Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania: Vol. 2
Gespeichert in:
| 1. Verfasser: | |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Sibiu
Editura Andreiana
2013
|
| Schriftenreihe: | Colecţia "Historica"
|
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Literaturverzeichnis |
| Beschreibung: | 623 Seiten Illustrationen |
| ISBN: | 9786068106625 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 cc4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV048536795 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20230622 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 221031s2013 a||| d||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9786068106625 |9 978-606-8106-62-5 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1385292126 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV048536795 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 |a DE-M496 | ||
| 084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
| 100 | 1 | |a Stoicescu, Nicolae |d 1924-1999 |e Verfasser |0 (DE-588)103746236X |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania |n Vol. 2 |c Nicolae Stoicescu |
| 264 | 1 | |a Sibiu |b Editura Andreiana |c 2013 | |
| 300 | |a 623 Seiten |b Illustrationen | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 490 | 0 | |a Colecţia "Historica" | |
| 655 | 7 | |0 (DE-588)4006432-3 |a Bibliografie |2 gnd-content | |
| 655 | 7 | |0 (DE-588)4066724-8 |a Wörterbuch |2 gnd-content | |
| 773 | 0 | 8 | |w (DE-604)BV041133076 |g 2 |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033913392&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Literaturverzeichnis |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20230622 | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033913392 | ||
| 942 | 1 | 1 | |c 709 |e 22/bsb |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 070.9 |e 22/bsb |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 307.09 |e 22/bsb |g 498 |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1804184534510469120 |
|---|---|
| adam_txt |
PRESCURTĂRI К.В. = Kirschliche Bietter K.Z. = Kronstadter Zeitung Μ. A. = rev. Mitropolia Ardealului M.B.S.M. = Mitteil des Burzenlander Sachs Muzeum М.В. = Mitropolia Banatului M.C.A. = Materiale și cercetări de arheologie M.M. = Mitropolia Moldovei M.O. = Mitropolia Olteniei M-rea = Mănăstirea M.T.E. = Müvészetörténete Ertesito N. W. = Neuer Weg, Brașov p. = pagina pl. = planșă (e) pr. = preot R. A. = Revista Arhivelor R.ī. = Revista istorică RIR = Revista de istorie a României RISBC = Revista Institutului Social Banat-Crișana R.H.S.E.E. = Revue historique du Sud-Est Européen R.M. = Revista muzeelor Rev. = revista R.T. = Revista Teologică s. = secțiunea S.A.I. = Studii și articole de istorie SCIA = Studii și Cercetări de Istoria Artei SCIV = Studii și Cercetări de Istorie Veche S.D.T. = Siebenbürgen Deutsche Tageblatt SMIM = rev. Studii și materiale de istorie medie S.N.= serie nouă S.S. = rev. Studia Slavica SSH = Sächsischen Hausfreund S.T. = Studii Teologice S.V. = Siebenbürgen Viertel jahresscuft t. = tom Ț.B. = Țara Bârsei T.R. = Telegraful Român T.R.E.K. = Történelmi Estesitö U. J. = Uj Magyar Muzeum urm. = următoarele 470
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-A A Abrudan, Paul, Documente inedite privind participarea sălăjenilor la Revoluția din 1918 și Unirea Transilvaniei cu România, în „Acta Musei Porolissensis”, V/1981,p. 473-483. Abrudan, Paul, Monografia Comunei Cizer. Biblioteca județeană Zalău. Manuscris (1963). Abrudeanu, Paul, Bisericuța Horea, în „Magazin istoric”, 1968, nr. 10, p. 22-23. xxx, Acte oficioase privitoare la înființarea metropolei gr. răsăritene a românilor din Transilvania, Ungaria și Banatu, Sibiu, 1867. Adamescu, Gh., L’imprimerie en Roumanie et les bulgares de Brașov au XVIe s. (La collaboration cullturelle bulgaro-romaine au XVIe s.), ín „Etudes balkaniquess”, VI, 1967, p. 123-139. xxx, Adatok Szent-György varos levéltárából (Date din arhiva orașului Sf. Gheor ghe), în „T.T.”, 1893, p. 534-550. Ady, László, A székelyföldvári református egyházközség története. Turda, 1930. Ackner, Μ. - I.K. Schuller, Der Hermanstädter Stuhl in rossfürstenthum Sie benbürgen, Viena, 1840. Acsadi, L, Magyarorszag Nepessege a Pragmatica sanction koraban (Populația maghiară în vremea sancțiunii pragmatice), 1720-1721, Budapesta, 1896. Akiner, M.J., Bemerkungen über den sogenannten römischen Marstempel zu Densus im Hatzeger Thaïe in Siebenbürgen, ín „Sitzemgsberichte den plüloplüschhistorischen Klasse der Akademie”, 1871, vol. VI, Heft III. Albert, Μ., Die Repser Burg, in „Schässburger Kalender”, 1879. Albescu, Ion, Turnu Roșu, Ed. Meridiane, Colecția „Monumentele patriei noastre”, București, 1966. Albescu, Ion, Comuna Boița, județul Sibiu - încercare de monografie istorică, Sibiu, 1938, 117 p.
Albrich, Karl, Die Bewochner Herannstadt im Jahre 1657, în „A.V.S.L.”, XVII, 2, 1897, p. 256-290. Albrich, Karl, Demetrius Keresztúri de Dobo, Acta dierum sub quibus Georgius Rákóczi et Achatius Bartsai, una cum suis adhaerentibus, intra et extra civitatem Szeben, super regimine regni Transylvaniae contendunt (1659 nov. 1660 ian.), în „A.V.S.L.”, XIX, 1884, p. 126-325. Albu, Gh., Monografia școalei romane din Sebeș-Alba, Sibiu, 1928. Albu, Nicolae, Copia unui manuscris necunoscut al lui Moise Fulea, în „Mitropolia Ardealului”, an. 15 (1970), nr. 11-12. Albu, Nicolae, Doi cărturari brașoveni din veacul al XVllI-lea, în „Biserica Or todoxă Română”, an. LXXXI (1963), nr. 9-10. 471
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-A Albu, Nicolae, Istoria învățământului românesc din Transilvania, până la 1800, Blaj, 1944. Albu, Nicolae, Istoria școlilor românești din Transilvania între 1860-1867, Bu curești, Editura Didactică și Pedagogică, 1971. Albu, Nicolae, Date noi privitoare la viața și activitatea lui Petru Maior, în „R. A.”, 1971, nr. 4, p. 582. Albu, Nicolae, O carte rară „învățătură către dascălii normalicești”, alcătuită în 1809 de preotul Gheorghe Haines, în „Studii Teologice”, Seria II, an. IX (1957), nr. 9-10. Albu, Nicolae, Petru Maior (Date noi privitoare la viața și activitatea sa), în „M.A.”, IX, 1964, nr. 6-8, p. 429-443. Albu, Nicolae, Petru Maior la Reghin, în „Vatra”, 20 ian. 1972, p. 16. Albu, Pătru-Ion, Deva 700, în „Sargetia”, VII, 1970, p. 237-238. Aldobalyi Nagy, Mikiás, Örmény szamosujvar, Magyar szamasujvar, ín „Hitel”, IX, 1944, p. 96-108. Alecsandri, V, Borsec, în „Almanah de învățătură și petrecere”, Iași, IV, 1845, p. 30-41. Alexandrescu, A.D., N., Constantinescu, Săpăturile de salvare de pe Dealul Sprenghi - Orașul Stalin, în „Materiale și cercetări arheologice”, VI, Bucu rești, 1959, p. 667-678. Alexin, Andreea, paroh, Istoria căderii tătarilor în strâmtoarea Borșei, în anul 1717, 4 septembrie, în „Gazeta Maramureșeană”, ianuarie, 1923. xxx, A magyar krónikának a mellyet Elsőben meg-irt s ’kibocsátott Nemzetes Pethö Gergely 1660 esztendőben, Kosice, 1734, p. 97. Ambacher, Albert, Rumes. A us der Vergangenheit gegenwart einer siebenbürghisch ֊ sächsischen Dorfsgemeinde, Sibiu, 1912,52 p. Amlacher, A., Die Vernichtung der Grabdenkmäler der
evang. Pfarrkirche in Mühlbach, în „K.V.S.L.”, XXVII, 1904, nr. 6-7, p. 91-93. Amlacher, Albert, Heimatsorte der nach Mühlbach und Umgebung eingewanerten Baden-Durlacher, în „K.V.S.L.”, XI, 1888, p. 125-129. Amlacher, Albert, Rumes. Aus der Vergangenheit gegenwart einer siebenbürghisch -sächsischen Dorfsgemeinde, Sibiu, 1912, 52 p. Amlacher, Albert, Urkundenbuch zur Geschichte der Stadt und des Stuhles Braos bis zum Uebergang Siebenbürgens unter Erbfiirsten aus dem Hause Oestereich (1690), Sibiu, 1879, în „A.V.L.”, 1879, p. 162-295 și 415-585. Amlacher, Albert, Zur Geschichte der zweiten Zerstörung Mühlbachs durch Türken im Jahre 1661, în „K.V.S.L.”, IX, 1886, p. 5-7. Amlacher, A., Zur Bangeschichte der evang. Pfarrkirche in Mühlbach, in „K.V.S.L.”, XXVII, 1904, nr. 6-7. 472
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-A Amlacher, Albert, Wanderungen im Mühlbachgebirge, în „Jahrbuch des siebenbürgischen Karpathen-Vereins”, IX, 1889, p. 27 și urm. xxx, A Nagyvárad hatvanévesjubileumi albuma 1870-1930, Oradea, 1930,143 p. xxx, A Nagy-Enyedi Bethlen-Kollegium legújabb története (Cea mai nouă istorie a Colegiului В. din Äiud), Äiud, 1896, 266 p. Anatolii, Ioan, Monografia Făgărașului, în „Transilvania”, 1871, որ. 18-19. Andrei, Mirela, La granița Imperiului. Vicariatul Rodnei, Editura Argonaut, ClujNapoca, 2006. Andrei, Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crișana și Ma ramureș, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Andrițoiu, Ion - Ioan Petru Albu, Deva și împrejurările în sec. IV-XIV, „Sargetia”, VI, 1969, p. 57-71. Angelescu, Mariana, Alexandru Dobriceanu, O descoperire recentă. Vechiul pa raclis al Bisericii din Șcheii Brașovului, în „Astra”, III (1968), nr. 5, p. 11. Angelescu, Nicolae, Negustori de odinioară, București, 1938. Anghel, Gh., O locuință din secolul al XVII-lea descoperită la Alba Iulia, în „Apulum”, VI, 1967, p. 361-377. Anghel, Gheorghe, Noi descoperiri arheologice în legătură cu așezarea feudală timpurie de la Alba Iulia, în „Apulum”, VII/1, 1968, p. 469-481 + 1 planșă. Anghel, Gh., Pe marginea unei inscripții feudale din Transilvania, în „Revista muzeelor”, 1967, nr. 3, p. 274-276. Anghel, Gh. și I. Berciu, Cetăți medievale din sud-vestul Transilvaniei (Piatra Craivii, Tăuți, Vurpărși Stremț), Editura Meridiane, Colecția „Monumentele patriei”, București, 1968, p. 40-45. Anghel, Gh., Un tezaur de monede de
argint din secolul al XVI-lea, descoperit la Lăpușnic (raion Ilia), în „Sargentía”, IV, 1966, p. 109-124. Anghelescu, Μ. - Gustav Gündisch-A. Klein-H. Kramer-Th. Streifeid, Resta urarea unui monument de arhitectură din epocile romanică și gotică în cadrul ansamblului de monumente feudale de la Sebeș-Alba, în voi. „Monumente istorice. Sudii și lucrări de restaurare”, 2, 1967, p. 90-119. Anilacher, Albert, Ein urkundlicher Beitrag zur ältesten Geschichte des Braoser kapitels, în „A.V.S.L.”, 1876, p. 365-369. Ansted, D.Т., Л short trip in Hungary and Transylvania in the spring of 1862, London, 1862. Antal, D., preot, Schituri și mănăstiri în protopopiatul Reghinului, în „Rev. teo logică”, 1926, nr. 4, p. 97. Antal, Lukacs, Țara Făgărașului în Evul Mediu, secolele XIII-XVI, București, 1999. Antal, Mihai, Háromszék vármegye Emlék könyv magyarorszag etereves fennasa ünnepére, Sf. Gheorghe, 1899, 582 p. 473
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-A Anton, Aurel, Cluj. Ghid turistic aljudețului, Editura pentru Turism, București, 1973. Antoneli, I., Episcopulu Aronu și diploma de donațiune a domeniului seminariale din Cutu, în „Sionul românesc”, 15 sep. 1865, p. 61-63. Antonescu, Virgil, Restaurarea câtorva biserici de lemn din Maramureș, în voi. „Monumente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, 1967, p. 133-149. Antoni, Erhard, Cetățile bisericești săsești din Transilvania, în „Boabe de grâu”, II, 1931, nr. 4, p. 193-198. xxx, Anul 1848 în Principatele Române - acte, documente, București, 1902. Apolzan, Lucia, Sate, orașe și regiuni cercetate de Institutul Social Român, 19251945, București, 1945. xxx, A Prospect ofHungary and Transylvania, Londra, 1664, p. 36. Arcasi, I., Pentru istoria episcopiei Aradului, în „B.S.”, 1878, p. 210-211. Ardeleanu, L, Documente istorice referitoare la înființarea parohiilor din TemeșFabrique și Zăbrani în dieceza Lugoșului, în „Foaia bisericească și scolastică”, 1-15 nov. 1888, p. 38-46; 55-56. Ardeleanu, L, Documenta istoric, în „Foaia bisericească și scolastică”, 1888, nr. 12, p. 2. Ardeleanu, L, Istoria diecezei romane greco-catolice din Oradea Mare, vol. I, Gherla, 1883. Ardelean, Iosif Ioan, Monografia comunei Chitichaz, Arad, 1893. Ardeleanu, G.S., Orașul Cluj - important centru meșteșugăresc în secolul al XVI-lea, în „Studii și ref. privitoare la istoria României”, I, p. 719-752 și în „Studii”, 1953, nr. 4, p. 129-157. Ardeleanu, G.S., Orașul Cluj ֊ important centru meșteșugăresc în secolul al XVI-lea, București, 1954. Ardeleanu, P.M., Contribuții la
Școala Ardeleană, în voi. „Lucrări științifice”, Institutul Pedagogic Oradea, B, 1969, p. 199-209. Armeanca, Ernest, Sacarâmbul. O monografie a parohiei, Lugoj, 1932, 77 p. Armeanca, Ernest, însemnările unui tribun din 1848-1849, în „A.I.I.N.C.”, VI, p. 514-520. Aron, Nicolae, Monografia bisericilor, școalelor și neamurilor române din Fă găraș, Făgăraș, 1913. Aron, Nicolae, Monografia comunei Galați (Făgăraș), în „T.R.”, LIII, 1905, nr. 93-112. Aron, Nicolae, Monografia comunei Galați (Făgăraș), Sibiu, 1905. Arsenie, Dumitru loan, Gura Râului, sat din Marginime, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2000. Arvay, József, A térszíniformăk nevei a barcasăgi Hétfalu helyneveiben, în „Magyar Népnyelv”, III, 1941, p. 42 și urm. 474
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Arz, Albert, Das Wappen der Stadt Kronstadt, în „K.V.S.L.”, 1928, p. 152-154. Arz von Straussenburg, Albert, Die Wappen der sächsischen Gebiets-körperschaften in Siebenbürgen, Sibiu, 1937. xxx, A Saraspataki ev.refföiskola 1621-iki törvényéi. xxx, A Saraspataki ev. ref.főiskola 1621-iki törvényéi, Budapesta, 1899, 78 p. xxx, A Sepsi-Sz. Györgyi Társalkodó egyesület Alap-rendszabályai, 1838-1839, Brașov, 24 p. xxx, Avvisi della rotta data dalle genti del Sereniss Prencipe din Transilvania ai Turchi et Tartani a Lippa con morte di otto mila di essi pres di tre Behi et acquisto cľanti glerie, stendardi, hogaglie et leventa dell' assedio, Roma, 1596. xxx, Avviso deľacquisto de Braila, cittadella Valachia. Per le genti del Serenissimo Prencipe di Transilvania e della roita data de gnelli del puesidio di Lippa al Beliy di Cenad, Roma, 1596. Avram, Alexandru, Arhitectura romanica din nord-vestul României, Editura Uni versității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2006, p. 92-93. Avram, Alexandru - Vasile Crișan, Sibiu, ghid cultural-turistic, Editura FF Press, București, 1998. Avram, Mircea, Biblioteca „Astra", Sibiu. Cartea românească manuscrisă, Sibiu, 1970. Avrigeanu, Domnica, Cu privire la întemeierea satului Mândra, în „Revista arhi velor”, 1967, nr. 2, p. 187-194. Auner, Michael, Das Wappen von Hermannstadt, în „A.V.S.L.”, 1913, p. 69 și urm., 1914, p. 103. В Baba, Vasile - Ioan Mărculeț, O problemă în Valea Târnavei: degradarea terenu rilor, în „Agricultura României”, Anul XIII, nr. 10/2002, București. Baboș, Alexandru, Scurtă monografie a comunei Cizer,
Caiete Silvane III (7/31): 7, ediție digitală 2007. Bacsilla, Elek, Hunyadmegyböl, în „Magyar poigai”, II, 1868, որ. 63. Bacsilla, Elek, Uti tàréàmbòl Gyula. Fehérvártól Várhegyig, ín „Erdély” - Tg. Mureș, II, 1872, p. 279, p. 290-291. Badea, Lucian, Valea Jiului, Editura Științifică, București, 1971. Bader, T., Tezaurul monetar de la Rătești, sec. XVII, în voi. „Tezaure monetare din jud. Satu Mare”, 1968, p. 83-98 + pi. VII-VIII + 1 tablou. Bagossy, Bertalan, A hajdani Szatmàr-vàr helye, neve és keletkezése, Satu Mare, 1907,21 p. 475
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Baiulescu, Bartolomeiu, Monografia comunei bisericesci gnor, române a Sfintei Adormiri din Cetatea Brașovului. Cu acte și dovezi, Tipografia Ciurcu Comp., Brașov, 1898. Bay, Ilona, Jegyzetek a chicheri Ormosok és Sudànyi Вауак esalad történetéhez, în „Turul”, XXI, 1903, p. 57-61. Bagyn, Lajos, Beszámoló a Koloszvàri Szent- Mihály - templom 1856-1957 évi heșyreâlitâsi munkálatairól, în voi. omagial „Kelemen Lajos”, Cluj, 1957, որ. 24-30 și p. 207-218. Bako, Geza, Despre structura socială a populației din epoca feudală timpurie de la Moldovenești, în „S.C.I.V.”, 20, 1969, nr. 2, p. 337-342. Bako, Geza, Elemente de origine locală și răsăriteană în arhitectura militară a epociifeudale timpurii din Transilvania, în „Studii și articole de istorie”, III, 1961, p. 57-67. Bako, G., încă o mărturie cu privire la dominația primului stat bulgar la nord de Dunăre, în „S.C.I.V.”, XIII, 1962, nr. 2, p. 461-463. Bako, Geza, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. „Studii, revistă de istorie”, nr. 1/1957, p. 143-160. Bako, Geza, Nusbacher, Gemot, Wan wurde „ Corona ”gegründet?, în rev. „Kar patenrundschau”, VII, որ. 25, 21 iunie 1974, p. 3. Bako, Geza, Invazia tătarilor din anul 1241 însud-estul Transilvaniei, în „Culegere de studii și cercetări”, Muzeul Județean Brașov, I, Brașov, 1967, p. 115-119. Bacu, Sever, Un veac, al XIX-lea, din istoria Lipovei, în „Vestul”, 1936-1937, nr. 1815-1833 și Timișoara, 1937, reprodus și în voi. „Drumuri și răscruci”, II, București, 1945, p. 150-182. Bacu, Sever, Două secole - XVIII și XIX - din istoria Lipovei, în „Vestul”,
1941, nr. 2490-2503; reprodus și în voi. „Drumuri și răscruci”, II, București, 1945, p. 225-284. Balâsay, Ferencz, A Sárvári apàtsag, în „Századok”, 1884, p. 630-633. Balàssy, Ferencz, A zárni és ahati apátságok, Budapesta, 1880. Balázs, Eva, A vàradipüspökségjobbagyainak megmozdulása s. 18 századközepén, ín „Századok”, 84,1950, nr. 1-4, p. 320-332. Balász, Orban, A Székelyföld Leirasa, Történelmi, Régészeti, Temeszetrajzi s Nepismei Szempontból, Tetez Nandor es Tarsa Bizomanya, Budapest, 1873. Balász, Orban, Brassó szabod kiralyz varos leirasa, Budapesta, 1873. Balász, Orban, Torda város és vidékéi, Budapesta, 1889, 479 p. Balog, Ilona, Adatok az olasz román-kari szobrászat magyarországi hotàsàhaz, în „A.E.”, LVI, 1933, p. 100-116. Balogh, Johán, Erdélyi szépségek, ín „Pasztortüz”, XIX, 1934, p. 301. 476
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Balogh, Johàn, Olaszfalfestmények Gyulafehérvárt (Picturi murale italiene la Alba Iulia), Cluj, 1932, 6 p. + 1 pl. (din „E.M.”, 1932, p. 328-331). Balog, lohan, Pakei Lajos rajzai Kolozsvár építészeti emlékeiről (Desenele lui Pakei Lajos cu monumentele arhitectonice din Cluj), Cluj, 1944,3 p. + 56 pl. Balogh, Johàn, Kolozsvár műemlékei, Budapesta, 1936, 50 p. + 39 pl. + o hartă. Recenzie „Erdély Muzeum”, XLI, p. 107-108. Balog, Iosif, Binecuvântarea bisericii din Vânători, în „T.R.”, 1963, որ. 29030, p. 4. Balogh, Ödön, Néprajzijegyzetek a gyimesfelsölaki és gymesközéploki csángókról, Cluj, 1932. Ballò, István, Altarjai báró Apor Péter élete és működése, Miercurea Ciuc, 1897,112 p. Balș, Șt., Biserica lui Ștefan cel Mare de la Vad, jud. Someș, în „B.M.I”, XXXVI, 1943, p. 75-83 și extras. Bancea, Petru, Influența catolică la românii din Slatina Timișului, în „Luceafărul”, VI, s. II, 1940, nr. 7, p. 17. Banciu, Axente, Suflete uitate - Boghicii, în „ȚaraBârsei”, an. II (1930), nr. 4-5-6. Baner, Ch., Transilvania, 1865. Bànffi, Desideriu, Feukas, Deac, A Koloszvari album, Cluj, 1862, 250 p. Banfi, Flavio, Salve Varadino felice! La citta di S. Ladislao nei rapporti italoungherese, în „Corvina”, III, 1940, nr. 12, p. 825-844 + pl. Bányai, Arpád, Sebeshely, în „Hunyad”, V, 1881, որ. 33. Banytai, Vincze, A vàradi kuptalan legrégibb Statútumai (Cele mai vechi statute ale capitlului de Oradea), Oradea, 1886, XXIV + 107 p. Barabás, Domokos, A Székely-Udvarhelyi szűcs-szabó és Kovács czehek rendszabályai, 1613-Ьої, în „T.T.”, 1887, p. 396-405. Barabás, Endre,
Maros-Torda vármegye és Marosvasarhely törvényhatóságijaggol felruházott és szabadKir város Közgazdasági leirasa, Cluj, 1907. Barabás, Samu, Kolozsvár történetéhez, în „T.T.”, 1881, p. 382-384. Bárány, Ágoston, Temesvármegye emléke, Becicherecul Mare, 1848, p. 90-92, 100-102. Barasnyai, Lukács János, Regi es uj Vásárhely, Marosvasarhely, 1837. Barceanu, Ioan, Vechiul Apulum și ruinele lui. Studiu arheologic, în „Transilvania”, VII, 1874, nr. 11, p. 131-133, nr. 12, p. 141-143. Barcsay, Adorján, Hàtszegvidég vàsàrtartàri adománylevelei, în „H.T.E.”, 1909, fase. 4, p. 96-103. Baricz, George, Cuvântare scolasticească la esamenul de vară în școala româ nească din Brașov, în Cetate, Brașov, 1837, 32 p. Barițiu, Gheorghe, Părți alese din Istoria Transilvaniei, vol. I, II, III, Tipografia „W. Krafft”, Sibiu, 1989. Bariț, G„ Făgărașul, în „F.M.I.L.”, IX, 1846, nr. 8, p. 61-64, nr. 9, p. 65-68. 477
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-В Barițiu, George, Fabrica de chartia mecanică de la Zărnești, în „Transilvania”, 1885, ПГ. 13-16, 19-20,23-24. Barițiu, G.,Apullum, Alba Iulia, Bălgrad în Transilvania, în „Analele Academiei Române. Discursuri, memorii, notițe”, 1884-1885, p. 15-33. B(arițiu), G., Apulum, Alba Iulia, Bălgradu în Transilvania, în „Transilvania”, XVII, 1886, nr. 21-22, p. 173-180. B(arițiu), G(eorge), Monografiile cetăților Transilvaniei, în „Transilvania”, XVII, 1886, nr. 11-16. Barițiu, Ieronimu G., Icoane din Transilvania - Cheia Turdii, în „Familia”, IV, 1868, p. 102-104. Baron von Hohenhausen, Die Alterthümer Dådens in dem hentigen Siebenbürgen. Aus den Zeiten, als dieses schöne Land die Römer regierten, Viena, 1775. Baròti, L., Radnàra vonatkozó török oklevelek, în „T.R.E.K.”, 1910. Barovszky, Samu, Sárvár történetéhez 1590, în „T.T.”, 1899, p. 575-576. Barsa, Ivan, III Béla 1177 ivi Könyv alaku priviligiuma az aradi Káptalan szamara (Privilegiul în formă de carte acordat la 1177 de regele Bela al Ill-lea capitlului din Arad), ín „Levéltan Közlemények”, 1962, nr. 2, p. 205-218. Bassa, Beniamin, Contribuții la cunoașterea situației și afrământărilor țărănești din comitatul Hunedoarei, în preajma răscoalei țăranilor, din anul 1784, de sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan, în „Sargetia”, IV, 1966, p. 125-135. Batthyány, V, Reise durch einen Theil Ungarus, Siebenbürgens, der Moldau und Bucovina in Jahre 1805, Pesta, 1805. Bauer, Alexandru, Arhitectul austrac Franz Anton Hillebandt, constructorul pa latului baroc din Oradea, în „B.M.I.”, 1971, որ. 2, p. 57-58.
Bauer, Alexandru, Palatul baroc de la Orade, în „Studii de istorie, filologie și istoria artei”, Târgu Mureș, 1972, p. 325-352. Bauer, Ch., Transilvania, 1865, p. 48-85. Baumann, Ferdinand, Aus dem Hausbuche des Stuhlrichters Johannes Binder (Einige Duten die Mühlbacher ev. Pfarrkirche und den Altar betressend), ín „K.V.S.L.”, XXII, p. 130 și urm. Baumann, Ferdinand, Die Schenkung der Stadt und des Stuhles Mühlbach an die Brüder Johann undAndreas Pongratz, in „Mühlbacher Gymnasialprogramm”, 1875-1876. Baumann, Ferdinand, Zur Geschichte von Mühlbach, 1526-1571, in „Gymnasial programm Mühlbach”, 1888-1889. Baumann, Ferdinand, Geschichte der terra Siculorum terrae Sebus des andreanischen Frreibrief’s oder des adeligen Gutes Giesshübel bei Mühlbach, in „Gymnasialprogramm Mühlbach”, 1873-1874. 478
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Batthyány, V., Reise durch einen Theil Ungarus, Siebenbürgens, der Moldau und Bucovina in Jahre 1805, Pesta, 1805. Batthyány, Vincenz, Reisen nach Constantinopol in Briefen, ed. a II-а, Pesta, 1810. Băcueț, D., Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, în „AXXXV-a sesiune națională de rapoarte arheologice”, Suceava, 23-27 mai 2001, p. 139. Bădina, Ovidiu, Dumitru Dumitriu, Octavian Neamțu, Bucium, un sat din Țara de sub Munte, București, 1970. Bălan, Iosif, Numiri de localități, Caransebeș, 1898, p. 24-27. Bălan, N., Centenarul Seminarului „Andreian ”, în „Rev. Teol.”, V, 1911, p. 386-399. Bălan, N., Săjertfimpentru Seminarul „Andreian ”, în „Rev. Teol.”, VI, 1912, p. 385-393. Bălan, Traian, Atacul asupra Devei în timpul răscoalei populare din 1784-1785, în „Sargetia”, VI, 1969, p. 181-193. Bănățeanul, L, Cel din urmă ban al Caransebeșului și Lugojului - hunedoreanul Acațiu din Bârcea Mare, în „M.B.”, 1960, nr. 3-6, p. 29-35. Bărbat, Alex., Fabrica de hârtie de la Zărnești, în „S.A.I.”, IV, 1962, p. 197-221. Bărbat, Al., Studiu „ istorico-statistic ” despre românii din Codlea, 1885, în „Viața economică”, III, 1956, nr. 46, 22 oct., p. 10. Bărbulescu, Ilie, Cercetări istorico-filologice, Ed. „Socec”, București, 1900. Bărbulescu, Mihai, Potaissa ֊ studiu monographie, Turda, 1994. Bărcăcilă, Al., însemnări din Țara Hațegului, în „Arhivele Olteniei”, 1923, p. 188-195. Bărcăcilă, Al., Un tropar al Prea Cuviosului Nicodim, în „B.C.M.I.”, XXVI, 1933, p. 43. Bărcuțean, Iosif I., Din comorile strămoșilor noștri, în „Noi Tracii”, nr.
146/1987, p. 12-16. Bătulescu, V, Biserici din Transilvania, în voi. „Omagiu fraților Lapedatu”, Bu curești, 1936, p. 181-191. Bâijac, D., Locuri și monumente istorice din Sălaj. Buletin informativ, Zalău, 1978. Bârsănescu, Ștefan, Pagini nescrise din istoria culturii românești, sec. XI-XV, Editura Academiei, București, 1976. Bârseanu, Andrei, Istoria școalelor centrale române gnor, din Brașov, Brașov, 1902, 660 p. + 79 p. Bârseanu, Andrei, Catehismul luteran românesc, în „Analele Academiei Române”, Seria III, Mem. secț. lit., I, 1923-1924, p. 33-40. Bârseanu, Andrei, Catehismul luteran românesc, în „Transilvania”, LII (1921), nr. 10-12, p. 900-901. Bârseanu, Andrei, Episcopul Ioan Popasu, în „Anuarul XLV al Gimnaziului gr.or. român din Brașov pe anul școlar 1908/1909”, Brașov, 1909, p. 8. 479
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ В Bedens, Gustav, Die Rote Stadt, în „S.V.”, 1934, p. 217-219. Bedens, Gustav, Die Wappen der sächsischen Nation und der Stadt Hermannstadt, în„S.V”, 1935, p. 304-309. Beer, Hugo, Um die Schwarze Kirche zur Zeit vor der Reformation, ín „Kronstadter Zeitung”, 1 ian. 1938. Beer, Hugo, Die Johanniskirche und das Franziskaner-Kloster in der Johannis Neugasse, in „Kronstadter Zeitung”, 21 febr. 1937. Beke, Antal, A Kolozsmonastari Konvent levéltára, în „T.T.”, 1896-1897. Beke, Antal, Kolozwàr városa akmànytàràhaz, in „T.T.”, 1887, p. 617-624. Békefi, Rémig, A Marosvasarhelyi ev. ref. iskola XVII századi törvényei, Buda pesta, 1900, 41 p. Békefi, Rémig, Székesegyházi iskoláink szervezete azAnjou-Korban, in „Századok”, 1897, p. 125-136,210-220, 298-308. Békésy, K., Kaloszvár közgazdasági múltja és jelene, Cluj, 1889. Beldeanu, G., Schița monografică ajudețului Sălaj, 1969, Zalău. Beldie, Mariana, Considerații asupra începuturilor orașului Mediaș, oglindite în evoluția bisericii Sf. Margareta (comunicare 1973). Rezumat în „B.M.I.”, 1973, nr. 4, p. 75. Belu, Sabin, Un monument din răscoala lui Doja, în„Apulum”, IV, 1961, p. 233-242. Belu, Sabin, Contribuții la istoria satelor din Munții Apuseni în evul mediu (sec. XVI-XIX), în „Sargentía”, X, 1973, p. 208. Bembea, L, Câteva însemnări despre mănăstirea Sibielului, în „M.A.”, VIII, 1963, nr. 9-10, p. 683. Bembea, Ion, însemnări rămase de la preoții din comuna Sibiel (raionul Sibiel) cu privire la ceasul vremii, în „M.A.”, 1966, nr. 4-6, p. 413-419. Bena, Ioan, Contribuții la monografia comunei Pianul de Jos
-jud. Alba, Cluj, 1925, 113 p. Benedek, Fidel, Koloszvări ferencesek kétszáz eve 1745-1945, Cluj, 1946, 23 p. Benedek, Fidel, Viklagiferencsesek a Kolozsváriferences hormadie rend à Hekintò története, Cluj, 1948, 24 p. Benedek, Fidel, Tatarbetöres Csikba, 1661-ben, Cluj, 1945. Benigni von Mildenberg, J.H., Statistische Skizze der Siebenbiirgischen MilitärGränze, Sibiu, 1816, 147 p.; ed. a II-a, 1834; XI + 181 p. Benkö Kis-Batzani Károly, Csik, Gyergyò és Kàszon, Leírások két t. i. àtalanòs és részletes aszteilyokban, Cluj, 1853. Benkö Kis-Baczoni Károly, Marosszé ismertetése Szerzőfelkérésefolytán kiadták Nagy-Kedei Fekete Sámuel és Simon Elek, Cluj, 1868-1869, 358 p. Benkö, Margareta, Despre castelele transilvănene cu cornișă crenelată, în „B.M.I.”, 1970, nr. l,p. 16-24. 480
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Bercili, I. și Gh. Anghel, Alba Iulia, Editura Meridiane, București, 1965, 72 p. Berciu, I. - Gh. Anghel, Cetatea feudală de pe Piatra Craivii, în „Apullum”, V, 1964, p. 309-322. Berciu, Ion - Gh. Anghel, Cetatea feudală de la Tăuți, în „Revista muzeelor”, II, 1965, p.452. Berciu, I. - Gh. Anghel, Cetăți medievale din sud-vestul Transilvaniei (Piatra Craivii, Tăuți, Vulpăr și Stareț), Colecția „Monumentele Patriei”, Editura Meridiane, București, 1968, p. 8-20. Berciu, Ion, Albalulia, în „Transilvania”, 74, 1943, nr. 5, p. 349-358. Berciu, Ion, Descoperiri din epoca feudală timpurie în raionul Alba lulia, în „M.C.A.”, IV, 1957, p. 335-360 + 1 pl. (despre cetatea de pământ de la Pianul de Jos, sec. X-XI). Berger, A., Die Hunyadiburg in Bistritz, în „Nösner Gabe”, Bistrița, 1928. Bergner, A., Urkunden-Regesten aus dem alten Bistritzer Archiv, 1203-1503; 1892-1895, ín „Bistritzer Gymnasial programm, 1893-1895”, Bistrița, 1895. Berwerth, Vilmos, Egy sírkő a nagy-szöllösi csatatéren, ín „Századok”, 1893, p. 743-747. xxx, Besuch des Salzbergwerkes zu Maros-Ujvàr durch den Kaier und die Kaise rin, ín „Vaterländische Blätter fur den Osterr Kaiserstaat”, 1817, p. 375-376. Bethlen, Gabriel, Iktari Gabor Erdélyi, fejedelem es a Nagy-Enyedi ev.ref faiskola alapittaja emleke ket brszedben, Aiud, 1832, 109 p. + 1 planșă. Beyer, Filip, A Marosvasarhelyi ég ev. egyház kelethezére és szàzàvas története (Biserica evanghelică din Târgu-Mureș, înființarea și istoria ei de un secol), Târgu-Mureș, 1929, 31 p. Bianu, Ioan și Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche I
(1508-1716), Editura Academiei Române, Ed. „Socec”, București, 1903. Bianu, loan, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche IV (1508-1830). Adăugiri și îndreptări, Editura Academiei Române, „Socec”, București, 1944. Bianu, Ion, Nicolae Bauletti, popă românesc unit de sat și om de litere în Ardeal (1830-1849), în voi. „închinare lui Nicolae Iorga”, Cluj, 1931, p. 38-41. Bianu, I., O mare lucrare necunoscută de literatură și artă religioasă românească din anii 1847-1850, în voi. „Omagiu lui P. Gârboviceanu”, București, 1929, p. 31-35. Bianu, Ioan, Texte de limbă din secolul XVI. I. întrebare creștinească tipărită de diaconul Coresi la Brașov la 1560, în timpul episcopului Sava al Ardealului și al mitropolitului Efrem al Țării Românești, „Cultura Națională”, București, 1925. Bianu, Ioan, Texte de limbă din secolul XVI. II. Pravila sfinților apostoli tipărită de diaconul Coresi în Brașov între 1570-1580 (fragment), „Cultura Națională”, București, 1925. 481
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Bianu, Ioan, Texte de limbă din secolul XVI. IV. Lucrul apostolesc - Apostolul - tipărit de diaconul Coresi în Brașov la anul 1863, „Cultura Națională”, București, 1930. Bias, Istvan, A Marosvasarhelyi cassino száz eves, Târgu-Mureș, 1932, 158 p. Bias, István, Marosvasarhelyi regi építészete emlékei, ín „Az Ellenzék”, 1 aug. 1931. Biberea, Petru, Reprivire asupra stânii bisericii din Giula germană, în „B.S.”, 1885, p. 350-351. Bichigean, Vasile, Din trecutul comunelor Nușfalău (Mărișelu) și Sântioana, în „Arhiva someșeană”, nr. 7, 1927, p. 76-83. Bichigean, Vasile, Material documentar, în „Arhiva someșeană”, nr. 11, 1929, p. 94-95. Bichigean, Vasile, Trei călători străini despre Valea Someșului, în „Arhiva some șeană”, nr. 1, 1924, p. 44-48. Bielz, E. A., Bevölkerungs Verhältnisse Hermannstadt im Jahre 1839, în „Transil vania”, II, 1840, p. 71-72 și III, 1842, nr. 31, p. 143-144. Bielz, Eduard Albert, Handbuch der Landeskunde Siebenbürgens, Hermannstadt, 1857. Bielz, Julius, Das deutsche Theater in Hermannstadt, în „Klingsor”, XVI, 1939, nr. 11-12. Bielz, Julius, Die evangelische Stadtpfarrkirche A.B. in Hermannstadt, in „Ka lender des Siebenbürger Volksfreundes fur das gemeine”, 1935, p. 117-122. Bielz, Julius, Die Revolution 1848/1849 in Hermannstadt im Spiegel bildlicher Darstellungen, in vol. „Emlékkönyv Kelemen Lajos születésének myolcvadanik évfordulójára”, București, 1957, p. 58-63. Bielz, J., Der Hermannstadter Armbrüster, in „Mitteilungen aus dem Brunkenthalischen Museum”, IV, 1957. Bielz, J., Die Hermannstadter Tartschen, in
„Mitteilungen aus dem Brunkenthalischen Museum”, III, 1957, p. 32-33. Bielz, Julius, Ein Hermanstadter Malerkreis um 1850, în „F.V.L.”, 1970, nr. 1, pl. de la p. 56. Bielz, Handbuch der Landeskunde Siebenbürgens, Sibiu, 1857. xxx, Biharvàrmegye és Nagyvárad, Budapesta, 1901, XII + 684 p. + 10 pl. + 2 hărți. xxx, Bilder aus der Geschichte und aus dem Leben der Stadt Hermannstadt, Sibiu, 1935, 100 p. Bilețchi-Albescu, L, Din vechea toponomastica a României, în „Orpheus”, IV, 1928, n. 1, ian.-fev. 1928, p. 6-33 și որ. 5, p. 277-278. Binder, Pavel, Considerații istorice cu privire la primele așezări românești amintite în documentele medievale, în „A.I.I.C.”, VII, 1964, p. 317-320. 482
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-В Binder, Pavel, Date despre picturile murale din secolul al XVI-lea de la Brașov și Sibiu, în „B.M.I.”, 1971, nr. 2, p. 16. Binder, Pavel, A. Huiman, Cu privire la datarea Cazaniei Լ tipărită de diaconul Coresi, în „Limba română”, XVI (1967), nr. 2, p. 109-117. Binder, Pavel, între istorie șifilologie. II. O ipotezăprivind caracterul patronajului exercitat dejuzii Brașovului asupra tipografiei coresiene, în „Limba română”, XX(1971),nr.2,p. 125-130. Binder, Pavel, Precizări cu privire la perioada coresiană a culturii brașovene, în „Limba română”, an. XXII (1973), nr. 3. Binder, Pavel, Unele probleme referitoare la prima mențiune documentară a Brașovului, în „Cumidava”, III, Brașov, 1969, p. 126-130. Binder, Pavel, Arnold Humann, între istorie și filologie. (I) Mediul cultural ro mânesc al Brașovului în epoca coresiană, în „Limba română”, XX, 1971, nr. 1, p. 3-20. Binder, P. ֊ Fr. Killyen, General Bem in Kronsadt, în „Korunk”, nr. 7, 1969. Binder, Paul, Orașul Brașov. Studiu de geografie istorică, Brașov, 1970, 34 p. Binder, Paul, Unele probleme referitoare la prima mențiune documentară a Bra șovului, în „Cumidava”, III, 1971, p. 125-130. Binder, Pavel, Etimologia, sensul inițial și evoluția numelui topic „Brașov”, în „Limbă și literatură”, VIII, 1964, p. 411-419. Binder, Pavel, Unde a încheiat Mircea cel Bătrân tratatul brașovean din 1395? Considerații privind localizarea curții feudale din Brașov, în „Cumidava”, IV, 1970, p. 59-67 (crede că tratatul a fost încheiat în curia din Cetate, în apropiere de Mănăstirrea dominicană „Sf. Petru și Pavel”).
