret (éd.), p. 171-135. Neamțu, G. G., 1986, Predicatul în limba română. O reconsiderare a predicatului nominal, București, Editura Științifică și Enciclopedică.
Nicolae, Alexandru, Adina Dragomirescu, 2009, „Omonimia sintactică a participiilor românești”, în: B. Croitor, A.-Μ. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 193-207. Niculescu, Dana, 2008, Mijloace lingvistice de exprimare a posesiei in limba română, București, Editura Universității din București. Noailly, Michelle, 1998, „Emploi absolu, anaphore zéro et transitivité”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 131-144. Oyharçabal, B., 2000, „À propos de l’érgativité: le cas du basque”, Cahiers du CERES, Série Linguistique, Tunis, 120, p. 237-250. Palmer, F. R., 2007 [1994], Grammatical Roles and Relations, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, São Paulo], Cambridge University Press. Pană, Gabriela, 1967, „Tranzitivitate și diateză”, Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15-23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, „Considerații pe marginea unor discuții despre diateză”, Limba română, 4, p. 319-322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, „Regimul sintactic al verbelor în limba română veche”, Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265-296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, „Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române”, Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433-453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, „Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore”, Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49-57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, „Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici
transformaționale”, Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343-365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupuhâ verbal in limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului verbal, ediția a II-а, [Brașov], Aula. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003a, „Există grade de tranzitivitate?”, în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitás Educațional, p. 103-1 í 5.
348 Pană Dindelegan, Gabriela, 2003b, „Note asupra pasivului”, în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitás Educațional, p. 133-141. Pană Dindelegan, Gabriela, 2006, „Din nou despre diateză. Considerații pe marginea soluției din noua gramatică academică”, în: Μ. Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. în memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332-339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], „Clase sintactice și sintactico-semantice de verbe”, în GALR, I, p. 332-357. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008b [2005b], „Categoria diatezei”, în GALR, I, p. 480-482. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008c [2005c], „Grupul verbal”, în GALR, II, p. 47-73/47-72. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008d [2005d], „Construcții pasive și construcții impersonale”, în GALR, II, p. 133-147/131-144. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008e [2005e], „Construcții reflexive și construcții reciproce”, în GALR, II, p. 148-171/145-167. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008f [2005í], „Predicatul”, în GALR, II, p. 241-266/238-262. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008g [2005g], „Numele predicativ”, în GALR, II, p. 267-300/263-289. Pesetsky, David, 1995, Zero Syntax: Experiences and Cascades, Cambridge - Londra, MIT Press. Petcu, Roxana-Cristina, 2009, Ergativity in English and Romance, București, Editura Universității din București. Phillips, Colin, 1996, „Ergative Subjects”, în: C. Burgess, К. Dziwirek, D. Gerdts (eds.), Grammatical Relations: Theoretical Approaches in Empirical Questions, Stanford, CSLI. Picabia, Lélia, 1998, „Accord en «
définitude » dans les phrases attributives du grand comorien”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 197-225. Polinskaja, Maria S., Vladimir P. Nedjalkov, 1987, „Constraining the Absolutive in Ckukchee”, Lingua, 71,239-269. Polinsky, Maria, 2005, „Antipassive Constructions”, ín: Μ. Haspelmath, M. S. Dryer, D. Gil, B. Comrie (eds.), The World Atlas of Language Structures, Oxford, Oxford University Press, p. 438-441. Polinsky, Maria, Eric Potsdam, 2002, „Backward Control”, Linguistic Inquiry, 33, 2, p. 245-282. Pollock, Jean-Yves, 1997, Introduction au programme minimaliste de la grammaire generative, Paris, Presses Universitaires de France. Randall, Janet, Angelik van Hout, Jürgen Weissenborn, Harald Baayen, 2004, „Acquiring Unaccusativity: A Cross-Linguistic look”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 332-353. Raposo, Eduardo, Juan Uriagereka, 1996, „Indefinite Se , Natural Language and Linguistic Theory, 14, p. 749-810. Reilly, Ehren Μ., 2004, „Ergativity and Agreement Splits at the Syntax/Phonology Interface”, MA Thesis, John Hopkins University, ms. Reilly, Ehren, 2007, „Morphological and Phonological Sources of Split Ergative Agreement”, Lingua, 117,9,p. 1566-1590. Reinhart, Tanya, 1991, „Lexical Properties of Ergativity”, ms., conferința Lexical Structure, Utrecht. (www.let.uu.nl/~Tanya.Reinhart/personal/Papers/word doc/Lexical Prop Erg.doc) Reinhart, Tanya, 1996, „Syntactic Realization of Verbal Concepts: Reflexives and Unaccusatives”, ms. (www.let.uu.nl/~tanya.reinhart/personal/Papers/word doc/Lexic 96.doc) Reinhart, Tanya, 2000, „The Theta System:
Syntactic Realization of Verbal Concepts”, OTS Working Papers in Linguistics, februarie, ms. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2004, „Against the Unaccusative Analysis of Reflexives”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 159-180. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2005, „The Lexicon-Syntax Parameter: Reflexivization and other Arity Operations”, Linguistic Inquiry, 36, 3, p. 389-436.
349 Reinheimer Rîpeanu, Sanda, 2001, Lingvistica romanică. Lexic - fonetică — morfologie, [București], AII. Reis Silva, Maria Amelia, Andrés Pablo Salanova, 2000, „Verbo y ergatividad escindida in Mèbeêngôkre”, în: H. van der Voort, S. van de Kerke (eds.), Indigenous Languages of Lowland South America, Leiden, CNVS, p. 225-242. Roberts, Ian, 2007a, Diachronic Syntax, [Oxford], Oxford University Press. Roberts, Ian, 2007b, „Smuggling and Argument Structure Alternations”, EALing, Paris, octombrie. Rosen, Carol G., 1996-1997 [1984], „Interfața dintre rolurile semantice și relațiile gramaticale inițiale”, Dacoromania, II, 1—2, p. 207-251 (traducere). Rousseau, André (ed.), 1998, La transitivité, Lille, Presses Universitaires de Septentrion. Rousseau, André, 1998, „La double transitivité existe-t-elle? Réflexions sur la nature de la transitivité”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 85-112. Rouveret, Alain (éd.), 1998, « Être» et «avoir ». Syntaxe, sémantique, typologie, Paris, Presses Universitaires de Vincennes. Rouveret, Alain, 1998, „Points de vue sur le verbe être”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 11-65. Rumsey, Alan, 1987, „The Chimera of Proto-Indo-European Ergativity. Lesson for Historical Syntax”, Lingua, 71, p. 297-318. Sabaj, Omar Μ., 2002, „Estudio critico comparativo: La Ergatividad, posibles aplicaciones para et anális textual, Signos, 35, 51-52, p. 231-241. Sala, Marius, Ioana Vintilă-Rădulescu, 1981, Limbile lumii. Mică enciclopedie, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Sala, Marius, Ioana Vintilă-Rădulescu, 2001, Limbile Europei, București, Univers Enciclopedic.
Samain, Didier, 1998, „Hypothèse dynamique ou modèle valenciel. Quelques remarques sur l’évolution du concept de transitivité”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 39-52. Schoorlemmer, Maaike, 2004, „Syntactic Unaccusativity in Rusian”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 207-242. Sémon, Jean-Paul, 1998, „Négation et transitivité en russe: une histoire mouvementée”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 233-253. Serbat, Guy, 1998, „Préfixe et transiti vation en latin”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 219-231. Shlonsky, Ur, 1998, „À la recherche du temps présent: le paradoxe du benőni en hébreu”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 227-253. Siewierska, Anna (ed.), 1998, Constituent Order in the Languages of Europe, Berlin - New-York, Mouton de Gruyer. Siewierska, Anna, 1998, „Introduction”, in: A. Siewierska (ed.), p. 1-18. Siewierska, Anna, 2003, „Person Agreement and the Determination of Alignment”, Transactions of the Philological Society, 101, 2, p. 339-370. Soare, Andreea, 2010, Reflexivul românesc, București, Editura Universității din București. Sorace, Antonella, 2004, „Gardience at the Lexicon-Syntax Interface: Evidence from Auxiliary Selection for Unaccusativity”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 243-268. Spreng, Bettina, 2000, „The Passive in Basque”, Proceedings of the Annual Meeting of the Niagara Linguistic Society, University of Toronto, Toronto, Working Papers in Linguistics, 19, p. 87-106. Spreng, Bettina, 2001, „Antipassive and Distributed Morphology. The Case of Object ֊ pro*”, Proceedings ofCLA 2000, Cahiers Linguistiques d’Ottawa,
University of Ottawa, p. 339-346. Spreng, Bettina, 2002, „Verb Classes in Inuktitut and the Transitivity Hierarchy: ‘Aspects’ of Antipassive”, ms. Stan, Camelia, 2003, Gramatica numelor de acțiune din limba română, București, Editura Universității din București.