Binder, Pavel și Arnold Hüttmann, Românii din Brașov în epoca Reformei, în „Studii și articole de istorie”, XIII, 1969, p. 79-93. Birăescu, Traian, Banatul sub turci, Timișoara, 1936, anexe, p. X. Biro, József, A beléniesi rom. Cat. tempion (Biserica catolică din Beiuș), în „A.E.”, 1935, p. 143-156 + 7 pl., rezumat lb. germ., p. 255-257. Biro, József, Erdélyi Kastelyak, Budapesta, 1943, p. 30. Biro, József, A Kolozsvári Bànffy - palata és tervező mestere Johann Eberhard Blaumann, Cluj, 1933, 20 p. Biro, Iosif, Nagyvárad barok és neoclaszikus művészeti emlékei. Budapesta, 1932, 153 p. + 10 pl. Biro, József, Ket Kolozsvári főúri barokk-palata, ín „Archeológiái Ertesito”, XLVII, 1937, p. 115-132. Biro, Josef, Megszatolnak Kolozsvár Kövei, ín „Pasztórtüz”, XIX, 1934, p. 402403,424-425. Biro, Lajos, A várfalvi unitárius templom története, Turda, 1909. 483
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Biro, Vencel, A Nagyesvend Besztercén, Medgyesen és a Kolozwàry fòiseola bólesezset parau, Cluj, 1948. Biro, Vancel, Kolozsvary 200 éwel és 100 éwel ezelöt, în „Pàszotartüz”, 1934, p. 144-146. Biro, Jòsef, A Koloszvàri Szent-Mihàly ֊ templom barok emelékei, Cluj, 1934, 90 p. + 19 pl. Biro, Vencel, A Kolosmonastari belső jezsuita rendház ésb iskola Bethlen és a Rakoczyfejedelmek idejében, în „E.M.”, 1931, p. 117-130. Birö, Vencel, A Koloszváry pianista templom épité, Cluj, 1932, 42 p. Bisztray, Julius, NagyeniediHelikon, vol. I, Aiud, 1933,38 p. (istoricul colegiului din Alba Iulia, 1622-1658, și Aiud, 1658-1849). Bitay, Arpad, A Gelencze Helynévről, în „E.M.”, V, 1934, p. 379-380. Bitay, Arpád, A Koloszváry rom. kath. Főgimnázium szeepe a roman szelemi éllet múltjában, Cluj, 1926, 6 p. Bornemissa, Iosif, Ex historia universale in Universitate regio Theresiana que Claudiolole este 1780, Cluj, 1780, 12 p. Bitay, Arpad, AzAlba Iulia i.r. Kat Székegybàg és Környéké, Alba Iulia, 1936,14p. +1 f. Bitay, Arpad, Az Erdélyi Rom. Kath. Status Gyulafehérvári Mailath Főgimnáziumának megala Kulasa, Arad, 1930, 50 p. Bitay, Arpad, Gyulafehérvár Erdély művelődés történetében (Alba Iulia în istoria culturii transilvănene), Cluj, 1926, 13 p. Bizozeri, Simpliciano, Notizia particolare della stato passato e presente de regni d’Ungheria, Croazia e principato di Transilvania, Bologna, 1686. Blaga, Iosif, Organizarea și conducerea școlii de la 1900-1925, în „Anuarul Li ceului ortodox român Andrei Șaguna din Brașov, număr jubiliar”, 1925, p. XVII-XXXVII. Blajovici, Fr.,
R. Sp. Popescu, Al. Steer, Din toponimia localității Ucurișjud. Bihor, în „Lucrări științifice”, B, Institutul Pedagogic din Oradea, 1969, p. 55-73. Blăjan, Μ., Cercetări arheologice pe teritoriul satelor Petreu (/ud. Bihor) și Ady Endre (jud. Satu Mare), în „Crisia”, 3, 1973, p. 25-28. Bleahu, Victor, Monografia orașului Lipova, Editura Marineasa, Timișoara, 2006. Blucher, Gerhard, Filigrane brașovene și tipăriturile chirilice din secolul alXVI-lea, în „Revista bibliotecilor”, XX, 1967, nr. 7, p. 421-426. Blucher, Gerhard, Contribuții la istoria hârtiei și a tiparului chirilic din a doua jumătate a secolului al XVI-lea de la Brașov, în „Studia bibliologica”, III (1969), partea a II-а, p. 429-458. Bobescu, C., Inscripții din mănăstirea Feleac, în „Spicuitor în agor veciu”, 1920, nr.4-12,p. 161-165. Bobulescu, C., Lăutari și hori în pictura bisericilor noastre, București, 1940, p. 68. 484
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Bocu, Georgiu, Sântirea bisericei din Sistarovetin, în „B.S.”, 1882, p. 476-477. Bocu, Sever, Biserica din Lipova. Un monument istoric și artistic, în „Banatul”, III, 1928, aug.-oct., p. 3-10. Bocu, Sever, Biserica Lipovei, în „Vestul”, 1930, nr. 202, reprodus în voi. „Drumuri și răscruci”, II, București, 1945, p. 377-382 + 1 pl. Bodar, Miklos, A nagyági aranybányák múltja ésjelene rövid vázlatban, ín „Magyar polgár”, XVI, 1882, nr. 234-235, 237. Bodea, Ion, Starea socială a românilor și formarea cartierelor românești din satele săsești ale Țării Bârsei, în voi. „Omagiu lui Ion Lupaș”, București, 1940, p. 700-711. Bodenkuti, Euphemia, Nagybánya varos múltjából. Nagybàny és vidéké, Baia Mare, 1879. Bodogae, Teodor, Contribuții documentare la istoria bisericii arădene din secolul XVIII, în „M.M.”, 1967, որ. 1-3, p. 122-138. Bodogae, Teodor, Despre cunoștințele teologice ale preoților noștri de acum 200 de ani. Semnificația unui manuscris din 1765, în „Anuarul Academiei teologice Andreiene”, Sibiu, XX, 1943-1944, p. 177-304 și extras. Bodrogi, lanos, Alsofehérvàrmegyei honfaglălaskori leletek, în „Az Erdélyi Mu zeum Egyesület Emlékkönyve”, 1912, p. 16-29. Bogdan-Duică, Gh., Bisericești - istorice. întâiul greco-catolic: George Pop din Daia, în „Națiunea”, 24 dec. 1928, nr. 279, p. 1-2. Bogdan-Duică, Gh., Călătorul Seipp sau: De la Debrețin, prin Cluj, la Sibiu (1793), în „Națiunea”, 6 ian. 1929, p. 1-2. Bogdan-Duică, Ģ\\.,-Eminescu în Sibiu (1868), în „Mihai Eminescu”, IV, 1933, p. 5-6. Bogdan-Duică, Gh., Mici studii istorice. Ortodocșii Sibiului în
anul 1846/7, în „T.R.”, 11 nov. 1933, nr. 72, p. 1-2. Bogdan-Duică, Gh., Notițe: Jezuiții despre brașoveni. Lauda brașovenilor. Trocarii(?) și Suedezii, în „Țara Bârsei”, I, 1929, p. 338, II, 1930, p. 40-41. Bogdan-Duică,. Gh., Tablou cultural. De la Sibiu până-n Hunedoara (1816), în „Națiunea’’, 25 dec. 1929, nr. 280, p. 3. Bogdan, L, Documente moldovenești din sec. XVși XVI din arhivele Brașovului, București, 1905. Bogdan, Ion, Documente și regește privitoare la relațiile Țării Românești cu Bra șovul și Ungaria în sec. Xși sec. XVI, București, 1902. Bogdan, Ion, Glose române dintr-un manuscris slavon din secolul al XVI-lea, în „Convorbiri literare”, XXIV (1890), nr. din 9 decembrie, p. 727-752. Bogdan, I., Ohabă-Ohavnic, în „Convorbiri literare”, 1906, p. 295-299. Bogrea, V, Costume vechi moldovenești în portretul ctitorilor armeni de la Gher la, în „Anuarul Institutului de istorie”, Cluj, II, 1924-1925, p. 534 + planșe. 485
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-В Bozga, Ilarion, Monografia școaleifundaționale din Bargo-Prund, în „T.R.”, LVII, 1909, nr. 134-135. Bojar, Victor, Roma și mănăstirile românești unite din Nicula, Bicsad, Moiseiu și Strâmbu, București, 1929. Bolea, Vasile, Școala normală română-unită din Oradea (1724-1934), Oradea, 1934, 284 p. Bologa, V, I. Spielman și Z. Szökefalvi-Nagy, Date noi cu privire la activitatea lui Ion Piuariu-Molnar, în „Studii”, 1971, nr. 4, p. 793-1799. Bongiu, Aurel, Câteva observații asupra bisericii din Sârbi-Susani, în „B.M.I.”, 1970, nr. 4, p. 51-56. Borbély, Andor, Erdélyi varosok Képeskönyve 1736-bol, ín „ Erdélyi Museum”, XLVIII, 1943, p. 200. Borbély, Istvan, Toroczkò története 1848-49-ben, Cluj, 1906, 94 p. Borcăcilă, Al., însemnări din Țara Hațegului, în „Arhivele Olteniei”, 1923, p. 274-277. Borcoman, Mariana, Evoluția școlilor și situația învățământului din Scaunul Rupea, în „Țara Bârsei”, 2009. Born von Ignaz, Voyage mineralogine fait en Hongrie et en Transilvanie, Paris, 1780, p. 251. Boroș, Ioan, Observări la seria cronologică a arhiepiscopilor de Alba Iulia și a episcopilor sufragani, în „Unirea”, 18 sept. 1900, p. 318. Boroș, L, Unirea românilor din părțile sătmărene în veacul al 14-lea și mănăstirea „Sf Mihail” din Maramureș, în „Unirea”, 15 ian. ֊ 12 mart. 1898. Boroș, Ioan, Monografia comunei și parohiei greco-catolice române din Zăbrani, f.a., ms., 250 p., aflat în Biblioteca Municipală, Timișoara. Borzea, Nicolae, Organizarea românilor olteni în orașul Făgăraș, Făgăraș, 1925. Bota, M. loan, pr., Istoria Bisericii universale și a Bisericii
românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, ClujNapoca, 1994. Botezan, Liviu și Roland Schilling, Conscripții urbariale hunedorene din 1785, I, în „Sargetia”, VII, 1970, p. 124-129, 130-133, 134-135. Botiș, T., A. Sădeanu, Cei dintâi ani din viața și trecutulpreparandiei, Arad, 1912. Botiș, Teodor, Istoria școalei normale (preparandiei) și a Institutului teologic ort. român din Arad, Arad, 1922, 742 p. Botiș, Teodor, Monografia familiei Mocioni, București, 1939. Bothyany, V, Reise durch einen Theil Ungarus, Siebenbürgens, der Moldau und Buccovina in Jahre 1805, Pesta, 1803, p. 196-199. Bozac, Ileana, Două documente din 1744privitoare la trecutul minelor din Rodna, în „A.I.I.C.”, IV, 1961, p. 245-252. 486
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ В Bozga, Ilarion, Monografia școaleifundaționale din Bargo-Prund, în „T.R.”, LVII, 1909, nr. 134-135. Bozoky, Alaisin, A Nagyváradi Király Academia szabados múltja 1788-tol 1888-ig, Budapesta, 1889, IV + 255 p. + 4 pl. Brandsch, H., Über die 129 bekannten Repser Schulrektoren, în „A. V.S.L.”, XLII, 1924. Bratu, Ion - Ion Pușcaș, Considerații înjurul reglementării urbariale a localității Valența la 1772, în „Lucrări științifice”, Oradea, 1970, seria B, p. 169-194. Bratu, Ioan, Monografia școalei greco-orientale române din Tilișca, Sibiu, 1913, extras din „Transilvania”, XLIII, 1912, p. 39-95 și p. 198-220; XLIV, 1913, p. 32-64 + planșe. Bratu, Ion, O consriere din 1778 privind averea imobilă din Oradea în târgul Va lența, în „Omagiul Academicianului Ștefan Pascu”, Cluj, 1974, p. 137-143. Bratu, Ion - Ion Pușcaș, Urbariul Valenței la 1772, în „Lucrări științifice”, seria istorie-științe sociale, pedagogie, Oradea, 1971, p. 141-164. xxx, Brașovul în cincisprezece dimensiuni, Brașov, 1969. xxx, Brașov - monografie, Editura Sport-Turism, București, 1981. Brătulescu, Victor, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului ” din Tălmăcel (r Sibiu), în „M.A.”, V, 1960, nr. 5-6, p. 438. Brătulescu, Victor, Biserica din Josenii Bârgăului, în „M.A.”, IV, 1959, nr. 3-4, p. 289-296. Brătulescu, V, Biserici din Transilvania, în „B.C.M.I.”, XXX, 1937, p. 1-14, 1921, 34-36 și 22, 42. Brătulescu, V, Biserici din Transilvania, București, 1936, extras din „Omagiu fraților Lapedatu”, București, 1936, p. 181-192. Brătulescu, Victor, Inscripțiile pietrilor de mormânt de la
biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, în „Studii teologice”, IV, 1952, nr. 9-10, p. 610-612. Brătulescu, V, Biserici rectitorite de înat Prea Sfințitul patriarh Justinian, în „B.O.R.”, LXXI, 1953, nr. 5-6, p. 531-534. Brătulescu, V, însemnări, în „Glasul Bisericii”, 1960, nr. 3-4, p. 300-301. Breazu, Ion, Hipalyte Desprez prin Ardeal în 1846. O descriere de călătorie ne cunoscută, în „Patria”, XIII, nr. 61, p. 1; nr. 63, p. 1-3; nr. 64, p. 1. Breje, Nicolae, La fântâna dorului (folclor de sub Meseș), Eco Print, Satu Mare, 2006. Breje, Nicolae, A fost odată. ca niciodată, Eco Print, Satu Mare, 2007. Breje, Nicolae, Çizer: sat cu vârstă venerabilă (790 de ani), Eco Print, Satu Mare, 2009. Broju, Ioan, O biserică din anul 1600 sau 1701, în „T.R.”, 1891, որ. 132, p. 527, որ. 133, p. 530 (despre biserica din Ocna Sibiului și despre popa Ioan, isprav nicul zidirii bis. lui C. Brâncoveanu). 487
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ В Broju, Ioan, Biserica din Ocna Sibiului - 1600 sau 1701?, Sibiu, 1892. Brote, Petru, Libera comună regească Rășinari, Sibiu, 1878, din „T.R.”, 1878, p. 246-251, 253-254, 257 etc. Broşu, Ion, Amintiri din viața preoțească, adunate și scoase la iveală după o păstorire de peste 50 de ani, Tipografia „Astra”, Brașov, 1936. Brucker, W., Belechting der dem hohen Abgeordnetenhaus in Pest uberreicchten Denkschrift der angeblich zum Königsboden gehörigen Gemeinden Szelystye und Talmasch wegen Regelung ihrer statsrechtlichen Verhältnisse, 1869. Brutus, J.M., Reminiscenticie Regis Stephani Bathori de rebus bellicis circa arcem Szatmàr gestis, ed. Veres Endre, în „E.M.”, 1933, p. 45-412. B.S., A Nagy - Szebeni nyomda történetéhez, „T.T.”, 1890, p. 399-400. Bucur-Barbu, Sebastian, Ion sin Radu Duma Brașoveanul, în „Biserica Ortodoxă Română”, an. XCIII (1975), nr. 3-4. Bucuța, Emanoil, Brașovul, în voi. „Pietre de vad”, voi. III, București, 1943, p. 23-32. Bucuța, Emanuil, Turnul Sighișoarei, în „Transilvania”, 1943, p. 369-373. Bud, Tit, O pagină din istoria bisericească a Maramureșului, în „Transilvania”, XXX, 1899, p. 200-205. Budimirovich, Kusman, Szatmàr Némethi (und Umgebung). Nach der Aufnahme vom Jahre 1860 bis 1864, f. 1, 1869. Bugariu, Aurel, Lipova, cuib cultural în 1830, în vol. „Mărturii din trecut”, Bu curești, 1940, p. 13-16. Bulat, T.G., Din trecutul bisericii românești din Râșnov (Brașov), în „M.A.”, VI, 1961, nr. 9-10, p. 531-541. B(ulat), T.G., Inscripțiile bisericii românești din Tg. Mureș, în „R.I.”, XIII, 1927, p. 148-149. Bulat, T.G., Un
incident râșnovean din 1600, „R.L”, 1925, p. 99. Bunea, Augustin, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (17281751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaj, 1900. Bunea, Augustin, Statistica Românilor din Transilvania în anul 1750, în rev. „Transilvania”, XXX (1901), p. 251. Bunea, Augustin, Episcopii Petru Pavel Aron și Dionisie Novacovici, Blaj, 1902. Bunea, A., Ierarhia românilor din Ardeal și Ungaria, Blaj, 1904, p. 92. Bunea, Augustin, Istoria regimentelor grănicerești, Blaj, 1941, p. 40-59. Bunea, Augustin, Mănăstirea din Stobor, supliment la nr. 28 din „Răvașul”, 1903, p. 1-2. Bunea, Augustin, Mitropolitul Sava Brancovici, în „Unirea”, 10 nov. - 22 dec. 1906. Bunea, Augustin, Vechile episcopii românești a Vadului, Geoagiului, Silvașului și Belgradului, Blaj, 1902. 488
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - В Bunea, Ion, preot, Din istoricul bisericii „Schimbarea la Față", Cluj, în „Μ.A.”, 1972, nr. 7-8, p. 614-618. Bunea, Ion, Din istoricul bisericii parohiale Cluj-Someșeni, în „Μ. A.”, 1970, nr. 7-9, p. 516-520. Bunytay, Vincze, A Gyulafehérvári székesegy-haz besabi vessei es egy magyar humanista Laszoi lanos, Budapesta, 1893, 33 p. Bunytay, Vincze, Adakok a XVI-ik szàzand történetéhez, în „T.T.”, 1887, p. 356374, 476-494. Bunytay, V, A vàrodipüspökség története, Oradea-Debrețin, 4 vol., 1883-1935. Bunytay, Vincze, A Nagyváradi l.sg. szekesegyhàz fölszentelesenek századik évfordulója alkalmával, Oradea, 1880, 43 p. Bunytay, Vincze, A váradi Káptalan legrégibb statútumai, Oradea, 1886, XXIV + 107 p. Bunytay, Vincze, Haggy lettek a Várad vidéki magyar falvak alàhvà?, ín „Pesti Naplo”, 25 mai 1892. Bunytay, Vincze, Nagyvárad a törtök-foglalás Korában 1660-1692, Budapesta, 1892, 9 l p; Bunytay, Vincze, e«z-¿á5z/o Király sírjànak kàptalana Varadon, ΐη,,Τ.Τ.”, 1879, p. 180-186. Bunytay, Vincze, Várad Keletkezése, ín „Szabadság”, Oradea, iulie-oct., 1887, p. 211 și urm. Bunta, Magdalena, Contribuții la istoria destrămării burselor din Cluj, în „Acta Musei Napocensis”, I, 1964, p. 237-254. Bunta, Magdalena, Situația și lupta calfelor din Cluj în a doua jumătate a sec. XVlII-lea și prima jumătate a sec. XIX, în „Acta Musei Napocensis”, II, 1965, p. 403-434. Burai, Bela, Despre cetatea de tip italian din Satu Mare. Studii și comunicări, vol. I, Oradea, 1969. Burton, Nathanael, Narrative of a voyage from Liverpol to Alexandria through Turkey, Wallachia, Hungary
and Prussia, to the town ofHamburg in the years 1836-1837, Dublin, 1838. Buta, Sanda Maria, Situația bisericii române din Transilvania la sfârșitul secolului al XVII-lea, Brașov, 2001. Butan, Pavel, Mănăstirea Radna, în „România de Vest”, 17-IX-1938, p. 3. Butnariu, Nicolau, Santirea bisericei din Leasa, în „B.S.”, 1887, p. 102. Butură, V, Râșculița - un sat de spătari din Țara Zarandului, în „Lucrările Insti tutului de geografie al Univesității din Cluj”, VII, 1948. Butură, Valeriu, Un monument al arhitecturii populare transilvănene. Biserica de lemn din Cizer, în „AMET”, 1963, p. 323-337. 489
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - C Butură, Valeriu, Un monument al arhitecturii populare transilvănene. Biserica de lemn din Cizer, în „Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei pe anii 1954-1961”, Cluj, 1964. Buza, Μ., I. Mărculeț, Pretabilitatea reliefului din Culoarul Mureșului în amena jarea drumului roman în sectorul Aiud- Războieni-Cetate, în „Comunicări științifice”,.voi. VII, Mediaș, 2008. Buza, Mircea - Ioan Mărculeț, Toponimia Văii Târnavei și afluenților ei între Blaj și Mihalț, în „Comunicări științifice”, IX, Mediaș, 2010, p. 386-390. Buzilă, Ștefan, preot, Monografia comunei Săniosif sau Poiana, Bistrița, 1910, III + 355 p. Buzilă, Ștefan, Din trecutul comunei Nușfalău (Mărișelu), în „Arhiva Someșeană”, nr. 18, 1936, p. 459-467. C Cajal, Nicolae, Hary Kuller, Contribuția evreilor din România la cultură și civi lizație, București, 2004. Camariano, Nestor, L’organisation et l’activité culturalle de la compagnie des marchands grecs de Sibiu, în „Balcanica”, VI, 1943, p. 201-241. Candrea, LA., Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVIXVII, traduse din slavonește, București, 1916. Capesius, Bernhard, Die Zwangsverpfanzug österreischischer Untertanen nach Siebenbürgen im 18 Jahrhundert, în „F.V.L.”, I, 959, nr. 1, p. 111-144. Capesius, Μ., Hermannsdorf- Hermannstadt, în„F.V.L.”, 1965, որ. 2, p. 71-76. Capesius, Roswith, Über die Herkunft und Entwicklung der Truhen mit Satteldach, în „F.V.L.”, XV, 1972, nr. 1, p. 94-107. xxx, Caranni in Dacia. Mie assevaszioni locali, nazionali, antiquarie sui Valachi, Milano, 1812, p. 80 (descrierea orașului).
Caraș, R., Comuna Bernadea, județul Târnava Mică, București, 1935, 19 p. Cardaș, Gheorghe, Teodor Corbea, poet și translator al Psaltirii, velpisar, canțelaral împăratului Petru cel Mare, în „Mitropolia Olteniei”, an. XIX (1967), nr. 1-2. Cardaș, Nicolae, Un plan de școală românească din anul 1828, în „A.M.N.”, VI, 1969, p.585-591. Carp Matatis, Cartea Neagră. Suferințele evreilor din România (1940-1944), Editura „Socec”, București, 1946. Cartojan, N., Cel mai vechi zodiac românesc: Rudejnițapopii Ion Românul (1620), Cluj, 1929, din „Dacoromania”, V, 1927-1928, p. 584-601. Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, „Fundația pentru literatură și artă”, București, 1940. 490
BIBLIOGRAFIE GENERALA-C Casapu, Ștefan, Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Sácele, Editura Disz Tipo, Sácele, 2000. xxx, Catalogul documentelor românești din Arhivele Statului de la Orașul Stalin, I, 1521-1799, București, 1955, XLVIII + 600 p. xxx, Catalogul documentelor grecești din Arhivele Statului de la Orașul Stalin (Brașov), voi. I-II, București, 1958. xxx, Catalogul materialului sociologic strâns la cercetările monografice întreprinse în anul 1929 în corn. Drăguș, jud. Făgăraș, București, 1929. Catrina, Costarttin, Ipostaze ale muzicii de tradiție bizantină din Romania, Editura muzicală, 2003. Catrina, Constantin, Muzica de tradiție bizantină - Șcheii Brașovului, Editura Arania, 2001. Catrina, Constantin, Mihai Manolache, Școală și dascăli de psaltichie în Șcheii Brașovului, în „Studii de muzicologie”, București, 1974. Catrina, Constantin, Mihai, Manolache, Momente din viața muzicală a Brașovului, în „Studii și cercetări de istoria artei”, nr. 1 (1974), p. 93. Cavruc, Valeriu, Repertoriul arheologic al județului Covasna. Seria Monografii arheologice I, Sfantu Gheorghe, 1998. Cazan, Ion, Drăguș, un sat din țara Oltului, București, 1947. xxx. Călăuz pentru Sibiiu și împrejurime, editat de secțiunea Sibiu a Reuniunii „Siebenbürgischer Karpathen Verein”, Sibiu, 1903, VIII + 81 p. + 4 planșe. Căliman, Valeria, Sindia în Țara Bârsei, în „Cumidava”, III, 1971, p. 151-155. Cărpinișan, Nic., Monografia comunei Răhăul, 1897,102 p. (din „Foaia poporului”, Sibiu, 1897, p. 20, 32, 44 passim - indice). xxx, Cărturari brașoveni. Sec. XV-XX. Ghid biobibliografic, Biblioteca
Județeană, Brașov, 1972. xxx, Celebriorum Hungáriáé urbium et oppidorum topographia pars secunda Pannoniam novam complexa, Tyrnaviae, 1702, p. 38-39. Celebi, Evlia, Despre ocuparea cetății Oradea de către turci în anul 1660. Tradu cere din ungurește, Oradea, 1937, 32 p. Cerchedean, Mihai, Școala de minerit din Săcărâmb, în „Sargetia”, VII, 1970, p. 225-227. Cernovodeanu, Paul, England’s tradepoliei in the Levant 1660-1714, București, 1972, pl. 9. xxx, Cetatea țărănească de la Prejmer, Ed. Meridiane, București, 1964, 16 p. Ciobanu-Radu, Ștefan, Pe urmele lui Vlad Țepeș, Editura „Sport-Turism”, Bu curești, 1979. Ciobanu-Radu, Ștefan, începuturile scrisului în limba română, în „Analele Aca demiei Române”, Seria II, Mem. Secț. lit., X, 1941. 491
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - C Ciobanu, Virgil, Statistica românilor ardeleni din anii 1760-1762, în „AIINC”, 3/1926, p. 616-700. Cioboca, Dimitrie, Din trecutul nostru, în „F.D.”, 1932, nr. 6, p. 2-3 și nr. 7 și urm. Cioloca, D., Din trecutul școalei noastre. Un document. învățătorul Ioan Hațeg din Lipova în 1848, în „Drapelul”, Lugoj, XIII, 1913, nr. 90 din 26 august. Ciora, Elena, Biserica din Bungard, în „M.A.”, II, 1957, nr. 5-8, p. 528-530. Cioran, E., Biserică zidită cu cheltuiala mitropolitului Șaguna, în „R.T.”, 1934, nr. 3-4, p. 113-115. Cioran, Emilian, Biserica cu hramul „ Cuvioasa Paraschiva ” din Rășinari, în voi. „Omagiu LP. Sf. Sale Mitropolitului Nicolae al Ardealului la 20 de ani de arhipăsorire”, Sibiu, 1940, p. 324-335. Cioran, Emilian, Biserica cu hramul „Sfânta Treime” din Rășinari, în „R.T.”, 1942, nr. 3-4, p. 159-175. Cioran, E., Documente istorice. O rezoluție la jalbele maerilor din Sibiu dată la anul 1820; în „T.R.”, 4/17 iunie 1911. Cioran, Emilian, Mitropolitul Andrei Șaguna și comuna Rășinari, în „R.T.”, III, 1909, nr. 9-10, p. 425-433. Cioran, Emilian, Sfințire de biserică în Rășinari la anul 1815, în „R.T.”, 1910, nr. 11-12, p. 416-418. Cioran, Emilian, Ofamilie de preoți în Rășinari, 1740-1879, în „R.T.”, VI, 1912, nr.4-5,p. 124-130. Ciorogariu, R., Aradul de odinioară, în „Legea românească”, IX, 1929, nr. 20, p. 1-5; în „B.S”, 1930, nr. 44, p. 3-7. Cipariu, T., Acte și fragmente latino-românești pentru istoria bisericii române, Blaj, 1855. Cipariu, Timotei, Descripțiuni topografice, în „Arhiva pentru filologie și istorie”, 1868, p. 413-418.