350 Stan, Camelia, 2005, Categoria cazului, București, Editura Universității din București. Steinbach, Markus, 2004, „Unaccusative and Anticausatives in German”, ín: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 181-206. Stolova, Natalia, 2006, „Split Intranzitivity in Old Spanish: Irrealis and Negation Factors”, Revue roumaine de linguistique, LI, 2, p. 301—320. Tayalati, Fayssal, 2008, „La distinction ergatif/inergatif et son incidence sur le placement des clitiques datifs dans les constructions causatifs avec Faire et Rendre , Probus, 20, p. 301-321. Tchekhoff, Claude, 1978, Aux fondements de la syntaxe: l’ergatif Paris, Presses Universitaires de France. Tchekhoff, Claude, 1979, La construction ergative en avar et en tongien, Paris, Editions Klincksieck. Tersis, Nicole, 2003, „De l’ergatif à l’accusatif: le tunumiisut (Groenland oriental)”, ín Ergatividade na Amazonia, III, Villejuif. Testelec, Yakov G., 1998a, „Word Order in Kartvelian Languages”, în: A. Siewierska (ed.), p. 136-156. Testelec, Yakov G., 1998b, „Word Order in Daghestanian Languages”, in: A. Siewierska (ed.), p. 257-280. Touratier, Christian, 2006, „Verbe être et verbes d’existence”, ín Travaux du Cercle Linguistique d’Aix-en-Provence, 19, p. 165-187. Ușurelu, Camelia, 2003, „Nominalizarea cauzativelor (factitivelor) în limba română”, Limba română, 5-6, p. 573—580. Ușurelu, Camelia, 2005a, Categoria factitivului in limba română, București, Editura Universității din București. Ușurelu, Camelia, 2005b, „Observații asupra factitivelor ergative din limba română”, Limbă și literatură, I-II, p.
36—42. van Hout, Angeliek, 2004, Unacusativity as Telicity Checking, în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 60-83. Van Peteghem, Marleen, 1991, Les phrases copulatives dans les langues romanes, Wilhelmsfeld, Gottfried Egert Verlag. Vasilescu, Andra, 2008 [2005], Pronumele, în GALR I, p. 181-288. Vasiliu, Emanuel, Sanda Golopenția-Eretescu, 1969, Sintaxa transformațională a limbii române, București, Editura Academiei. Veenstra, Tonjes, 2004, „Unaccusativity in Saramaccan: The Syntax of Resultatives”, în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 269-287. Wald, Lucia, Dan Slușanshi, în colab. cu Francisca Băltăcean, 1987, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Wald, Lucia, Elena Slave, 1968, Ce limbi se vorbesc pe Glob?, București, Editura Științifică. Wechsler, Stephen, 2005, „What in Right and Wrong about Little v”, ín: Μ. Vulchanova, T. A. Âfarli (eds.), Grammar and Beyond — Essays in honour ofLars Hellan, Oslo, Novus Press, p. 179-195. wikipedia.org Wilmet, Marc, 1998, Grammaire critique du français, ediția a II-а, [Paris], Louvain-la-Neuve, Duculot, Hachette Supérieur. Wiltschko, Martina, 2003, „On Ergative (and Other) Splits in Salish”, în: Y. Chung, G. Gillon, R. Wodjac (eds.), UBCWPL, 12, Proceedings ofWSCLA, VIII, p. 83-97. Woolford, Ellen, 1993, „Symetrie and Asymetrie Passives”, Natural Language and Linguistic Theory, 11, p. 670-728. Woolford, Ellen, 2000, „Ergative Agreement Systems”, University of Maryland Working Papers in Linguistics, 10, 157-191. Zribi-
Hertz, Anne, 1987, „La réflexivité ergative en français moderne”, Le français moderne, LV, p. 23-54. Bayerische Staatsbibliothek München
|
adam_txt |
7 Cuprins Introducere. 11 Abrevieri. 15 Capitolul 1: Ergativitatea din perspectivă tipologică. 1. Din istoricul studiilor despre ergativitate. 2. Ce este ergativitatea?. 17 17 18 18 19 20 20 2.1. Definiție. 2.2. Clasificarea tipologică acuzativ/ergativ acoperă toate limbile lumii?. 3. Tipuri de ergativitate. 3.1. Ergativitatea morfologică (intrapropozițională). 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale. 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi. 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ-acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului. 23 3.2. Ergativitatea sintactică
(interpropozițională). 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/A. 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/0. 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt. 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional. 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic. 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate). 31 4. L Alte definiții ale ergativității. 31 4.1.1. Ergativitatea ca variație sintactică. 31 4.1.2. Ergativitatea ca variație actanțială. 31 4.1.3. Ergativitatea ca tip de construcție. 33 4.2. Alte utilizări ale termenului ergativ. 34 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste. 34 4.3.1. Cazul ergativ la Hjelmslev. 35 4.3.2. Cazul ergativ la J. Μ. Anderson. 36 5. Ergativ și pasiv din perspectivă tipologică. 37 5.1. Definiția
pasivului. 38 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv. 38 5.3. Există pasiv și în limbile ergative?. 39 6. Antipasivul. 40 6.1. Definiția și funcțiile antipasivului. 40 6.2. Relația dintre aplicativ și antipasiv. 44 6.3. Există antipasiv în limbile acuzative?. 45 7. Evoluția sistemelor lingvistice. 47 7.1. Există o direcție unică a schimbării?. 48
8 7.2. Limbile primitive erau limbi ergative?. 51 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergati vitate?. 54 8. Concluzii. 55 Capitolul 2: De Ia tipologie la sintaxă: ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale. 1. Probleme. 2. Abordări de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ. 2.1. Analiza „inacuzativă” a limbilor ergative. 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale. 2.3. Ipoteza ergativității. 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu. 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice ergativ/acuzativ. 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice. 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?. 3. Probleme pentru teoria Cazului. 3.1. Probleme și soluții terminologice.
3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor. 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom. 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.). 3.2.3. Abs. = Norn, și Ac.; Erg. = Erg. 3.2.4. Nom. = absența Cazului. 3.3. Ce tip de caz este ergativul?. 3.3.1. Erg. = caz morfologic. 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical. 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului. 3.3.4. Erg. = Caz structural. 4. Subiect și obiect. — 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?. 4.1.1. în căutarea unei definiții universale a subiectului. 4.1.2. Nu toate limbile au subiect. 4.2. Subiect ra pivot, agent, topic. 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?. ._. 4.4. (A)simetriile
subiect/obiect. 5. Tranzitivitatea. 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?. 5.2. Tranzitivitate w alte concepte. 5.3. Concepția scalară a tranzitivității. 6. Relația ergativ-pasiv din punct de vedere sintactic. 7. Ergativitatea și nominalizările. 8. Concluzii. Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română. 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă. 2. Verbele ergative/inacuzative în lucrările lingvistice românești despre limba română. 57 57 59 59 60 63 63 65 67 68 68 68 69 69 69 70 71 72 74 75 77 77 79 79 79 81 82 84 85 86 86 88 89 91 93 94 97 97 99
9 3. Definiție. Clasificare. Principii de stabilire a inventarului. 103 3.1. Definiții, probleme terminologice. 103 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative. 105 3.2.1. Clasificare sintactică. 105 3.2.2. Clasificarea semantică. 105 3.2.3. Predicate inacuzative vs predicate inergative. 109 3.3. Stabilirea inventarului de verbe inacuzative dinlimba română. 110 3.3.1. Principii de stabilire a inventarului. 110 3.3.2. Inventarul și clasificarea semantico-sintactică a verbelor inacuzative din limba română. 113 4. Tipuri de abordări. 121 4.1. Abordări sintactice. 122 4.1.1. Pornind de la Generalizarea lui Burzio. 123 4.1.2. Categorii funcționale responsabile de atribuirea/verificarea Cazului acuzativ. 124 4.2. Abordări semantice. 130 4.2.1. Liste de roluri
tematice. 131 4.2.2. Ierarhii. 132 4.2.3. Critici și alternative. 134 4.3. Abordări „proiecționiste”. 137 4.4. Abordări „(neo)construcționiste”. 139 4.5. Abordări cognitive. 146 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj. 149 5. Alternanța cauzati vă. 150 5.1. Probleme terminologice, definiții. 150 5.2. Explicații pentru existența fenomenului. 152 5.3. O unitate lexicală sau mai multe? Direcția derivării. 159 5.3.1. Cauzativizare. 160 5.3.2. Detranzitivizare/anticauzativizare. 161 5.3.3.1. Modelul lui Chierchia(2004 [1989]). 161 5.3.3.2. Modelul lui Reinhart (și coautori). 167
5.3.3.3. Critici, alternative. r. 172 6. Relația ergativ-reflexiv. 174 6.1. Diferențe semantice între varianta reflexivă și cea nonreflexivă a aceluiași verb. 176 6.1.1. Tipuri de analize semantice pentru se. 176 6.1.2. Aplicarea acestor analize la limba română. 180 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din limba română. 183 6.2. Statutul sintactic al elementului se. 187 7. Notă despre adjectivele ergative. ;. 196 8. Concluzii. 199 Capitolul 4: Teste sintactice de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română. x. 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri. 2. Adjectivarea participiului. 201 201 202
10 3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect. 4. Testul obiectului intern. 5. Infinitiv vs supin. 6. Teste care funcționează în alte limbi romanice. 6.1. Cliticele pronominale partitive. 6.2. Subiectul postverbal „nud”. 7. Teste care funcționează în engleză. 7.1. Construcția cu expletivul there. 7.2. Inversiunea locativa. 7.3. Construcții rezultative. 7.4. Prefixarea cu re-. 8. Teste propuse pentru limba rusă. 8.1. Prefixarea cupo-. 8.2. Genitivul negației. 9. De ce nu funcționează (decât parțial) aceste teste pentru limba română?. 204 211 216 218 218 219 220 220 222 222
223 224 224 224 225 Capitolul 5: Două verbe ergative de tip special: a fi și a avea. 227 227 227 228 228 229 1. Statutul special al verbelor afişi a avea. 2. Verbul afi. 2.1. Din istoria interpretării verbului a fi. 2.1.1. Interpretarea din logică. 2.1.2. Abordări logico-semantice. 2.1.3. Interpretarea din lingvistica generală și din gramatica comparată. 2.1.4. Abordări sintactice. 2.2. Date din limbi ergative: concordanțe. 2.3. Date din latină și din limbile romanice. 2.4. Datele din limba română. 2.4.1. Valorile verbului afi din limba română. 2.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a fi din limba română. 3. Verbul a avea. 3.1. Din istoria interpretării verbului a avea. 3.2. Date din limbi ergative:
concordanțe. 3.3. Date din latină și din limbi romanice. 3.4. Datele din limba română. 3.4.1. Valorile verbului a avea din limba română. 3.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a avea din limba română. 4. Concluzii comparative. 229 230 231 231 232 232 234 235 236 237 238 239 239 242 243 Concluzii. 245 Anexa 1: Limbi ergative. 247 Anexa 2: Inventarul verbelor inacuzative/ergative din limba română. 277 Bibliografie. 339
339 BIBLIOGRAFIE SURSE Alexandria, Cea mai veche versiune păstrată, Studiu introductiv, ediție și glosar de Florentina Zgraon, București, Fundația Națională pentru Literatură și Artă, 2006 [1620]. Dimitrie Bolintineanu, Opere, București, Editura de Stat pentru Literatură Științifică și Didactică, 1951. DA/DLR ֊ Dicționarul limbii române, București, Socec-Sfetea, Universul, Monitorul Oficial, 1913-1948; serie nouă, Editura Academiei Române, 1965-2009. Dicționarul explicativ al limbii române, 1998, ediția a II-а, București, Univers Enciclopedic [DEX]. Mihai Eminescu, Poeeti, București, Editura Minerva, 1985. Psaltirea Hurmueaki, I, Studiu filologic, studiu lingvistic și ediție de Ion Gheție și Mirela Teodorescu, București, Editura Academiei Române, 2005 [1500-1520]. www.google.com LUCRĂRI DE REFERINȚĂ Abeille, Anne, Daniele Godard, 2000, „Varieties of ESSE in Romance Languages”, ín: D. Flinckinger, A. Kathol (eds.), Proceedings of HPSG Conference, Stanford, CSLI Publications (on-line). Abraham, Werner, 2004, „Ergative Diagnostics: temptatio redux'', Sprachtypologie und Universalienforschung/Language Typology and Universals, 57, p. 393—401. Aikhenvald, Alexandra Y., R. Μ. W. Dixon (eds.), 2007, Grammars in Contact, Oxford, Oxford University Press. Alboiu, Gabriela, Michael Barrie, Chiara Frigeni, 2004, ,ŅE and the Unaccusative-Unergative Paradox”, ín: Μ. Coene, G. de Cuyper, Y. d’Hulst (eds.), Curent Studies in Comparative Romance Linguistics, Antwerp Papers in Linguistics, 107, p. 109-139. Aldrige, Edith, 2007a, „Antipassive in Austronezian Alignment Change”, ms. Aldrige,
Edith, 2007b, „Absolutive Case in Tagalog”, ms. Alexiadou, Artemis, 1999, „Remarks on the Syntax of Process Nominals: An Ergative Pattern in Nominative-Accusative Languages”, Proceedings ofNELS, 29, p. 1-15. Alexiadou, Artemis, 2001, Functional Structure in Nominals: Nominalieation and Ergativity, Amsterdam, John Benjamins. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, 2004, „Voice Morphology in the CausativeInchoative Alternation: Evidence for a Non-Unified Structural Analysis of Unaccusatives, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 114—136. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, Florian Schäfer, 2006, „The Properties of Anticausatives Crosslinguistically”, in: Μ. Frascarelli (ed.), Phases of Interpretation, Berlin, Mouton, p. 187-211. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, Martin Everaert (eds.), 2004, The Unaccusativity Pu::le. Explorations of the Syntax-Lexicon Interface, [Oxford], Oxford University Press. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, Martin Everaert, 2004, „Introduction”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 1-21.
340 Alexiadou, Artemis, Gianina lordăchioaia, Florian Schäfer, 2009, „Scaling the Variation in Romance and Germanic Nominalization”, comunicare la colocviul Variation and Change in the Romance and Germanic Noun Phrase, Amsterdam, 28-30 ianuarie. Anand, Pranav, Andrew Nevins, „The Locus of Ergative Case Assignement: Evidence from Scope”, ín: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory, 65, p. 3-25. Anderson, John Μ., 1971, The Grammar of Case. Towards a Localistic Theory, [Cambridge], Cambridge University Press. Anderson, Stephen R., 1976, „On the Notion of Subject in Ergative Languages”, în: C. N. Li (ed.), p. 1-23. Arad, Maya, 1996, „A Minimalist View of the Syntax-Lexical Semantics Interface”, UCL Working Papers in Linguistics, 8, p. 215-242. Archard, Michel, 2008, „Verbes de rupture simples et réfléchis: Deux constructions intransitives”, în: J. Durand, J. Habert, B. Laks (eds.), Congrès Mondial de Linguistique Française, Paris, Institut de Linguistique Française, p. 2377-2388. Avram, Larisa, 1994, „Auxiliary Configurations in English and Romanian”, Revue roumaine de linguistique, 5-6, p. 493-510. Avram, Larisa, 2003, English Syntax. The Structure of Root Clauses, București, Oscar Print. Avram, Mioara, 1997, Gramatica pentru toți, Ediția a II-а revăzută și adăugită, București, Humanitás. Babyonyshev, Maria, Ronald Fein, Jennifer Ganger, David Pesetsky, Kenneth Wexler, 2001, „The Maturation of Grammatical Principles: Evidence from Russian Unaccusatives”, Linguistic Inquiry, 32, 1, p. 1-44. Baciu, Ileana, 2004, English
Morphology: Word Formation. A Generative Perspective, Ediția a II-а, revizuită și adăugită, București, Editura Universității din București. Baciu, Ileana, 2007, „Aspect și construcții rezultative”, în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 51-58. Baker, Mark C„ 1997, „Thematic Roles and Syntactic Structure”, în: L. Haegeman (ed.), p. 73-137. Baker, Mark C., Osamuyimen Thompson Stewart, 1997, „Unaccusativity and the Adjective/Verb Distinction: Edo Evidence”, Proceedings ofNELS, 27, p. 33^18. Belletti, Adriana, 1988, „The Case of Unaccusatives”, Linguistic Inquiry, 19, 1, 1-34. Bennis, Hans, 2004, „Unergative adjectives and psycs verbs”, ín: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 84-113. Benveniste, Emile, [1966a], „«Etre» et «avoir» dans leurs fonctions linguistiques”, ín Problèmes de linguistique générale, I, [Paris], Gallimard, p. 187-207. Benveniste, Émile, [1966b], „La construction passive du parfait transitif’, ín Problèmes de linguistique générale, I, [Paris], Gallimard, p. 176-186. Berea, Elena, 1966, „Observații asupra diatezei pasive în limba română”, Studii și cercetări lingvistice, 5, p. 567-578. Bertolussi, Bernard, 1998, „Esse + datif et esse + genitive en latin”, în A. Rouveret (éd.), p. 67-94. Bickel, Balthasar, 1999, „From ergativus absolūtus to topic marking in Kiranti: A Typological Perspective”, Proceedings ofthe 25a Annual Meeting ofthe Berkeley Linguistics Society, p. 38^19. Bickel, Balthasar, Johanna Nichols, 2001, „Syntactic Ergativity in Light Verb
Complement”, Proceedings ofthe Twenty-Seventh Annual Meeting ofthe Berkeley Linguistics Society, p. 39—52. Bidu-Vrănceanu, Angela, Cristina Călărașu, Liliana lonescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, 2005, Dicționar de științe ale limbii, [București], Nemira [DSL]. Bittner, Maria, Ken Hale, 1996, „Ergativity: Toward a Theory of a Heterogeneous Class”, Linguistic Inquiry, 27, 4, p. 531-604.