Cipariu, Timotei, Documente istorice boierești, în „Arhiva pentru filologie și istorie”, 1969. Cipariu, Timotei, Programul gimnaziului din Blaj, Blaj, 1855. Ciuhandu, Gh., Câteva momente din trecutul episcopiei Aradului. Conferință, Arad, 1929,29 p. Ciuhandu, Gh., Cum se jacea uniația la 1834 în județul Aradului?, în „F.D.”, 1935, nr. 13, p. 2-3. Ciuhandu, Gh., preot, Dieci și manuscrise vechi din Bihor, în „Tribuna”, Oradea, 30 nov. - 27 dec. 1919. Ciuhandu, Gh., Din viața lui Nestor loanovici, episcopul Aradului, 1767-1830, Arad, 1929 (și despre îngroparea sa la paraclisul Arad-Gai, ctitoria episcopului Sinesie Jivanovici din sec. XVIII). 492
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - C Ciuhandu, Gh., O pagină din viața ortodoxiei românilor ungureni. De la serbările centenare ale episcopiei Aradului, în „B.O.R.”, XLVII, 1929, p. 984-994. Ciuhandu, Gh., Paraclisul Sf. Simeon Stâlpnicul și gropnița episcopească de la Arad-Gaiu, în „Hotarul”, II, 1935, nr. 7, p. 4-6. Ciuhandu, Gh., Propaganda catolică maghiară de la Măcău, în coasta diecezei ort. a Aradului (1815-1864), Arad, 1926. Ciuhandu, Gh., Schițe din trecutul românilor arădeni în veacul XVIII, Arad, 1934. Ciuhandu, Gh., Un grăitor pomelnic de două sute de ani de la Valența, în „Legea românească”, 15 sept. 1930, p. 1-4. Ciuhandu, Gh., Unirea și întoarcerea Galșei, Arad, 1924. Ciuhandu, Gh., Urgia unionistă din județul Aradului și reacțiunea ortodoxă din anii 1834-1835. Pagni din istoria diecezei Aradului, Arad, 1924. Ciulei, Gheorghe, Date istorice din registre și de pe vechi cărți bisericești, în „M.B.”, ХПІ, 1963, nr. 11-12, p. 507-512. Ciuhandu, Gh., Cărțile de „afurisenie” sau de blăstemi din Ardeal, Sibiu, 1930. Ciuhandu, Gh., Câteva momente din trecutul episcopiei Aradului. Conferință, Arad, 1919, 29 p. Ciuhandu, Gh., Comercianții „greci" în părțile ungurene și în special în ținutul Aradului, în voi. „Fraților Ion și Alexandru Lapedatu”, București, 1936, p. 229-248. Ciuhandu, Gh., pr., Note despre orașul Arad, în „Tribuna Nouă”, 1930. Ciuhandu, Gh., Schițe din trecutul românilor arădeni în veacul al XVIII-lea. Părți din unele conferințe ocazionale, Arad, 1934. Câmpeanu, Corneliu, Date cu privire la atacul iobagilor asupra nobilimii din Cioara, Vurpăr și Vințul de Jos în
timpul răscoalei țărănești din anul 1784, în „A.I.I.N.C.”, III, 1960, p. 255-280. Câmpeanu, C., Un aspect al stăpâniriifeudale în domeniul Buda (comitatul Cluj) la începutul secolului al XIX-lea, în „Studii și articole de istorie”, III, 1961, p. 145-157. Câmpean, Ioan, Damian Mircea Câmpean, Maria Câmpean, Mihai Meșter, Vasile Bunea, Maria Moldovan, Flavia Zegrean, Georgeta Dragan Giurgean, Gher la, pe treptele istoriei. Locuri, oameni, fapte, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004. Câmpianu, Felicia-Elena, Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională, Cluj-Napoca, 2002. Câmpianu, Felicia-Elena, Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Hășdatelor și Clujului, Cluj-Napoca, 2002. Câmpianu, Ilie, Cum s-a produs „ uniația ” la Târnava, în „F.D.”, 1939, nr. 43, p. 3-4. 493
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - C Câmpean, Vasile, Monografia etnografică a comunei Sălciua, județul Alba, ClujNapoca, 1979. Cândea, Spiridon, Brașovul ֊ cea mai „ minunată cetate ” pentru activitatea dia conului Coresi, în „M.A.”, VII, 1962, nr. 1-2, p. 116-132. Cândea, Spiridon, Biserica din Densuș, în „M.A.”, II, 1957, nr. 9-10, p. 705-706. Cândea, Spiridon, Popa Costan din Cricșor, în „M.A.”, X, 1965, nr. 7-8, p. 610-612. Cândea, Spiridon, Textul liturghierului românesc publicat de diaconul Coresi, în „Mitropolia Ardealului”, V (1960), nr. 1-2, p. 70-92. Cândea, Virgil, Civitas Mediensis, în „Contemporanul”, 7 iulie, 1967, p. 11. Cânduleț, Traian, Cârțișoara, 2 volume, Editura Link Pim, Iași, 2002. Chelcea, Ion, Schiță monografică asupra Lujerdiului -Sameg, Cluj, 1932, 20 p. + 2 pl. Chidioșan, N., Mormântul din perioadafeudalismului timpuriu de la Galașpetreu (raionul Marghita), în „M.B.S.C.”, 12, 1965, p. 237-2243. Cherescu, Pavel,· Contribuții la studiul istoriei Bisericii Ortodoxe Române, Editura Adsumus, Oradea, 2001. Chihaia, Pavel, Inscripția genealogică a lui lonaș Monea din Veneția de Jos, în „B.M.I.”, 1970, nr. 2, p. 65-66. Chindea, Teodor - Nicolae Lateș, Monografia Gurghiului, Târgu-Mureș, 1971, 190 p. Chindriș, Ioan, Blajul luminist. O analiză a structurilor culturale, în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXIII, 1980, p. 187-208. Chindriș, Ioan, Documentele Blajului, în xxx, „Școala Ardeleană”, II, volum co ordonat de Ioan Chindriș, Oradea, 2007, p. 218-223. Chintăuan, Ioan, Mihaela Bolog, Felicia Pop, Biserici de lemn din Bistrița-Năsăud, ghid, Editura
Supergraph, Cluj-Napoca, 2002. Chioreanu, L, Fr. Duşa și Gr. Ploeșteanu, Cetatea Tg. Mureșului, Târgu-Mureș, 1968,46 p. Chirilă, Eugen și Doina Ignat, Tezaurulfeudal de la Gurbą, sec. XV-XVII, în „Pu blicațiile Muzeului regional Crișana”, Oradea, 1967, nr. 2, 33 p. + 7 planșe + 1 tablou. Chirilă, E. -1. Chifor, Tezaurul monetar de la Diviciori, în voi. „Tezaure monetare din nordul Transilvaniei, sec. ХѴІ-ХѴІП”, Zalău, 1970, p. 97-107 + pi. X. Chirilă, Eugen și Zaharia Milea, Tezaurul de monede feudale de la Borzești (r. Turda), sec. XV-XVI, în „Apulum”, V, 1965, p. 407-416. Chirilă, E. și V. Lucăcekl, Tezaurul monetar de la Mineu, sec. XVII, în voi. „Te zaure monetare din nordul Transilvaniei, sec. ХѴІ-ХѴШ”, Zalău, 1970, p. 55-63 + pl. V-VI. 494
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - C Chirilă Eugen și Vasile Repelea, Tezaurul monetar de la Feisa, secolul alXVI-lea, în „Tezaure monetare din nordul Transilvaniei, sec. ХѴІ-ХѴІИ”, Zalău, 1970, p. 265-270. Chirilă, Eugen -Nàgler Thomas, Tezaurulfeudal de la Buzd (secolele XVI-XVII), în „Studii și comunicări”, XIV, 1970, p. 317-340. Chirilă, Eugen și Ioan Nemeti, Tezaurul monetar de la Hotoan, sec. XV-XVI, în voi. „Tezaure monetare din jud. Satu Mare”, Muzeul de Istorie Satu Mare, 1968, p. 61-79+ pl. X-XVI. Chishull, Ed., Travels in Türkei, p. 93-95 (descriere - 1702); „AVSL”, X, 1872, p. 464. Chitiulea, R, Cercetări monografice în comuna Cetea, în „Sociologie românească”, V, 1943, nr. 1-6, p. 282-284. Chițimia, Ion, Din vechea răspândire a cărții românești în Țara Oltului, în „M.O.”, 1970, nr. 5-6, p. 540. Chivu, Gheorghe, Mariana Costinescu, Bibliografia filologică românească, secolul alXVI-lea, Editura Academiei, București, 1974. xxx, Chrisoave domnești, acum mai întâiu date la lumină, în „Tezaur de monumente istorice”, I, 1862, p. 385-388. xxx. Chronistische Aufzeichungen verscchieder unbekanter Verfasser in dem Di arium des Simon Czak, în Quellen, V, 1909, p. 97-99, 445-448. xxx, Chorographia sive Celebriorum Ungariae tam Novae, quam Veteris urbtum et oppidorum descriptio, Kašice, 1734. Chrismar, F.S., Skizzen einer Reise durch Ungarn in die Turkey, Pesta, 1834, p. 70-78. Christoph Gotlob Jähne, Diejärliche Feier des 28 Octobers in der evang. Kirche zu Schellenberg, ín „ Blätter für Geist, Gemuth und Vaterlandeskunde”, 1838, p. 137-141. xxx, Chronologisch-tipografische Skizze
der Stadt Mediasch, ín „Blätyter fur Geist, Gesunthhand und Vaterlandeskunde”, 1838, p. 65-67. Clarke, Ed., Travelo in varians countries ofEurope, Asia and Africa, VIII, Londra, 1818. Celebriorum Hungáriáé urbium et oppidorum topographiapars secunda Panno niam novam complesca, Tyrnaviae, 1702. Clinciu, I., Din trecutul Ardealului. Cavalerii teutoni și înfăptuirile ce li s-au atribuit, în „Universul”, 5 sept, și 9 dec. 1937. Clinciu, L, Din trecutul Branului. Ce ați fost? Ce sunteți? Și ce trebuie săfiți?, în „Transilvania”, XLI, 1910, nr. 6, p. 394-414. xxx, Clopotiva, un sat din Hațeg. Monografie sociologică întocmită sub conducerea lui Ioan Canea, în „Biblioteca de Sociologie, Etică și Politică”, nr. 3, 1940, XX + VIII+ 574 p. + 86 pl. 495
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ C xxx, Codicele Matei Voileanu. Scrieri din primajumătate a veacului trecut, Sibiu, 1891, 144 p. Colan, Ion, Datarea bisericii ortodoxe din Cristian-Brașov, „S.C.I.A.”, XII, 1965, nr. 2, p. 327-328. Colan, Ion, O identificare greșită. Nu cronicarul Radu Tempea II, ci altcineva, în „M.A.”, III, 1958, nr. 11-12, p. 901-903. Colan, Ion, Viața și opera lui Ioan Barac, București, 1923. Colan, Ion, Casina Română, 1835-1935, Brașov, 193 5. Coliban, Tiberiu, Colecțiile de documente întocmite în trecut în arhivele brașovene, în „Cumidava”, IV, 1970, p. 545-558. Coman, loan G., Scriitori bisericești din epoca străromână, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979. Coman, Vasile, Un simbol al unirii naționale: Biserica „ Sfântul Nicolae ” din Șcheii Brașovului și așezămintele culturale din jurul ei, în „M.O.”, 1968, nr. 11-12, p. 947-951. Coman, Vasile, Inaugurarea muzeului bisericii „ Sf. Nicolae ” din Șcheii Brașovului, în„T.R.”, 1961, nr. 37-38, p. 4. Comariano, Nestor, L’organisation et l’activité culturelle de la compagnie des marchands grecs de Sibiu, în „Balcanica”, VI, 1943, p. 201-241. Comănescu, Iosif, preot, Studiu istorico-statistic asupra prezentului și trecutului românilor din opidul Codlea, Brașov, 1885,47 p. Comănescu, Iosif, preot, O privire asupra trecutului și presentului românilor din opidul Codlea, în „G.T.”, 1885, nr. 255-260, 262-269. Comșa, Μ., Kurgannâii moghilănik s. truposajjeniem v. Nușfalău, în „Dacia”, N.S.,3, 1959, p. 525-534. Comșa, N., Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală de
la Blaj, Blaj, 1944, p. 63. Comșa, N., Un interesant codice de la jumătatea secolului al XVIII-lea, în „Tri buna”, IV, 1944, p. 840, p. 2. Comșa, N., Un manuscris vechi cu cărți și versuri populare, în „Transilvania”, 1942, p. 791-797. Conrad, Otto, Das Mittelgebirge und das Goldseifengebiet bei Mühlbach, ín „Jahrbuch des Sibenbürgischen Karpathenvereinss”, II, 1882, p. 145-166. Constantin Diaconovich, Enciclopedia română, vol. I, Editura W. Kraft, Sibiu, 1898. Constantinescu, Gheorghe, Biserica Sf Treime din Cetatea Brașovului, Brașov, 1979, lucrare în manuscris în arhiva din Șchei. Constantinescu-Iași, Petre, Relațiile culturale româno-ruse din trecut, București, 1954. Constantinescu, Miron, Șepreuș, un sat de agricultori din șesul Tisei, în voi. „60 sate românești”, IV, București, 1943. 496
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ C Constantinescu, Radu, Manuscrise de origine românească din colecții străine. Repertoriu, București, 1986. Cornea, Ion, Nemeși și români în Clopotiva, în „Sociologia românească”, I, nr. 3, p. 30-33. Comeanu, Nicolae, Ioan Popazu, episcopul Caransebeșului (1865-1889), în „Bi blioteca religioasă morală”, nr. 27 (1989), p. 14. Cosma, Vasile, Cinci sate din Ardeal, Cluj, 1933. Csömör, Lajos, A Kolozsmonastari bencésapátság és birtokai 1556-ig, Cluj, 1912. Costea, Florea, Așezarea dacică de la Râșnov, în „Cumidava”, IV, 1970, p. 17-48. Costea, Florea, Augustin - Tipia Ormenișului, județul Brașov: monografie arhe ologică, 2 volume, Editura C2 Design, Brașov, 2006. Costea, Florea, Date despre strângerea censului în satele domeniului Bran în anii 1556-1560, în „Cumidava”, II, 1968, p. 97-101. Costea, Florea, Date privind strângerea censului pe domeniul Branului între anii 1561-1575, în „Cumidava”, III, 1971, p. 143-148. Costea, Ștefan, Șeitin. O așezare românească milenară de pe Mureșul Inferior, Editura Mirador, Arad, 1998. Coșbuc, Anton, Obârșia satului Leșu, în „Arhiva Someșeană”, nr. 16, 1932, p. 100-116. Coșbuc, Anton, Contribuții la istoricul bisericii din Leșu, în „Arhiva Someșeană”, nr. 17, 1933, p. 151-165, „Arhiva Someșeană”, nr. 16, 1932, p. 100-116. Cotoșaman, Gh., Contribuții la istoria bisericii. I. Isaia Antonovici (1731-1748), episcopul Aradului și Caransebeșului. Incorporarea eparhiei Caransebeșului la eparhia Aradului ca urmare la revoluția de la 1739, în „M.B.”, VII, 1957, nr. 1-2, p. 82-98. Cotoșman, Gh., Inscripții și însemnări, în
„M.B.”, 1964, nr. 9-10, p. 604. Cotoșman, Gh., Eremitul Visarían Valahul. Marea mișcare religioasă ortodoxă și națională românească produsă de predicile lui în Banat și Ardeal, în „M.B.”, VII, 1957, nr. 1-3, p. 99-124. Cotoșman, Gh., Din trecutul comunei Ohaba-Bistra. Originea cuvântului Ohaba,. în „Rev. Inst. Social Banat-Crișana”, 1942, sept.-dec., p. 620-628. Cotoșman, Roman, Contribuții la istoria școalelor românești din Banat. Protocolul țercularelor școlare, în „M.B.”, 1957, nr. 7-9, p. 114. Covrighian, Grigore, Armenii din Elisabetopolul Transilvaniei, Viena, 1893,1899, 1904 (în limba armeană cu documente aflate în arhivele armene). Covrighian, Grigore, Metropola armenilor din Transilvania, Viena, 1896 (în limba armeană cu documente aflate în arhivele armene). 497
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - C Crăciun, loachirri, Biruința lui Radu Șerban la Brașov (1611) văzută de un cronicar transilvănean, în „Omagiu lui C. Giurescu”, București, 1944, p. 195-199. Crăciun, I., Știri despre episcopii Ioan Cernea al Vadului; Teodor al Vârșețului și Sava al Inăului la cronicarul ardelean Stefan Szamosközy, Cluj, 1931, 4 p. Crăciun, loachim, Cronicarul Szamosközy și însemnările lui privitoare la români; 1566-1608, Cluj, 1928, p. 134-136. Crăciun, loachim, Răzvrătirea sașilor din Brașov la 1688, în „S.M.I.M.”, I, 1956, p. 199-212. Crăciunescu, A., La centenarul Seminarului „Andreian ”, Sibiu, 1912, 40 p. Creangă, Corneliu, Contribuția lui Constantin Brăncoveanu la zidirea unei biserici în Ocna Sibiului, în „M.A.”, 1966, nr. 1-3, p. 146-155. Cressin, R., Monografia comunei Șanț. Materiale privitoare la statistica demogra fică și economică a comunei, în „Sociologia românească”, I, nr. 5, p. 15-24. Crețu, întâiul Přaxiu sau Apostol românesc tipărit pe la 1570, în „Revista pentru Istorie, Arheologie și Filologie”, an. III (1885), vol. V, București. Cristache-Panait, Ioana, Bisericile de lemn de pe Valea Arieșului, în voi. „Monu mente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, București, 1969, p. 145. Cristache-Panait, Ioana și Scheletti, Bisericile de lemn din Sălaj, în „B.M.I.”, 1971, nr. l,p. 34. Cristache-Panait, Ioana, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iulia, mărturii de continuitate și creație românească, Editura Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1987. Cristache-Panait, Ioana, Arhitectura de lemn dinjudețul Hunedoara, București, 2000.
Cristache-Panait, Ioana, Arhitectura de lemn din Țara Zărandului, „SCIA”, 1992, p. 39, 59-86. Cristache-Panait, I., Bisericile de lemn de pe Valea Almașului, învoi. „Monumente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, București, 1969, p. 141. Cristache-Panait, I. și Ion Scheletti, Bisericile de lemn din Sălaj, în „B.M.I.”, 1971, nr. 1, p. 32. Cristache-Panait, L,'Cărți vechi cu însemnări din bisericile Mitropoliei Banatului, în „M.B.”, 1969, nr. 4-6, p. 269, 271. Cristache-Panait, I., Cu privire la unele monumente din Țara Făgărașului, în lumina relațiilor cu Țara Românească, în „B.M.I.”, 1970, nr. 2, p. 30, 31. Cristache-Panait, Ioana, Datarea bisericii de lemn din Șinca nouă, în „Monumente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, II, 1967, p. 162-164. Cristache-Panait, I., Despre unele monumente din Țara Făgărașului, în lumina relațiilor cu Țara Românească, în „B.M.I.”, 1970, nr. 2, p. 32. Cristache-Panait, Ioana, Monumentele românești din Săcele, în voi. „Monumente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, București, 1969, p. 76-77. 498
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-C Cristache-Panait, Ioana, Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor, în „Monumente istorice și de artă”, 1980,1, p. 32-41. Cristache-Panait, Ioana, Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj, în „ Revista Muzeelor și Monumentelor. Monumente istorice și de artă”, Cluj, I, p. 57-61. Cristache-Panait, Ioana, Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil din Cehei, în voi. „Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn”, Oradea, 1978, p. 284-289. Cristache-Panait, Ioana, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Sârbi, în „Monumente istorice bisericești din Eparhia Oradei”, Oradea, 1978, p. 399-401. Cristache-Panait, Ioana, Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil din Derșida, în „Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn”, Oradea, 1978, p. 305-307. Cristache-Panait Ioana, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Hida, în „Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă a Oradei. Biserici de lemn”, Oradea, 1978, p. 324-325. Cristache-Panait, Ioana, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iulia, mărturii de continuitate și creație românească, Editura Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1987. Cristea, Adrian, Ceva despre trecutul târgului Sibiului, în „Transilvania”, 72, 1941, p. 477-481. Cristian Claudiu Filip, Horea Dorin Matiș, Huedinul, o localitate pe drumul spre Europa, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008. Crișan, Ioan, Cefa. De la începuturi până
în sec al XVII-lea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2007. Crișan, I.H., Continuitatea dacică în Câmpia Aradului, în „Apullum”, 7/1, 1968, p. 241 și urm. xxx, Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, traducere și comentariu de Paul Lazăr Tonciulescu, Colecția „înțelepciunea străbunilor”, Editura Miracol, București, 1996. Csallner, Alfred, Die Miohehen in den siebenbürgisch-sächsischen Städten und Märkten, ín „Ausländsdeutsche Volksforschung”, 1938, vol. II, p. 227-248. Csallner, A., Denkwürdigkeiten aud dem Nösnergau, Bistrița, 1941, 143 p. Csallner, Alfred, Vorehelich gezeugte Erstgeborene in Röseln, în „K.V.S.L.”, 1926, p. 67-68. C? Vmsr,Vixt,Alt-NösenStadtbefestigungundihre Vurteidiger,m „SSH”Հ1972,p. 55-69. Csallner, Robert, Aus der ältesten Vergangenheit der Gemeinden der Kapitel TekendorfReen und Schogen, in „Bistritzer Kalender”, 1930. 499
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - D Csanky, Dénes, A besztercebányai Szent-Barbala-oltàr dátuma, în „M.M.”, 1936, որ. 10, p. 315-316. Csallner, Robert, Der Königliche Markt Tardau. I. Teil. Von der ältesten Zeit bis zum Beginn der Türkeneinfälle nach Siebenbürgen, Sibiu, 1930, 47 p. Csànyi, Károly - Geza, Lux, Arpàdkori templom ramjai Oradnan, ín „Technika”, XXIV, 1943, p. 91-93. Csepregi, György, Adatok Uj-Fazekas-Varsàndtörténetéhez, Arad, 1892, 59 p. Csernák, Bella, A református egyház Nagyváradon, 1557-1660, Oradea, 1934,283 p. Cserni, Albert, Karlsburg. Nach authentischen Quellen bearbeitet (prelucrat după izvoare autentice), în „Siebenbürgische Volkskalender”, 1873, p. 51-64. Cserny, Béla, A Bethlen Gáborféle vizvezet ék Gyulafehérvárt. Az Alsófehérmegyli történelmi, régészeti es természettu domanyi egylet, vol. XIV, 1908, p. 52-61. Csetri, Elek, Conscripțiile urbariale ale satului Chiochiș din anii 1785 și 1820, în „A.I.I.C.”, VII, 1964, p. 239-266. Csömör, Lajos, A Kolozsmonastari bencésapátság és birtokai 1556-ig, Cluj, 1912. Cucuiu, Virgil, Alba Iulia. Din trecutul și prezentul orașului, Alba Iulia, 1929,100 p. xxx, Cultura bizantină în România, București, 1971. Curinschi, Gh., arh., Monumentele istorice în circuitul vieții contemporane, în „Scânteia”, 1 august 1966. Curuțiu, Viorel, preot, Câteva momente din trecutul parohiei Vărșand, în „Μ.”, XVI, 1966, nr. 7-9, p. 523-528. Czerni, Bela, .A Szentmichályköi zárdának felfedezéséről, în „A.E.”, 1899, fase. 5, p. 398-400. Czets, Johann, Bem s Felzug in Sibenbürgen in 1848-1849, Hamburg, 1850,387 p. Czets, Johann, Félzug in
Ungarn und Sibenbürgen im Sommer des Jahres 1849, Pesta, 1850, 549 p. Czimer, Kórolu, Temesvár megyétele 1551-1552, Budapesta, 1893. Cziple, Alex., Documente privitoare la episcopia din Maramureș, București, 1916, din „A.A.R.M.S.I. ”, s. II, p. XXXVIII, 1915-1916, p. 375-376. Czoernig, Karl Freiherrn, Ethnographie der Oestereichischen Monarchie, III, Viena, 1857, p. 143-145. D Dacian But-Căpușan, Luna de Sus, monografie istorică, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003. Daicoviciu, H., O. Bandula și I. Glodariu, Cercetările de la Oncești din Mara mureș, în „Studii și cercetări maramureșene - Muzeul regional Maramureș”, I, 1965, 27 p. + 9 planșe. 500
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - D Daicoviciu, Hadrian, Napoca în epoca romană, în „Stema”, aprilie-iunie 1974. Daicoviciu, Beatrice, Răzmerița din 1527 a țăranilor de pe moșia Vermiş, în „S.U.B.B.”, 1962, fase. 1, p. 33-40. Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucu rești, 2000. Dan, Mihail, S. Goldenberg, Bistrița în secolul alXVI-lea și relațiile ei comerciale cu Moldova, în „S.U.B.B.”, 1964, fase. 2, p. 22-83. Dan, Mihail, S. Goldenberg, Der Warenaustausch zwischen Bistritz und der Moldauer Städten und Marktflecken im 16 Jahrhundert, în „F.V.L.”, 1967, nr. 1, p. 5-34. Dankanits, A. -1. Ferenczi, Săpăturile arheologice de la Ciumbrud (r. Aiud, reg. Cluj), în „M.C.A.”, VI, 1959, p. 605-615 + 1 pl. David, Albert, Domeniul cetății Odorhei în secolul al XVIII-lea, în „S.A.I.”, XV, 1970, p. 87-96. D(ăianu), E., De la Sângeorzul românesc. Mănăstirea „Podova”, în „Răvașul”, 15 sept. 1906, p. 141. (Dăianu, Elie), Din legendele Maicii Domnului. O veche legendă necunoscută, în „Răvașul”, V, 1907, p. 619-629. Dăianu, E., Episcopia Feleacului - un nou document de la 1782, în „Răvașul”, 10 iunie 1907, p. 54, 67. Dăianu, Elie, Hârtii vechi, în „Transilvania”, 1926, p. 363. D(ăianu), E., Mănăstirea Morlacii, în „Răvașul”, VIII, 1910, p. 385. Dăianu, E., O predică de Paști din 1848, în „Răvașul”, 4 mai 1907, p. 307-314. D(ăianu), E., Un logojat zugrav și grămătic: Mateiu Voileanu, în „Răvașul”, VI, 1908, p. 45-46. Dăianu, Elie, Biserica lui Bob din Cluj, Cluj, 1907. Dăianu, E., Vlădica Feleacului, în „Răvașul”, 10 iunie 1905, p. 94. Dănilă, Ștefan, Contribuții
la cunoașterea unor cetăți din nord-estul Transilvaniei, în „File de istorie”, II, Bistrița, 1972, p. 84-85. Dănilă, Ștefan, Contribuții privind unele cetăți din nord-estul Transilvaniei, în „File de istorie”, II, Bistrița, 1972, p. 98-99 (date sumare despre cetatea de la Pinticu, sec. XV). Deac, Daniela, Turda ֊ orașul care nu vrea să moară, Editura Jac, Turda, 2003. Deák, Farkas, A Koloszvàri ötvöslegények strikeja 1573-ban és 1576-ban, ín „Ér tekezések a történelem tudományok Köréből”, XIII, 1886, p. 1-57. Deák, Farkas, A Kaloszvári ötves ezéh életéből, ín „Századok”, 1886, p. 563-578. D(eak), F(arkas), Kénosi Sándor Lajos levéltár maradványa, ín „Századok”, 1876, p. 574-576. Deaki, Lorand, Monumente în curs de restaurare, în „Scânteia”, 18 apr. 1967. 501
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - D Debretzeni, Samuel, Endelyneks. Nagyenyed varosának. Ket rend ben esett egeteseneck, satezoltatsanak, saboltatasanak rövid de hiteles historiaja. Orok emlékezetnek okáért azzesekbal, minden igaz valasagosEnyedi lakas., Aiud, 1838,23 p. Decani, Stephan, Kurz gefasster Bericht von der Belagerung der Stadt Bistritz, welche Georg Basta, General unter Ihro K.K Majestädt Rudolphus Röm. Käyyser in Jahr Christi 1602 vor genommen und wie derselbige diese Stadt und Gebiet unter zweywn Jahren beängstiget und ruinieret hat, В istrița, 1779,8 f. Decei, Aurel, Cetatea Saalgo de la Sibiel (jud. Sibiu), în „A.I.I.N.C.”, VIII, 19391942, p. 297-342. Decei, Aurel, Incursiunea (cekin) lui Mihalologu Ali Beg asupra Orăzii în anul 1474, pe temeiul istoriei lui Ibn emal, în „Omagiu lui Ștefan Pascu”, Cluj, 1974, p. 291-306. Decei, A., Informațiile istorice ale lui „ Captivus Septemeastrensis ”, în „A.I.I.N.C.”, VII, 1936-1938, p. 685-693. Decei, Aurel, La viile de Sibiu dans les sources historiques turques, în „Revue roumaine d’histoire”, 1969, որ. 3, p. 575-591. Décényi, Gyula, A nagybányai Szent. István templom maradványa, Budapesta, 1893,32 p. Dejeu, Petre, Așezămintele culturale din municipiul Oradea și județul Bihor, Oradea, 1926. Dejeu, Petre, Biserica catedrală română din Oradea Mare, în „Viitorul”, 1 aprilie 1925, p. 12-13. Dejeu, Petru, Din istoricul liceului român „ Samuil Міси ” din Beiuș, în „Rev. g-lă a învățământului”, XVI, 1928, p. 247-255. Dejeu, Petre, Parohia și biserica românilor gr. cat. din Oradea Olasig, în „Viito rul”, 1 mart. 1925, p. 3-4.
Dekani Kalman, A hora-lazad avrudbanyaipusztításának egykaru leirasa, H.K., 1916, p. 435. Decsény, Gyula, Nagybanya végiprecsétei, ín „Turul”, IV, 1886, p. 97-100. Deleanu, Vaier, Călin Alin, Toponimia din Avrig în comentariile localnicilor, în „Transilvania”, 1973, nr. 9, p. 90-94. Demeny, Janos, A. Lidia Demeny, Carte, tipar și societate la români în secolul al XVI-lea, Editura Kriterion, București, 1986. Demeny, J., O tipăritură coresianăpuțin cunoscută, în „Studia bibliologica”, III, 1969, p. 493-512. Demeter, Marius, pr. paroh, Biserica „ Sf. Nicolae ” din Felmer, în „Apostolat în Țara Făgărașului”, nr. 27, aprilie 2009. Demetrescu, Mihail, Un oraș demn de văzut: Târgul Mureș, Tg. Mureș, 1936,40 p. Demetrius, Sibiu, Editura Meridiane, București, 1963, 64 p. 502
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - D xxx, Denkblätter an die Installations - Freier Sr. Hochwohlgeboren des Herrn Franz Joseph v. Saalmen, königssrichter von Hermannstadt, Grafder sächsischen Nation und wirklicher Geheimer Kön. Gubernialrath, zusammengestelt und geschrieben von einem Sachsen, Brașov, 1847, IV + 92 p. Densușianu, Aron, Glosse la originea lui Ioan Corvin, în „Transilvania”, VI, 1873, որ. 14, p. 165-166. Densușianu, В., Densușiu, în „Transilvania”, XL, 1909, p. 85-93. Densușianu, Ñ., Monumente pentru istoria Făgărașului, București, 1885, 154 p. Densușianu, N., O cronică a Făgărașului, în „Columna lui Traian”, III, 1882, p. 433-436. Densușianu, N., Revoluțiunea lui Horia, București, 1884. Dezső, Veress, Szolnok-Robokamegyei nökezredevi emléklapja, Dej, 1896. Diaconovich, C., Dr., Enciclopedia română, tom. I-III, Sibiu, 1898-1904. Diaconovich, Constantin, Ioan Popazu, în „Roumanische Revue” (1887), որ. 4, p. 146. Diaconiță, Djiamo Lucia, Un text slavon de farmoterapie populară din secolul al XVI-lea, în „Romanoslavica”, XIV (1967), p. 372-409. xxx, Diarium obsidionis Claudiapolitanae per Maysen Szekely pertentatae anno 1603 a 21 Aprilis usque 9 lunii, manuscris în Arhiva istorică a Academiei din Cluj. Diculescu, C., Elemente vechi grecești în limba română, în „Dacoromania”, IV, 1924-1926, p. 483-503. xxx. Die Dechanten des Hermannstadtes Kapitels, în „A.V.S.L.”, S.V., I, 1845, nr. 3, p. 107-134. xxx, Die Familie der Herrn und Grafen Haller von Hallerstein in Siebenbürgen, în „A.V.S.L.”, III, 1858, nr. 2, p. 163-207. xxx, Die Landler. Siedlungen, Besiedlung und Menschen,
Sibiu, 1940,84 p. +15 tab. D’Haussez, baron, Alpes et Danube au voyage en Suisse, Styrie, Hongrie et Transylvanie, vol. II, Paris, 1837. D.J.K., Szászváros mit seiner Umgebung geschichtlich dargestellt vor der Gründung bis zu der mertwürdingen Schlacht aus dem Prodselde 1480, în „Transilvania”, 1/1, 1833, p. 236-252 și 1837, p. 236-252. Dima, Al., Monografia orașului Sibiu, Sibiu, 1941. Dimitrescu, Florica, Tetraevanghelul tipărit de Coresi - Brașov, 1560-1561, com parat cu Evangheliarul lui Radu de la Mănicești, 1574, Editura Academiei, București, 1963. Doboși, Al., Din istoria Sătmarului, Satu Mare, 1937, 61 p. Doboși, Al., Din frământările calfelor de aurari din Cluj în a douajumătate a se colului al XVI-lea, în „Studii și cercetări de istorie medie”, 1,1950, p. 112-119. 503
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ D Dobre, Ion, Biserica și cetatea Colții (jud. Hiunedoara), în „România de Vest”, 7 ian. 1935, p. 2. Dobre, Ion, Deva așa cum este, în „România de Vest”, 25-XII-1938. Dobrei, Florin, Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010. Dobrescu, N., Donațiunea principelui Gabriel Bethlen la doi călugări români (1614), în „Fragmente privitoare Ia istoria Bisericii Române”, Budapesta, 1905. Dobrescu, N., Fragmente privitoare la istoria Bisericii Române, Budapesta, 1905. Dobriceanu, Constantin, O importantă descoperire istorică în Șcheii Brașovului, în „Astra”, an. III (1968), nr. 5. xxx, Documenta Romániáé Historica, vol. I, seria В, Țara Românească, București, 1966. xxx, Documente de arhitectură din România, 9, București, 1964. xxx, Documente de valoare descoperite în arhivele orașului Cluj, în „F.D.”, XXXIX, 1924, nr. 28, p. 5. xxx, Documente istorice care arată lămurit cum că în Regimentul al II-lea românii din Valea Rodnei niciodată n-au fost proprietatea sașilor Bistriței cu drept nominal, ci oameni liberi, ca și sașii bistrițeni, în „F.M.I.L.”, XIV, 1851, nr. 29, p. 227-230, nr. 30, p. 234-236. Doja, D., A Szászvárosi ev. Ref. Kun-Kollegium története, Orăștie, 1897. Dómján, István, A s. Szent-Györgyi ev. ref. államilag segéliezelt székely Mikókolegium története, 1859-1895, în „E.M.”, XV, 1898, p. 406-407. Domokos Pal Peter, Akartam szolgálni (Să-mi slujesc patria), Szent Istvan Társulat, Editura Sf. Ștefan, Budapesta, 1979. Donàth, Regina, Adalékok a XVII. Századi Kolozsvár életéhez az Egyetemi Könyvtár agy kézirata a lápján, ín
„Az Egyetemi Könyvtár évkönyvei - Anale Bibliotecae Universitatis de Rolando Eötvöi nominatae”, 1, 1962, p. 157-170. Dorner, Egon, Volksaufruhr der Gemeinde Neu-Sanktanna (Santana) zur Zeit des östereichischen Absolutismus, în „F.V.L.”, I, 1959, nr. 2, p. 158-163. xxx, Dosar de restaurare a panoului Fecioarei din Biserica Neagră din Brașov, în „B.M.I.”, 1973, nr. 4, p. 61-66. Dozsa, Daniel, Nagyâk (Săcărâmbul), în „Erdély Képekben”, Cluj, 1842-1843, p. 76-80. Dragomir, Nicolae, Din punctul oierilor mărgineni din Săliște și din comunele din jur, Cluj, 1926,65 p. + h., din „Lucrările Institutului de Geografie al Univer sității din Cluj”, voi. II, Cluj, 1926, p. 193-257 + pl. + 2 h. Dragomir, Silviu, Istoria desrobirii religioase a românilor din Ardeal în secolul alXVIII-lea, Editura și Tiparul Tipografiei Arhidiecezene, voi. I, II, Sibiu, 1920-1930. Dragomir, Silviu, Românii din Transilvania și unirea cu Biserica Romei, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1990, p. 71. Dragomir, S., I. Buteanu, prefectul Zarandului în anii 1848-1849, Buc., 1928. 504
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - D Dragomir, Silviu și Sabin Belu, Contribuții la istoria așezărilor românești din Munții Apuseni (sec. XIII-XVI), în „Cumidava”, II, 1968, p. 53-77. Dragomir, Silviu, Ctitorii bisericei din Bârsău, jud. Hunedoara, în „ACMIT”, 1930-1931, p. 139-148. Dragomir, S., Câteva urme ale organizației de stat slavo-române, în „D.R.”, I, 1920, p. 149. Dragomir, Silviu, Documente nouă privitoare la relațiile Țării Românești cu Sibiul în secolele XV și XVI, București, 1927, 79 p. + 8 pl. Dragomir, S., Studii din istoria mai veche a românilor de pe teritoriul diecezei arădene, în „Transilvania”, XLVIII, 1917, p. 25. Dragomir, Silviu, Relațiile Bisericii românești din Rusia în veacul XVII, București, 1912, p. 110-111. Dragomir, Silviu, Vechile biserici din Zarand și ctitorii lor în sec. XIV și XV în „A.C.M.I.T.”, 1929, p. 246-260. Dragomir, Silviu, Un document privitor la proprietatea mănăstirii din HodoșBodrog, în „AIINC”, II, 1924-1925, p. 557-561. Dragomir, Silviu, Contribuții privitoare la relațiile Bisericii românești cu Rusia în veacul al XVII-lea, în „Analele Academiei Române”, Mem,Secț. 1st., tom. XXXIV (1912), București. Draudt, H., Über dedn Ursprung der Burzenländer Sachsen oder Teutschen in Siebenbürgen, în „S.Q.”, III, 1973, p. 205 și urm. Draganu, N., Bârsa, în „Pagini literare”, Arad, I, 1914, nr. 4. Drăganu, Nicolae, Date privitoare la istoria comunei Zagra (Rânduripentru „ Cartea de aur” a bis. gr.-cat. din Zagra), în „Arhiva someșeană”, nr. 9,1928, p. 65-78. Drăganu, N., Din vechea noastră toponimie, Cluj, 1920, p. 1-9, extras din „Dacoromânia”, I,
1920. Drăganu, N., Mihail Halici. Contribuții la istoria culturală a românilor din secolul alXVII-lea, Cluj, 1926. Drăganu, N., Numele proprii cu sufixul -șa, Cluj-București, 1933. Drăganu, N., Pagini de literatură veche (O colecție de cărți populare într-un manuscris din jumătatea a doua a sec. XVIII), în „Dacoromânia”, III, 19221923, p. 238-251. Drăganu, N., Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și onomasticei, București, 1933. Drăganu, N., Vechimea Clujului și a românilor din Cluj, în „Societatea de mâi ne”, VIII, nr. 10 și 11, 1-15 iunie 1931, p. 244-246 și în „Revista Societății Tinerimea română”, iunie, 1931, p. 4-10. Drăgoi, Livia, Palatul Вànjfy din Cluj, în „B.M.I.”, 1970, nr. 4, p. 39-42. Drăguț, Vasile, Arta gotică în România, București, 1979. 505
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-D Drăguț, Vasile, Arta creștină în România, voi. IV, Editura IBMBOR, București, 1985, p. 42-47. Drăguț, V, Biserica din Leșnic, în „S.C.I.A.”, nr. 2, 1963, p. 423-433. Drăguț, V, Biserica din Strei, în „S.C.I.A.”, nr. 2, 1965, p. 299-318. Drăguț, Vasile, Cetatea Sighișoarei, Editura Meridiane, București, 1969. Drăguț, Vasile, Considerații asupra iconografiei picturilor murale gotice din Transilvania, în „B.M.I.”, 1970, nr. 3, p. 15-26. Drăguț, V, Contribuții privind arhitectura goticului timpuriu în Transilvania, în „S.C.I.A.”, 1968, nr. l,p. 45. Drăguț, Vasile, Contribuții privind arhitectura goticului timpuriu în Transilvania, în „Studii și Cercetări de Istoria Artei”, București, 1978, p. 8-13. Drăguț, Vasile, Date noi cu privire la picturile murale medievale din Transilvania, în „S.C.I.Á.”, artă plastică, 1972, nr. l,p. 116-119. Drăguț, V, însemnări despre pictura murală a bisericii fortificate din Drăușeni, în „S.C.I.A.”, 1962, nr. l,p. 180-188. Drăguț, Vasile, O pictură murală laică din Sibiu la 1631, în „S.C.I.A.”, 1962, nr. 2, p. 394-603. Drăguț, Vasile, Pictura bisericii din Sânta Marie Orlea, cel mai vechi ansamblu mural din țara noastră, în „B.M.I.”, 1971, nr. 3, p. 61-74. Drăguț, Vasile, Picturile bisericii din Gura Sada, în „B.M.I.”, 1972, nr. 2, p. 63-66. Drăguț, V, Picturi murale exterioare în Transilvania medievală, în „S.C.I.A.”, 1965, nr. l,p. 84-85, 88 și 93-98. Drăguț, V, Picturi de prerenaștere italiană din țara noastră, în „Arta plastică”, 1963, nr. 9. Drăguț, V, Restaurarea picturilor murale de la Ghelința, în „B.I.”, 1973, nr. 4,
p. 45-54. Drăguț, Vasile, Un portret necunoscut al lui Mihai Viteazul. însemnări privind biserica din Ocna Sibiului, în „B.M.I.”, 1972, nr. 4, p. 60-62. Drăguț, Vasile, Un zugrav din Transilvania secolului alXV-lea: Ștefan de la Densuș, în „S.C.I.A.”, 1966, nr. 2, p. 233-245. Drimba, Vladimir, Diaconul Coresi - Tâlcul Evangheliilor și Molitfelnicul româ nesc, Editura Academiei Române, București, 1998. Drulă, Gh., Protocolum pentru însemnarea marților pe seama bisericilor neunite din Paloș, în „Revista istorică română”, XV, 1945,1, p. 24-34; II, p. 225-226. Dudaș, Florian, Icoane pictate pe lemn de la începutul secolului XVIII identificate în Zarand, în „M.B.”, 1973, nr. 10-12, p. 718-720. Duldner, Michail und Johann, A us der Vergamgenheit und Gegenwart der sächsis chen Gemeinde Radeln, Sighișoara, 1882, 15 p. Dumiter, Aurelia-Florina, Clima și topoclimatele orașului Oradea, Editura Uni versității din Oradea, Oradea, 2007. 506
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - E Dumitrașcu, Ion, Mariana Maximescu, O istorie a Brașovului, Editura Phoenix, Brașov, 2001. Dumitrașcu, N.I., Praid. Sat într-un ținut săcuizat, Biblioteca Astra, որ. 23, Sibiu, 1936, LV+ 86 p. Dumitrașcu, Sever și George Togan, Cimitirul de la Boaria, în „M.B.S.C.”, 18, 1974, p. 93-107. Dumitrașcu, Severin, Oradea 860 sau 900 de ani de la prima atestare documen tară?, în „Crișana”, 24 aprilie 1971. Dumitrescu, Al. T., Un cântec de demult, în „Semănătorul”, I, 1902, vol. II, nr. 30, p. 61-62. Dunăreanu, Elena, Calendarele românești sibiene (1793-1970), Sibiu, 1970, 256 p. + 36 pl. Dunăreanu, Elena, Presa românească sibiană (1851-1918), Sibiu, 1969, 102 p. Dus, László, Nagyvárad multijából, în „Szabadság”, Oradea, aprilie-mai, 1887, p. 83 și urm. Duțu, Alexandru, Cărțile de înțelepciune în cultura românească, Editura Acade miei, București, 1972. Duvowy, Erich, Sighișoara, un oraș medieval, București, 1957, 196 p. Duzinchievici, Gh. - Evdochia Buta și Herta Gundivson, Inventarul protocoalelor primăriei Sibiu, 1521-1700, București, 1958. Duzinchievici, Georg, Zur Geschichte des Staatsarchiv von Hermannsatadt, în „F.L.V”, I, 1959, nr. 2, p. 75-96. E Eber, László, Erdélyi szobrászati emlékek, ín „Művészet”, VIII, 1909, p. 177 și urm. Economu, Const., H., Alba Iulia. Itinerar turistic, Alba Iulia, 1939, 80 p. Economu, C., Viața culturală a orașului Alba Iulia până la 1700, în „Apullum”, I, 1939-1942, p. 228-247. Edroiu, Nicolae, Două izvoare narative despre atacul țărănesc din 1784 asupra Devei, în „Sargetia”, VI, 1969, p. 81-86. Efremov, Alexandru,
Trei icoane maramureșene expuse în străinătate, în „Revista muzeelor”, III, 1966, nr. 2, p. 172-174. xxx, Egy Szatmári civis emlékiratai, Carrajz Szatmàr-Németi vàross multijából 1790-1872, Satmar, 1893, 146 p. Eichorn, A., Die Fleischer, în „M.B.S.M.”, III, 1938, p. 128-141. Eichorn, A., Die Zinngiesser, în „M.B.S.M.”, p. 16-32. Elefterescu, Em., Biserica română din orașul Hunedoara, în „Glasul mon.”, 1935, p. 434. Elefterescu, E., Cisnădia și Rășinari, în „Răsăritul”, XIX, 193 7, nr. 10-11, p. 14 -15. 507
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊E Elefterescu, Em., Orașul Sebeș, în „Răsăritul”, XIX, 1936, nr. 8-9, p. 11-12. Elefterescu, Em., Orașul Oradea, în „Răsăritul”, XIX, 1937, nr. 5, p. 9-11. Elefterescu, Em., Orășelul Miercurea, în „Răsăritul”, XIX, 1937, nr. l-2,p. 16-17. Elefterescu, Em., Orășelele Dumbrăveni șiBiertanul, în „Răsăritul”, XIX, 1937, nr. 3-4, p. 15-16. Elefterescu, Em., Vînțul de Jos, în „Răsăritul”, XIX, 1938, nr. 17-18. Elek, Jakab, Segesvári Bálint Kràmikja, 1606-1654, ín „Erd. Tört. Adatok”, IV, 1862, p. 157-218. xxx, Emlékfüzet a Marosvasarhelyi unitárius templomfelszentelési ünnepségeiről, Odorhei, 1930, p. 167-246 (extras). Enghel, Oradea, Editura Meridiane, București, 1964, 56 p. Entz, Géza, A Gyulafehérvári székesegy-haz, Budapesta, 1958, 250 p. + 48 tabi. Entz, Géza, A középkori magyarországfolfestészetének bizanczi kapeslatairol, ín „Müvészetörténeti Ertesito”, 1967, nr. 4, p. 245-249. Entz, Géza, A Farkas utcai templom, Cluj, 1948, 50 p. + 3 planșe. Entz, Géza, A középkori székely müvézet kérdései, în „E.T.F.”, 1943, nr. 162. Entz, Géza, A szekelyvarhelyi romai katolikusplébamiatemplom, Cluj, 1943 și în „Közlemények”, III, 1943, p. 99-112. Entz, Geza-J. Sebestyen, A széki reformatus templom, Cluj, 1947. Erbiceanu, C., Tetraevanghelul diaconului Coresi, în „B.O.R.”, XII, 1888-1889, p. 380-382. Erdélyi, Imre, Szatmàr vármegyeföldrajza Szülöföldismertetes. Szatmár vármegye és Szatmár varos térképeivel, ed. a III-а, Satu Mare, 1893, 59 p. + 2 h. xxx, Erdélyi Országgyűlési Emlékék, V, Budapesta, 1879, p. 14-21. xxx, Erdélyorszagi papai Követekjelentései Vili.
Kelemen idejéből, 1592-1600, Budapesta, 1909. Erhard, Antoni, Die mittelalterliche Stadtfestung Kronstadt im Kreuzigungfresco der Schwarzen Kirche, în „F.V.L.”, 8, 1965, p. 59-61. Eros, János, A Kovàznai rovàsiràsos mestergerenda, in „Aluta”, 1970, vol. I, p. 413-415. Eröss, Josef, Siedlungsgeschichte der Háromszék, în vol. „Emlékkönyv a Székely Nemeti Muzeum”, Sf. Gheorghe, 1929, p. 123-138. xxx, Errinerungsblätter zur 200 Jahrfeier der Einwanderung der „Landler” in Neppendorf2 september 1734/2 september 1934, Sibiu, 1934, 79 p. Eszterhàzy, János, A Koloszvàri boldog Aszzomiròl címzett domonkosok, jelenleg ferencziek egyhazának történeti és építészeti leírása, ín „Magyar Sion”, IV, 1866.
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - F F Fàbian, Arad vármegye, Buda, 1835. Fabini, Hermann, Atlas der siebenburgisch-sachsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, I, Sibiu, 1998. Fabini, Hermann, Universul cetăților bisericești din Transilvania, Editura Monu menta, Sibiu, 2009. Fabini, Hermann, Restaurarea portalului romanic al bisericii evanghelice din Rotbav, în „B.M.I.”, 1971, nr. 1, p. 69-72. Fabini, Hermann, Studiu privind restaurarea turnului locuință de la primăria veche din Sibiu, în „B.M.I.”, 1972, nr. 1, p. 23-29. Fabritius, August, Festschrift zum 90jährigen Bestehen des Kronstadter ev. Schulfondveieins von 1843-1933, Brașov, 1933, 19 p. Fabritius, Karl, Beiträge zur Kirchengeschichte Siebenbürgens unter Kaiser Karl VI, în „A.V.S.L.”, 1, 1853, p. 238-269. Fabritius, Karl, Bilder aus der Innern Geschichte Hermannstadts in der ersten Hälfte des 18 Jahrhunderts, în „A.V.S.L.”, VI, 1863, nr. 1, p. 1-27. Fabritius, Karl, Das Testament des Schönberger Plebans Mattheus von Reps aus dem Jahre 1502, în „A.V.S.L.”, 1875, nr. 2, p. 373-378. Fabritius, Karl, Der Brand Schäsburgs im Jahre 1676, în „A.V.S.L.”, S.N., I, 1853, p. 220-237. Fabritius, Karl, Die Ali Pascha-Stener und die Schäsburger, în „A.V.S.L.”, 1879, p. 84-104. Fabritius, August, Die alte Kronstädter Rossmäerkter Nachbarschaft, Brașov, 1927, 19 p., in „Kronstadter Zeitung”, nr. 148-149 din 1927. Fabritius, K., Die Einnahme und Plünderung Schässburgs 1601/2, in „Säcsischer Hausfreund”, 1858. Fabritius, Karl, Die Schässburgen Chronisten des 17 Jahrhunderts in Fontes Re rum Austriacarum Scriptores, IV, Viena, 1864, p. XVIII-
XXI și LXV-LXXI. Fabritius, K., Vázlatok az erdélyi százok ipari tevekenysegeröl az 1595-1605-iki hadi években, fotekintettel a nagyszebeni müötvösségue, în „A.E.”, 1879, p. 60-69. Fabritius, K., Zwei Funde in der ehemaligen Dominikanerkirche zu Schässburg, în „A.V.S.L.”, V, 1861, nr. 1, p. 1-40. Faragó, László, A reformatio Kezdete Hunyadmegyében, în „H.T.E.”, 1902, fase. 2-3, p. 53-56. Farkas, Traian, Istoria gimnaziului gr cat. deBeiuș (1828-1895), Beiuș, 1896 (și în 1b. maghiară). Faur, Viorel, 140 de ani de la înființarea liceului „Samuit Vulcan” din Beiuș, în „Rev. de pedagogie”, 1968, nr. 11, p. 100-102. 509
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - F Fauru, Meletie, Sânțirea bisericei din Moneasa, în „B.S.”, 1882, p. 238-239. Feneșan, Costin, Un manuscris ardelean din a douajumătate a secolului alXVII-lea, în „A.M.N.”, 8, 1971, p. 603-605. Ferencz, Irma, Date cu privire la dezvoltarea picturii în orașul Arad și împrejurimile sale în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în „Ziridava”, II, 1968, p. 46-47. Ferenczi, Alexander, Das Dominikaner kloster auf der Burg Kecskés und Graf JosefKémény, în „S.V.”, 1935, p. 332-335. Ferenczi, Alexander, Der alte deutsche Name von Gross Enyed (Strassburg), ín „S.V.”, 1934, p. 58-59. Ferenczi, Alexander, Die „via Erdeolleo ut voccata” urk 1594 von Sacadat ist kein „Erdélyi-ut, în „S.V.”, 1937, p. 301-304. Ferenczi, AL, Raport asupra unor escursiuni arheologice în jud. Trei Scaune, în „A.C.M.I.T.”, 1926-1928, p. 243. Ferenczi, G. - Șt. Ferenczi, Cercetări de topografie arheologică în bazinul superior al Tárnavei Mari, în „M.C.A.”, 10, 1973, p. 349-350. Ferenczi, Sándor, A székelyderzsi honfoglàskori sir, în „Székelység”, որ. 11-12, 1933, p. 100-106. Ferenczi, Sándor, Az egykori Kászonszék régészete a Köszöni székelyek letelepülése és eredete, Cluj, 1938, 92 p. Ferenczi, Zoltan, A Koloszvári színezet és színház története. Kindja a Koloszvari színezet százévesjubileumát rendező bisattsag, Cluj, 1897, VI + 539 p. Ferenczi, Zoltan, Kalòszvàrtàl, Petrazsénig, ín „Erdélyi Hirado”, 1,1888, որ. 129. xxx, Festigiaminti per il 150 aniversario di una scuola magistrale Cattolica di Oradea, în „Ľllustrazione Vaticana”, 1-15 sept. 1934, p. 771. xxx, Festegiamenti officiali i
popolari in Transilvania, în „ĽObservatore Romano”, 18-19, VI, 1934, p. 3. Fetzer, J.F., Régifatemplomok Szilágy megyeben, în „A.E.”, XVI, 1896, p. 243-248. Fildwalsky, J., Mineralogia magni principālus Transilvaniae, Cluj, 1767, p. 45. Filimon, Aurel, Palatul cultural din Târgu Mureș, în „Boabe de grâu”, II, 1931, nr. 2, p. 98-104 cu 13 figuri. Filimon, Ion (Olimpiu Boitoș), Clujul pitoresc, stiluri arhitectonice, monumente și aspecte, în „Gazeta ilustrată”, I, 1932, nr. 3, II, 133, nr. 1-4. Filipașcu, Al., Descrierea întâmplărilor de la începutul revoluției din anul 1848 și 1849 înprotopresbiteratulHălmagiului, în „Transilvania”, 1943, p. 44-61. Filtach, E., Geschichte deutschen Theatres in Siebenbürgen, în „A.V.S.L.”, XXI, 1888, որ. 3, p. 515-590; XXII, 1890, որ. 2, p. 287-354. Finály, Henrik, A Kaloszvári ötvös-ezek XV-sz pecsétnyomója, în „E.M.”, XIV, 1897, p. 49 (din 1473). Finay, H., Régészeti uj Eletek Kolozsvárt, ín „E.Μ.”, XII, 1895 p. 400-402. 510
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - F Fini, Nicolae, Date noi privitoare la istoricul bis. Sf. Adormiri (Biserica cu lună) din Oradea, Oradea, 1935. Fini, Nicolae, Biserica „Sf. Adormiri” din Oradea (Biserica cu lună). Date noui, în „Legea românească”, 1935, nr. 21, p. 186-189; nr. 22, p. 195-197; nr. 23, p. 205-206. Fini, Nicolae, Date și documente cu privire la biserica ortodoxă din Oradea Mare, Arad, 1909. Fim, Nicolae, Date și documente cu privire la istoricul școalelor române din Bihor, Arad, 1910. Fim, Nicolae, Din trecutul bisericii-catedrale ort. rom. din Oradea. Focul din 1836, în „Legea românească”, 1934, nr. 13, p. 114-115. Fim, Nicolae, Elementul românesc în conducerea orașului Oradea, 1700-1850, Oradea, 1940, 30 p. Fim, Nicolae, Fost-a Efrem Banyanin episcop al Orăzii?, în „Legea românească”, 1935, nr. 19, p. 165-168. Fim, Nicolae, Monografia bis. „Sf. Adormiri” (Biserica cu lună) din Oradea, Oradea, 1934, 174 p. Fim, Nicolae, Oradea Mare, „Biblioteca orașelor noastre”, București, 1924, 111 p. + 2 hărți. Fischer, G., Geschichte des Bistritzer evanghelischen Gymnasiums A.B. bis zum Jahre 1762, Bistrița, 1896. Fischer, G., A us dem Innerleben des Bistritzer Kapitels im Anfang des 18 Jahrhun dert, Bistrița, 1887, 48 p. Fleşer, Gheorghe, Biserica de lemn „ Cuvioasa Paraschiva ” din Vingard un mo nument în ruină, în „Apulum”, ХХХѴПІ/2001, p. 17-22. Florea, Lucian, Ortodocșii din Brașov în lupta cu uniația, în primajumătate a seco lului alXVIII-lea, în „Glasul Bisericii”, XXVII (1968), nr. 9-10, p. 991-1003. Florent, Simon, Csatolmányok a Kiràlyfoldi Szelistye és Tàlmacs
fiokcszékek Kérvényéhez Erdélyben, Buda, 1861. Florescu, Florea, Vidra, un sat de moți, în „Sociologia românească”, II, nr. 78, p. 299-306. Florescu, Florea, Jețurile unei biserici din Țara Moților, mijloc de a surprinde ierarhia din sat, în „Sociologia românească”, III, nr. 1-3, p. 45-47. Florescu, Florea, Vidra, un sat de moți negustori și meșteșugari ambulanți, în „Biblioteca de Sociologie, Etică și Politică”, vol. V, p. 86-172. Fludarovics, Zsigmond, AdatokNagy-Kàroly monographiajàhòz, în „Szatmârmegyei Kàzlòny”, iul. 1887, p. 43 și urm. Focșăneanu, I., Monumentul de la Densuș, în „Arhitectura R.P.R.”, 1963, nr. 3, p. 58-59. 511
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - G Fodor, Ferenc, Az elemsadort falu, Budapesta, 1942, 260 p. + planșe. Fodor, Ferenc, Szatmar (Egy török es Kuruckori végvár életrajga), în „H.K.”, 1956, nr. 3-4, p. 63-116. Fodor, István, Marosvasarhelyi színi élete. A Marosvasarhelyi színészet történetére vonatkozó dokumentumokgyüteménye, Târgu-Mureș, 1933, 130 p. Fodor, István, Régi, nevezetes epülek es intézmények, ín „Krónikás Füzeytek”, 1937, nr. 1. Folbert, Otto, Gotik in Sibenbürgen. Der Meister des Mediascher Altars und seine Zeit, Wien-München, 1973. Folbert, Otto, Mediaseli, in „Volk im Osten”, IV, 1943, nr. 10, p. 70-79. Foltin, János, Zayii és Zàsty, în „T.R.E.K.”, 1884, p. 25-28. Fotino, George, Un document inedit privitor la școala din Golești, întemeiată în 1826, în „Revista Pedagogică”, nr. 6 (1968), p. 38. Fraknoi, Vilmos, Váradfelszabadítása, 1692-ben és XII. Inczepàpa, Roma, 1892. Prezentarea lui B.F. ín „Szabadság”, 1892, p. 580-582. Frau Kland, Colville, Travels to andfrom Constantinople in the years 1827 and 1828,1, Londra, 1829,p. 14-15. Frențiu, Valeriu-Traian, Noi consacrări de biserici, în „Vestitorul”, nr. 21/1 no iembrie 1937, p. 187-188. Furnică, D.Z., Din trecutul românesc al Brașovului. Documente comerciale, 17411860, București, 1937, IV + 236 p. + 9 pl. Furtună, Dumitru, O traducere a dascălului ardelean Ioan Duma, în „Revista istorică”, 1915. G Gaal, Jenő, Arad v.m. és város Közgazdasagi, Közigazg- és Köznüiv allapotamak leírása, Arad, 1898. Gaal, Jenö, Aradvàrmegye és Arad szabad Királyi város Közgazdasági, Közigazgatási és Közművelődési állapotának leírása, Arad,
1898, XI + 718 p. Gabnay, Ferencz, A solymosi varom, ín „Delm. Közlöny”, nov. 1887, p. 261 și urm. Gabor, Ioan, Axente Sever. Carte deschisă de istorie, cultură și legende, Sibiu, 2002. Gal, Ladislas, L’architecture religieuse en Hungarue du XI-е an XIII-е siècle, Paris, 1929, XV + 300 p. Galiș, Petru și Zoia Galiș, Școală veche-n sat străvechi, 140 de ani de la atestarea documentară a învățământului cizerean, Editura Școala Noastră, Zalău, 2007. Gaster, Moises, Chrestomație română, voi. I-II, București, 1981. Gaster, Μ., Tetraevanghelul Diaconului Coresi din 1561, Imprimeriile Statului, București, 1929. 512
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ G Gatląjai Garove Làszlô, A bánsági bolgároknak hajdani mostani állapotuk, ín „Tudományos Gyütemény”, XXI, vol. VIII, 1837, p. 27-65 și vol. IX, 1838, p. 3-19. Gavrighian, Gr., Denumiri românești în Ardeal, în „Ani”, II, 1937, vol. II, p. 88. Gavrighian, Gr., Armenii în orașul Elisabetopol din Transilvania, 3 voi., Viena, 1893-1904. Gazdovits, Nicolae, Istoria armenilor din Transilvania (de la începuturi până la 1900), Editura Ararat, 1996. Găvănescu, Ed. L, Un document românesc de la 1784. Protopopul Gavril al Butenilor către episcopul Petru Petrovid al Aradului, în „Hotarul”, III, 1936, nr. 7-8, p. 115-116. Găvănescu, Ed. L, Ioan Monorai: Scurtă cunoștință a lucrurilor Dachiei. Câteva fragmente precedate de un studiu introductiv, Sibiu, 1939, p. 23 și urm., în „AARMSI”, s. III, t. XXI, mem. 16. Găvănescu, Ed. L, Figuri arădene, în „Hotarul”, I, 1933, nr. 8, p. 3-6; nr. 9-10, p. 20-23. Găvănescu, L, Mărturii românești din eparhia Aradului în veacul al XVIII-lea, Arad, 1940. Găvănescu, Ed., O convocare - sinodul de la Chișineu-Criș, în „B.S.”, 1945, nr. 8 (din 1849). Găvănescu, Ed. L, Sate arădene. Satul Chișineu,1781, în „Hotarul”, II, 1934, nr. 3, p. 4-5. Găvănescu, Ed. L, Ședințele din 1849 ale Consistoriului Eparhiei arădene. Câteva informațiuni, în „Hotarul”, III, 1936, nr. 1, p. 3-6. Georg von Hermann, Verhältniss der Stadt Cronstađt gegen die umliegenden Dörfen, în „S.Q.”, VII, nr. 4, p. 288-290. Georgescu, Ioan, Studiu istorico-geografic asupra orașului Carei, în voi. „Școala sătmăreană”, Satu Mare, 1972, p. 46-60. Georgescu, L, Școala
normală româno-unită din Oradea. Un veac șijumătate de la întemeierea ei, în „Boabe de grâu”, V, 1934, p. 449-472. Georgescu, L, Satul mieu (Un sat din Ardeal), 1920. Georgescu, I., Satul meu. Fragment, în „Transilvania”, LII, 1921, nr. 1-2, p. 43-49. Georgescu, Vlad, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre, ediția a III-а, Editura Humanitás, București, 1992. Georgie Lazar de Porcarețiu, Clădirea bisericei r. gr. c. din Pomi, comitat Satu Mare, distr. prot. Somesian diec. Oradei Mari, în „Sionul românesc”, 1866, p. 30-31. xxx, Geschichte der Pfarrkirche Hermannstadt, Sibiu, 1839, 134 p. xxx, Geschichte des ungarischen Reiches und seiner Nebenländer, III, Halle, 1801, p. 41-47. 513
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ G Gere, Ferecz - Mihály Katona, A Nagy-Szalontai gymnasium története 200 éves muljarol, SalontaMare, 1896, 118 p. Gergely, Béla, Kalotaszeg névntos helynevei, Cluj, 1943, 27 p. Gergely, Eugen, Türeni: studio monographie, Editura Casa Cărții de Știință, ClujNapoca, 2002. Gergely, Eugen, Potaissa-Turda, Turda, 2001. Ghelase, L, Din trecutul economic-comercial al Brașovului și al împrejurimilor, Brașov, 1931, 16 p., extras din „Viața săceleană”. Ghelase, Ion, însemnări vechi din cartea de danii a Bisericii „ Sf. Nicolae ” din Baciu-Săcele, în „Ț.B.”, 1932, nr. 6, p. 533-537. Ghenadie, Ilie, Mănăstirea Bezdin (Banat), în „R.I.S.B.C.”, V, 1937, nr. 10-20, p. 17-23. Gheorghe Chende-Roman, Dicționar etimologic al localităților dinjudețul Sălaj, 2006. Gheorghiu, Aurel, Biserica de lemn din Săngeorzul Năsăudului, în „Μ.A.”, 1966, nr. 1-3, p. 160-169. Ghergariu, Leontin, Meșterii construcțiilor monumentale de lemn din Sălaj, în AMET, 1971-73, Cluj, p. 255-273. Ghergariu, L., Zalăul. Schiță monografică, Zalău, 1926, 96 p. + 1 planșă. Gheție, Ion, Coresi și Reforma în lumina unor cercetători noi, în „Studii și cercetări lingvistice”, an. VIII (1967), nr. 2. Gheție, Ion, Câteva precizări cu privire la datarea Catehismului lui Coresi, în „Studii și cercetări lingvistice”, XVII, 1966, nr. 5, p. 547-553. Gheție, Ion, Alexandru Mareș, Diaconul Coresi și izbânda scrisului în limba ro mână, Editura Minerva, București, 1994. Gheție, Ion, Începuturile scrisului în limba română - contribuii lingvistice și filologice, Editura Academiei, București, 1974. Gheție, Ion,
Alexandru Mareș, Originile scrisului în limba română, Editura Știin țifică și Enciclopedică, București, 1995. Gheție, Ion, Istoria limbii române literare, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978. Gheție, Ion, Unde s-a tradus întâia Cazanie coresiană?, în „Limba română”, XIX, 1970, nr. 2, p. 121-127. Ghibănescu, Gh., Inscripții, în rév. „I. Neculce”, III, 1923, p. 169. Ghibu, Onisifor, Școala românească din Transilvania și Ungaria, București, 1915. Ghibu, Onisifor, Contribuții la istoria școalelor noastre, în „Transilvania”, 1911, p. 34-35. Ghibu, Onisifor, Un semicentenar, în „Luceafărul”, 1913, p. 812-814. Ghika-Budești, N., Evoluția arhitecturii din Muntenia, în „B.C.M.I.”, XXIX, 1936, p. 61. 514
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ G Ghimicescu, Const., Mănăstirea Bodrog, în „România de Vest”, 10 febr., 1939. Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bu curești, 1996. Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bu curești, 2000. Ghindea, Teodor și Nicolae Lateș, Monografia Gurghiului, Tg. Mureș, 1971,190 p. Ghițan, Teodor, Expulzarea populației armenești din Bistrița, cu ocazia epidemiei de ciumă din 1712, în „File de istorie”, II, Bistrița, 1972, p. 117-127. Ghițan, Teodor, Istoria comunei Borgo-Bistrița de popa Vasile Pavel, în „A.S.”, որ. 23, 1938, p. 469-475. Ghițan, Teodor, Contribuțiuni la istoricul Văii Bârgăului, în „A.S.”, nr. 25, 1939, p. 426-434. Giuglea, Gh., Cazania protopopului Popa Patru din Tiand (Bihor). Manuscris, în „Dacoromânia”, I, 1920-1921, p. 356-359. Giuglea, G., Μ. Homorodean și I. Stan, Toponimia comunei Rău de Mori (Țara Hațegului), în „Fonetică și dialectologie”, V, 1963, p. 41-68. Giuglea, G. - V. Țâra, Toponimice românești din Munții Apuseni (Băișoara, Săcel, MunteleSăcelului), în „Analele Univ. Timișoara”, filologie, IV, 1966, p. 197-219. Giura, Lucian, Sadu. File de istorie, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003. Giurescu, C. Constantin, I. Dobescu, Documente și regește privitoare la Constantin Brâncoveanu, București, 1907. Giurescu, Dinu C., Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și până azi, Editura Albatros, București, 1971. Giurgiu, Emil, Sighișoara, Editura Sport-Turism, București, 1982. Giurgiu, Natalia, Conscripțiile urbariale ca izvoare demografice, în „Revista
statistică”, XVI, 1967, nr. 11, p. 46-52. Gàlea, A., Conscriereapreoților, 1720-1723, în „M.A.”, 1959, nr. 1-2, p. 61-63. Gàlea, Andrei, preot, O ctitorie a lui Matei Basarab în Ardeal, în voi. „Omagiu I.RS.S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului la 20 de ani de arhipăstorire”, Sibiu, 1940, p. 423-425. Gàlea, Andrei, preot, O ctitorie a lui Matei Basarab din anul 1653. Preoții și credincioșii ei în lumina unui document recent descoperit, în „M.A.”, III, 1958, nr. 1-2, p. 87-96.' Gàlea, Andrei, preot, Pomelnicul ctitorilor bisericii din Porcești (r. Sibiu), scris la 1780, în „M.A.”, VI, 1961, nr. 7-8, p. 481-483. Gàlea, Andrei, Plângerea preoților uniți din Boița (r. Sibiu) contra protopopului Ioan Piuariu din Sadu, în „M.A.”, IV, 1959, nr. 11-12, p. 859-862. Gàlea, Andrei, Zece documente inedite desprefosta mănăstire de lângă Săcădate, jud. Sibiu, în „Μ.A.”, 1968, nr. 8-9, p. 707-714. 515