341 Bittner, Maria, Ken Hale, 1997 [1993], „Comparative Notes on Ergative Case Systems”, ín: R. Pensalfini, N. Richards (eds.), Papers on Australian Language, Working Papers 1997, Cambridge, MIT Press, p. 67-104. Blake, Barry J. 1976, „On Ergativity and the Notion of Subject. Some Australian Cases”, Lingua, 39, p. 281-300. Blake, Barry J., 1987, „The Grammatical Development of Australian Languages”, Lingua, 71, p. 179-201. Bobaljik, Jonathan David, 1993, „On Ergativity and Ergative Unergatives”, MIT Working Papers in Linguistics, 19, p. 45-88. Bobaljik, Jonathan David, 2007, „Ergative Agreement Puzzles”, MIT, 10 octombrie, ms. Borer, Hagit, 1991, „The Cauzative-Inchoative Alternation: A Case Study in Parallel Morphology”, The Linguistic Review, 8, 119-158. Borer, Hagit, 1994, „The Projection of Arguments”, în: E. Benedicto, J. Runner (eds.), Functional Projections, University of Massachusetts Occasional Papers, Amherst, GLSA, p. 19-47. Borer, Hagit, 2004, „The Grammar Machine”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 288-331. Boriilo, Andrée, 1971, „Remarques sur les verbes symétriques français”, Langue française, 11, 1, p. 17-31. Bowers, John, 2002, „Transitivity”, Linguistic Inquiry, 33, 2, p. 183-224. Brâncuș, Grigore, 2002, Introducere în istoria limbii române, vol. I, București, Editura Fundației România de Mâine. Bresnan, Joan, 1997, „Mixed Categories as Head Sharing Constructions”, in: Μ. Butt, T. Holloway King (eds.), Proceedings of the LFG97 Conference, University of California, San Diego, Stanford, CSLI Publications, on-line. Brito, Ana Maria,
2007, „Nominalizations derived from unaccusative verbs: argument structure and aspect values”, XVII Colloquium on Generative Grammar, Girona, 13-15 iunie 2007. Bruening, Benjamin, 2007, „On Diagnostics of Structural Case and the Nature of Ergative Case: A Reply to Woolford 2006”, 13 iulie, ms. Calude, Andreea S., 2007, „Light and Heavy Reflexive Marking. The Middle Domanin in Romanian”, Annual Review ofCognitive Linguistics, 5, p. 239-269. Cennamo, Μ., 2007, „Auxiliaries and serials betwen late Latin and early Romance”, www.unimol.it/summerschool/teachers Chierchia, Gennaro, 2004, „A Semantics for Unaccusatives and its Syntactic Consequences”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 22-59. Chomsky, Noam, 1976, „Remarks on Nominalization”, in Studies on Semantics in Generative Grammar, ediția a 111-а, The Hague - Paris, Mouton, p. 11-61. Chomsky, Noam, 1981, Lectures on Government and Binding, Dordrecht- Riverton, Foris Publications. Chomsky, Noam, 1995, The Minimalist Program, Cambridge ֊ Londra, MIT Press. Cinque, Guglielmo, 1988, „On Si Constructions and the Theory of Arb", Linguistic Inquiry, 19, 4, p. 521-581. Cinque, Guglielmo, 1990, „Ergative Adjectives and the Lexicalist Hypothesis”, Natural Language and Linguistic Theory, 8, p. 1—53. Comrie, Bernard, 1973, „The Ergative: Variations on a Theme”, Lingua, 32, p. 239—253. Comrie, Bernard, 1989, Language Universals and Linguistic Typology. Syntax and Morphology, second edition, Oxford, Basil Blackwell. Coon, Jessica, Andres Pablo Salanova, 2009, „Nominalization and Predicate-Fronting: Two Sources of
Ergativity, University ofPennsylvania Working Papers in Linguistics, 15, 1, p. 45-54. Corni lescu, Alexandra, 1998, „Remarks on Syntax and the Interpretation of Romanian Middle Passive SE sentences”, Revue roumaine de linguistique, 5-6, p. 317-342.
342 Cornilescu, Alexandra, 2001, „Romanian Nominalizations: Case and Aspectual Structure”, Journal of Linguistics, 37, p. 467-501. Cornilescu, Alexandra, 2006, Concepts ofModern Grammar. A Generative Grammar Perspective, [București], Editura Universității din București. Costa, João, 1998, „L’opposition ser/estar en Portugais”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 139-153. Coteanu, Ion, 1982, Gramatica de bază a limbii romane, București, Editura Albatros. Cotte, Pierre, 1998, „Have n’est pas un verbe d’action: l’hypothèse de la réélaboration”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 415-439. Coyos, Jean-Baptiste, 2002, „Parcours de type passif et de type antipassif en basque souletin parlé actuel”, Bulletin de la Société de Linguistique de Paris, 97, p. 283—314. Coyos, Jean-Baptiste, 2003, „Nommer, définir des faits linguistiques: antipassif et sujet, deux exemples en basque”, Lapurdum, VIII, p. 123-138. Creissels, Denis, 1995, Eléments de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Creissels, Denis, 2004a, Cours de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Creissels, Denis, 2004b, „Ergativité/accusativité et l’hétérogénéité des constructions intransitives”, INALCO, 10 iunie. Creissels, Denis, 2005, „Uncommon Patterns of Core Term Marking ans Case Terminology”, Padang (Indonezia), ALTVI, 21-25 iulie. Creissels, Denis, 2006, „Direct and Indirect Explanations of Typological Regularities: the Case of Alignment Variations”, Bremen, SLE, 30 august-2 septembrie. Creissels, Denis, 2007, „Remarks on Split Intransitivity”, Colloque de Syntaxe et Sémantique à Paris, 4-6
octombrie. Creția, Petru, 1956, „Complementul intern”, în Studii de gramatică, vol. I, București, Editura Academiei, p. 115-120. Croft, William, 1991, Syntactic Categories and Grammatical Relations. The Cognitive Organisation ofInformation, Chicago, University Press. Croft, William, 2003, Typology and Universals, ediția a Il-а, Cambridge, Cambridge University Press. Croitor, Blanca, 2008a [2005a], „Construcții cauzativ-factitive”, în GALR, II, p. 172-187/ 168-184. Croitor, Blanca, 2008b [2005b], „Predicativul suplimentar”, în GALR, II, p. 301-316/295-312. Cumming, Susanna, Fay Wouk, 1987, „Is There ‘Discourse Ergati vity’ in Austronesian Languages?”, Lingua, 71, p. 271-296. Cuyper, Gretel de, 2007, „Essere y stare en contextos de localización el las lenguas romanicás”, ín Studii de lingvistică įi filologie romanică. Hommages offertes à Sanda Reinheimer Ripeanu, București, Editura Universității din București, p. 169-178. Daladier, Anne, 1998, „Une ergativité nominale en français?”, Recherches linguistiques de Vincennes, Ո, p. 45—70. Davison, Alice, 2004, „Structural Case, Lexical Case and the Verbal Projection”, în: V. Dayal, A. Mahajan (eds.), Clause Structure in South Asian Languages, Dordrecht, Kluwer Academie Publishers, p. 199-225. Davison, Alice, 2006, „Dependent Structural Case and the Role of Functional Projections”, 20 august, ms. de Visser, Mario van, 2006, The Marked Status ofErgativity, Utrecht, LOT. Deal, Amy Rose, 2007, „Ergative Case and the Transitive Subject: a View from Nez Perce”, MIT, 1 octombrie, ms. Déchaîne, Rose-Marie, Victor Manfredi, 1998, „SVO
Ergativity and Abstract Ergativity”, Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 71—94. Densusianu, Ovid, 1961, Istoria limbii române, vol. I, Originile, București, Editura Științifică. Derbyshire, Desmond C., Geoffrey К. Pullum (eds.), 1998, Handbook on Amazonian Languages, Berlin - New York — Amsterdam, Mouton de Gruyter.