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - G Gândilă, Cecilia, Раиса. Vatră de istorie și legendă, Editura Bucura, Sibiu, 1997. Gligan, Vaier, Valea Arieșului în imagini. Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2006. xxx, Glosele Bogdan, text stabilit, studiu filologic, studiu lingvistic și indice de Magdalena Georgescu, în xxx, „Texte românești din secolul al XVI-lea”, coordonator Ion Gheție. Glück, Μ., G. Kovach și Dörner, Contribuții noi cu privire la răscoala populară din 1514, în „Studii și materiale de istorie medie”, vol. II, 1957, p. 431-448. G.M., Binecuvântarea bisericii diin Sebeș-Alba, în „T.R.”, 1960, nr. 29-30, p. 3. G.M., Domeniul din Giriotu și Feiurdu al călugărilor basiliți din Blasiu, în „Sionul românesc”, 1866, p. 259-260. Goean, Sim., Monografia comunei Feiureni din județul Clujului, Cluj, 1939. Godea, Ioan, Biserici de lemn din județul Arad, Editura Scara, 2007. Godea, Ioan, Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Editura Meridiane, București, 1996. Godea, Ioan, Monumente de arhitectură populară din nord-vestul României, voi. 1. Biserici de lemn din zona Barcău-Crasna, 1972. Godea, Ioan și Horia Medeleanu, Biserici de lemn din Arad, Editura Brumar, Timișoara, 2009. Godea, Ioan, Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Valea Crișului, în „Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn”, Oradea, 1978, p. 215. Goia, Eugen, Moțul Simeon Pantea - participant la răscoala lui Horea și editor de cărți populare și cărți de cult, în „Μ. A.”, 1970, nr. 7-9, p. 696-698. Goia, loanAugustin, Zona Etnografică Meseș, Editura
Sport-Turism, București, 1982. Goldenberg, S., Der Südhandel in den Zallrehnungen von Sibiu (Hermannstadt), im 16 Jahrhundert, ín „Revue des etudes sud-est europeennes”, tom. II, 1964, որ. 3-4, p. 385-421. Goldenberg, S., Despre vama (vigésima) Sibiului în secolul al XVI-lea, în „Acta Musei Napocensis”, II, 1965, p. 673-677. Goldenberg, S., Kaloszvâr Kereskedelne a XVI szazadban, în voi. „Emlékkönyv Kelemen Lajos születésémek 80 évferdulajara”, București, 1957. Goldenberg, S., Clujul în sec. XVI. Producția și schimbul de mărfuri, Buc., 1958, 451 p. Recenzia lui Fr. Pali, în „A.I.I.C.”, tom. III, 1960, p. 3 70-3 73. Goldenberg, S., Moara de hârtie din Sibiu în secolul alXVI-lea, în „Studii”, XIII, 1960, nr. l,p. 113-118. Goldenberg, S., Contribuții la istoria Bistriței și a Văii Rodnei la începutul seco lului al XVI-lea, în „S.U.B.B.”, 1960, fase. I, p. 59-77. Goldenberg, S. și S. Belu, Postăvăritul din Brașov în secolul alXVI-lea, în „R.A.”, X, 1967, nr. 2, p. 165-180. 516
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ G Goldenberg, S. și S. Belu, Registrulproducției și comerțului cu postav de la Brașov din 1576-1582, în „A.M.N.”, II, 1969, p. 565-576 (continuare de la articolul din „Rev. de arh.”, 1967); vezi și „A.M.N.”, IV, 1967, p. 127-151. Gologan, N.V.G., Cercetări privitoare la trecutul comerțului din Brașov, București, 1928,222 p. Göllner, Carl, Ein seltener italienischer Druck über das Grossfener in Kronstadt im Jahr 1689, ín „Dejutesche Forschung im Südosten”, III, 1944, nr. 2, p. 355-357. Gölner, Carol, Siebenbürgische Städte im Mittelalter, București, 1971. Gölner, Carol, Der „scahwarze Tod” in Hermannstadt und Kronstadt im 18 Ja hrhundert, ín „Volkszeitung”, 27-X-1964. Gölner, Carol, General Bem in Hermannstadt und Kronstadt, in „Hermannstadter Zeitung”, ll-IV-1969, p. 65. Göllner, Carol, Bemerkungen zur Geschichte des Theaters in Hermannstadt und Kronstadt, in „Volkszeitung”, 26-VII-1962. Göllner, Carl, Refugiații din Țara Românească la Sibiu în anul 1821. Flüchtlinge aus der Walachei in Hermannstadt im Jahr 1821, în „Studii și comunicări”, Muzeul Brukenthal, 1956, որ. 1, p. 13-63. Gölner, Carol, Siebenbürgische Städte im Mittelalter, București, 1971. Goma, Paul, Gherla, Editura Humanitás, București, 1990. Gönczi, Lajos, A székely - udvarhelyi ev. Ref. Kollegium múltja és jelene, in „Századok”, 1897, p.72-73. Görög, Joachim, A Csík, Gyérgyo és „székely” nevek eredete, Gergyaszentmiklós, 1914, 12 p. Görög, Ferenc, dr., A szászvárosi ref. Kun-kollegium emlékkönyve, Cluj, 1925, 207 p. + 10 planșe. Gorove, László Gattàjai, A nagyváradi deák püspökségnek
vaskői uradalmához tartozó Kalugyer helység határábanfekvö dagadóforrás és utazásnak leirasa, in „Tuchomàniàs Gyűjtemény”, VII, 1836, p. 84-96. Grad, Cornel și loan Oros, Absurdul războiului și supraviețuirea prin refugiu epistolar, în universul „de acasă": jurnalul versificat „Din război” (20. V26.XI.1942) al diacului Petru Fodoca din Cizer, județul Sălaj, în „AMP”, XIX, 1995, p. 359-400. Grama, Gh., Ctitoriile din Ardeal ale lui C. Brâncoveanu, teză de licență, Institutul Teologic București, 1934. Grandjean, Wolfgang, Die Anfänge der Hermannstädter Propstei im Spiegelpäpst licher Urkunen, ín „Zur Rechts - und Siedlujgsgeschichte der Sibenbürger Sachsen”, 1971, p. 269-276. 517
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ G Grandpierre, Edith, A Koloszvàri Szent- Mihály - templom története és épiitészete, 1349-tölpapjainkig, Ciuj, 1936,47 p. + 9 planșe, din „E.M.”, 1936, p. 19-60. Prezentare în „U.J.”, 1936, p. 140. Graser, Andreas, Ueber die Erbaunungzeit der Mediascher Stadt oder Kingmanern, în „A.V.S.L.”, 1853, nr. l,p. 197-200. Greceanu, E. și Ioana Panait-Cristäche, Biserici românești din r. Alba Iulia, în „Μ.A.”, 1966, որ. 4-6, p. 327. Greceanu, E. și Ioana Panait-Cristache, Alte biserici românești din r Alba Iulia, în „M.A.”, 1966, nr. 11-12, p. 721-727. Greceanu, Eugenia, Date noi asupra bisericilor românești cu absidă dreptunghiu lară din regiunea Hunedoara, în voi. „Monumente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, II, 1967, p. 159-161. Greceanu, Eugenia, Die mittel alterlichen Baudenkmäler der Stad Mediaseli, Editura Meridiane, București, 1971. Greceanu, Eugenia, Monumente medievale din Mediaș, Editura Meridiane, Bu curești, 1971. Greceanu, E., Pătrunderea influențelor de tradiție bizantina, în „S.C.I.A.”, 1972, որ. 2, p. 205-207. Greceanu, Eugenia, Tipologia bisericilor de lemn din zona centrală a Transilvaniei, în „Monumente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, București, 1969, p. 55-57, 59-61. Greceanu, Eugenia, Țara Făgărașului, zonă de radiație a arhitecturii de la sud de Carpați, „B.M.I.”, 1970, nr. 2, p. 39 și urm. Greceanu, Eugenia, Țara Făgărașului, zonă de radiație a arhitecturii de la sud de Carpați, în „R.I.”, 1922, p. 34 și urm. Grecianu, D. Șt., Contele Nicolae Rosetti, București, 1903. Greceanu, E. și O. Velescu, Restaurarea
halei vechi din Brașov, în „Monumente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, București, 1964, p. 115-168. Greceanu-Panait, Biserici -Alba Iulia, în „Μ.A.”, 1966, p. 318. Grecu, Dan-Simion, Date istorice despre situația Ardealului de nord (sep. 19441945), în „Buletinul Cercului de Studii al Istoriei Poștale din Ardeal, Banat și Bucovina”, an. XIV, nr. 1. Grecu, Ioan, Burglos și Strassburg, în „Dacia istorică”, 1938, nr. 1, p. 33-34. Grecu, Ion, Sovata, în „Dacia istorică”, II, 1938, p. 81-83. Grecu, Ion, Șibot, în „Dacia istorică”, II, 1938, p. 79-81. Grecu, Florina, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Robert Dobre, Podișul Transil vaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Editura Universității din București, 2008. 518
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ G Grecu, Victor (coord), Săliștea Sibiului, străveche vatră românească, Editura Astra, Sibiu, 1990. Greissige, Chr. von, Heilige Reden in der Cathedralkirche zu Kronstadt am tage der Einweihung das daselbst neu erbauten grossen Orgel gehalten 17 April 1839 vom Burzenländer Dechanten Cristoph von Greissing, Brașov, 1939, 20 p. Grigorie P. Pop și colectivul, Județul Cluj. Județele României, Editura Academiei Române, București, 2007. Gròh, István, A közepkom folkestészet emléke Mgyarorszagon, ín „A magyar ne mzeti muzeum jelentese 1905 évi àllapatòròl”, Budapesta, 1906. Gròh, Istvan, A középkori bizanczi folfestészet emlékei Magyarországon, Buda pesta, 1906, p. 236-237. Gross, I. și E. Kühlbrandt, Die Rosenauer Burg. Herausgegebenvom Ausschutz des Vereinsför Siebenbürgische Landeskunde, Viena, 1896, 72 p. + 12 ilustrații. Gross, Julius, Aus den Briefen des Gubernialsekretärs Johann Theodor v. Herr mann, în „A.V.S.L.”, 1890, p. 73-189 și 1891, p. 355-541. Gross, Julius, Auszug aus „Anales Czeidinenses” (1597-1847), in „Quellen zur Geschichte der Stadt Brassó”, V, p. 382-416. Gross, Julius, Aus dem Diarium des Marcus Tarder, in „Quellen”, VII, 1918, p. 470-483. Gross, Julius, Chronistische Aufzeichnungen aus der Matriki des Honterus Gym nasiums (1544-1548-1851), în „Quellen”, V, 1909, p. 5-97. Gross, Julius, Magistri Marci Froniifatalis urbis exustio anno 1689, in „Quellen”, VI, 1915, p. 408-570. Gross, Julius, Aus den Diarium des Lucas Leyberger nd Simon Blasius (16881725), în „Quellen”, VII, 1918, p. 434-470. Gross, Julius, Simonis Cristophori
Unparteischer (1699-1711), in „Quellen”, VII, 1918, p. 1-100. Gross, Julius, Лил· dem Diarium des DanielFromus, in „Quellen”, VII, 1918, p. 397-416. Gross, Julius, Diarium des Thom. Tarder (1701-1740), in „Quellen”, VII, 1918, p. 103-242. Gross, Julius, Die Gräber in der Kronstädter Stadtpfarrkirche, in „Jahrbuch des Burzenländer sächsischen Museums in Kronstadt”, I, 1925, p. 132-154. Gross, Julius, Aus dem Tagebuch des Simon Cristophori alias Gaizer, Brașov, 1917, 192 p. + II p. Gross, Julius, Chronik von Valentin Gockesch (1611-1614), in „Quellen”, VI, 1915, p. 7-12. Gross, Julius, Kalender-Aufzeichnungen von Michael Forgats, mit Zusätzen von Valentn Forgats, Christoph Greissing, Valentin Greissing, Asarda Mederns, Marcu Draudt (1203-1694), in „Quellen”, IV, 1903, p. 40-52. 519
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - G Gross, Julius, Kronsadter Drucke, 1535-1886, Brașov, 1886. Gross, J., Georg Michael Gottlieb von Hermann und seine Familie, „A.V.S.L.”, XXII, 1889, որ. 1, p. 93-260, որ. 2, p. 263-328, որ. 3, 1890, p. 537-618. Gross, Julius, Martin Seewaldt. Turmknopfscheift (1687-1709). Profutura memoria, ín „Quellen”, vol. VI, 1915, p. 312-316. Gross, Julius, Stephan Filstich ’s Beschreibung der Kronstädter Bergebenheiter (1685-1690), ín „Quellen”, vol. VI, 1915, p. 291-295. Gross, Julius, Tökölis Einfall in Burzenland, dessen Schlacht bei Tohan undZernest und Abmarach aus Siebenbürgen, Anno 1690 den 13 August bis 1691 den 13 Mai, in „Quellen”, VI, 1915, p. 595-617. Gross, I., Zur ältesten Geschichte des Kronstädter Gymnasialbiblioteck, in „A.V.S.L.”, XXI, 1888, nr. 3, p. 591-708. Gross, Julius, Zwei Urkunden das ehemalige Dominikanen- Kloster und die Ma rienkirche in Kronstadt betressend, în „K.V.S.L.”, IX, p. 13 și urm. Gröser, Andreas, Geschichtlische Nachrichten über das Mediascher Gymnasium, in „Gymnasial-Programm, Mediaș, 1851-1852”. Gröser, A., Statuten des Mediascher Capiteis vom Jahre 1397, în „A. V.S.L.”, S. V., II, 1846, nr. 2, p. 205-230. Gröser, Daniel, Einzelheiten aus Alt-Mediasch, in „Mediascher Zeitung”, 14 febr. -12 sept. 1931. Gruesc, I.S., C. Grumăzescu, Județul Hunedoara, Editura Academiei RSR, București, 1970. Guboglu, Mihail, Evliya Tchelebi im Südte Siebenbürgens Beschreibung der Städte Fogarasch Kronstadt und Hermannstadt, in„F.V.L.”, 1966, nr. l,p. 119-130. Guboglu, Mihail, Călătoria lui Evlya Celebi Efendi ín Banat (1660), în „Studii
de istorie a Banatului”, II, p. 42, 53-54. Gudea, Nicolae, Contribuții la istoria militară a Daciei Porolissensis, în „Acta Musei Porolissensis”, XIX/1985, p. 174-175. Gunesch, Hans, Beiträge zur Siedlungsgeschichte des Braoser Stuhles vom 13 bis zum 16 Jahrhundert in Zur Rechts - unde Siedlungsgeschichte der Sie benbürger Suchsen, Köln-Wien, 1971. Gusbeth, Chr. și Fr. Hermann, Die Grobsteine der Kronstadter Stadtpfarrkirche, ín „Programm des Honterus Gymnasiums”, Brașov, 1886. Gusbeth, Christof și Friedrich Hermann, Die Grabdenksteine in der Westhalle der evang. Stadtpfarrkirche in Kronstadt, in „Kronstädter Gymnasialprogramm”, 1886 și extras, Brașov, 1886, 27 p. Gusbeth, Eduard, Zur Geschichte der Sanitās- Verhältnisse in Kronstadt, Brașov, 1884, VIII + 335 p. Gusbeth, H„ Codlea, în „K.V.S.L.”, 1924, p. 19. 520
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ G Gustav Schiel, Kurze Nachricht von denjenigen, was sich bey Gegenwart Ihro Majestät des Rom. Kaysers Joseph des II-ten in Kronstadt Merkwürdiges zugetragen hat (6 und 7 Junii 1773), în „A.V.S.L.”, XV, 1879, p. 653-662. Gündisch, Gustav - Th. Streifeid, Beiträge zur Baugeschichte der evanghelischen Kirche A.B. in Sebeș (Mülbacher), reg. Hunedoara, în „Revue roumaine d’histoire de l’art”, tom. I, որ. 2, 1964, p. 295-303. Gündisch, Gustav, Der Hermannstädter Ausstand des Jahres 1556, în „F.V.L.”, I, 1959, nr. l,p. 75-108. Gündisch, Gustav, Closterschulen im Sacchsenland: Ein Studium generale in Hermannstadt am Vorabend der Reformation, în „S.V”, 1935, p. 132-134. Gündisch, Gustav, Incursiunea turcească din anul 1493 în ținutul Sibiului, în „Studii”, XIV, 1961, nr. 6, p. 1491-1502. Gündisch, Gustav, Die Grabsteine in der Forula der evang. Stadtpfarrkirche in Hermannstadt, ín „Mitteilungen aus dem Baron Brukenthalischen Museum”, XII, 1947, p. 13-33. Gündisch, Gustav, Die Gründungs Kunde von Rod?, în „S.V.”, 1935, p. 238-240. Gündisch, Gustav-Theobald Streifeid, Mühlbächer Miszellen, în „F.N.L.”, 1970, nr. 1, p. 73-85 + 1 pl. Gündisch, Gustav, Soziale Konflikte in Hermannstadt um die Mittes des 17 Ja hrhunderts, în „F.V.L.”, 1958-1959, nr. 3, p. 57-78. Gündisch, Gustav, Thomas Altemberger und das Alte Rathaus (von Hermannstadt). Ein siebnbürgisch-sächsischer Bürgermeiser vor 500 Jahren, in „Neuer Weg”, 18-ІІІ-І972, p. 4. Gündisch, Gustav, Zum siebenbürgischen Aufenthal des lacobus Paleologus, in „Revue des etudes sud-est europénes”, IV, 1966, որ. 1-2,
p. 71-79. Gündisch, Konrad, Cu privire la începuturile patriciatului orășenesc medieval la Bis trița, în „Omagiul Academicianului prof. Ștefan Pascu”, Cluj, 1974, p. 199-206. Gyalokay, Jenő, A szaszfenesi ütkazet, în „H.K.”, 1914, p. 34. Gyalokay, Jenő, A Segesvári ütközet (1849julius 31), în „E.M.”, 1913, p. 129-151. Gyalokay, Jenö, A Nagyszebeni ütközet, ín „Budapesti Szemle”, 1930, p. 389-397. Gyalokay, Jenő, Erdélyi várai, 1736-ban, în „H.K.”, 1935, nr. 3-4, p. 234-257. Gyalokay, Jenő, Nagyvárad ostroma 1660-ben, în „H.K.”, 1911, p. 31. Gyalokay, Jenő, A varadi văr, în „H.K.”, 1942, p. 64 și urm. Gyárfás, T., A nagyszebeni ötvösök mesterjegytàblàja, în „A.E.”, 1910, p. 407-419. Gyárfás, Tihamér, Régi Brassai ötvösművek, Budapesta, 1909, 74 p. (din „A.E.”, 1908-1909). Gyárfás, Tihamér, Régifalfest menyek Brassóban (Vechi picturi murale din Brașov), în „E.M.”, 1910, p. 73-76 + 1 pl. (biserica din Bartolomeu); în „A.V.S.L.”, 1915, p. 521-522 (V. Roth, despre datarea bis., sec. XIII). 521
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - H Gyárfás, Vitus sculptor etpictor Seraaphin Wilhelm. Der Nürenberg Bildschnitzer Veit Stass in Kronstadt, în „K.V.S.L.”, XXIX, 1906, p. 97 și urm. Gyémánt, Ladislau, Mișcarea națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Györgyi, L., A Koloszvàri Szent-Mihâly egyház, Cluj, 1924. Gyulai, Paul, O mărturie din timpul răscoalei lui Horea, în „Revista muzeelor”, 1967, nr.2,p. 168-169. H Halász, В., Adatok a Marosvasarhelyi kàrkàz történetéhez, în vol. „A Hazai arvòstudomàny történetéből”, Târgu-Mureș, 1957. Halavàts, Gyula, A Kisselyki templom és templommeröd, în „A.E.”, XXXIII, 1913, p. 368 și urm. Halavàts, Gyula, A Vurpádi vereșmarti szàszuyvalfi és szenterszébeti templom, ín „A.E.”, XXXII, 1912, p. 19 și urm. Halavàts, Gyula, Az alczinai holczmány, altszakadati és feleki románkori tem plomok, în „A.E.”, XXXIV, 1914, p. 374 și urm. Halavàts, Gyula, Vízakna, Kicsür, Kistorony, műemlékei, în „A.E.”, XXIX, 1909, p. 198 și urm. Halavàts, Gyula, Doborka vára és a Nagyszebeni Környéki templomerödök (Dobârca. Cetatea și fortificațiile bisericilor din ținutul Sibiului), în „H.K.”, 1915,p. 188. Halavàts, Gyula, Hunyadvàrmegyeiföliratok, ΐη,,Η.Τ.Ε.”, 1904-1905, p. 108-110 (1865). Halavàts, Gyula, Kecskeméthy Buzas Balász erdélyi ev. ref. püspök és szászvárosi plébános sírköve, în „H.T.E.”, 1901, fase. II-III, p. 122-123. Halavàts, Gyula, Mikor épült a dévai ev. Ref. templom?, în „H.T.E.”, 1902, fase. 2-3, p. 102-104. Halavàts, Gyula, Szeben vármegye romanstilusu templomai, Budapesta,
1913. Halavàts, Gyula, Szelindek vara és a szelindeki, nagyesüri, Kakasfalvi templom, în „A.E.”, XXXI, 1911, p. 1 și urm. Halavàts, Gyula, Útijagyzetei Szászsebes környékéről, în „A.E.”, XXVI, 1906. Halavàts, Gyula, ÚtiJagyzetek Kelnek, Vingàrd, Szàszabo környékéről, ίη,,Α.Ε.”, XXVII, 1907, p. 209 și urm. Haldner, Ana-Maria, Der Jagdfries (1631) im Haus որ. 22 aufdem Kleinen Ring, în „F.V.L.”, 14, 1971, որ. 1, p. 96-97 + 4 pl. color. Haldner, Ana-Maria, Zwei unbekante Arbeiten des Bildhauers Elias Nicolai in Hermannstadt, în „F.V.L.”, 1970, nr. 2, p. 61-64 + 2 pl. 522
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ H Haltrich, J., Schässburg, eine Kulturhistskizze, în „Sächsischer Hausfreund”, 1868. Haltrich, Josef, Zur Geschichte von Sächsisch-Regen seit den letzen hundert Jaahren, 7555 în „A.V.S.L.”, 1858, p. 275-332. H(amza), A(ugustin), Dieceza Aradului, în „F.D.”, XII, 1897, որ. 13, p. 3-5, nr. 14, p. 1-2. Hanas, Μ., Die Holzkirchen im BisthumeSzatmàr, in„Mittheilungen”,XI, 1866, p. 1-7. Handzic, Adem, Diploma Sultana MuradIVErdelskom Knezu Dordu Rakociju, ín „Prilozi za orientálnu filologiju, istorijų jugoslavenskih noroda pad turskom vladavinom”, VI-VII, 1958, p. 175-181 + facsimil. Haneș, Vasile, Românii din Valea Oltului: Drăgușenii. Cu 11 clișee în text și o hartă, București, 1912. Hanga, Vladimir și Gunter H. Tonisch, Opera juridică a umanistului transilvă nean Johanes Honterus (1498-1549), în „Revista română de drept”, XXX, nr. 1/1974. Hango, G., Monografia școalei elementare populare gr. ort. române din Măgoaia, în„T.R.”, LX, 1912, nr. 91. Hango, Gavriil, Monografia capelei gr. or. de la penitențiarul reg. ung. regn, din Gherla, în „Telegraful Român”, 1903, nr. 90 și urm. Hango, G., Notițe istorice, în „T.R.”, 1910, nr. 105, nr. 106 și 109. Hango, Gavriil, Școala de la Mănăstirea Strâmbului și șapte poezii vechi, în „Transilvania”, XLV, 1914, p. 489-494. Hann, Friedrich, Organisation der innern bürgerlichen Verwaltung vom Stuhle Leschkirch im 18 Jahrhundert, în „A.V.S.L.”, S.V., IV, 1850, nr. 1, p. 36-64. Hannenheim, Hann v. dr. Julius, Der Hermannstädter Bürger und Gewerberein, 1840-1890. Zur Feier des fünfzigjährigen Bestandes veröffentlicht vom
Ausschuss des Vereins, Sibiu, 1890, XIV + 160 p. Hasdeu, B.P., Cuvinte din bătrâni - Cărțile populare ale Românilor în secolul al XVI-lea, în legătură cu literatura română cea nescrisă, București, 1879. Hasdeu, B.P., Psaltirea publicată românesce la 1577 de Diaconul Coresi, repro dusă cu un studiu bibliografic și un glosar comparativ, tomul I, Edițiunea Academiei Române, București, 1881. Hasdeu, Titus - Jenica Noaghia, Domeniul cetății Bran în secolele XIV-XV1I, în „Cumidava”, IV, 1970. Hasdeu, Titus, Satele din preajma cetății Bran în secolele XVIII-XIX, în „Cumi dava”, III, 1971, p. 191-197. Hășfaleanu, Ion, Monumente ale limbii și literaturii române - încă un exemplar al Evangheliarului din 1560-1561 al lui Coresi, în „Revista muzeelor și monumentelor”, nr. 10 (1978), p. 65-68. 523
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - H Heinrich, Nikolaus, Sächsisch-Regen. Aus den Vergangenheit und Gegenwart eoner kleinen sächsischen Stadt Siebenbürgen, ín „Auslanddeutschtum und Evanghelische Kirche”, 1934, München, p. 253-270. Heitmann, Heinz, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck, 1993, p. 131. Heital, Radu, Arheologia monumentului de arhitectură romanică din Cisnădioara, în „Apulum”, 11, 1973, p. 273-292. Heitel, R., Monumentelefeudale din Sebeș-Alba. Ansamblulfeudal din Sebeș. Pre zentare artistică. Arh. Laurențiu Vasilescu, Ed. Meridiane, București, 1967,6 f. Hegedűs, László, Adatok a szatmári helvét hitv. Egyházmegye történetéhez, ín „S.F.”, 1859, II, p. 445. Henrich, C., Nocheimal die Ferula der Hermannstädter ev. Pfrarrkirche, în „K.V.S.L.”, XXXIII, 1910, p. 121 și urm. Henrich, C., Steinmetzzeichen an der evanghelischen Hauptkirche in Hermannstadt, în „K.V.S.L.”, XXXIII, 1910, p. 61-62. Henrich, C., Zur Baugeschichte der evanghelischen Pfarkirchen in Hermannstadt, în „K.V.S.L.”, XXXIV, 1911, p. 17 și urm. Henrich, Í.DfBimocolonia teutonica Szatmăe és Némethi, Sibiu, 1822. Henszlmann, Imre, Uti jegyzetek a kiralyfödröl, în „A.E.”, XIII, 1879, p. 253 și urm., 293 și urm., 333 și urm., 373 și urm. Henzlmann, Imre, Gyulafehéri A Gyulafehérvári székesegy-haz, în „A.E.”, X, 1976, p. 37 și urm. Henszlmann, E., Szerkestöi utóirat, ín „Monumenta Hungáriáé Archaeologica”, 1874, p. 163. Hentaler, Lajos. Abalavàsàri szüret Történd rajz a Kötél-Karból, Budapesta, 1894, 157 p. Herbert,H., Briefe an den Freiherrn Samuel von Brukenthal, m„A.V.S.L.”, 1904,p.
679. Herbert, Heinrich, Das Zunftwesen in Hermannstadtzur Zeit Karls VI, in„A.V.S.L.”, 1897, nr. 2, p. 451-527; nr. 3, p. 531-586. Herbert, Heinrich, Der innere und der äussere Rath Hermannstadts zur Zeit Karls des VI, în „A.V.S.L.”, XVII, 2, 1883, p. 347-485. Herbert, H., Die Gegenreformation in Hermannstadt zur Zeit Karls VI, în „A.V.S.L.”, XXIX, 1999, nr. l,p. 25-113. Herbert, H., Die Inventarien der Burzenländer Pfarrgemeinden, în „K.V.S.L.”, XV, 1892, p. 58-62, 105-108. Herbert, H., Die Gesundheitspflage im Hermannstadt bis zum Ende des 16. Ja hrhunderts, în „A.V.S.L.”, XX, 1885, nr. 1, p. 5-46. Herbert, H., Die Gesundheitspflage im Hermannstadt im siebzehnten Jahrhunderts, în „A.V.S.L.”, XXX, 1902, nr. 2, p. 254-306. 524
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - H Herbert, H., Haushalt Hermannstadts zur Zeit Karls VI, în „A.V.S.L.”, XXIV, 1892, որ. 1, p. 83-229, որ. 2, p. 438-518. Herbert, H., Öffentliches Leben in Hermannstadt zur Zeit Karls VI, în „A.V.S.L.”, XXVIII, 1938, որ. Ι,ρ. 109-136. Heredt, К., Așezarea fortificată de la Șeica Mică (raionul Mediaș), în „S.C.I.V”, XV, 1964, nr. 2, p. 187-202. Herepey, Károly, A gambasi népvándorláskori sirokrol, în „A.E.”, 1895, p. 426-430. Herescu, Em., Orașele Dumbrăveni și Biertanul, în „Răsăritul”, XIX, 1937, nr. 3-4, p. 15-16. Hering, G., Skatehes on the Danube in Hungary und Transylvania, Londra, 1838. Herkert, Heinrich, Die Reformation in Hermannstadt und dem Hermannstädter Capiteis, Sibiu, 1883, 68 p. Hermann, Antal, Das alte und neue Kronstadt, I, Sibiu, 1883. Herman, Dezső, A kengyérmezö és Kemyérvize regeje (Legenda Câmpului Pâinii și a Pârâului Pâinii), în „Hunyad”, IX, 1885, nr. 30. Herman von Georg, Verhältniss der Stadt Kronstadt gegen die umliegenden Dörfer, în „S.Q.”, VII, 1801, nr. 4, p. 288 și urm. xxx, Hermannstadt mit seinen Umgebungen nach Grundlage der Militar-ArchivCharte. Reambulirt im Jahre 1838 (4 file). xxx, Hermannstadt mit seinen Umgebungen nach der neusten Original-Aufnahme desKK General-quartiermeisterstabes im einfachen Militär-Mase (f. 1), 1857. Herseni, Traian, Monografia satului Măguri, în „Arhiva pentru știință și reformă socială”, XII, nr. 3-4, p. 564-566. Herseni, Traian, Unități sociale. Drăguș, un sat din Țara Oltului (Făgăraș), Bi blioteca de Sociologie, Etică și Politică, nr. 2, 1944. Herta Müller, Atemschaíikel, München,
2009, p. 43 și urm. Hervay, Ferenc, L’imprimerie cyrillique de Transilvanie auXVI-e siede, în „Magyar Konyvszmle”, LXXXI (1965), nr. 3, p. 201-216. Hienz, H., Quellen zur Volks und Heimatkunde der Siebenbürger Sachsen, Leipzig, 1940, XIX + 301 p., Hietzinger, Carl Bernh von, Statistik der Militär-Gränze des österreichischen Kaiserthums, Viena, 1817-1823, 3 vol. Hintz, Johann, Die Beöikerungsverhältnisse Hermannstadter Stuhl der Zählung im Jahre 1839, în „A.V.S.L.”, II, 1846, nr. 3, p. 392-421. Hintz, J., Die Errichtung einer Gewerbehalle in Kronstadt - Das Kaufhaus in Kronstadt, Brașov, 1883, 15 p. xxx, Historia oder Erzählung wie sich die ungarische Nation wider die Löbl, deutsche Nation zu Klausenbur empört hat und sie durch Auschlang, Rath, Praktik unde Hülfe Michailis Csàky des Cancelars und anderer Hungarn 525
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-H um die alte Freiheit der Hauptkirche und Pfarre gebracht hat im Jahr nach Christi Geburt, 1568, ín „Deutsche Fundgruben”, I, 1839, p. 64-149. xxx, Histoire des revolutions de Hongrie ou l’on donne une idée juste de son legitime gouvernement, tom. VI, Haga, 1739. Hâncu, Gh., Cartea românească veche din Biblioteca lui V.A. Urechea, Galați, 1965. Hodoș, Nerva, Ion Bianu, Bibliografia românească veche (1508-1817), vol. I-II, București, 1903-1909. Hodoș, Nerva, Uh fragment din Molitvenicul diaconului Coresi, în „Prinos lui D.A. Sturdza”, București, 1906, p. 235-276. Hohenhausen, Br., Die Arterthürmer Daciens, 1775, p. 101-102. Hohn, Hillel - Gyula Zsakò, A Koloszvàri hàzsongàrdi temető sírkövei, 1700-ig, în „E.M.”, 1911, p. 284-303, 331-340. Holavàts, Gyula, Hunyadvàrmegyeiföliratok, în „H.T.E.”, 1904-1905, p. 105-106. Hóiban, Maria, Deposedări șijudecăți în Banatpe vremea Angevinilor și ilustrarea lor în procesul Vaya (1361-1378), în „S.M.I.M.”, V, 1962, p. 57-130. Hóiban, Μ., Pe marginea unor documene bistrițene din vremea Angevinilor, în voi. „Omagiul lui P. Constantinescu-Iași”, București, 1965, p. 229-237. Holdner, Anamaria, Renaissancepartale in Hermannstadt, în „F.V.L.”, 1970, որ. Ι,ρ. 86-91. Holzträger, Fritz, Das nordsiebenbürgische Times-Tal, în„S.S.H.”, 1969, p. 109-110. Homorodean, Μ., Din trecutul Munților Apuseni. Istoricul comunei Săcătura (Vadul Moților) oglindit în toponimie, în „S.U.B.B.”, Philologia, 1967, fase. l,p. 105-110. Homorodean, Μ., Toponimia satelor Cinciș și Valea Ploștii (jud. Hunedoara), în voi. „Studii și materiale de
onomastică”, București, 1969. Honterus, Johanes, Constitutio Scholae Coronensis, Brașov, 1543. Honterus, Johanes, Rudimenta Cosmographica- Elementele Cosmografiei, Brașov, 1542, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, ediție îngrijită de Valeria Căliman. Horedt, K., Die Befestige Ausiedlung von Morești und ihre Frühgeschichtliche Bedeutung, în „Dacia”, N.S., I, 1957, p. 297-308. Horedt, Grenzburgen, în „S.V”, 1941, p. 21 și urm. Horedt, Kurt, Burgerforschung, în „S.D.F.”, VI, 1941, p. 597. Horedt, Kurt, Die Burg aufdem Reisenberg bei Orląt, în„S.V”, 1940, p. 126-128. Horedt, Kurt, Die vorgeschichtliche Umgebung Schässburgs, în „Gross-KoklerBote”, 17.VII.1938. Horedt, К., Importanța așezării de la Moreștipentru istoria Transilvanieiprefeudale, în voi. „Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele IV-XIII”, București, 1958, p. 48-60 + 1 hartă. 526
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - H Horedt, K., Graber des 4 und 11-12 Jahrhunderts aus Karlsburg, în „Untersuchun gen zur Frühgeschichte Siebenbürgens”, București, 1958, p. 49-69. Horedt, K. - Z. Székely ֊ Șt. Molnar, Săpăturile de la Porumbenii Mici (r. Odorhei), în „M.C.A.”, VI, 1959, p. 483-529; VIII, 1962, p. 635-641. Horedt ș.a., Săpăturile arheologice de la Răhău și Sebeș, în „Apullum”, 6, 1967, p. 13 și urm. Horedt, К., O contribuție la istoria epocii prenatale a voievodatului transilvan, în „A.I.I.N.C.”, IX, 1943-1944, p. 430-448. Horedt, K., Burgerforschungen, în „S.D.F.”, VI, 1941, p. 599-600. Horedt, K., Voievodatul de la Bălgrad-Alba Iulia, în „S.C.I.V.”, V, 1954, nr. 3-4, p. 487-510. Horedt, K. ș.a., Șantierul arheologic Morești, în „S.C.I.V.”, 3, 1952, p. 311-348; 4, 1953, nr. 1-2, p. 275-311 + 1 pl.; 5, 1955, nr. 3-4, p. 643 și urm. Horedt, K., Un tezaur de monede medievale germane din sec. XI-XIV, găsit la Slimnic (r. Sibiu), „S.C.N.”, III, 1960, p. 255-262. Horedt, K., Ținutul hunedorean în sec. IV-XII, în voi. „Contribuții la cunoașterea regiunii Hunedoara”, Deva, 1956. Horvath, Andrei, Din istoria bisericei ortodoxe române din Oradea Mare, în „Biserica și școala”, 1901, nr. 12, p. 124-125. Horvath, Andrei, Din istoria bisericei ortodoxe române din Valenția, în „Biserica și școala”, 1901, nr. 7, p. 66-68. Horvath, Gyula, A Vurpàdi vereșmarti, szàszujvalfi és szenterszébeti templom, ín „A.E.”, XXXII, 1912, p. 19 și urm. Horwath, Janka, Kolozwàr réges régen (1567), ín „Magyar Hírlap”, 31 mart., 1901. Horváth-Jenö, Ránai, Nagyvárad viszavivàsanak Retszázadoo
emlekünepére, ín „H.K.”, 1892, p. 469. Horváth-Jenö, Ránai, Nagyvárad története, ín „Kalavin”, 1942. Horváth-Jenö, Ránai, Mely napan capitulait Nagyvárad 1692 ben?, în „H.K.”, 1896, p. 125. Horwath-Kronstadt, W., Die deutschordensburgen des Burzenlandes, ín „Deutsche Archiv fur Landes und Volksforschung”, VII, 1943, որ. 4, p. 446-452. Horwath, Walter, Der Franendorfer - Berchfrit, în „K.V.S.L.”, 1925, p. 90-91. Horwath, Walter, Die Baugeschichte der sächsichen Kirhenburgen und Kirchen, ín „Das Burzenland”, IV/1,1929, p. 149-150. Horwath, Walter, DieDobringerKirchenburg, ίη,,Κ.Β.”, 1938, nr. 18, p. 212-214. Horwath, Walter, Die Jakobsdorfer Kirchenburg, ίη,,Κ.Β.”, 1938, nr. 9, p. 101-102. Horwath, Walter, Die Neppendörfer Berchfrit, în „K.V.S.L.”, 1926, p. 48-49. Horwath, Walter, Siebenbürgisch-sächsische Kirchenbürgen. Bausgeschichtlich, untersucht und dargestellt, Sibiu, 1931. 527
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ H Horwath, Walter, Sächsische Kirchenbürgen. Schönberg, în „K.B.”, 1929, nr. 47, p. 488-490. Horwath, Walter, Sächsische Kirchenbürgen. Radeln, Sibiu, 1931, 34 p. și în „K.B.”, 1930, որ. 7, p. 54-56. Horwath, Walter, Sächsische Kirchenbürgen. Die Kirchenburg Probstdorf bei Agnethelm, în „K.B.”, 1930, p. 427 și urm. Horwath, Walter, Siebenburgisch-sachsische Kirchenburgen, Sibiu, 1932, in „Kirchlischen Blatter”, 1932, nr. 2, p. 33-64. Horwath, Walter, Die Kirtscher Kirchenburg, in „Kirchlischen Blatter”, 16 iulie 1936, p. 326. Horwath, Walter, Die Turmanloge der Schwarzen Kirche, în „M.B.S.M.”, 1938, nr. 1-4, p. 103-106. Horwath, Walter, Sächsische Kirchenburgen, Henndorf, în „K.B.”, 1930, nr. 1, p. 4-6, extras, Sibiu, 1931, 32 p. Horwath, Walter, Sächsische kirchenburgen. Seligstadt, Sibiu, 1931 și în „K.B.”, 1930, որ. 11, p. 94-96. Horwath, W., Die Radu Negru Burg bei Breaza, în „K.V.S.L.”, 1924. Howitt, William, Wanderings ofajourneyman tailor through Europe and the East during the years 1824-1840, Londra, 1844, p. 88. Huber, A., Die Kriege zwischen Ungarn und den Türken, 1440-1443, ín „Archiv fur österreichische Geschichte”, t. LXVIII, 1886. Hulea, E., Theobald Streitfeld, Stampe din secolul alXVIII-leaprivitoare la orașele Alba Iulia și Sebeș, în „Apullum”, VI, 1967, p. 663-673. Hunter, William, Travels in the year 1792 through France, Turkey and Hungary to Viena, Londra, 1796, p. 401-404. Hurdubețiu, Ionel, Contribuții la un istoric al comunei Proștea, Agnita, 1933. Hurmuzaki, Documente, serie nouă, vol. III, București, 1967. Huss, Richard, Die
„ terra Siculorum terrae Sebus” des Andreanums, în „K.V.S.L.”, 1927, p. 65-69. Huss, Richard, Gab es zur Zeit der Deutschkolonisation Siebenbürgens ein griechKath. Bistum in Weissenburg?, ín „Lieben Vierteljahrsschrift”, 1934, p. 16-21. Huszár, Lajos, A Marosvasarhelyi penzvade működésének Kérdése Apafi Mihaly fejedelemsége idejében, în „E.M.”, 1931, p. 285-290. Hüttmann, Arnold, Din istoria comunității din Brașov, în „Realitatea evreiească”, nr. 28/1971. Hüttmann, Arnold și Pavel Binder, Geneza Cazaniei a Il-a (1580) și legăturile diaconului Coresi cu tipografia latină din Brașov, în „Studii de limbă literară și filologie” (I), Editura Academiei, București, 1969, p. 243-258. 528
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-I Hüttmann, A. și G. Barbu, Medicina în Orașul Stalin, ieri și astăzi, Brașov, 1959, 162p.+ 150 ilustrații; recenzia lui Nussbacher, în „F.V.L.”, 1960,nr.3,p. 195. I Iako, Szigmond, Adatok a Torokaijobbágylázadások történetéhez, Cluj, 1945, 39 p. șiîn„E.M.”, 1945. ledlicha, Pài, Adatok erdödi bara Pàlfjÿ Miklósi hősnek életrajza és Korahaz 1552-1600, Eger, 1897, VI + 820 p. + 1 pl. lelenicz, Mihai (coord)., Románia - enciclopedie turistică, Ed. Corint, București, 2003. Iklandı, György Laszlo, Arakalyi énekek az az: Méltoshgos gráfB.Bethlen János ur ö magysága nemes Doboca vármegyei, Arokalyi jószága ritkaságainak versekbe foglat leirasa. Az 1801 észtén dön Kazdve, Cluj, 1811, 210 p. Ilarie Gh. Opriș, Sângeorgiu de Mureș. însemnări monografice, Editura Mureș, Târgu-Mureș, 1996. Ilarie Gh. Opriș, Sângeorgiu de Mureș. 150 de ani de la revoluția din 1848-1849, Editura Pax-Historica, 1999. Ilarie Gh. Opriș, Sângeorgiu de Mureș. Biserica ortodoxă - consemnări, Casa de editură „Mureș”, 2001. Ilarie Gh. Opriș, Sângeorgiu de Mureș. Activitatea culturală, 1911-2001, Casa de editură „Mureș”, 2001. Ilarie Gh. Opriș, Emilia A. Opriș, Nagy Csaba Sandor, Sângeorgiu de Mureș. Școala, 1778-2003. însemnări, Editura „Ansid”, 2003. Ilarie Gh. Opriș, Mariana T. Opriș, Sângeorgiu de Mureș., Demografie - consem nări, Casa de editură „Mureș”, 2010. Ilarie Gh. Opriș, Sebastian Al. Pui, Mariana T. Opriș, Emilia A. Opriș, Sângeorgiu de Mureș. Monografie, Editura „Nico”, 2010. Ilarie Gh. Opriș, Emanuela Cristina Pui, Sângeorgiu de Mureș. Studiu geografic, Editura „Ansid”, 2003.