343 Desdes, Jean-Pierre, 1998, „Transitivité sémantique et transitivité syntaxique”, ín: A. Rousseau (éd.),p. 161-180. Dimitrescu, F. (coord.), 1978, Istoria limbii romane. Fonetică. Morfosintaxă. Lexic, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dixon, R. Μ. W., 1979, „Ergativity”, Langage. Journal of the Linguistic Society ofAmerica, 55, 1, p. 59-138. Dixon, R. Μ. W., 1987, „Studies in Ergativity. Introduction”, Lingua, 71, p. 1—16. Dixon, R. M. W., 1994, Ergativity, Cambridge, Cambridge University Press. Dixon, R. M. W., 2000, „Categories of the Noun Phrase in Jarawara”, Journal of Linguistics, 36, p. 487-510. Dixon, R. Μ. W., 2007, „Grammatical Diffusion in Australia: Free and Bound Pronouns”, ín: A. Y. Aikhenvald și R. Μ. W. Dixon (eds.), p. 67-93. Dobrovie-Sorin, Carmen, 2004, „Se-Si Type Anaphors”, ms., SynCom Project, www. llf.cnrs. fr/fr/Sorin/S E_S I_Carmen_Sorin.pdf Dobrovie-Sorin, Carmen, 1998, „Impersonal se Constructions in Romance and the Passivization of Unergatives”, Linguistic Inquiry, 29, 3, p. 399-437. Dragomirescu, Adina, 2007, „Observații asupra grilei de roluri tematice a verbelor ergative”, în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - Stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 105-112. Dragomirescu, Adina, 2008, „Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea", în: N. Saramandu, M. Nevāci, C. Radu (eds.), Lucrările primului simpozion internațional de lingvistică, București, Editura Universității din București, p. 277-287. Dragomirescu, Adina, 2009a, „Verbele inacuzative/ergative din limba română:
definiție, tipologie, inventar”, în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, 2009, p. 71-79. Dragomirescu, Adina, 2009b, „Est-се qu’il y а/il y avait en roumain un auxiliaire a fi ‘être’ pour le passé composé ?”, în: R. Zafiu (coord.), Grammaticalzation and Pragmaticalizalion in Romanian, București, Editura Universității din București (sub tipar). Dragomirescu, Adina, 2009c, „A fi ca verb inacuzativ. Pentru unificarea interpretării”, în: G. G. Neamțu, Ș. Gencărău, A. Chircu (eds.), Limba română - abordări tradiționale și moderne, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, p.T 5-70. Dragomirescu, Adina, Alexandru Nicolae, 2009, „Relics of Auxiliary Selection in Romanian”, comunicare prezentată la colocviul Going Romance, Nisa, 3-5 decembrie. Dryer, Matthew S., 1998, „Aspects of Word Order in The Languages of Europe”, ín: A. Siewierska fed.), p. 283-319. Du Bois, John W.; 1987, „Absolutive Zero: Paradigm Adaptivity in Sacapultec Maya”. Lingua, 71, p. 203-222. Dubois, Jean, 1968, Grammaire structurale dufrançais: le verbe, Paris, Librairie Larousse. Duchateau, Jean-Paul, 1998, „Critères de transitivité. Essai de systématisation des critères, indices, tests de transitivité”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 113-129. Embick, David, 2004a, „Unaccusative Syntax and Verbal Alternations”, ín: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 137-158. Embick, David, 2004b, „On the Structure of Resultative Participles in English”, Linguistic Inquiry, 35, 3, p.
355-392. Evseev, Ivan, 1974, Semantica verbului. Categoriile de acțiune, devenire și stare, Timișoara, Facla. Feuillet, Jack, 2006, Introduction à la typologie linguistique, Paris, Honoré Champion Éditeur. Folli, Raffaella, Heidi Harley, 2007, „Causation, Obligation, and Argument Structure: On the Nature of Little v”, Linguistic Inquiry, 38, 2, p. 197—238. Franchetto, Bruna, 2007, „The Ergativity effect in Kuikuro (Southern Carib, Brazil)”, ms.
344 François, Jacques, 1998, „Théorie multifactorielle de la transitivité, « différentiel de participation » et classes aspectuelles et actancielles de prédication”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 181-201. Frâncu, Constantin, 2009, Gramatica limbii romane vechi (1521-1780), Iași, Casa Editorială Demiurg. Friedmann, Naama, Gina Taranto, Lewis P. Shapiro, Davin Swinney, 2008, „The Leaf Fell (the Leaf): The Online Processing of Unaccusatives”, Linguistic Inquiry, 39, 3, p. 355-377. Fround, Karen, 2006, „Unaccusativity as lexical argument reduction: Evidence from Aphasia”, Lingua, 116, 10, p. 1631-1650. Gerner, Matthias, 2007, „The Lexicalization of Causative Verbs in the Yi Group”, Folia Linguistica, 28, 1-2, p. 145-185. Gildea, Spike, 2003, „Are There Universal Cognitive Motivations for Ergativity”, Ergatividade na Amazonia, II, Villejuif. Godoi, Elena, 2005, „La destransitivización en las construcciones con se ¿un proceso intransitivizante?”, Actas IX Simposio Internacional de Comunicación Social. Santiago de Cuba, Centro de Lingüística aplicada, I., p. 153-157. Gramatica limbii romane, 2005/2008, [coord. Valeria Guțu Romalo], vol. I. Cuvântul, vol. II, Enunțul, București, Editura Academiei Române (GALRJ. Graur, AL, 1960a, „A fi și a aveď, în Studii de lingvistică generală. Variantă nouă, [București], Editura Academiei, p. 361-367. Graur, AL, 1960b, „Cum apar noi forme gramaticale”, în: Studii de lingvistică generală, București, Editura Academiei, p. 140-151. Grimshaw, Jane, 1987, „Unaccusatives - An Overview”, în: J. McDonough, В. Plunkett (eds.), Proceedings ofNELS, 17,1,
Amherst, University of Massachusetts, p. 244-258. Grimshaw, Jane, 1990, Argument Structure, Cambridge, MIT Press. Haegeman, Liliane (ed.), 1997, Elements of Grammar. Handbook in Generative Syntax, Dordrecht/Boston/Londra, Kluwer Academic Publishers. Haegeman, Liliane, 1994, Introduction to Government and Binding Theory, ediția a II-а, Oxford Cambridge, Blackwell. Haegeman, Liliane, 1997, „Elements of Grammar”, în: L. Haegeman (ed.), p. 1-71. Haig, Geoffrey, 1998, „On the Interaction of Morphological and Syntactic Ergativity. Lesson from Kurdish”, Lingua, 105, p. 149-173. Hale, Kennet, Samuel Jay Keyser, 1993, „On Argument Structure and the Lexical Expression of Syntactic Relations”, în: K. Hale, J. Keyser (eds.), The View· from Building 20: Essays in Honor ofSylvain Bromberger, Cambridge, Massachusets, MIT Press, p. 53—105. Harrison, Carl H., 1998, „Verb Prominence, Verb Initialness, Ergativity and Typological Disharmony in Guajajara”, in: D. C. Derbyshire, G. Pullum (eds.), p. 407-439. Haspelmath, Martin, 1991, „On The Question of Deep Ergativity: The Evidence from Lezgian”, Papiere zur Linguistik, 44/45, 1 -2, p. 5-27. Hewitt, B. G., 1987, „Georgian: Ergative or Active”, Lingua, 71, p. 319-340. Hill, Virginia, Yves Roberge, 2006, „A Locally Determined Verb Typology”, Revue roumaine de linguistique, LI, 1, p. 5—22. Hjelmslev, Louis, 1935-1937 [1972], La catégorie des cas. Étude de grammaire générale, München, Wilhelm Fink Verlag. Hoekstra, Teun, 1984, Transitivity. Grammatical Relations in Government-Binding Theory, Dordrecht/Cinnaminson, Foris Publications. Holiski, Dee
Ann, 1987, „The Case of Intransitive Subject in Tsova-Tush (Batsbi)”, Lingua, 71, p. 103-132. Holmer, Arthur, 1999, „On Complements of Unaccusatives and the Argument Structure of Motion Verbs”, Working Papers, Lund University, 47, p. 107-121. Holmer, Arthur, 2001, „The Ergativity Parameter”, Working Papers, Lund University, 48, p. 101-113.