Ilarie Gh. Opriș, Călin I. Dorgo, Sângeorgiu de Mureș. Băile Sărate, Casa de editură „Mureș”, 2000. Ilea, Vasile, Orașul Sighet, în „Sociologia românească”, V, 1939, p. 48-59. I. Mn., Ceva despre Reghimentul românesc alII-lea de graniță, în „F.M.I.L.”, V, 1842, nr. 28, p. 220-223; nr. 29, p. 225-228; nr. 30, p. 237-240; nr. 31, p. 241-244. Imre, Antal, 300 de ani de la înființarea școlii din Miercurea Ciuc, în „Revista pedagogică”, 1968, nr. 11, p. 101-104. 529
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ -1 Imre, Antal și Міси Vrabie, Monografia liceului din Miercurea Ciuc-A csikszenedai liceum monográfiája -1668-1968, 1968,204 p. (text în limbile română și maghiară). Imreh, Barna, Mezöbandhelynevei, Cluj, 1942, p. 39 p. + 2 hărți. xxx, In honorem Gernot Nussbacher, volum îngrijit de Daniel Nazare, Ruxandra Nazare și Bogdan Florin Popovici, Editura Foton, Brașov, 2004. xxx, Inscripțiile medievale ale României. I. Orașul București, București, 1965. xxx, Instanția clerului și poporului românesc din dieceza Aradului, dată de împă ratul Francisc 1, a. 1814, în „B.S.”, 1878, p. 211-213, 220-221. Ioan cav. de Pușcariu, Fragmente istorice. Despre boierii din Țara Făgărașului, Cluj-Napoca, 2006. loan G. Ioan și C. Ion Juaga, Actul defundațiune al școalelor naționale românești din Brasiovu și legatele concetățianului Juga de Bacia Ion, Brașov, 1864,17 p. loanovici, Damaschin, Câteva momente din lupta pentru episcop românesc la Arad, în „R.T.”, 1916, nr. 9-20. lonaș, Vasile, Conscripțiile urbariale ale satelor Ormindea, Meria și Lunca Cernii din anul 1820, în „Sargetia”, IX, 1972, p. 112-142. Ionescu, Ion, O însemnare despre revoluția românilor din Munții Apuseni de la 1848-1849, în „M.B.”, XV, 1965, nr. 4-6, p. 362-366. Ionescu, Gion I., Din istoricul și comercîul Brașovului la începutul sec. XVI, București, 1894, 12 p., din „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, voi. VII, 1894. Ionescu, Romeo, Câteva date relative la întăriturile șifortificațiunile ce se află în Țara Bârsei, precum și în ținutul înconjurător, în „România militară”, 1927, nr. 5, p.
61-75. Iordan, Ion, Petre Gîștescu, D.I. Oancea, Indicatorul localităților din România, Editura Academiei R.S.R., București, 1974. Iordan, Iorgu, Toponimia românească, București, 1963, p. 271. Iorga, Nicolae, Istoria literaturii române în secolul alXVIII-lea, vol. II, ed. a Il-a, București, 1901. Iorga, Nicolae, Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688, București, 1904. Iorga, Nicolae, Brașovul și românii (scrisori și lămuriri), Stabilimentul grafic LV. Socecu, București, 1905. Iorga, Nicolae, Scrisori de boieri, scrisori de domni, Vălenii de Munte, 1885. Iorga, Nicolae, Sate și preoți din Ardeal, București, 1902. Iorga, Nicolae, Câteva documente de cea mai veche limbă românească (secolul al XVI-lea și al XVII-lea), București, 1906. 530
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ -1 Iorga, N., Acte românești și câteva grecești din arhiva companiei de comerț oriental din Brașov, Vălenii de Munte, 1932. Iorga, N., Biserica dinAvrigși valoarea ei în artă, în „R.T.”, XII, 1922, p. 191-195. Iorga, N., Cea mai veche icoană din Moldova, care însă nu e veche, în „B.M.I.”, XXIV, 1931, p. 29-30. Iorga, N„ Centre maghiare: Aradul și Oradea. Simple note și observații, în „Ade vărul literar și artistic”, 1922, nr. 92. Iorga, N., Contruibuții la istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea și al XIX-lea. I. Scriitori bisericești, București, 1906. Iorga, N., Contribuții la istoria literaturii române la începutul sec. XIX, București, 1906. Iorga, N., Cum apar monumentele românești din Ardeal unui călător francez, în „B.C.M.I.”, 1935, p. 15. Iorga, N„ Despre comunitatea ortodoxă a românilor din Făgăraș, în „Studii și documente”, XII, p. XIX-XXIII. Iorga, N„ Documente fagărășene din arhiva bisericii neunite, în „Studii și docu mente”, XII, p. 185-213, 187 și urm. Iorga, N., Două biserici ardelene, în „B.C.M.I.”, XXII, 1929, p. 26. Iorga, N., Două acte bisericești, în „R.I.”, XIII, 1927, p. 149-151. Iorga, Nicolae, însemnări de cronică ale clericilor din Șcheii Brașovului, în „Bu letinul Comisiei Istorice a României”, XII, 1933. Iorga, N„ Les chateaux occidentaux en Roumanie, în „B.C.M.I.”, XXII, 1929, p. 49-69. Iorga, N., Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească, vol. II, Editura Mi nerva, București, 1906. Iorga, N„ O alegere de episcopi moldoveni în 1557-1558. După o notiță dintr-o carte păstrată în Ardeal, în „Răvașul”, V, 2 mart.
1907. Iorga, N., O carte necunoscută a preotului Ioan Munteanu din Șiria: Istorii ale vieților celor mai vestiți romani și romane, Oradea, 1858, în „R.I.”, XIII, 1927, p.253-256. Iorga, Nicolae, O descoperire privitoare la biserica Sf. Nicolae din Șcheii Bra șovului, în „Memoriile Academiei Române”, secția istorică, seria II, tom. XXII (1939), București. Iorga, N., O episcopie de suprimat: cea din Galați (Făgăraș), în „R.I.”, X, 1924, p. 178-179. Iorga, N., Orașul Făgărașului, în „Știu tot”, III, 1928, nr. 9-10, p. 3-4. Iorga, N., Pomelnicul bis. Sf. Nicolae din Făgăraș, în „R.I.”, 1922, p. 143-147. Iorga, N., Registrulparahiei maramureșene a Giuleștilor, în „Studii și documente”, XII, p. 239-268. Iorga, N., Sate și preoți din Ardeal, București, 1902. 531
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ -1 Iorga, Nicolae, Socotelile Brașovului și scrisori românești către Sfat în secolul al XVII-lea, în „Analele Academiei Române”, seria II, tom. XXI (1898-1899), București, 1900, p. 262-263. Iorga, N., Ștefan cel Mare, Miahi Viteazul și Mitropolia Ardealului, București, 1904, din „A.A.R.M.S.I.”, seria II, tom. XXXIV, 1904. Iorga, N., Știri nouă despre biserica Sf Nicolae din Șcheii Brașovului, în „Revista istorică”, II, 1916, p. 7-8. Iorga, Nicolae, Testamentul lui Nicola Nicolau, în „Analele Academiei Române”, seria a III-а, tom. XIII, 1136, Secția istorie, București, 1931. Iorga, N., Vechea artă românească în țara lui Litovoi, în „Țara românească”, 1926, nr. 125. Iorga, N., Vechiul urbariu al Beiușului, în „Studii și documente”, XII, p. LVI, 269-274. Iorga, N., Un manuscript de traduceri din rusește, în „R.I.”, I, 1915, p. 19-20. Iorga, N., Un coin de peinture romaine médiévale eu Transylvanie, în „Bulletin de la Section historique de 1 ’Academie Romaine”, XVII, 1930, p. 69-72. Iorga, N., Un oraș românesc în Ardeal. Condica Hațegului, 1725-1847. Publicată cu o introducere, București, 1941, 131 p. + 9 pl. Iorga, N., Un sat ardelean de danie de la Mihai vodă, în „Convorbiri literare”, XXXVII, 1903, p. 705-709. Ipolzi, Arnold, A Beszterczebănyai egyházi műemlékek története és helyreàllitasa, Budapesta, 1878, 151 p.; prezentarea lui Cyabor, Béla, Századok, 1878, p. 432-445. Irimiaș, Dumitru, Bisericile de lemn din Stina și Finișel, în „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 1968-1970”, Cluj-Napoca, 1971, p. 93. Isăcescu, Elena, Tezaurul de monede
din secolul al XVI-lea găsit la Năpradea, în „Creșterea colecțiilor”, Biblioteca Academiei, 6, 1962, p. 239-332. Ispas, Dan, prof., Obștea românească ortodoxă din Gurani ֊ câteva repere cro nologice, „Buna Vestire”, revista Protopopiatului Ortodox Beiuș. xxx, Istoria învățământului în România, vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. xxx. Istoria României, vol. III, E.A., București, 1964. xxx, Istoricul Aiudului - bibliografie, Biblioteca Bethlen, Aiud, 1969 (169 titluri, 1763-1969). xxx, Istoria tipografiei din Aiud, 1828-1848. Bibliografie, Biblioteca Bethlen, Aiud, 1964 (73 titluri, 1821-1848). Istrate, G., Graiul satului Nepos (Năsăud), în „Buletinul Institutului Al. Philipide”, IV, 1937, p. 50-97. 532
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-J Istrate, N., Indicatorul comunelor din Ardeal și Banat, Institutul de arte grafice, Editura și librăria Cartea Românească, 1925, Cluj. xxx, Issekutz Antal feljegyései az 1848-49-ben Hunyadmegyében történt es eményekről, în „H.T.E.”, 1904-1905, p. 68-89. Issekutz, Antal, Adatok Deva XVIII-ik századi történetéhez, în „H.T.E.”, 1902, fase. 2-3, p. 77-84. Issekutz, Antal, A Dévai piaczon allot hojdaní Kápolnáról, în „H.T.E.”, 1849, fase. 2, p. 65-69. Ișa, Iuliu, Biserica Sf. Nicolae, Sibiu, 1976. Ivanka, Endre von., Die rumänischen Holzkirchen in Siebenbürgen und das Ma lerbuch vom Berge Athos, în „A.K.”, 1965, p. 67-78 + 24 pl. Ivànyi, Béla, Geschichte des Dominikanerordens in Siebenbürgen und der Moldau. Hauptschaftclich unter Benützung des Zentralarchiv des Dominikanerordens in Rom., în „S.V.”, 1939, p. 27-41. Ivanyi, Istvan, Vidékünk története 1571-1658-ig. Különös tekintettel Lugos, Каransebes és Lippa, Timișoara, 1875,61 p., extras din „Temesi Lapok”, 1875. lufu, L, Manuscrise slave în bibliotecile din Transilvania și Banat, în „Romanoslavica”, VIII, 1963, nr. 451 și urm. lufu, L, Mănăstirea Hodoș-Bodrog, un centru de cultură slavonă în Banat, în „M.B.”, 1963, nr. 5-8, p. 229-261. Iurașciuc, L, Sabin Șainelic, Monumente de arhitectură populară: bisericile de lemn din zona Codru, în „Satu Mare. Studii și comunicări”, 1975, p. 165-203. xxx, învățământul superior brașovean: 1848-1998, Editura Universității Transil vania, Brașov, 1998. Izsák, Samuel, Antecedentele organizatorice ale înființării spitalului public din Cluj (1818) și dezvoltarea
ulterioară a acestei instituții, în „A.M.N.”, IX, 1972, p. 603-617. J Jackson, John, Journey from India towards England in the year 1797, Londra, 1799, p. 269-270. Jaics, Marian, Geschichte des Gnadenbildes der seligsten Jungfrau zu Radna, Ofen, 1857, 260 p. Jakab, Elek, A ksàki-gorbài Kastély. Történelmi ritkaságai, ín „Századok”, 1887, p. 151-157. Jakab, Elek, Kaloszvár története, vol. I, Buda, 1870 și Budapesta, 1888. Jakab, Elek, A Kaloszvári Királyi àtogatàsak történetéből, ín „ Kolozsvár”, iul.oct., 1887, p. 167. 533
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ J Jakab, Elek, A kolozsmonostori zárda mint üldözőitek menhelye, ín „Századok ”, 1889, p.97-120. Jako, Sigismund, Istoricul manufacturilor depotasă din Valea Ungurului și Călin, în „Studii și cercetări științifice”, Cluj, 1953, nr. 3-4. Jamitsek, Jeno, Apaca es Nagyagta helinevei, în „Nyelv-es iradalamtudomany Közlemények”, 1973, որ. 2, p. 358-364. Janitsek, E., Toponimia văii superioare a râului Șieu (satele Șieuț, Ruștior, Sebiș, Lunca, jud. Bistrița-Năsăud), în voi. „Studii și materiale de onomastică”, București, 1969. Janó, Béla, A szászvárosi ref. Kun-ollegium éremtára I. Görög pénzek, Szászváros, 1909,37 p. János, P. - D. Kovács, Periegheză arheologică în Chic, în „Studii și materiale”, Tg. Mureș, 1, 1967, p. 46. Jârny, József, IL Ràkòczy György Szász ֊ Fenesi csataja megsebesülésenek és halának Körülményei, în „E.M.”, XIX, 1902, p. 169-182,221-235. Jászay, Károly, Magyar luheranus megmozdulások Cluj-Kolozsváron (1798-1861), Cluj, 1937, 21 p. Prezentare în „U.J.”, 1938, p. 420. Jekel, Monica, Die Bartolomaus-Kirche in Kronstadt, in rev. „Bartholomaer Mitteilungsblatt”, Darmstadt, 1996. Jekelius, Erich, Das Burzenland, Brașov, III, 1928, IV, 1929. Jianu, Nicu, Biserici de lemn din Transilvania: album - Episcopia Aradului și Hunedoarei, Editura Ernia, Deva, 2007. Jinga, Caius, Brașovul și lupta antiotomană a țârilor române la începutul secolului alXVI-lea, în „Cumidava”, II, 1968, p. 111-118. Jinga, C., Ciuma de la 1709-1711 și de la 1717-1720 la Brașov, în cronicile și documentele timpului, în voi. „Istoria medicinei. Studii și cercetări”, Bucu
rești, 1957, p. 72-88. Jinga, Victor, Problemefundamentale ale Transilvaniei, Editura,,Astra”, Brașov, 1945. Jickeli, O.F., Der Handel der Siebenbürger Sachsen in seiner Geschichtlichen Entwicklung, Sibiu, 1913, p. 15-92. Jipa, Ioan, Hronologia sfintei biserici vechi din Șchei (ce să zice Bolgarseghiu), hramul Sfântului Ierarh Nicolae din mai multe dovezi culeasă și aicea pre scrisă, în „F.M.I.L.”, III, 1840, p. 28-30. Jivan, Iosif, Considerații asupra cauzelor răzvrătirii țăranilor din Dobra (comitat Hunedoara) la 1721, în „Sargetia”, 9, 1972, p. 89-97. Jivan, Iosif, Evoluția proprietăților în comuna Șanț, în „Sociologia românească”, I,nr. 7-9, p. 348-351. Jivan, Iosif, Mișcările țărănești de pe domeniul Râu de Mori (Țara Hațegului) în secolele XV-XVI, în „Sargetia”, 8, 1971, p. 77-88. 534
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-К Jókai, Mór, A szentbebedecti várkastély (Castelul de la mănăstirea benedictina), în „Vasàrnapy Uisàg”, 1877, որ. 13, p. 201. Jónás, Joseph, Beschreibung eines im Jahre 1811 durch Ober-Ungarn nach Nagybanyen und Kapnik unter-nommenen Reise, ín „Leonhard Taschenbuch”, 1814, p. 131-174. Jósika, Aladár, Arpàdkori sirok Vàrfalvàn, ín „Dolgozatok”, 5, 1914, p. 120-130. Jost, Linkner, Heimatbuch Ludwigsdorf in Nordsiebenbürgen. Gefördert von der Stadt Wels, der Landsmannschaft der Siebenbürger Sachsen in Österreich, Wels, 1997. J.R., Révay Ferecz jelentése a magyarországi végvárak állapotáról 1588-ban, ín „T.T.”, 1894, p. 47. J.R., Öreg Rákóczi Gyorgy vedlevele a Brassói Kámives ezehnek, în „T.T.”, 1895, p. 587-588. Juca-Mândru, Consuela, Repertoarul bisericilor de lemn dinjudețul Cluj. Starea de conservare și obiectele de patrimoniu, Editura Hiperbórea, Turda, 2008, p. 87. Juchum, Fueda, Das DorfBulkesch und die Nachbarschaften in Siebenbürgen, in „Jahrbuch für ostdeusche Volkskunde”, XIII, 1970, p. 275-294. Juhász, Kálmán, A Csanádi püspökség történeté, 1930, p. 98. Juhász, Kálmán, A Marosmenti hiteleshelyek legiegibb emlékei, în „E.M.”, 1930, p. 258-270. Juhász, Kálmán, Két Kolozsmonastari püspökapát a XVI században, Cluj, 1933, 24 p. și în „E.M.”, 1933, p. 424-445. Jula, S., Monografia comunei și a școaleiprimare - Simeria-Hunedoara, Tg. Jiu, 1935,50 p. Julius von Hannenheim, Mathias Vietors zeitgenössische Auszeichnungen aus dem 17 Jahrhundert, în „A.V.S.L.”, 1890, p. 688 și urm. Jurkowich, E., Bestercebànya város elvéltàra, în „Documentele orașului
Bistrița”, 1926. Jurkowich, Emil, Beszterczabanya az 1848-49, évi szabadoagharcz idejen, Bistrița, 1898, 122 p. Jurkovich, Emil, Beszterczebănya multijából, Budapesta, 1906,114 p. Prezentarea lui Keller Imre, în „Századok”, 1906, p. 851-854. К Kadar, losvpí,Szamosujvàr szab. Kir. Város avar és uradalom története, Dej, 1903. Kaizer, Ferdinand, Geschichte des Franziskaner-Klosters zu Maria - Radna, Budapesta, 1895, 140 p. 535
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ К Kakucs, Lajos, Sesiunea de comunicări științifice dedicată aniversării a 1000 de ani de existență a orașului Satu Mare, în „Studii”, 1973, nr. 1, p. 161-162. Kàllay, Ubui, A kiitlen Kozmafiak nemzetsége, în „Turul”, XVIII, 1900, p. 29-31. Kàllay, Ubui, A nagyváradi székeskàptlan 1291 ellötipecsétje, ín „Turul”, XXVI, 1908, p. 138-139. Kamner, Μ., Die Glocken der Schwarzen Kirche, în „S.D.T.”, 2 decembrie 1937. Kampis, Antal, A Középkori magyar faszobrászat történetének vázlata 1450-ig, Budapesta, 1932. Kandra, Kabos, A Sárvári Vàrispànsàgròl, ín „Századok”, 1884, p. 339-345; 426-437, 75 p. Kandra, Kabos, A Somboly-Pankotaifoesperestség, ín „Századok”, 1883, p. 582-592. Kandra, Kabos, A zarànd-vàrmegyeiföesperestség, ín „Századok ”, 1883, p. 586-592. Kanya, Adam, A Körösi Közép Kari templom, ín „Aluta”, 1970, vol. II, p. 157-162. Kánya, Adam, A Zalány reneszánsz baltazot és falfestmény, ín „Aluta”, I, 1969, p. 309-312. Kapossy, János, F.A. Hillebrandt, 1719-1797, Budapesta, 1924. Karacsany, J., Ajtany- Achtum, ín „Turul”, 1891, p. 94-96. Karácsonyi, János, A Hortvik-vita sarkpontjai, ín „Századok ”, 1894,p. 1-20,97-122. Karácsonyi, János, A zastyi és biczerei apátságok ügyében, în „T.R.E.K.”, 1884, p. 128-133. Karácsonyi, J., Satmár város eredete, în „J. Klebelsberg Emlékkönyv”, 1894, p. 215-223. Karácsonyi, J., Satmár város eredete, ín „ Emlékkönyv dr. Grof Klebersberg kuno emlékére”, Budapesta, 1925, p. 215-223. Kardas, S., Regi okiratok és levelek tora, II, Debrețin, 1906. Károlyi, Arpád, Fráter György levelezése s. Egyébb öt illető iratok a
Bécsi cs: és Kir Àllamleveltàrbàl, în „T.T.”, 1878-1882 și extras. Károlyi, Arpád, Okiratok és levelek a Nagyváradi béke történetéhez (1536-1538), ίη,,Τ.Τ.”, 1878, p. 713-817. Karoly, Torma, GrofGyulai Ferenc tàbarnoc emlékiratai, 1714-1787, ín „Hazánk”, VI, 1886, p. 403-413, 509-522 passim, X, 1888, p. 54-66. Kárfíy, Ödön, Nagyvárad 1556-i ostromához, în „H.K.”, 1912, p. 643. Kas, Károly, A nagyesküllöi Esküdamb din Aschileul Mare, ín „Közlemények”, 1943, p. 144-147. Katalog der Bistritzer Gymnasial-Biblioteck in alphabetischen Auzzuge, Brașov, 1858,36 p. Katalog der Bistritzer Gymnasial-Bibliothek. I. Suplementheft, Brașov, 1859,21p. Kazàk, Albert, II Racokzi Ferenc Karabeli pénzelet Gelencén (Kovàszna megye), in „Aluta”, 1970, vol. I, p. 185-190. 536
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-К Kazinczy, Gábor, Altarjai В. Apor Péter munkai, ín „Monumenta Hung. Hist. Scriptores”, tom. XI, p. 313-443. Kaube, Manfred, Ein Beitrag zum Marktwesen in Siebenbürgen, ín „Korrespon denzblatt des Arbeitskreises fur Siebenbürgen Landeskunde”, III, 1974, p. 74. Kavary, Laszlo, Nagyenyedi album (Albumul Aiudului), ín „Magyar Hírlap”, 1851, որ. 601, 602, 604. Keinzel, G„ Spuren erloschenen Deutschtums im nordöstliche Siebenbürgen, in „K.V.S.L.”, XIV, 1891, p. 97-102, 105-109. Keintzel-Schön, Fritz, 100 Jahre-Felmern (Südsiebenbürgen). Bevölkerungsbewe gung. Kirchlische Sitte, Sippen von 1837-1936, în „S.V.”, 1939, p. 209-222. Keintzel-Schön, Fritz, Der Kampf bei der Reener Mierschbrücke, Weihnachten 1601, în „S.V.”, 1934, p. 209-212. Keintzel-Schön, Fritz, Die Zerstörung Sächsisch-Reens im November 1848, „S. V”, 1936, p. 49-81. Keintzel-Schön, Fritz, Orstname Regen und Reen, „S.V.”, 1934, p. 203-205. Kelemen, Lajos, Adatok a Marosvasarhelyi szabó czéhpoharakhaz, în „E.M.”, XVIII, 1901, p. 52-57. Kelemen, Lajos, A Marosvasarhelyi reformatus temető legrégibb sírkövei, ín „E.M.”, 1909, p. 154 șiurm. Kelemen, Lajos, A szárhegyi rom. Kastély, ín „Művészeti Szalon”, 1928, nr. 8-9. Kelemen, Lajos, A Marosvasarhelyi szabók számadás könyveinek Krónikás- odtai, în „E.M.”, 1904, p. 534-538. K(elemen), L., A Malonfalvi karó Kemény ֊ udvarházfeliratai (Inscripțiile curții baronului K. din Morăreni), în „E.M.”, 1912, p. 191. Kelemen, Lajos, Barcsay Akos megöletésének helye, în „E.M.”, XVIII, 1901, p. 245-248. Kelemen, Lajos, Három újabb erdélyi mennyezetfestésről,
în „E.M.”, XVII, 1900, p. 109-114. Kelemen, Lajos, Nagy Szabó Ferencz és a Marosvasarhelyi szabó-czéh, ín „ E.M.”, XVIII, 1901, p. 396-405. Kelemen, Lajos, Szárhegyi Lázár István oltármegrendelése Lengyel Pétertől 1670ben, ín „Dolgozatok az Erdélyi Nemezeti Muzeum Eremés Régiségtábol ”, 1916, p.175-178. Kémény, Gabor, Nagy-Enyednek es vidékének veszedelme 1848-49-ben. Tortebeti vazlat, Pesta, 1863, 251 p. Kémény, József, Der Siebenbürger Landtag zu Hermannstadt im Jahre 1494, in „Kurz Magazin”, II, p. 109-121. Kemény, József, Eigentliche Beschreibung wie und was massen der Bàthori Gábor in die Hermannsatdt komen und geplündet. Item was er in der Wallachei 537
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - К ausgerächt und wie er bis in seinen Tod gelebt, 1610-1613, ín „Deutsche Fundgruben”, I, 1839, p. 251-275. Kemény, Jozeph, Ioannis Goebel et Georgii Wachsmann, Chronica civitatis Schaesburgensis, 1514-1662, ín „Deutsche Fundgruben”, II, 1840, p. 85-140. Kemeny, Joseph, König Sigmund am Sylvesterabend des Jahres 1397 zu Kronstadt in Siebenbürgen, in „Magazin”, I, 1844, p. 403-405. Kemeny, József, Magyar iradolmi berek. Szász-Sebes XV századbeli tanodája török általi ostroma és történetirajanak emlékezete, ín „Uj Magyar Muzeum”, 1857, որ. Ι,ρ. 45-53. Kemény, Jòzseph, Siebenbürgische Ruin beschreibts in ahrheit nach deme, was erwehrend der Belagerung, in der Königlichen Hermannstadt jämmerlich gesehen, vernommen, und erlebt, Johannes Graffius, derzeit aber Pfahrerr in der Kön Hermannstadt, 1658-1661, in „Deutsche Fundgruben”, vol. II, 1840, p. 141-233. Kemény, Jòzseph, Tractatus rerum tam bellicarum, quam etiam aliarum ab anno 1599 usque 1606 inclusive in Transilvania interventarum per Georgium Kraus 1646fungentem Civitatis Schaesburgensis notarium conscriptum, in „Deutsche Fundgruben”, vol. I, 1839, p. 161-217. Kemény, Jòzseph, Wahrhaftige Beschreibung wass sich in der in Siebenbürgen liegen der Hermannstadt unter der Rakoczianischen Belagerung zugetragen im Jahr 1659 und angehalten bis anno 1660 im May, in „Deutsche Fundgru ben”, vol. II, 1860, p. 379-394. Kemeny, Lajos, A Szent-Leleki var további emléke, in „Apàdia”, II, 183 5, p. 23 7-253. Kepp, Friedrich Victor, O socoteală inedită a spitalului sibian din anii 1537-1538, Cluj, 1934,36 р. Kertész,
Janos, Nagyvárad tvhj.felruházott varos bibliográfiája, Budapesta, 1943. Keresztury, Jos. Aloys, Descripția eppatus es capituli Maagno-Varadiensis, I-II, Magnovaradini, 1806. Keszier, Franciscus, Memoria servi dei Ioannis Hàm, episcopi alim Szatmàriensis 1827-1857, ed. a Il-a, Sătmar, 1900, 165 p. Kiehrer, Károly, Arad vármegye ésAradvaros népaktatásügye, 1885-1910, Arad, 1910. Killien, Franz, Die Bauerburg Rosenau, in „Neue Litratur”, 1956, nr.3,p. 105-111. Killhen, Franz, Corona, ein Siedlungskern Kronstadts im Zinnental, în „S.S.H.”, 1971, p. 59-62. Killien, Francisc, Brașovul în preajma revoluției de la 1848, în „S.A.I.”, I, 1956, p. 172-187. 538
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - К Killyen, Francisc, Formarea și evoluția comitatului Brașovului, în voi. „Studii și articole de istorie”, VII, București, 1965, p. 7-39. Kimakowicz, M.V., Alt-Hermannstadt. Eine entwiklungesgeschichtliche Studie, în „A.V.S.L.”, XXXVII, 1911, nr. 2, p. 241-271. Kimakowicz, Μ., Studien zu Bangeschichte der evangelischen Stadtpfarrkirche in Hermanstadt, în „A.V.S.L.”, XXXIX, 1913, p. 484-491. Kincs, Gyula, A Nagy Wesselényi és a zilahi gimnázium, Zalău, 1896, 33 p. Kiràlz, Pài, Gyulafehérvár története Gyulafehérvár sz. Kin Varos Közönsége. I. Apulum - Gyulafehérvár azó- Karban, 1892,432 p. Kis, Bálint, A szebeni prépostság és Kereczi apátság egykori javai és neháni más kétes hovatartozasu helység, ín „Magyar Allam”, 29 iulie, 1900. Kis, Bálint, Erdély régi csalàdai. A Szunyagszeghi vagy Fagarasi Majlàd csalaad, ín „Turul”, X, 1892, p. 130-133. Kisch, Gustav, Altgriechisch Ortsnamen in Siebenbürgen, în „K.V.S.L.”, 1910, p. 101 și urm. Kisch, G., Aus der Echternacher Klosterbibliotek, în „K.V.S.L.”, XXVII, 1904, p. 18. Kisch, Gustav, Germanische Kontinuität in Siebenbürgen, în „K.V.S.L.”, 1929, p. 136. Kisch, Gustav, Das Banat im Spiegel seiner Ortsnamen, Timișoara, 1928, extras din „Banater Deutsche Kulturhefte”, II, 1928, nr. 3, p. 1-43. Kisch, Gustav, Verleichendes Wörtesbuch der Nösner (Siebenbürgischen) und mosel Brönkisch-luxenburghischen Mundart, Hermanstadt, 1905, din „A.V.S.L.”, 33, 1905, որ. Ι,ρ. 5-274. Kisch, Gustav, Zur Etimlogie Landes Kirchlischer Ortsnmen, in vol. „Festschrift für Bischop Fr. Teusch”, Sibiu, 1942, p. 275-289. Kisch, G.,
Zur Wortforschung. 1 Tartlau, în „K.V.S.L.”, p. 1921, p. 39-44. Kiss, Kálmán, A Szathmàri csizmadia czéh régijegyzőkönyvéből, în „T.T.”, 1878, p. 705-706. Kiss, Kálmán, A Szathmàri reform. Egyházmegye története, Kecskemét, 1878,904 p. Kisch, О., Die wichtigsten Ereignisse aud der Geschichte von Bistritz und des Nösnergaues, vol. I, Bistrița, 1926, 143 p. K. J., Mikes Kelemen levele a Bodolai Kastely ostromáról, în „H.K.”, 1893, p. 274. K.J., Székelyhidvárfelszerelesenekelszállítása 1667-ben, în „H.K.”, 1890, p. 709. Klaster, Ludwig, Die Mediascher Tracht im Jahre 1767. Dargestellt auf Grund der Kleiderordnungjenes Jahres, in „S.V”, 1936, p. 192-199. Klaster, Ludwig, Die Volkstracht inAgnetheln in dem Jahren 1748-1796, în „S.V.”, 1937, p. 264-273. 539