345 Hsiu-Chuan Liao, 2002, „The Interpretation of tn in Kavalan Ergativity”, Oceanic Linguistics, 41, 1, p. 140-158. Institutiones linguae Valachicae. Prima gramatică a limbii române scrisă in limba latină, 2001, Ediție critică de Gheorghe Chivu; Revizia și traducerea textului latin de Lucia Vald, București, Editura Academiei Române. Iordan, lorgu, 1973, „Note sur la double valeur du participe passé roman”, Travaux de linguistique et de littérature, XI, 1, Strasbourg, p. 401-405. Jendraschek, Gerd, 2007, „Basque in Contact with Romance Languages”, în: A. Y. Aikhenvald, R. Μ. W. Dixon (eds.), p. 143-162. Johns, Alana, 2007, „Ergativity and Change in Inuktitut”, ín: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory, 65, p. 293-314. Kachru, Yamuna, 1987, „Ergativity, Subjecthood and Topicality in Hindi-Urdu”, Lingua, 71, p. 223-238. Katzir, Roni, 2007, „A Note on Case and Licensing”, 17 mai, ms. Kayne, Richard S., 2000, Parameters and Universals, [Oxford], Oxford University Press. Keenan, Edward L., 1976, „Towards a Universal Definition of Subject”, ín: C. N. Li (ed.), p. 303-333. Kibrik, A. E., 1987, „Constructions with Clause Actants in Daghestanian Languages”, Lingua, 71, p. 133-178. Kittilä, Seppo, 2009, „Causative Morphemes as Non-Valency Increasing Devices”, Folia Linguistica, 43, 1, p. 67֊94. Klaiman, M. H., 1987, „Mechanisms of Ergativity in South Asia”, Lingua, 71, p. 61-102. Koontz-Garboden, Andrew, 2009, „Anticausativization”, Natural Language and Linguistic Theory, 27, p. 77-138. Koopman, Hilda, 2008, „Samoan Ergativity
as Double Passivization”, conferința Österreichische Linguistiktagung, Viena, 5-8 decembrie. Laka, Itziar, 2006, „On the Nature of Case in Basque: structural or inherent”, în: H. Broekhuis, J. Koster, R. Huybregts, U. Kleinhenz (eds.), Organizing Grammar, Berlin, Mouton de Gruyter, p. 374-382. Laka, Itziar, 2007, „Deriving Split Ergativity in the Progressive: the Case of Basque”, in: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory’, 65, p. 173-196. Lamiroy, Beatrice, 1999, „Auxiliaires, langues romanes et grammaticalisation”, Langages, 33, 135, p. 33-45. Lamiroy, Béatrice, Nicole Delbecque, 1998, „The Possessive Dative in Romance and Germanie Languages”, in: W. Van Belle, W. Van Langendonck (eds.), The Dative, vol. Il, Theoretical and Contrastive Studies, Amsterdam, John Benjamins, p. 29-74. . Larsen, Thomas W., 1987, „The Syntactic Status of Ergativity in Quiché”, Lingua, 71, 33-59. Lazard, Gilbert, 1994, L 'actance, [Paris], Presses Universitaires de France. Lazard, Gilbert, 1998, „De la transitivité restreinte à la transitivité généralisée”, in: A. Rousseau (éd.), p. 55-84. Lazard, Gilbert, 2001, „Ergativity” [recenzie la R. Μ. W. Dixon, Ergativity, 1994], ín Etudes de linguistique générale. Typologie grammaticale, Peeters, Leuven-Paris, p. 273—298. Legate, Julie Anne, 2006a, „Split Absolutive”, în: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory, 65, p. 143-172. Legate, Julie Anne, 2006b, „Absolutive Case: Syntax plus Morphology”, Cornell University, 6 martie, ms. Legate, Julie
Anne, 2007a, „Case, case, and Syntactic Ergativity in Dyirbal”, ms. Legate, Julie Anne, 2007b, „Ergativity from an Australian Perspective”, MIT, 5 octombrie, ms. Legate, Julie Anne, 2008, „Morphological and Abstract Case”, Linguistic Inquiry, 39, I, p. 55-101.
346 Legendre, Géraldine, Antonella Sorace, 2003, „Auxiliaires et intranzitivité en français et dans les langues romanes”, ín: D. Godard (éd.), Les langues romanes. Problèmes de la phrase simple [Paris, CNRS Éditions]. Lemarechal, Alain, 1998, „Théories de la transitivité ou théories de la valence: le problème des applicatifs”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 203-218. Lemmens, Maarten, 1997, „The Transitive-Ergative Interplay and the Conception of the World: A Case Study”, in: Marjolijn Verspoor, Kee Dong Lee, Eve Sweetser (eds.), Lexical and Syntactical Constructions and the Construction of Meaning, Amsterdam — Philadelphia, Benjamins, p. 363-382. Levin, Beth Carol, 1983, On the Nature ofErgativity, Teză de doctorat, Cambridge, MIT. Levin, Beth, 1987, „The Middle Construction and Ergati vity”, Lingua, 71, p. 17-31. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 1995, Unaccusativity. At the Syntax -Lexical Semantics Interface, Cambridge-London, Cambridge University Press. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 2006 [2005], Argument Realization, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, São Paulo], Cambridge University Press. Li, Charles N. (ed.), 1976, Subject and Topic, New York - San Francisco - Londra, Academic Press. Li, Charles N., Sandra A. Thompson, 1976, „Subject and Topic: A New Typology of Language”, în: C. N. Li (ed.), p. 457^189. Li, Charles, 2007, „Split Ergativity and Split Intransitivity in Nepali”, Lingua, 117, 8, p. 1462-1482. Lyons, John, 1995 [1968], Introducere în lingvistica teoretică, București, Editura Științifică. Mackenzie, Ian, 2006, Unaccusative
Verbs in Romance Languages, New York, Palgrave Macmillan. Mahieu, Marc-Antoine, 2003, „Ľergativité en nunavimmiutitut (Québec arctique)”, în Ergatividade na Amazonia, III, Villejuif. Manea, Dana, 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc. Verbele psihologice, București, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Manning, Christopher D., 1996, Ergativity. Argument Structure and Grammatical Relations, Stanford, CSLÍ Publications. Manoliu-Manea, Maria, 1977, Elemente de lingvistică comparată romanică. Tipologie și istorie, Universitatea din București. Manoliu-Manea, Maria, 1993, „Inalienabilitate și topicalitate m-limba română”, în Gramatică, _ pragmasemantică și discurs, București, Editura Litera, p. 72-89. Manzini, Μ. Rita, Leonardo Μ. Savoia, 2007, A Unification of Morphology and Syntax. Inverstigations into Romance and Albanian Dialects, Londra, New York, Routledge. Marantz, Alec, 2005, „Rederived Generalizations”, ms. Martinet, André, 1968, La linguistique synchronique, ediția a II-а, Paris, Presses Universitaires de France. Matsuzaki, Toru, 2001, Verb Meanings and Their Effects on Syntactic Behaviors: A Study with Special Reference to English and Japaneese Ergative Pairs, Teză de doctoraf University of Florida. McCloskey, Jim, 1997, „Subjecthood and subject positions”, în: L. Haegeman (ed.), p. 197-235. McGregor, William, 2006, „Focal and Optional Ergative Marking in Warrwa (Kimberley, Western Australia)”, Lingua, 116,4, p. 393-423. Mithun, Marianne, 2005, „Ergativity and Language Contact on the Oregon Coast: Alsea, Siuslaw and Coos”, .Proceedings of the
Berkeley Linguistics Society, Berkeley, University of California, p. 77-95. Monod-Becquelin, Aurore, 1977, „Classes verbales et construction ergative en trumai”, Amerindia, 2; p. 117—143. Montant, Annie,- 1998a, „Note sur être et avoir dans les langues indiennes”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 115-137. Montaut, Annie, 1998b, „Ľergativité en indo-aryen: un procès actif contrôlé par son agent ou une prédication (stative) de localisation?”, Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 139-156.
347 Montant, Annie, 2006, „The Evolution of the Tense-Aspect system in Hindi/Urdu: The Status of the Ergative Alignment”, ín: Μ. But, T. Holloway King (eds.), Proceedings of the LFG06 Conference, Universität Konstanz, CSL1 Publications, p. 365-385. Moro, Andrea, 1998, „Esercì et averci: les clitiques sujets et une analyse en « petite proposition » pour avere”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 155-169. Moyse-Faurie, Claire, 2003, „The Ergative Features of Papuan and Austronesian Languages”, ín Ergatividade na Amazonia, II, Villejuif. Müler, Hans-Peter, 1995, „Ergative Constructions in Early Semitic Languages”, Jurnal of Near Eastern Studies, 54, p. 261-271. Muller, Claude, 2002, Les bases de la syntaxe. Syntaxe contrastive Français — Langues voisines, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux. Muller, Gereon, 2009, „Ergativity, Accusativity, and the Order of Merge and Agree”, in: K. K. Grohmann (ed.), Exploration of Phase Theory: Features and Arguments, Berlin, New York, Mouton de Gruyter, p. 269-308. Nash, Léa, 1997, „La partition personnelle dans les langues ergatives”, in: A. Zribi-Hertz (ed.), Les pronoms. Morphologie, syntaxe et typologie, Saint-Denis, Presses Universitaires de Vincennes, p. 129-149. Nash, Léa, 1998a, „Sur le phénomène d’ergativité dans les langues naturelles: une presentation”, Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 5-20. Nash, Léa, 1998b, „À propos de être et avoir en géorgien”, in: A. Rouveret (éd.), p. 171-135. Neamțu, G. G., 1986, Predicatul în limba română. O reconsiderare a predicatului nominal, București, Editura Științifică și Enciclopedică.
Nicolae, Alexandru, Adina Dragomirescu, 2009, „Omonimia sintactică a participiilor românești”, în: B. Croitor, A.-Μ. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 193-207. Niculescu, Dana, 2008, Mijloace lingvistice de exprimare a posesiei in limba română, București, Editura Universității din București. Noailly, Michelle, 1998, „Emploi absolu, anaphore zéro et transitivité”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 131-144. Oyharçabal, B., 2000, „À propos de l’érgativité: le cas du basque”, Cahiers du CERES, Série Linguistique, Tunis, 120, p. 237-250. Palmer, F. R., 2007 [1994], Grammatical Roles and Relations, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, São Paulo], Cambridge University Press. Pană, Gabriela, 1967, „Tranzitivitate și diateză”, Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15-23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, „Considerații pe marginea unor discuții despre diateză”, Limba 'română, 4, p. 319-322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, „Regimul sintactic al verbelor în limba română veche”, Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265-296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, „Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române”, Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433-453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, „Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore”, Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49-57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, „Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici
transformaționale”, Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343-365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupuhâ verbal in limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului verbal, ediția a II-а, [Brașov], Aula. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003a, „Există grade de tranzitivitate?”, în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitás Educațional, p. 103-1 í 5.
348 Pană Dindelegan, Gabriela, 2003b, „Note asupra pasivului”, în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitás Educațional, p. 133-141. Pană Dindelegan, Gabriela, 2006, „Din nou despre diateză. Considerații pe marginea soluției din noua gramatică academică”, în: Μ. Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. în memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332-339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], „Clase sintactice și sintactico-semantice de verbe”, în GALR, I, p. 332-357. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008b [2005b], „Categoria diatezei”, în GALR, I, p. 480-482. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008c [2005c], „Grupul verbal”, în GALR, II, p. 47-73/47-72. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008d [2005d], „Construcții pasive și construcții impersonale”, în GALR, II, p. 133-147/131-144. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008e [2005e], „Construcții reflexive și construcții reciproce”, în GALR, II, p. 148-171/145-167. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008f [2005í], „Predicatul”, în GALR, II, p. 241-266/238-262. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008g [2005g], „Numele predicativ”, în GALR, II, p. 267-300/263-289. Pesetsky, David, 1995, Zero Syntax: Experiences and Cascades, Cambridge - Londra, MIT Press. Petcu, Roxana-Cristina, 2009, Ergativity in English and Romance, București, Editura Universității din București. Phillips, Colin, 1996, „Ergative Subjects”, în: C. Burgess, К. Dziwirek, D. Gerdts (eds.), Grammatical Relations: Theoretical Approaches in Empirical Questions, Stanford, CSLI. Picabia, Lélia, 1998, „Accord en «
définitude » dans les phrases attributives du grand comorien”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 197-225. Polinskaja, Maria S., Vladimir P. Nedjalkov, 1987, „Constraining the Absolutive in Ckukchee”, Lingua, 71,239-269. Polinsky, Maria, 2005, „Antipassive Constructions”, ín: Μ. Haspelmath, M. S. Dryer, D. Gil, B. Comrie (eds.), The World Atlas of Language Structures, Oxford, Oxford University Press, p. 438-441. Polinsky, Maria, Eric Potsdam, 2002, „Backward Control”, Linguistic Inquiry, 33, 2, p. 245-282. Pollock, Jean-Yves, 1997, Introduction au programme minimaliste de la grammaire generative, Paris, Presses Universitaires de France. Randall, Janet, Angelik van Hout, Jürgen Weissenborn, Harald Baayen, 2004, „Acquiring Unaccusativity: A Cross-Linguistic look”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 332-353. Raposo, Eduardo, Juan Uriagereka, 1996, „Indefinite Se", Natural Language and Linguistic Theory, 14, p. 749-810. Reilly, Ehren Μ., 2004, „Ergativity and Agreement Splits at the Syntax/Phonology Interface”, MA Thesis, John Hopkins University, ms. Reilly, Ehren, 2007, „Morphological and Phonological Sources of Split Ergative Agreement”, Lingua, 117,9,p. 1566-1590. Reinhart, Tanya, 1991, „Lexical Properties of Ergativity”, ms., conferința Lexical Structure, Utrecht. (www.let.uu.nl/~Tanya.Reinhart/personal/Papers/word doc/Lexical Prop Erg.doc) Reinhart, Tanya, 1996, „Syntactic Realization of Verbal Concepts: Reflexives and Unaccusatives”, ms. (www.let.uu.nl/~tanya.reinhart/personal/Papers/word doc/Lexic 96.doc) Reinhart, Tanya, 2000, „The Theta System:
Syntactic Realization of Verbal Concepts”, OTS Working Papers in Linguistics, februarie, ms. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2004, „Against the Unaccusative Analysis of Reflexives”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 159-180. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2005, „The Lexicon-Syntax Parameter: Reflexivization and other Arity Operations”, Linguistic Inquiry, 36, 3, p. 389-436.
349 Reinheimer Rîpeanu, Sanda, 2001, Lingvistica romanică. Lexic - fonetică — morfologie, [București], AII. Reis Silva, Maria Amelia, Andrés Pablo Salanova, 2000, „Verbo y ergatividad escindida in Mèbeêngôkre”, în: H. van der Voort, S. van de Kerke (eds.), Indigenous Languages of Lowland South America, Leiden, CNVS, p. 225-242. Roberts, Ian, 2007a, Diachronic Syntax, [Oxford], Oxford University Press. Roberts, Ian, 2007b, „Smuggling and Argument Structure Alternations”, EALing, Paris, octombrie. Rosen, Carol G., 1996-1997 [1984], „Interfața dintre rolurile semantice și relațiile gramaticale inițiale”, Dacoromania, II, 1—2, p. 207-251 (traducere). Rousseau, André (ed.), 1998, La transitivité, Lille, Presses Universitaires de Septentrion. Rousseau, André, 1998, „La double transitivité existe-t-elle? Réflexions sur la nature de la transitivité”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 85-112. Rouveret, Alain (éd.), 1998, « Être» et «avoir ». Syntaxe, sémantique, typologie, Paris, Presses Universitaires de Vincennes. Rouveret, Alain, 1998, „Points de vue sur le verbe être”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 11-65. Rumsey, Alan, 1987, „The Chimera of Proto-Indo-European Ergativity. Lesson for Historical Syntax”, Lingua, 71, p. 297-318. Sabaj, Omar Μ., 2002, „Estudio critico comparativo: La Ergatividad, posibles aplicaciones para et anális textual, Signos, 35, 51-52, p. 231-241. Sala, Marius, Ioana Vintilă-Rădulescu, 1981, Limbile lumii. Mică enciclopedie, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Sala, Marius, Ioana Vintilă-Rădulescu, 2001, Limbile Europei, București, Univers Enciclopedic.
Samain, Didier, 1998, „Hypothèse dynamique ou modèle valenciel. Quelques remarques sur l’évolution du concept de transitivité”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 39-52. Schoorlemmer, Maaike, 2004, „Syntactic Unaccusativity in Rusian”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 207-242. Sémon, Jean-Paul, 1998, „Négation et transitivité en russe: une histoire mouvementée”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 233-253. Serbat, Guy, 1998, „Préfixe et transiti vation en latin”, ín: A. Rousseau (éd.), p. 219-231. Shlonsky, Ur, 1998, „À la recherche du temps présent: le paradoxe du benőni en hébreu”, ín: A. Rouveret (éd.), p. 227-253. Siewierska, Anna (ed.), 1998, Constituent Order in the Languages of Europe, Berlin - New-York, Mouton de Gruyer. Siewierska, Anna, 1998, „Introduction”, in: A. Siewierska (ed.), p. 1-18. Siewierska, Anna, 2003, „Person Agreement and the Determination of Alignment”, Transactions of the Philological Society, 101, 2, p. 339-370. Soare, Andreea, 2010, Reflexivul românesc, București, Editura Universității din București. Sorace, Antonella, 2004, „Gardience at the Lexicon-Syntax Interface: Evidence from Auxiliary Selection for Unaccusativity”, in: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 243-268. Spreng, Bettina, 2000, „The Passive in Basque”, Proceedings of the Annual Meeting of the Niagara Linguistic Society, University of Toronto, Toronto, Working Papers in Linguistics, 19, p. 87-106. Spreng, Bettina, 2001, „Antipassive and Distributed Morphology. The Case of Object ֊ pro*”, Proceedings ofCLA 2000, Cahiers Linguistiques d’Ottawa,
University of Ottawa, p. 339-346. Spreng, Bettina, 2002, „Verb Classes in Inuktitut and the Transitivity Hierarchy: ‘Aspects’ of Antipassive”, ms. Stan, Camelia, 2003, Gramatica numelor de acțiune din limba română, București, Editura Universității din București.