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - К Klaster, Ludwig, Die Volkstracht in Bistritz im 18 Jahrhundert. Dargestellt aufGrund der Kleiderordnungen von 1714,1722,1779u. 1790, în„S.V.”, 1940,p. 107-118. Klaube, Manfres, Ein Beitrag zum Marktwesen in Siebenbürgen, în „K.V.S.L.”, III, 1974, p. 75. Klein, Karl Kurt, Die Siedlung Bistritz im Mösnerland Siebenbürgens. Ein Beitrag zur Kenntnis des altungarischen Grenzverhansystems unddessen Auswirkun gen aufdassiebenbürgischeDeutsctum, învoi. „SaxonicaSeptemcastrensia”, Marburg, 1971, p. 218-224. Klima, Helmuth, Die Slawen von Reussdörfschen, în „S.V.”, 1936, p. 10-23. Klima, Helmut ֊ E. Wagner, Überlieferung und Übereste betreffend die frühere deutsche Bevölkerung des Ortes Luna (Szasg-Lona) in der Kalusenburger Gespanschaft, în „S.V.”, 1935, p. 269 (1482 și 1752). Kloster, Ludwig, Die Mediascher Tracht im Jahre 1767. Dargestellt auf Grund der Kleiderordnungjenes Jahres, in„S.V.”, 1936, p. 192-199. Kloster, Ludwig, Die sächsische Trscht Hermannstadts im 18 Jahrhundert, in „S.V.”, 1933, p. 321-333. Kloster, Ludwig, Die sächsische Volkstracht der Landgemeinden der Hermannstadter in den Jahren 1739-1795, în „S.V.”, 1937, p. 77-92. Kloster, Ludwig, Die Volkstracht in Agnetheln indem Jahren 1748-1796, in„S.V.”, 1937, p. 264-273. Klug, Alfred, Der Streit um den Hattert zwischen Obernendorf und Windau in Mösnerland, în „S.V.”, 1937, p. 218-221. Koch, Karl, Schössburg in Einzelbildern, Sighișoara, 1934, 14 p. Komáromi, András, A Borosjenei Tiszacsalàd ősei, in „Turul”, XIII, 1895, p. 1730; 55-64; 113-121; 145-162. Komàromy, András, A Homorodd-Szentpàly
Szentpàly csalad, ín „Turul”, X, 1892, p. 139-145, p. 177-180. Komàrany, András, A Nagyváradi szabók czéhszabàlyzata 1614-bòl, în „T.T.”, 1901, p. 127-137. Komàrany, András, A Szent - Jánosi Monostor biharban, ín „Századok”, 1893, p. 875-878. Komàrony, Andar, Báthory Zsigmond udvartartásához (Contribuții la întreținerea curții lui Sig. B. din Alba Iulia), în „E.M.”, 1901, p. 117-118. Kończ, J., A Fehérvárifőiskola történetéhez (Contribuții la istoria școlii din Alba Iulia), în „T.T.”, 1884, p. 199-201. Kończ, József, A Marosvasarhelyi ev. ref. főiskola ismertetése 1587-1718-ig, Tg. Mureș, 1884, 112p. Koncz, József, A Marosvasarhelyi evang. reform.Kollegium története, Tg. Mureș, 1896, 166 p. 540
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - К Kończ, József, Enyedi (Lakatos) Márton Emlékezetnek könyve, în „E.M.”, XVIII, 1901, p. 447-457 și 510-518. Koncz, József, Nagyvárad capitulatioja 1660-ban, în „H.K.”, 1892, p. 390. Koncz, József, Paraz Papai Ferencz naplója 1649-1691. Vitae meae cursus (Jur nalul lui Paraz Papai Ferencz), ín „Irodalamtarteneti Közlemények”, II, 1892, p. 388-398; 499-515. Koncz, József, Szekelyhid vàrànok hode készlete 1665 február 6-an, în „H.K.”, 1890, p. 586. Koncz, József, Szeben város hadtörténetméhez adalék, în „H.K.”, 1891, p. 421. Koncz, József, Az 1686-i szebem insurrectionalis constitutio, în „H.K.”, 1892, p. 218. Koncz, József, Szebolyhid varának hode készlete 1665február 6-an (Disponibi litățile de război ale cetății Săuieni-Bihor la 6 februarie 1665), în „H.K.”, 1890, p. 586. Koredt, K., Cea mai veche cetate feudală din Transilvania: cetatea Turda de la Moldovenești, în „Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele ІѴ-ХШ”, București, 1958, p. 132-145. Kos, C., Egy Kalotaszegifatemplamròl, în „A Ház”, I, 1908, p. 61-63. Kos, C., Klotaszeg, Cluj, 1932, p. 151. Kovach, Geza, A zilabi céhek története. Egy kisváros ipari fejlődése a céhek felbomlásáig, București, 1958, 207 p. Kovach, Geza, Date privitoare la răpirea pământurilor iobăgești din Transilvania pe moșiile familiei Banfi, în „S.A.I.”, I, 1956, p. 9-114. Kovacs, Antal, Szekerembanya (Săcărâmbul), în „Nemzeti tàrssalkodo”, 1832, p. 257-271. Kovacs, Geza - Ovidiu Olariu, Noi date cu privire la familia lui Ioan Slavici, în „Ziridava”, II, 1968, p. 61-72. Kovács, István, Barcsai Akos fejedelem
hamvainak kutatása Kozma felkén, ín „E.M.”, XVIII, 1904, p. 407-411. (Köleseri, Sámuel), Proteus febrilis Novissima Virmondtiana ojfiigens, Sibiu, 1722, p. 18-21. Kolonie, В., Gergyo története (Istoria Gurghiului), Gheorghieni, 1910. König, Pài, A bolgárok betelepedése Dévára s a bulgăr szí. Ferenczrendiek zárdájának keletkezése, în „H.T.E.”, 1884, p. 64-65. Köpeczi, Sebestyen-Joszef, A brassai fekete templom Màtyaskarri cimerei, Cluj, 1927, 22 p. Kovács, L, A cserhalmi ütközet 1070-ben és helye Köriilményeik-Kel (Locul și împrejurările bătăliei de la Chiraleș din anul 1070), în „E.M.”, 1, 1860, p. 89 și urm. Kovaks, György, Báthory István emlékei Kolozsváron, ín „Ellenzék”, 1 oct. 1933. 541
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ К Kovari, Ernö, Arpàdkari sirok Vajdahunzadan, în „Dolgozadok”, II, 1911, p. 310-313. Köváry, Ernö, A vajdahunyadi ròm. Kath. Templom középkori szentélye, ín „Dalgozatok”, 1914, p. 450-457. Köváry, László, A Koloszvari piaczi templom Körüli épületek lebontására gyűlt alop Keletkezése és fejlése 1852-1886, Cluj, 1886, 110 p. Köváry, László, Barczaság (Țara Bârsei), ín „Erdély Kepékben”, Cluj, 1842-1843, p. 55-62. Köváry, László, Erdély építészeti emlékei, Cluj, 1866, p. 289-291. Köváry, László, Erdély tündér regéi. Nehay szó regeink becséről, ín „Erdélyi naptár”, 1853, p. 42-73. Köváry, László, Kolosvar, ín „Magyararszág és Erdély Képekben”, 1853,1, p. 76-82. Köváry, László, Klausenburg, ín „Ungarn und Siebenbürgen in Bildern”, 1854, p. 139-146. Köváry, László, Kolozsvár emelek szobrai, ín „Kasárnapi Újság”, 1856, p. 360-370. Köváry, László, Λ színészet Kolozsvárt, 1822-3-ban, ín „Korunk Tàrczàja”, 1865, p. 53-55. Köváry, László, Radna templom romja Erdélyben, ín „Emich G. magy Képes naptára”, 1860, p. 152. Köváry, László, Száz történelmi rege, Cluj, 1857. Kramer, E, Beitrage zur Geschichte der Stadt Bistritz in den Jahren 1600-1603, în „A.V.S.L.”, XII, 1875, nr. 3, p. 396-445. Kramer, Friedrich, Bistritz um die Mitte des 16 Jahrhunderts. Auf Grund eines Rechungsbuches für die Jahre 1547 bis 1553, în „A.V.S.L.”, 1887, p. 28-86. Kranoz, Jenö, Adat Zihah történetéhez, in „Szilagy”, mart. 1886, p. 8 și urm. Krapf, Lajos, A devai törökveszdelem 1550-ben, în „H.T.E.”, 1899, fase. 2, p. 57-64. Krapf, Lajos, Nagyvárad capitulatrioja 1692-ben, în „H.K.”,
1895, p. 548. Krasser, Harald, Frühbaroches St. Michael- Reliefin Klausenburg, ín „Viertelja hrschrift”, 1931, nr. 4, p. 318-319. Prezentarea lui Biro Vencel, în „E.M.”, 1931, p. 423. Krasser, David, Geschichte des sächsischen Dorfes Grosspold in Siebenbürgen, Sibiu, 1870, 92 p. Krauss, Georg, Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, Editura Franz Mild, Sighișoara, 1926. Kraus, Friedrich, Zum Grenzverlauf der possessio Sceplac (Supiac) vom Jahre 1228, în „S.V.”, 1940, p. 129-131. Kraus, G., Cronica Transilvaniei, București, 1965. Kraus, Hans, Eine burzenländer Bauernburg, in „Pester Lhoid”, 4 oct. 1898. Krekwitz, Georg, Totiusprincipatus Transylvaniae Accurata Descripția, NürenbergFrankfurt, 1688. 542
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - К Krezulescu, Em. E., Codex Kretzulescus, în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, vol. XI, partea a Il-a, 1910, p. 267-279. xxx, Kritische Beiträge zur Kirchengeschichte des Hermannstädter Kapitels in Sie benbürgen vor der Reformation, în„A.V.S.L.”, S.V., 1,1845, որ. 3, p. 71-106. Krizsan, Làzslò, Török vàzlot Szigetvár 1566 évi ostromáról, ín „Hadtörténeti Közmlemenyek”, t. З, 1956, որ. 2, p. 147-151. Kroner, Michael, Johann Gott ֊ ein Förderer des siebenburgisch sächsischen Schriftums, ín „Neue Literatur”, nr. 1-2 (1967), p. 124-130. Kroner, Michael, Juwel siebenbürgischer Banernarchitektur, ín „KarpatenRundschau”, 6.XI.1970, p. 7. Kroner, Michael, Urkunden Dokumente und Berichte zur Geschichte der Sieben bürger Sachsen, Nurenberg, 2002. Kropf, Lajos, Lippa ostroma 1551-ben, în „H.K.”, 1897, p. 225. Krosser, H. - Th. Sterfeld, Zur Wiederauffindung der Madona der Mühlbächer Altars, în „F.S.L.”, 1969, nr. 1, p. 90-97 + 1 pl. Ktena, Cristofor, Inscripțiile și donatorii bisericii grecești ortodoxe Sf. Treime din Brașov (1b. gr.), București, 1938. Krosser, O. Fr., Hermannstadt: Von seinen Häusern und Menschen, Brașov, 1927. Kubinyi, Ferenz, Adalékokmonastaraink történetéhez, ín „Századok”, 1869, p. 44-45. Kun, Robert, Adalékok a Hóra lázadás történetéhez, în „H.T.E.”, 1886, p. 33-47; 1888, p. 40-74. Kurz, Anton, Das rote Büchel von Hermannstadt, in „Magazin”, 1,1844, p. 239-250. Kurz, Anton, Erste Kronstädter Gewerbs ֊ und Produktenausstellung, in „Satellit”, 9-VI-1843, nr. 52, p. 225-226. Kurz, Anton, Die deutschen Kolonisten in
Siebenbürgen, in „Ilbustrierte Zeitung”, Leipzig, 12-VI-1845, vol. V, p. 35-38. Kurz, Anton, Die dritte säcularfeier des Gymnasiums in Kronstadt, in „Illustrierte Zetung”, Leipzig, 27-IX, vol. V, nr. 117, p. 108. Kurz, Anton, Die Sage vor der Abkunft des walachischen Fürsten Michael oder die Waiwoden zu Dobring, in „Blatter”, 5-VII-1841, p. 200-204. Kurz, Anton, Die in Kronstadt von 1720-1740 eingeführten Missbräuche nach Ursachen und Erfolg aufgezeichnet von Josepho Teutsch, 1740, in „Blätter”, 16, 23, 30-1, 6-II, 1843, p. 17-19, 27-28, 35-37, 43-45. Kurz, Anton, Die Versammlung des Vereins får siebenbürgische Lasndeskunnde in Mühlbach, in „Illustrierte Zeitung”, Leipzig, VII, 10-X-1846. Kurz, Anton, Jahresrechnungen des Johann Wayda, Bürgermeister von Hermann stadtfür das Jahr 1593, in „Magazin”, I-II, 1844-1846, p. 285-312,474-504. Kurz, Anton, Historiche Ammer-Kungen eines Kronstädter 1631-1660, in „Deusche Fundgrabe”, 1860, p. 333-348. 543
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ L Kurz, Anton, Schlacht bei Ktonstadt, 1603, 17 Juli zwischen Moyses Szekely und dem walachischen Hospodar Radul Scherban, ín „Blätter”, 26-1 V, 3-V-1841, p. 121-123, 129-132. Kurz, Anton, Zayzon mit seinen Mineralwässern, ín „Satellit”, 5-VI-1842, p. 185-187. Kurz, Anton, Zur Geschichte des Hermannstädter Gymnasiums im Jahres 1713, in „Magazin”, I, 1844, p. 163-171. Kühlbrandt, F., Die Kirchen und Burgen des Burzenlandes, in vol. „Das sächsische Burzenland”, Brașov, 1898, p. 70 și urm. Kühlbrandt, Ernst, Die ev. Stadtpfarkirche A.B. in Kronstadt, I, Brașov, 1898, 71 p. + 62 ilustrații și în „K.V.S.L.”, XXII, p. 146 și urm. Kühlbrandt, Emst, Die Schwaze Kirche, in „Das Burzenland”, Ш/1,1928, p. 129șiurm. Kühlbrandt, E., Die Schwarze Kirche und Kronstadts Entstehungszeit. Eine Erwi derung, în „K.V.S.L.”, 1930, p. 90-91. Kühlbrandt, Emst, Unsere alten Kirchenteppiche, in „Karpathen”, 1911, p. 525 și urm. L Lacea, Constantin, Biblioteca veche a Bisericii Sf. Nicolae din Brașov, în „Tran silvania”, XI, 1909, p. 100-105. Lacea, Costantin, Brașovul între anii 1871 și 1878, București, 1936, 11 p., extras din voi. „Omagiul pentru frații Alexandru și Ioan Lapedatu”. Lacea, Constantin, Sunt în Transilvania așezări de români veniți din sudul Dunării sau nu sânt?, în „Dacoromânia”, IV, 1924-1926. Lacea, Constantin, Așezarea definitivă a lui Coresi la Brașov, în „Revista filolo gică”, II, 1928, p. 354-358. Lacea, Constantin, Limba noastră și viața economică a brașovenilor, în „Anuarul liceului ortodox român Andrei Șaguna din Brașov”, an. LX și LXI, 19241925,
Brașov, 1925, p. 57-61. Lacea, Constantin, Așezarea definitivă a lui Coresi la Brașov, în „Revista filolo gică”, Cernăuți, II, 1928, p. 354-358. Laczay, Fritz-Oskar, Die Kunst und Kulturhistorische Beteutung der Scwarzen Kirche (in Kronstadt), in „Kranstädter Zeitung”, 7 martie 1937. Lagarde, Conte de, Voyage de Maxon à Vienne, par Kiew, Odessa, Constantinopole, Bukarest et Hermannstadt, Paris, 1824, 440 p. Lakatos, Gyula, Aradvàros története (Istoria orașului), Arad, 1881, 3 vol. Lakatos, István, Székelyudvarhely legrégibb leírása, Cluj, 1942. Lammert, Emerich, Zur Geschichte des Deutsches des Stadt Arad in 18 Jahrhun dert, in „Banater deutsche Zeitung”, 1 -IX, 1940, p. 9. 544
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - L Lander, Gustav, Rosenau. Ein Heineat Buch, 1930, 157 p. Prezentare în „U.J.”, XI, 1931, p. 145. Lapedatu, Alexandru, Doi cărturari brașoveni în secolul al XVIII-lea și câteva documente împotriva Unirii, București, 1915. Lapedatu, Alex., însemnările unuisăcelean (Ion Nicolae Țarcă) despre întâmplările anilor 1848-1849, în „G.T.”, iunie 1908, număr jubiliar. Lapedatu, Al., O carte de privilegii pentru preolii de la biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, în „Transilvania”, XXXIII, 1902, p. 133-134. Lapinski, Theophil, Felzug der ungarischen Hauptarmee im Jahre 1849, Hamburg, 1850,252 p. Lapinski, Theophil, Revolution die ungarische Kurzgefasste Schilderung der jüngsten Zeitereignisse in Ungarn und Siebenbürgen, Pesta, 1849, 243 p. Lascu, N., Alba Iulia et ses environs, București, 1944, 34 p. Laszlo, Gyulla, Székelytaeke a XVszázadból, ín „Ethnographia”, 1951, an. 62, p. 157-159. Latropa, V. și Al. Clipea, Documente bisericești, în „A.S.”, որ. 2, 1925, p. 40-46. Latropa, Virgil, Lupta românilor bistrițenipentru biserică, în „A.S.”, nr. 3, 1925, p. 31-38. Lavai, Lajos, Petriszény tetepülése, Odorhei, 1927, 49 p. Lazăr, loachim, Ioan Tamaș, Monografia comunei Baru Mare, Editura Ernia, Baia Mare, 2008. Lazăr, Victor, Clujul, Cultura Națională, București, 1923. Lazăr, Virgil, Laslea ín pragula 700 de ani de existență, Editura Irse Design, 2003. László, Károly, Uj adatok Barosjenö történetéhez, Oradea, 1934, 34 p. Lazovan, E., Abrud et la metallurgie de l’or en Dacie, ín „Revue Internationale d’onomastique”, 13, 1861, p. 277-285. Lazin, Gheorghe,
Contribuții la istoria orașului Satu Mare (epoca veche și prefeudală), în voi. „Școala sătmăreană”, Satu Mare, 1972, p. 10-15. Lazin, Gheorghe, „ Gesta Hungarorum ’’ despre „ Castrum Zotmar”, în vol. „Școala sătmăreană”, Satu Mare, 1972, p. 88-91. Laxen, Otto, Nicht ein Schulbeispiel. Diskussionsbeitrag zur Restaurationsfrage der Schwarzen Kirche, în „N.W.”, 26 august, 1972. Lăcătușu, Ioan, Buletinul Ligii cultural-creștine Andrei Șaguna, 2002-2005, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2006, p. 3 7-43. Lăcătușu, Ioan, Monumentul ostașilor români martiri de la Aita Seacă, în „Familia Română - Revistă trimestrială de cultură și credință românească”, noiembrie 2011, an. 12, nr. 4 (43), p. 137-138. Lebelli, Ioannis, De oppido Thalmus, carmen historicum, Sibiu, 1779, 24 p. xxx, Legatul (diata) prințului Grigorie Brancovan, făcut sfintei biserici și școalei grecești din Brașov, în „F.M.I.L.”, IV, 1841, nr. 22, p. 169-191. 545
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊Լ Lecula, Տ., Biserica din Leheceni-Cărpinet. Schiță istorică, în „Biserica și școala”, 1904, nr. 32-33. Lecula, Sever, Biserica din Leheceni-Cărpinet. Schiță istorică, Arad, 1904,16 p. Lehoczky, Tivadar, A Szathmàri szücsòk 1564-évi privilégiuma, în „T.T.”, 1895, p. 560-570. Lehrer, J., Mitteilungen aus der Matrikel der ev. Kirche A.B. Mediasch, Mediaș, 1925. xxx, Levelek és okiratok a Marosnémeti levéltárbál, în „T.T.”, 1887, p. 805-816. Leivert, G., Die Stadt Hermannstadt, Sibiu, 1859. Lenghel, Alexandru, Istoricul ciumei în Cluj la 1738-39, Cluj, 1930, 160 p. Pre zentare în „E.M.”, 1931, p. 212. Lepădatu, Ioan, Vechi așezări bărsene: Orașul Zărnești, Editura Transilvania Expres, Brașov, 1998. Lestyan, Ferenc, Megszentelt kovek a kozepkseg Templomai (Temple sfințite - Bi sericile episcopiei din Transilvania evului mediu), „Gloria Kiadó” (Editura Gloria), Cluj, 1966. Lestyân, József, Rövid ütmutatà a Gyulafehérvári székesegy-haz megtekintésére, Alba Iulia, f.a., 26 p. Liebhart, Otto, Die Ortsnamen des Seklergebietes in Siebenbürgen, ín „Balkanar chiv”, III, 1927, p. 20,81. Liehn, Hans, Aus der Vergaangenheit der Gemeinde Rothbach, în „M.B.S.M.”, 1938,p. 11-15. Limona, Elena, Colecția „Acte în legătură cu breslele brașovene ”, în vol. „Arhivele Statului. 125 de ani de activitate, 1831-1956”, București, 1957, p. 327-343. Limona, E. și D., Aspecte ale comerțului brașovean în veacul alXVIII-lea. Negus torul român Mihai Țumbru, în „S.M.I.M.”, IV, 1960, p. 525-564. Lindner, Gustav, Kolozs Városa leveltàràbàl (Din arhiva orașului Cojocna), în „T.T.”,
1895, p. 486-498. Lința, Elena, Catalogul manuscriselor slavo-romàne din Iași, București, 1980. Lința, Elena, Catalogul manuscriselor slavo-romàne din București, București, 1981. Lința, Elena, Catalogul manuscriselor slavo-romàne din Cluj-Napoca, București, 1983. Lința, Elena, Catalogul manuscriselor slavo-romàne din Brașov, București, 1985. Literat, V,Biserica VoivodeniiMari-Făgăraș, în „R.I.”, 1922, p. 158-159. Literat, Valeriu, Biserici vechi românești din Țara Oltului, Cluj-Napoca, 1996. Literat, V, Criptograme în cărți din Țara Oltului, în „Dacoromania”, VIII, 19341935, p. 188. Literat, Valer, Din trecutul bisericii românești din Făgăraș în veacul al XVII-lea, Sibiu, 1943, din „R.T.”, 1943. Literak Valeriu, Două biserici din Țara Oltului, în, A-C.Μ.I.T.”, 1926-1928, p. 228-233. Literat, Vaier, Făgărașul, în „Transilvania”, 73, 1942, nr. 9, p. 707-713. 546
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ L Literat, Valer, O însemnare cu privire la biserica brâncovenească de la Făgăraș, în vol. său „Din Țara Oltului”, Brașov, 1938. Literat, Vaier și Maria lonașcu, Orașul și Țara Făgărașului. Cetatea Făgărașului, Făgăraș, 1943. Literat, V, Un manuscript din jumătatea întâia a secolului XVIII, în „Dacoromania”, VIII, 1934-1935, p. 189-196. Lițiu, Gh., Contribuții la studiul circulației vechilor cărți bisericești, în „M.B.”, 1968, nr. 7-9, p. 460-472. Lițiu, Gheorghe, Românii arădeni în frământările anilor 1849-50, Arad, 1947. Lițiu, Gh., Episcopia Aradului. Schiță istorică, Arad, 1950, 56 p. xxx, L’originai del Danubio, con le nomi antichi e moderni di tuti ifiuini. et adoeuata con 40figure in ramedelle principali citta efortezze dell ’ Ungaria, Transilvania et Croația., Nürenberg-Bologna, 1684. Lokatos, Sámuel, Otven év a Marosvasarhelyi casinò életéből (1833-1883), Tg. Mureș, 1886. Luca, George, Un precursor al lui Horia: Samoilă Horvath din Oradea, care a mers încă din 1712 cu jalbe românești la împăratul de la Viena. Note pe о carte de Nicolae Firu, ín „Dacia”, 25, VIII, 1940, p. 3. Luca, Sabin, Roșcani. Cercetări arheologice, Editura Ernia, Deva, 2004. Ludu, Ioan, Cronica comunei Prejmer, după un manuscript al pastorului Thomas Tarder din Prejmer de la anul 1750 și continuat de alțipreoți evanghelici, în „Ț.B.”, II, 1930, nr. 5, p. 444-448; IV, 1932, nr. 1, p. 52-59; nr. 6, p. 526-532; V, 1933, nr. 6, p. 523-526 și extras. Lugoșianu, O., Documente privitoare la biserica „ Sf. Nicolae ” în Râșnov-Transilvania, în rev. „Tinerimea română”, XV,
1897, nr. 3, p. 49-55. Lukács, Antal, Țara Făgărașului în Evul Mediu. Secolele XIII-XVI, București, 1999. Lukaksi, Christophorus, Historia Armenorum Transsilvaniae a primordüs gentis usque nostram memoriam efontibus anthenticis et documentis antea ineditis elaborata per, Viena, 1859, XV + 149 p. Lukini ch, Imre, Bethlen várónak inventariuma 1690-bòl (Inventarul cetății lui Bethlen din 1690), în „H.K.”, 1913, p. 426. Lukinich, Imre, A bethleni grofBethlen család története (Istoria familiei contelui Bethlen de Beclea), Budapesta, 591 p. + Il pl. Lukinich, Imre, Des varos közelete a XVIII szád elejeh, Dej, 1898. Lukinich, Imre, Nagyemedi Album, Aiud, 1926, 252 p. + 23 p. Lukinich, Imre, Az Udvarhelyi var története, ín „E.M.”, XX, 1903, p. 425-446. Lumperdean, Ioan, „La longue duree" în mentalitatea și limbajul grănicerilor năsăudeni. Repere economico-sociale șipolitico-naționale, în „Revista Bis triței”, VII/1994, Editura Glasul Bucovinei, Iași. 547
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - L Lungu Ioan, Mircea Valea, Vasile Radu și Liviu Mărghițean, Tradiții progresiste ale culturii și învățământului hunedorean, Deva, 1968. Lupan, D. - L. Hațieganu, Cartea veche românească în biblioteca Muzeului de istorie Alba Iulia, în „Apulum”, XII, 1974, p. 359-394. Lupaș, L, Câteva pagini din trecutul comunei Săliște. Schiță istorică, Sibiu, 1903, 20 și în „Transilvania”, XXXIV, 1903, p. 53-71. Lupaș, I., Chestiunea originii și continuității românilor într֊opredică de la 1792, în „R.T.”, XVIII, 1926, nr. 1, p. 7-18 și în voi. „Studii, conferințe și comunicări istorice”, I, București, 1928, p. 375-388. Lupaș, L, Contribuțiuni documentare la istoria satelor transilvănene, Sibiu, 1944. Lupaș, I., Descendența transilvăneană a lui Gheorghe Magheru și relațiunile lui cu țăranii sălișteni, îndeosebi cu familia lui Dumitru Răcuciu, București, 1940, 32 p. + 10pl. Lupaș, L, Din arhiva companiei grecești din Sibiu, în „R.T.”, XIV, 1924, p. 248-301. Lupaș, loan, Din trecutul comunei Cacava, în „T.R.”, LVI, 1908, nr. 83-86. Lupaș, loan, Din trecutul Maramureșului, în „Graiul românesc”, 1,1927, nr. 4, p. 81 -83. Lupaș, L, Documente istorice transilvănene, I, Tipografia „Cartea Românească”, Cluj, 1940, p. 101-109. Lupaș, L, Documente istorice privitoare la moșiile brâncovenești din Transilvania și Oltenia, 1654-1823, Cluj, 1933. Lupaș, L, Documente istorice transilvănene, I, Cluj, 1940, p. 458-460. Lupaș, L, Două anchete oficiale în satele din scaunul Sibiului, 1744 și 1745, Sibiu, 1938, p. 18, din „R.T.”, 1938. L(upaș), I., Două inscripții de la biserica cea
mai veche din Săliște, în „Anuarul Institutului de Istorie”, Cluj, V, 1928-1930, p. 496. Lupaș, L, losifllși școalele românești dinjudețul Aradului, în „Studii, conferințe și comunicări istorice”, I, București, 1928, p. 303-306. Lupaș, L, Importanța Sibiului în istoria românilor, voi. „In amintirea lui C. Giurescu”, București, 1944, p. 307-314. Lupaș, Ioan, Locuința sibiană a mitropolitului Sava Brancovici ֊ Brâncoveanu, 1674-1680, în „R.T.”, XXXVII, 1947, nr. 7-10, p. 278-280 + 1 planșe. Lupaș, L, O carte de rugăciuni, în „R.T.”, XX, 1930, p. 225-239. Lupaș, L, O însemnare pe Chiriacodromionul tipărit în 1699, aflător la biserica din comuna Curechiu, în „A.I.I.N.C.”, VI, 1931-1935, p. 559-560. Lupaș, Ioan, O pagină din luptele săliștenilor pentru credință, în „T.R.”, LXIII, 1915, nr. 127-129. Lupaș, L, Părerea preotului Sava Popovici Barcean din Rășinari asupra unei gramatici românești, apărută în Viena la 1851, în „R.T.”, VI, 1912, nr. 7-8, p. 224-225. 548
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - L Lupaș, I., Răscoala țăranilor din Transilvania la anul 1784, Cluj, 1934. Lupaș, L, Sibiul ca centru al vieții românești, în „A.I.I.N.C.”, V, 1928. Recenzia lui N. Iorga, în „R.I.”, 1928, p. 325-327. Lupaș, L, Școalele din Brașov, în „Luceafărul”, II, 1903, nr. 4, p. 76-78, nr. 5, p. 94-97. Lupaș,loan, Un capitol din monografia Săliștei, în „T.R.”, LXIII, 1915,nr. 70șiurm. Lupaș, Octavian, Preotul N. Horga Popovici, cărturar arădean de acum un veac șijumătate, în „M.B.”, 1963, nr. 5-8, p. 262-272. Lupaș, Octavian, Situația iobagilor din Șoimuș în preajma revoluției lui Gh. Doja, în „Hotarul”, I, 1933, nr. 8, p. 9-10. Lupaș, Octavian, Villa Šahtu. Vechi urme de viață românească în județul Arad, în „Hotarul”, I, 1933, nr. 1, p. 12-13. Lupeanu, A., Autobiografia lui Simion Balint, în „Blajul”, I, 1934, nr. 2, p. 54-63. Lupșa, Ștefan, Biserica ortodoxă în anii 1767-1774. Dezvoltarea eipolitică și confe sională, în „Anuarul Institutului Teologic”, Sibiu, XXIII, 1946-1947, p. 45-48. Lupșa, Ștefan, Din trecutul Mănăstirii brâncovenești de la Sâmbăta de Sus, în „Revista Teologică”, 1931, nr. 4, p. 126-133. Lupșa, Șt., Din istoria bisericii bănățene. Legături vechi cu Bihorul, în „B.B.”, sept. 1941, p. 14-28. Lupșa, Șt., Istoria parohiei Ștei, știri și documente, Beiuș, 1942, 112p. Lupșa, Ștefan, Istoria bisericească a românilor bihoreni, Oradea, 1935. Lupșa, Ștefan, Satul lui Gheorghe Lazăr, în „Μ.A.”, VII, 1962, nr. 7-8, p. 483-496. Lupșa, Șt., Vechile biserici bihorene, în „Legea românească”, 1934, nr. 21, p. 183-185. Lupu, Nicolae, Așezarea daco-romană
de la Roșia (jud. Sibiu), în „A.M.N.”, nr. 5, 1968, p. 445-450. Lupu, Nicolae, Cetatea Sibiului, Ed. Meridiane, București, 1966, 57 p. + 2 pl. + ilustrații, ed. a Il-a, 1968. Lupu, Nicolae, Corespondență între Petru Maior și episcopul Bob la 1785, în „Blajul”, I, 1934, nr. 9, p. 407-410. Lupu, Nicolae, Ein Körpergrab aud dem 3 Jahrhundert bei kleinprobstdorf-Proștea Mică (Rayon Mediaseli), în „F.V.L.”, 1961, որ. 5, p. 153-168 + planșe. Lupu, N. - C. Irimie, Sibiu, Editura Meridiane, București, 1963, 76 p. (ghid). Lupu, N., Un cuptor pufendal lângă Gușterița. Einvorfendaler Ofen bei Hammersdorf în „Studii și comunicări”, „Brukenthal Museum”, 1956, nr. 1, p. 3-10.