350 Stan, Camelia, 2005, Categoria cazului, București, Editura Universității din București. Steinbach, Markus, 2004, „Unaccusative and Anticausatives in German”, ín: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 181-206. Stolova, Natalia, 2006, „Split Intranzitivity in Old Spanish: Irrealis and Negation Factors”, Revue roumaine de linguistique, LI, 2, p. 301—320. Tayalati, Fayssal, 2008, „La distinction ergatif/inergatif et son incidence sur le placement des clitiques datifs dans les constructions causatifs avec Faire et Rendre", Probus, 20, p. 301-321. Tchekhoff, Claude, 1978, Aux fondements de la syntaxe: l’ergatif Paris, Presses Universitaires de France. Tchekhoff, Claude, 1979, La construction ergative en avar et en tongien, Paris, Editions Klincksieck. Tersis, Nicole, 2003, „De l’ergatif à l’accusatif: le tunumiisut (Groenland oriental)”, ín Ergatividade na Amazonia, III, Villejuif. Testelec, Yakov G., 1998a, „Word Order in Kartvelian Languages”, în: A. Siewierska (ed.), p. 136-156. Testelec, Yakov G., 1998b, „Word Order in Daghestanian Languages”, in: A. Siewierska (ed.), p. 257-280. Touratier, Christian, 2006, „Verbe être et verbes d’existence”, ín Travaux du Cercle Linguistique d’Aix-en-Provence, 19, p. 165-187. Ușurelu, Camelia, 2003, „Nominalizarea cauzativelor (factitivelor) în limba română”, Limba română, 5-6, p. 573—580. Ușurelu, Camelia, 2005a, Categoria factitivului in limba română, București, Editura Universității din București. Ușurelu, Camelia, 2005b, „Observații asupra factitivelor ergative din limba română”, Limbă și literatură, I-II, p.
36—42. van Hout, Angeliek, 2004, Unacusativity as Telicity Checking, în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 60-83. Van Peteghem, Marleen, 1991, Les phrases copulatives dans les langues romanes, Wilhelmsfeld, Gottfried Egert Verlag. Vasilescu, Andra, 2008 [2005], Pronumele, în GALR I, p. 181-288. Vasiliu, Emanuel, Sanda Golopenția-Eretescu, 1969, Sintaxa transformațională a limbii române, București, Editura Academiei. Veenstra, Tonjes, 2004, „Unaccusativity in Saramaccan: The Syntax of Resultatives”, în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, Μ. Everaert (eds.), p. 269-287. Wald, Lucia, Dan Slușanshi, în colab. cu Francisca Băltăcean, 1987, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Wald, Lucia, Elena Slave, 1968, Ce limbi se vorbesc pe Glob?, București, Editura Științifică. Wechsler, Stephen, 2005, „What in Right and Wrong about Little v”, ín: Μ. Vulchanova, T. A. Âfarli (eds.), Grammar and Beyond — Essays in honour ofLars Hellan, Oslo, Novus Press, p. 179-195. wikipedia.org Wilmet, Marc, 1998, Grammaire critique du français, ediția a II-а, [Paris], Louvain-la-Neuve, Duculot, Hachette Supérieur. Wiltschko, Martina, 2003, „On Ergative (and Other) Splits in Salish”, în: Y. Chung, G. Gillon, R. Wodjac (eds.), UBCWPL, 12, Proceedings ofWSCLA, VIII, p. 83-97. Woolford, Ellen, 1993, „Symetrie and Asymetrie Passives”, Natural Language and Linguistic Theory, 11, p. 670-728. Woolford, Ellen, 2000, „Ergative Agreement Systems”, University of Maryland Working Papers in Linguistics, 10, 157-191. Zribi-
Hertz, Anne, 1987, „La réflexivité ergative en français moderne”, Le français moderne, LV, p. 23-54. Bayerische Staatsbibliothek München |
any_adam_object | 1 |
any_adam_object_boolean | 1 |
author | Dragomirescu, Adina 1983- |
author_GND | (DE-588)1024923282 |
author_facet | Dragomirescu, Adina 1983- |
author_role | aut |
author_sort | Dragomirescu, Adina 1983- |
author_variant | a d ad |
building | Verbundindex |
bvnumber | BV048544607 |
ctrlnum | (OCoLC)1372485568 (DE-599)BVBBV048544607 |
era | Geschichte gnd |
era_facet | Geschichte |
format | Book |
fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02276nam a2200541 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV048544607</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20230920 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">221104s2010 |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9789737378064</subfield><subfield code="9">978-973-737-806-4</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1372485568</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV048544607</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Dragomirescu, Adina</subfield><subfield code="d">1983-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)1024923282</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Ergativitatea</subfield><subfield code="b">tipologie, sintaxă, semantică</subfield><subfield code="c">Adina Dragomirescu</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Bucureşti</subfield><subfield code="b">Editura Universităţii</subfield><subfield code="c">2010</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">350 Seiten</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Typology (Linguistics)</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Syntax and semantics</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Typologie (Linguistique)</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Typology (Linguistics)</subfield><subfield code="2">fast</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Syntax</subfield><subfield code="0">(DE-588)4058779-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Typologie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4061321-5</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Ergativ</subfield><subfield code="0">(DE-588)4152755-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Semantik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4054490-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Linguistik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4074250-7</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Linguistik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4074250-7</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Ergativ</subfield><subfield code="0">(DE-588)4152755-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Typologie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4061321-5</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Semantik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4054490-4</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="4"><subfield code="a">Syntax</subfield><subfield code="0">(DE-588)4058779-4</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="5"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033921099&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033921099&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Literaturverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20230920</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033921099</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">400</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0905</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">400</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0905</subfield><subfield code="g">181</subfield></datafield></record></collection> |
id | DE-604.BV048544607 |
illustrated | Not Illustrated |
index_date | 2024-07-03T20:55:54Z |
indexdate | 2024-07-10T09:41:06Z |
institution | BVB |
isbn | 9789737378064 |
language | Romanian |
oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033921099 |
oclc_num | 1372485568 |
open_access_boolean | |
owner | DE-12 |
owner_facet | DE-12 |
physical | 350 Seiten |
psigel | BSB_NED_20230920 |
publishDate | 2010 |
publishDateSearch | 2010 |
publishDateSort | 2010 |
publisher | Editura Universităţii |
record_format | marc |
spelling | Dragomirescu, Adina 1983- Verfasser (DE-588)1024923282 aut Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică Adina Dragomirescu Bucureşti Editura Universităţii 2010 350 Seiten txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Geschichte gnd rswk-swf Typology (Linguistics) Syntax and semantics Typologie (Linguistique) Typology (Linguistics) fast Syntax (DE-588)4058779-4 gnd rswk-swf Typologie (DE-588)4061321-5 gnd rswk-swf Ergativ (DE-588)4152755-0 gnd rswk-swf Semantik (DE-588)4054490-4 gnd rswk-swf Linguistik (DE-588)4074250-7 gnd rswk-swf Linguistik (DE-588)4074250-7 s Ergativ (DE-588)4152755-0 s Typologie (DE-588)4061321-5 s Semantik (DE-588)4054490-4 s Syntax (DE-588)4058779-4 s Geschichte z DE-604 Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033921099&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033921099&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Literaturverzeichnis |
spellingShingle | Dragomirescu, Adina 1983- Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică Typology (Linguistics) Syntax and semantics Typologie (Linguistique) Typology (Linguistics) fast Syntax (DE-588)4058779-4 gnd Typologie (DE-588)4061321-5 gnd Ergativ (DE-588)4152755-0 gnd Semantik (DE-588)4054490-4 gnd Linguistik (DE-588)4074250-7 gnd |
subject_GND | (DE-588)4058779-4 (DE-588)4061321-5 (DE-588)4152755-0 (DE-588)4054490-4 (DE-588)4074250-7 |
title | Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică |
title_auth | Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică |
title_exact_search | Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică |
title_exact_search_txtP | Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică |
title_full | Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică Adina Dragomirescu |
title_fullStr | Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică Adina Dragomirescu |
title_full_unstemmed | Ergativitatea tipologie, sintaxă, semantică Adina Dragomirescu |
title_short | Ergativitatea |
title_sort | ergativitatea tipologie sintaxa semantica |
title_sub | tipologie, sintaxă, semantică |
topic | Typology (Linguistics) Syntax and semantics Typologie (Linguistique) Typology (Linguistics) fast Syntax (DE-588)4058779-4 gnd Typologie (DE-588)4061321-5 gnd Ergativ (DE-588)4152755-0 gnd Semantik (DE-588)4054490-4 gnd Linguistik (DE-588)4074250-7 gnd |
topic_facet | Typology (Linguistics) Syntax and semantics Typologie (Linguistique) Syntax Typologie Ergativ Semantik Linguistik |
url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033921099&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033921099&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
work_keys_str_mv | AT dragomirescuadina ergativitateatipologiesintaxasemantica |