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ M M Machedon, E., Lucrări de restaurare a zidurilor cetății Sibiu, în „Arhitectura R.P.R.”, 1955, nr. 6, p. 27. Mader, Frédéric, Manuscrits arméniens de Transylvanie, Paris, 1935, p. 81-82. Mahanyai, D., A magyar nép művészete (Arta populară maghiară). IIA székelyföl di, a csángó és a torokói magyar nép művészete (Arta secuilor, ceangăilor și maghiarilor din Rimetea), Budapesta, 1909. Magdău, Petru, Un manuscris al lui Ștefan Moldovan, în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XLVII (2008), p. 533. Mager, Traian, Aspecte din Munții Apuseni. Ținutul Halmagiului cu străvechea organizație voievodală, în „Hotarul”, IV, 1937, p. 246-247. Mager, Traian, Comuna Ciuci-Vârfurile, în „R.I.S.B.C.”, X, 1942, mart.-apr., p. 205-213. Mager, Traian, Diploma voevodului Moga, edată în Timișoara la 1451, în „Lu ceafărul”, V, s. II, 1939, p. 72-73 + facsimil. Mager, Traian, Documente din sec. XV, privind Hălmagiul. Catedrala bizantină (1439-1444), în „Hotarul”, V, 193 8, p. 197-198. Mager, Traian, Popa Adam din Ciuci și manuscrisul său, în „R.I.S.B.C.”, X, 1942, mai-august, p. 417-419 (din 1720-1724). Mager, Traian, Originea topicului Ciuci, în „R.I.S.B.C.”, X, 1942, p. 419-420. Mager, Traian, Monografia Țării Halmagiului, Arad, 1935. Mager, Traian, Tipografia și onomastica. Comuna Bănești, așezare ungurească?, în „Hotarul”, II, 1934, nr. 2, p. 6-7. Magoș, Traian, Biserica din Cuvin, în „M.B.”, 1971, nr. 4-6, p. 307-310. Magyarosi, Istvan, A zihahi ev.ref. anyaszentegyhàz története, Cluj, 1880. Maior, Beniamin Ioan, Monografia satului Maiorești, județul Mureș,
Editura Buna Vestire, 2005. Maior, George, O pagină din luptele românilor cu sașii pe terenul social, cultural și economic Șercaia, 1809-1909, București, 1910, 147 p. Majlàth, Bels, A Hunt- Pàzmànok, în „Turul”, I, 1883, p. 69-77. Makkai, Domokos, Bethlen Gábor biztosító és adomány ֊ levele a Lippai vité zeknek (Scrisori de garanție și donație de la G.B. către vitejii din Lipova), în „T.T.”, 1888, p. 598-603. Makkai, L., Kiadatlan oklevelek Kolozwàr Közepkon törtenetélez, Cluj, 1947. Makkai, Laszlo, Erdélyi vórasak, Budapesta, 1942, 28 p. + 33 stampe. Maior, Petra, Scrisori și documente inedite, ediție îngrijită, prefață, note și indici de Nicolae Albu, Editura pentru Literatură, București, 1968, XXII + 169 p. Makkai, László, Erdélyi varosak, Budapesta, 1942, 28 p. și 33 stampe. 550
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ M Mihalik, L, Л nagyszebeni ötvösök czéhpecsétje, ín „A.E.”, 1847, p. 191-192. Mailer, K., Wie die schwäbischen Gemeinden enstanden sind, I, Timișoara, 1923, p. 17-19. Man, Ioan Eugen, Biserici de lemn dinjudețul Mureș. Monumente de artă populară românească, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004. Manate, Carmen, Sami Fiul (+) și Viorica Oprea, Comunitatea evreilor din Brașov, lucrare în curs de editare. Manea, Mihai, Bogdan Teodorescu, Istoria românilor de la 1821 până în 1989, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. M(angra) V(asile), Două manuscripte din secolul XVII și XVIII, în „Biserica și școala”, 1905, nr. 31-33. Mangra, Vasile, Episcopia Aradului, în „B.S.”, 1904, nr. 12, p. 93-97. Manițiu, Ovidiu, Făgărașul. Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963. Manolache, Mihai, A existat „pictorul" Enache Starna?, în „R.M.”, 1970, nr. 7, p. 534 (arată că Starna a fost ctitor, și nu pictor). Manolache, Mihai, Câteva rectificări privindpictura bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, în „Μ.A.”, XVI, 1971, nr. 5-6, p. 497-499. Manolache, Mihai, Date noi privind activitatea pictorului Constantin Lecca la bi serica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, în„S.C.I.A.”, 1972,nr. 2,p. 307-310. Manolache, Mihai, Cercetări privind contribuția artistică a pictorului Constantin Lecca și Mișu Pop la biserica voievodală Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, în „B.M.I.”, 1972, nr. 1, p. 59-60. Manóle, Neagoe, Vlad Țepeș, figura eroică a poporului român, Editura Politică, București, 1977. Manolescu, Radu, Le role
commercial de la viile de Brașov dans le sud-est de l Europe auXVI-e siede, în „Nouvelles etudes d’historié”, II, 1960, p. 207-220. Manolescu, Radu, Comerțul Țării Românești și Moldovei cu Brașovul (secolele XIV-XVI), București, 1965, 306 p. + tabele + planșe. Manolescu, Radu, Relațiile comerciale ale Țării Românești cu Sibiul la începutul sec. XVI, în „Analele Universității București”, istorie, V, 1956, p. 207-260. Manolescu, Radu, Schimburi de mărfuri între Țara Românească și Brașovul în prima jumătate a sec. XVI, în „S.M.I.M.”, II, 1957, p. 117-204. Manoliu, Sandu, Icoana unei școli dintr-un colț de țară românesc, Năsăud, 1930, 616 p. Manu, Gavrilă, Zugrăvirea besericilor, în „Sionul românesc”, 1 sept. 1865, p. 53. xxx, Mappa della Transilvania e Provincie contique nella quale și vedano li con fini dell Ongaria e li compenuentifalti dall Armate Cesaree in queste ultime guerre, Sibiu, 1699. 551
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-M Marani, Dinu, Utilizarea elementelor prefabricate din beton precomprimat la re staurarea unui monument istoric, în „Revista construcțiilor și a materialelor de construcții”, XIV, 1962, nr. 1, p. 45-46. Mareea, Pompiliu, Ioan Slavici, ed. a II-а, București, 1968,421 p. + 21 pi. Marchiș, Valeria, Feleacum. Schiță monografică, Cluj, 1934. Marcu, Alexandru, Noi indicații despre Felice Orsini la Sibiu (1854-1855) și opinia publică românească, București, 1939,28 p. și în „Studii italiene”, VI, 1939. Marcu, Alexandru, Un document inedit referitor la biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, în „R.M.”, VI, 1969, nr. 2, p. 171-172. Marcu, Ana, Un sat românesc de pe Tarnavę: Făget, Sibiu, 1942. Marcu, Grigore, Mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, în „M.A.”, I 1956, nr. 3-4, p. 300-302. Marcu, Grigore, Biserica brâncovenească din Făgăraș, în „M.A.”, II, 1957, nr. 1-2, p. 126-129. Marcu, Grigore, Biserica din Roșcani, în „M.A.”, I, 1956, nr. 3-4, p. 303-304. Marcu, Grigore, Biserica Sf Nicolae-Şchei - „ muma ” bisericilor din Țara Bârsei, în „Μ.A.”, 1956, p. 134-136. Marcu, Grigore, Catedrala mitropolitană din Sibiu, în „Mitropolia Ardealului”, I, 1956, nr. 1-2, p. 132-134. Marcu, Mariana, Săpăturile arheologice de la Cristian-Brașov, în „Cumidava”, II, 1968, p. 43-49. Marcu, Mariana, Sondajul arheologic de la Cristian, în „Cumidava”, III, 1969, p. 629-630 și „Cumidava”, IV, 1970, p. 639-640. Mareș, Al., Liturghierul lui Coresi, Editura Academiei, București, 1970. Mareș, AI., O psaltire slavo-română necunoscută din secolul alXVI-lea, în „Limba
română”, XV (1966), nr. 4, p. 371-378. Mareș Al., Un Octoih românesc din secolul al ХѴІ-lea?, în „Limba română”, XVIII, nr. 3/1969, p. 239-251. Mareș, Al., Activitatea tipografică a diacului Lorinț, în „Limba română”, XIX, 1970, nr. 2, p. 134-135. Mareș, Al., Note despre Coresi, în „Limba română”, XIX, 1970, nr. 3, p. 253-259. Mareș, Al., Prima pravilă bisericească tipărită în limba română și raporturile ei cu cele mai vechi versiuni ale Nomocanonuluiprescurtat, în „Studii de limbă literară și filologie”, vol. I, București, 1969. Mareș, Al., Când și unde s-au tipărit Tâlcul Evangheliilor și Molitvenicul româ nesc?, în „Limba română”, XVI ( 1967), nr. 2, p. 119-130. Markup, Ferencz, A Vajda-Hunyadi és gyalàri vasb.ànyàlrfejlődése, în „H.T.E.”, 1893-1896, p. 20-26. 552
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - M Marienburg, Geog-Friedrich, Ausflüge vom Nadescher Burgweg, ein Beitrag zur Urgeschichte der deutschen Ansiedlungen in Siebenbürgen, ín vol. Eu gen Trauschenfels, „Magazin für Geschichte, Literatur und alle Dent- und Merkwürdigkeiten Siebenbürgens”, N.F. 1, 1859, p. 195-214. Marienburg, Fr., Geàenkòuch des Bogeschdorfer Kapitels, în „A.V.S.L.”, XIX, 1884, nr. l,p. 30-77. Marienburg, Geographie des Grossfürthenthums Siebenbürgen, Sibiu, 1813, p. 372-373. Marienburg, G.F., Zur Berichtigung einiger alturkundlicher siebenbürgischer Ortsbestimmungen, „A.V.S.L.”, V, 1862, nr. 2, p. 220-239. Marienburg, G.F., Über die frühere und jetzige Ausbreitung und Dichtheit des deutsches Volkstammes in Siebenbürgen, in „Sächsischen Hausfreund”, 1857. Marienburg, G.F., Verzeichniss der ältesten Pfarrer des Decanatus de Sebus d.i. des Unterväldes Kapitels, în „A.V.S.L.”, VIII, 1868, nr. 2, p. 284-324. Marinescu, At., Despre mănăstiri. Mănăstirea „ Sf Arhanghel Mihail ” ín Körtvélyes (Peri) în Marmația, în „Telegraful Român”, LIX, 1911, nr. 17-20. Marinescu, At., Studii despre celți și numele de localități, în „F.D.”, 1896, nr. 5, p. 4, nr. 6, p. 2-3; nr. 12, p. 3. Marinescu, At., Studiu despre celți și numele de localități, „F.D.”, 1895, nr. 46, p. 1-2 și nr. 51, p. 3 și nr. 52, p. 3-4, în „F.D.”, 1896, nr. 13, p. 3-4. Marionovici, Neculae, Un document important din răzmerița de la 1848, în „Ț.B.”, IV, 1932, nr. 2, p. 150-151. Márki, Sándor, Aradtól Petrozsényig, Arad, 1881, 50 p. Márki, Sándor, Anadtól Petrozsényig, ín „Alföld”, XXI, 1881, nr. 138-146. Márki,
Sándor, Arad vármegye és A rad város monográfiája, 6 vol., Arad, 1892-1913. Márki, Sándor, Apankotai ásatásak, ín „Aradi Közlöny”, iunie, 1886, p. 100 și urm. Márki, Sándor, A Szent-Jobbi apástág megszűnése, ín „Századok”, 1887, p. 838. Márki, Sándor, Az aradiprépastság romjai, în „T.R.E.K.”, 1882, p. 49-52. Márki, S., Koloszvar neve, Budapesta, 1904 (extras din „Földhajzi Közlemények”, XXXII, 1904). Markó, Arpád, Le Maire franciakuruc hadmérnök brigaderos szemlejelentése Szatmàr és Ecsed várainak állapotáról 1705februárjában, în „H.K.”, 1955, nr. 3-4, p. 432-451. Markup, Ferencz, A Vajda-Hunyadi és gyalàri vasb.ànyàlrfejlődése (Dezvolatrea minelor de fier de la Hunedoara și Gherla), în „H.T.E.”, 1893-1896, p. 20-26. Màrothi, Rezső, Nàdasdy Famàshaz irt levelek, în „T.T.”, 1902, p. 109-130. Martin, Daniil, Dârste - monografie, Editura și Tipografia „I. Gologan”, Brașov, 1930. Martin, Ioan, Orașe ardelene, Alba Iulia, în „Cele trei Crișuri”, XXII, 1942, nr. 9-10, p. 189-190. 553
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ M Marton, Gyula, Ordöngösfüzes helynevei, în „E.M.”, XLIX, 1944, որ. 1-2, p. 218-254. Marțian, I., Die Kreuzburg von Araci, în „KVSL”, 1929, p. 53-58. Marțian, L, Eine zweite Kreutzburg, în „KVSL”, 1927, p. 169-173. Marțian, Iulian, Fata. Tradiție și istorie, în „Arhiva someșeană”, որ. 4,1926, p. 12-23. Marțian, Iulian, Contribuții la istoricul Rodnei, în „Arhiva someșeană”, որ. 1, 1924, p. 14-20. Marțian, L, Contribuiri la toponimia Ardealului, în „Transilvania”, XLVI, 1915, p. 64. Marțian, L, Mănăstiri vechi din Ardeal, în „Răvașul”, 11 mai 1905, p. 81 (foto vechi ale mănăstirii) și p. 82 (despre ruina bisericii). Marțian, I., Mănăstiri vechi în Ardeal, în „Convorbiri literare”, 1924, p. 454-455. Marțian, I., Numirile topografice, în „Transilvania”, LI, 1920, p. 480. Masca, Vasile, Din bătrâni. Povestea unei cărți spusă de ea însăși, în „Răvașul”, 1907, p. 241-243. Massmann, J.F., Libellus aurarius s. Tabulae ceratae apudAbrudbanyam nuper repertae, Leipzig, 1841. Matei, Ștefan, Biserica din Suatu, în „A.M.N.”, VI, 1969, p. 557-564. Matei, Ștefan, Câteva considerații privind arhitectura romanică în Banat, în „Banatica”, II, 1973, p. 311 și urm. Maxim, Ion Al., Contribufiuni la explicarea fenomenelor de încălzire a apelor lacurilor sărate din Transilvania. Lacurile sărate de la Ocna Sibiului, în „Rev. Muz. Geologic-Mineralogic”, Universitatea din Cluj, vol. IV, 1931. Mazilu, DAL.,· Diaconul Coresi, „Cartea Românească”, Ploiești, 1933. Mălinaș, Ion Marin, Bisericile de lemn din Satu-Mare, în „Monumente istorice și bisericești din Eparhia Oradiei”,
Editura Episcopiei Oradei, Oradea, 1978. Mănoiu, Ioan, însemnări pe cărți la biserica veche din Șimon (Bran), „T.R.”, 26 sept./9 oct. 1909. Mărăscu, Toma A., Monografia comunei Sudrigiu, jud. Bihor, Beiuș, 1934, 64 p. Mărculeț, Ioan,' Blaj. Aspecte de geografie istorică, București, 1999, p. 23-28. Mărculeț, Ioan, Cătălina Mărculeț și Dragoș Baroiu, Posibilități de valorificare a potențialului turistic dinjudețul Alba, în „Revista Geografică”, t. VIII, 2001, București, 2002, p. 173-177, 2 fig., 1 tab. Mărculeț, Ioan (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, București, 2010. Mărculeț, Ioan - Mărculeț, Cătălina, Realități geografice în Valea Târnavei. Bu curești, 2001. Mărculeț, I., Cătălina Mărculeț, Riscul geomorfologie și riscul climatic în Culoarul Aiud-Sebeș, în „Analele Asociației Profesionale a Geografilor din România”, vol. I, nr. 1,2010. 554
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ M Marculeț, L, Cătălina Mărculeț, Districtul protopopesc greco-catolic Aiud (18791940). Studiu demografic, în „Deșteptarea Credinței”, nr. 8 (173), Dej, 2004. Mărculeț, V., Cătălina Mărculeț, I. Mărculeț, Districtul Protopopesc Greco-Catolic Mediaș. Enciclopedie Istorică și geografică, Edit. „Sfanțul Ierarh Nicolae”, Brăila, 2011. Mărculeț, Ioan, Vasile Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Monografia localității Pețelca. Județul Alba, București, 1998. Mărculeț, L, Cătălina Mărculeț, Pețelca - de la prima atestare documentară până în zilele noastre (repere demografice). Istorie și geografie: colaborări, Bu curești, 2000, p. 23-25. Mărculeț, L, Cătălina Mărculeț, Istoria unui sat ce se stinge. Pețelca - 740 de ani de atestare documentară, în „Agricultura României”, anul XV, nr. 29/2004, București, p. 14. Mărculeț, Ioan, Alina Bejinariu, Mihai Popa, Modificări în structura națională a populației orașului Sighișoara între 1900-1992. însemnări geografice, București, 2002. Mărculeț, Ioan, Dragoș Baroiu, Modificări în structura națională populației orașului Sighișoara în perioada 1900-2002, în „Analele Universității Spirų Haret - Seria Geografie”, nr. 6, 2003, București, 2005. Mărculeț, Ioan, Cătălina Mărculeț, Vasile Mărculeț, Pețelca (județul Alba) - natură-istorie-societate, Blaj, 2003. Mărculeț, L, Procesele geomorfologice actuale și utilizarea terenurilor din teri toriul administrativ al orașului Gherla. Cercetarea integrată a mediului și dezvolarea durabilă, Edit. Ars Docendi, București, 2003. Mărculeț, L, Cătălina Mărculeț, Gh. Popa Tutoveanu, Teritoriul
administrativ al orașului Gherla - aspecte geografice, „Comunicări Științifice”, vol. II, Mediaș, 2004. Mărculeț, L, Cătălina Mărculeț, Structura etnică a populației orașului Aiud în secolulXX, în „Comunicări științifice”, vol. I, Mediaș, 2003. Mărculeț, Vasilé, Ioan Mărculeț, „Terra Medies ”. Noi considerații asupra localiză rii, originii și semnificației numelui, în volumul „Mediaș. Istorie, demografie, personalități”, Editura „Sfântul Ierarh Nicolae”, Brăila, 2011. Mărcuș, Ștefan, Sătmar. Fragmente istorice și culturale, aspecte sociale. Contribuții la trecutul românesc de la granița de vest, Oradea, 1938, 190 p. Medrea, Ion, Sighișoara, în „Anuarul liceului Preot Nicolae din Sighișoara”, 19261927, p. 16-44 + planșe. Medrea, Ion, Sighișoara, Sighișoara, 1928, 32 p. + 7 planșe. Meitzen, August, Die Flur Thalheim als Beispiel der Ortsanlage und Feldeintei lung im Siebenbürgen Sächsenlande, în „A.V.S.L.”, 1897, nr. 3, p. 651-692. 555
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - M Melas, Hermne, Aus vergangenen Tagen von Reps, ín „Gross-kokler Bote”, 20 și 27 nov. 1932. Melas, Hermine, Aus den guten alten Zeit. Das Strassen pflaster von Reps, ín „Gross-Kokler”, 23-XII-1924. Melente Nica, Sârbești. File de monografie, Editura Viața Arădeană, 2002. Mélich, Janos, Réponses à Nicolae Iorga, în „Revue d’etudes hongroises”, VI, 1928, որ. 23, p. 265-266. Melich, Joh., Zur Ortsnamenkunde Siebenburgisch sacsisch Tescheln, ín „KVSL”, 1929, p. 37-39. Meruțiu, Radu, Regiunea Baia Mare-Baia Sprie. Istoricul chestiunii. Bibliografie, în „Lucrările”, VI, 1938, p. 71-158 + 10 pl. Meschendörfer, J., Aus der Gegenwort und Vergangenheit der Gemeinde Petresburg, Brașov, 1885, 91 p. Meteș, Șt., Câteva însemnări istorice despre satul românesc din Ardeal: Giomal, în „Transilvania”, LII, oct.-dec. 1921, nr. 10-12, p. 868-878. Meteș, Șt., Contribuții nouă privitoare la voievozii români din Ardeal și părțile ungurești, în veacurile XVI-XVII1, Cluj, 1922. Meteș, Șt., Contribuții la istoria românilor din Țara Făgărașului în veacul al XVII-lea. A. Situația românilor din domeniul Porumbacului de Jos, 1680, București, 1942, 52 p., extras din „Analele Academiei Române”, Mem. Sec. 1st., s. III, t. 24, 1942, p. 575-626. Meteș, Ștefan, Cronica popii Vasile din Șcheii Brașovului. Cu note și lămuriri, în „Drum drept”, I, 1913, nr. 3, p. 165-188. Meteș, Rielan, Domni din Principatele Române, pribegi în Transilvania, Cluj, 1934. Meteș, Ștefan, Domni și boieri din Țările Române în orașul Cluj și românii din Cluj, Cluj, 1935. Meteș, Șt., Istoria Bisericii și a
vieții religioase a românilor din Transilvania și Ungaria, I, Arad, 1916, p. 50-52. Meteș, Ștefan, O româncă din Țara Românească răscumpără o tipografie și re pară o biserică Calvină din Cluj în secolul al XVII-lea, în „R.A.”, 1925, nr. 2, p. 295-296. Meteș, Ștefan, Mihai Viteazul și orașul Cluj, în „Patria”, VII, 1925, nr. 171, p. 1-2 și „Revista arhivelor”, I, 1925, nr. 2, p. 292-294. Meteș, Șt., Moșiile domnilor și boierilor din țările române în Ardeal și Ungaria, Arad, 1925. Meteș Ștefan, Moșiile domnilor și boierilor din Țara Românească în județul Hu nedoara, în „Curierul Hunedoarei”, 1, 1919, nr. 3-4. Meteș, Ștefan, Primii episcopi ai Vadului, în „Revista ortodoxă”, I, nr. 3-4, dec. 1912-ian. 1913, p. 80-86. 556
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ M Meteș, Ștefan, încetarea episcopiei de Vad pe vremea Reformei în „Revista orto doxă”, I, nr. 5-6, dec. 1912 - ian. 1913, p. 156-159. Meteș, Ștefan, Reînființarea episcopiei de Vad, în „Revista ortodoxă”, I, nr. 5-6, dec. 1912 -ian. 1913, p. 7-8 și 227-242. Meteș, Ștefan, Relațiile comerciale ale Țării Românești cu Ardealul până în veacul . alXVIII-lea, Sighișoara, 1921, 272 p. Meteș, Ștefan, Satul ardelean Cetea și logofătul Ioan Norocea din Pitești și iobagii săi. Știri istorice din secolele XVI-XIX, Cluj, 1933. Prezentarea lui Iorga, în „Revista istorică”, XIX, 1933, p. 364. Meteș, Ștefan, Situația economică a românilor din Țara Făgărașului, vol. I, Cluj, 1935. Meteș, Șt., Trecutul Țării Oltului. Drăguș, un sat din Țara Oltului (Făgăraș), Biblioteca de Sociologie, Etică și Politică, nr. 2, 1945. Meteș, Șt., Viața bisericească a românilor din Țara Oltului, Sibiu, 1930. Meteș, Șt., Viața bisericească a românilor din scaunul Săliștei (Sibiu), în „Μ.A.” 1969, nr. 9-10, p. 612-660. Meteș, Șt., Zugravii bisericilor românești, în „A.C.M.I.T.”, 1926-1928, p. 121-122. Michaelis, Franz, Diemrich, în „S.V.”, 1938. Michaelis, Fr.,· Zur Geschichte der Dörfer Krampundorf Ighiu und Krakau, ín „S.V.”, 1936, oct.-dec., p. 280-288. Micu, Emil, Brașovul și mișcarea revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu. Câteva date și documenteprivind refugiații din Țara Românească în districtul și orașul Brașov, în „Cumidava”, II, 1968, p. 119-145. Micu, Emil, Cetatea țărănească a Râșnovului, Brașov, 1969, 39 p. Micu, Emil, Contribuții la istoricul regimentului grăniceresc
întâi valah, Bucu rești, 1943, 115 p. Micu, Emil, Din trecutul bisericesc, cultural și economic al românilor din Seçil ime, Brașov, 1946. Mihalik, J., A szatmărry ötvössczéhpecsétje 1590-böl, în „A.E.”, 1893, p. 188-189. Mihalyi, L, Diplome maramureșene din sec. XIV și XV, p. 109- 111, 306-307,600602, 606-608. Mihailā, George, Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi, Bucu rești, 1972. Mihăilă, George, Observații asupra manuscrisului slavo-român al popéi Brațul (1559-1560), în „Studii de limbă literară și filologie”, București, 1972, p. 301-345. Mihăilă, George, Două fragmente inedite din textul slavon al învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, în „Romanoslavica”, XIV, 1967, p. 359-375. 557
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - M Mihoc, Blaga și Gavril Bălan, Stampe inedite din colecția Muzeului Județean Maramureș, în „Marmatia”, II, 1971, p. 128-143. Mihu, Ioan, Șura Mare, o comună dinpreajma Sibiului, Editura Tribuna, Sibiu, 2004. Mika, S., A totărjârâs történtéhez, în „Századok”, 1882, p. 431-432. Mika, Sandor, I. Rákóczi György levelezese a Brassai bíróval es tanacscsal, în „T.T.”, 1892, p. 700 și urm., 1893, p. 307-322, 505-521. Mikò, Emerich, graf, Einige Details über die Stadtpfarr Kirche in Klausenburg", ín „Mitteillungen der K.K. Zenntralcomission”, X, 1865, p. 147 și urm. Miloia, L, Biserica română din Lipova-Banat, în „A.B.”, I, 1928, որ. 1, p. 26-42. Militau, Al. Stroe, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, în „Viața săceleană”, I, 1930, nr. 2-4, p. 8-10. Milu, Călin, Contribuții la monografia comunei Maieru (jud. Năsăud), Cluj, 1936. Minas, Băjaskian, Călătoria în Polonia și în alte părți locuite de armeni (în limba armenească), Veneția, 1830. Minea, L, Românii din Brașov și Mihai Viteazul, în „Cercetări istorice”, VIII-IX, 1932-1933, nr. l,p. 232-237. Mircea, L, Din trecutul stăpânirii românești asupra Ardealului. Pierderea Almașului și Făgărașului, București, 1914, 79 p., din. „C.L.”, 1914. Mircea-Radu, Ion, Primele tipărituri chirilice și incunabulul cracovian de la Brașov, în „Târgoviște, cetate a culturii românești. Studii și cercetări de bibliofilie”, Târgoviște, 1974. Mircea-Radu, Ion, Contribuții la istoria culturii șcheilor din Brașov, în „Cumidava”, an. V(1970),p. 689-703. Misselbacher, Julius, In der Schassburger Burgkirche, „S.V.”, 1935,
p. 196. Misseibacher, Julius, Die Wandgemälde der Schassburger Burgkirche, ín „Jahres bericht der ev. Gemeinde A.B. in Schässburg”, 1934, p. 9-15. Mișinger, Cornei, Monografia satului Fântânele (Cacava) din Mărginimea Sibiului, Casa de Presă și Editură Tribuna, Sibiu, 2006. Mittelstraß, Otto, Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter, München, 1961. Mițariu, Ioan, Șibotul, sat de pe Câmpul Pâinii, Editura Buna Vestire, Blaj, 2004. Mândrescu, L.P., Literatură și obiceiuri poporane din comuna Râpa de Jos, co mitatul Mureș-Turda, București, 1892. Mânzat, Gh., Istoria românilor din orașul Dej, Gherla, 1921. Mânzat, Gh., „Liber iobagismum ” al orașului Dej sau viața într-un sat românesc din Ardeaalpe la sfârșitul veacului alXVII-lea, în „Blajul”, III, 1936, nr. 3-4, p. 185-190. Mânzat, Gheorghe, Mănăstirea Strâmbului, Cluj, 1934, 50 p. Mânzat, Gheorghe, Monografia orașului Dej din cele mai vechi timpuri până azi, Bistrița, 1926. 558
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ M Mânzat, Gh., Propovădanie la prohodul morților. Predică din anul 1768, în „Uni rea”, 11-14 dec. 1915. Mârza, Iacob, Augustin de Górandó despre Alba Iulia, în „Apullum”, VIII, 1970, p. 197-214. Marza, L, Județul Hunedoara. Monografie, Editura Sport Turism, București, 1980. Mladian, general, și Al. Anastasiu, general, Alba Iulia (Tharmis-Apulum-Bălgrad), București, 1922, 56 p. Modorcea, Vasile, Monografia satului Grid din Țara Făgărașului, Editura Tibo, București, 2002. Moise, Ilie, Județul Sibiu. Monografie, Editura Sport-Turism, București, 1981. Moisescu, Cristian, Documente cartografice din secolul al XVIIl-lea privind dezvoltarea sistemului de fortificații al orașului Sibiu, în voi. „Monumente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, II, 1967, p. 188-194. Moisil, C„ Noutăți medalistice, în „Buletinul Societății numismatice române”, X, 1913, nr. 20, p. 68. Moga, L, Cea mai veche biserică din Săliște, în „A.C.M.I.T.”, 1930-1931, p. 149-160. Moga, Ion, Contribuții la istoria calvinizărilor din Transilvania. Numirile satului Cristian și semnificația lor istorică, în „A.I.I.N.C.”, IX, 1943-1944, p. 448-476. Moga, L, Din trecutul economic și administrativ al Soliștii în sec. XVI-XVIII, Sibiu, 1929 și în „Anuarul Gimnaziului Mixt” din Săliște-Sibiu pe anul 1928-1929, Sibiu, 1929, Moldovan, Iosif, Din viața școalelor noastre. 120 de ani de la înființarea prepa randiei din Arad, Arad, 1932, 16 p. Moldovan, Romül, Antimisul din 1717 al lui Kir Damaschin, episcopul Râmnicului, în „C.C.”, XXI, 1941, p. 7-9, 504-505. Moldovan, Romul, Alte momente din
trecutul Veștemului, în „Cultura creștină”, XXI, 1941·, nr. 1-3, p. 76-91; nr. 4-6, p. 238-251. Moldovan, Romul, Apelativul „ Veștemeanul ”, ce s-a adus la numele Mitropolitului Teodosie, este pe deplin îndreptățit, în voi. „Omagiu I.P.S. Sale dr. Nicolae Bălan, mitropolitul Ardealului, 1905-1955”, Sibiu, 1955, p. 385-395. Moldovan, Romul, Momente din trecutul comunei grănicerești Veștem, în „Cultura creștină”, XX, 1940, nr. 5-6, p. 309-316; nr. 7-9, p. 417-431 ; nr. 10-12, p. 614-624. Moldovan, Silvestru și Nicolau Togan, Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria, compus din încredințarea Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, Editura „Asociațiunii”, tipografia W. Kraft, Sibiu, 1909. Moldovanu, Ștefan, Monografia bisericii românești din Transilvania, în „Transil vania”, XX, 1889, nr. 21-22, p. 163-165. 559
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-M Moldovan, Ștefan, Statutulu economicu al orașului Hațegu, în „F.M.I.L.”, XVIII, 1855, որ. 42, p. 229-232. Mold(ovan), Șt(efan), Annotațiuni despre tiera Hatiegului, în „F.M.I.L.”, XVI, 1853, nr. 34-42, XVII, 1854, nr. 36-40. Moldovan, Ștefan, Statul istoricu al orașului Hatiegu. După cum 1-а descrisu Ín clita c.r. comisiune ordinată de înalt Guberniu pentru lămurirea bunuriloru fiscale și comunale în a. 1855, în „F.M.I.L.”, XVIII, 1855, nr. 40, p. 217-219, nr.41,p. 225-227. Moldovan, Victor, Mișcările țărănești din Valea Rodnei de la mijlocul sec. XVIII, în „Studii”, 20, 1968, nr. 1, p. 53-62. Molin, V., Note pe marginea unui exemplar din Tetraevanghelul de la Belgrad (1552), în „M.B.”, XII, 1962, nr. 11-12, p. 668-685. Molin, V., Coresi, editor și tipograf, în „Biserica Ortodoxă Română”, LXXVII (1959), nr. 3-4, p. 307-321. Molnar, Geza, Adatok a Koloszvàri első színjátszó társaság történetéhez, în „E.M.”, 1912, p. 361-369. Molnar, János, Brassó és Vidéke legrégibb Kora, Brassó, 1887, iunie, p. 67 și urm. xxx, Monografia istorică a comunei Orląt (Sibiu). Bibliografie, Biblioteca „Astra”, Sibiu, 1970.' xxx, Monografia liceului „Dr. Petru Groza” din Odorheiul Secuiesc. A székely udvarhelyi „Dr Petru Groza” Liceum monográfiája, 1543-1968, București, 1968, 100 р.xxx, Monografia municipiului Baia Mare, vol. I, Baia Mare, 1972. xxx, Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, în „Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului”, Cluj-Napoca, 1982. Mór, Petri, Szilágy vármegye monographiája,
Zalău, 1901-1904. Morariu, Iuliu, Cruci vechi în Valea Zăgrii, în „Arhiva someșeană”, nr. 18, 1936, p. 447-451. Morariu, Tiberiu, Satul lui Coșbuc, Cluj, 1934,15 p., extras din „Gazeta ilustrată”, 1934, nr. 11-12. Morariu, T., V. Sorocovschi, Județul Sălaj, Ed. Academiei R.S.R., București, 1972. Moraru, D.N., Date istorice în legătură cu monumentul de la Cinciș, în voi. „Se siunea științifică a Direcției Monumentelor Istorice”, 1963, p. 98-100. Moroianu, George, Chipuri din Săcele, București, 1939. Moroianu, George, Chipuri din Săcele, Primăria orașului Săcele, 1995. Moroschan, J., Geschichte des Kronstädter römisch-katholischen Unter-Gymnasi ums, în „Programm des römisch-katholischen Unter-Gymnasium in Kronstadt, 1858-1859”, p. 27-34. 560
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - M Morres, Eduard, Die Zeit des Spätromanischen und des Übergangs zur Gotik, ín „Das Burzenland”, Bd. IV, I, Kronstadt, 1929, p. 164-174. Motogna, Victor, Contribuție la istoria românilor din Valea Sebeșului, în „R.I.”, VII, 1921, p. 162-166. Motogna, V, Familia Cande în documentele veacului X1V-XVI, în „R.I.”, 1926, nr. 4-6, p. 68-80. Motorca, Ioan, Cercetări și date monografice privitoare la comuna Seleuș cu satele aparținătoare Seleuș, Ciglierei, Moroda, Iermata, Editura Gutenberg, Arad, 1997. Möckel, Alfred, Beiträge zur Geschichte des Mühlbacher Altarwerkes, ín „Deutsche Forschung im Südesen”, II, 1943, caietul II, p. 334-343. Mökesch, S., Die Pfarrkirche der Augbburger Konfessions-Verwandten zu Her mannstadt, Sibiu, 1839. Mökesch, Victor, Die Tartlauer Kichenburg. Ein deutsches Bollwerk in Südoseuropa, Brașov, 1937, 24 p. + 2 pl. Möller, István, Építészeti amiékek Hunyadi János idejéből, în „M.M.”, I, 1905, p. 123 și urm. Möller, К., Wie die schwäbischen Gemeinden enstanden sind, I, Timișoara, 1923, p. 22-24. Muller, Georg, Die sachsiche Nationsuniversitat in Siebenbürgen, ín rev. „Arhiv, neue Folge”, LIV, 1928. Muller, Georg, Stuhle und Distrikte als Unterteilungen der Siebenburgisch-Deutschen Nationsuniversitat 1141-1876, Sibiu, 1941. Munkácsi, Bernat, A székely „ Csik” helynevek, ín „Ethnographia”, 1901, p. 142. Munteanu, Gavril, Cuvânt zis cu ocasiunea punerei fundamentului la zidirea școalelor române de legea răsăriteană din Brașov, 17 septembrie 1851, în „F.M.I.L.”, XIV, 1851, nr. 38, p. 293-294. Munteanu, Gavril, Documentul întemeierii
școalelor românești din Brașov. Legă mântul, în „F.M.I.L.”, XVIII, 1855, nr. 4, p. 17-19. Muntean, loachim, Monografia economică-culturală a comunei Gura Râului, Sibiu, 1896. Muntean, L, Samuil Vulcan, episcopul românesc de la Oradea Mare, în „FMIL”, VI, 1843, nr. 22, p. 172-173, nr. 23, p. 177-181. Muntean, Gheorghe, Viorel Marcu, Sărata, veche comună din Țara Făgărașului, Sibiu, 2003. Muntean, Miklós, A Vaida-hunyadi Gör cath. egyház levéltára, în „H.T.E.”, 18961898, p.119-123. Munteanu, Mircea, Mănăstirea veche ortodoxă din Orăștie. Contribuții la istoricul bisericii, în „M.B.”, XII, 1962, nr. 1-4, p. 92-96. 561
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - M Munteanu, Petru, Monografia Liceului „Gheorghe Lazar" din Sibiu, 1692/931967/68, Sibiu, 1969, 142 p. Munteanu, V. A. - A. Balint ș.a., Istoricul spitalului de stat și al Societății medicale științifice din Oradea, Oradea, 1956. Muntiu, Ioan L, preot, Satulmeu. Monografia comunei Cărpiniș, Sibiu, 1937,163 p. Mureșan, Alexe, Câteva date privind asigurarea rezervelor de cereale în cetatea medievală a Sighișoarei, în „Revista Muzeelor”, 1965, nr. 1, p. 85-87. Mureșan, Alexe, Descoperirea resturilor unui monument închinat generalului Bem (la Sighișoara), în „Studii”, XI, 1958, nr. 4, p. 151-152. Mureșianu, Aurel A., Clădirea școalei românești din Brașov de cătrepopa Mihai în anul 1597, București, 1927,52 p., extras din ,ΑΙ-LN.C.”, IV, 1926-1927, p. 195-227. Mureșianu, Aurel A., „ Compania " de comerț levantin de odinioară a Brașovului, în lumina noilor documente publicate de dl. N. Iorga, în „Țara Bârsei”, V, 1933, p. 267-271; 345-350. Mureșianu, A.A., Descrierea amănunțită a unei case românești din Brașov din anul 1778, în „Țara Bârsei”, IV, 1932, nr. 3, p. 220-221. Mureșianu, A. Aurel, Iacob Mureșianu -1812-1887. Album comemorativ, Brașov, 1913. Mureșianu, A. A., însemnări din 1817 în turnul bisericii lui Petru Maior din Reghin, în „Țara Bârsei”, IV, 1932, nr. 2, p. 149-150. Mureșianu, Aurel A., Lucruri nouă din trecutul românilor brașoveni. Un dascăl brașovean necunoscut din veacul al XVII-lea, în „Țara Bârsei”, III, 1931, nr. 6, p. 449-503. Mureșianu, A. A., Manóle Manul, fiul starostelui Manul Apostol, ctitor al primului paraclis al bisericii Sf.
Nicolae din Brașov, în „Țara Bârsei”, III, 1931, nr. 5, p. 503-504. Mureșianu, Aurel A., O alegere de dascăli și de gocimani la Cristian în 1783, în „Ț.B.”, IV, 1932, nr. 2, p. 145-147. Mureșianu, A.A., Refugiați munteni, morți la Brașov în răzmerița de la 1770-73, în „Țara Bârsei”, II, 1930, p. 12. Mureșianu, A.A., Știri nouă despre refugiații munteni la Brașov în secolul al XVIII-lea și în răzmerița de la 1821, în „Țara Bârsei”, II, 1930, nr. 1, p. 3-15. Mureșianu, Aurel, Șandru Hagi Șandru, mare neguțător și ctitor brașovean din veaculalXVIII-ea, în „Omagiul lui Ion Lupaș”, București, 1943, p. 608-616. Mureșianu, Aurel A., Școalele naționale centrale și Liceul „Andrei Șaguna ” din Brașov, în „Boabe de grâu”, IV, 1933, nr. 4. Mureșianu, Aurel, Un capitol necunoscut din istoria românilor ardeleni: românii apărători ai Brașovului în războiul cu curuții (1704-1709), în „Țara Bârsei”, II, 1930, nr. 2, p. 111-130. 562
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - M Mureșianu, В. Ion, Contribuții la istoria bisericii bănățene în prima jumătate a secolului al XVlIl-lea (Călugărul Visarion Sarai), ΐη,,Μ.Β.”, 1968, որ. 10-12, p. 639-653 + 1 pl. (foto ֊ cruce). Mureșianu, В. Ion, Sate bănățene - Felnac, în „Dacia”, 15 ian. 1940, p. 4. Mureșianu, B. Ion, Sate bănățene. Căprioara, în „Dacia”, 22-XII-1939, p. 2. Mureșianu, B. Ion, Pe marginea bucoavnelor, în „Dacia”, 6.XI.1939, p. 8. Mureșan, Camil, Monumente istorice din Turda, Ed. Meridiane, București, 1968,32 p. Mureșan, Camil - Ștefan Imreh, Probleme de isotrie socială și agrară în protocoa lele satului Romos, 1805-1847, în„S.U.B.B.”, Historia, 1970, fase. 2, p. 21-30. Mureșan, Elena, Contribuții la istoria satelor din Transilvania, în „R.A.”, VI/2, 1941, p. 389-394. Mureșanu, F., Cazania lui Varlaam, Cluj, 1944. Mureșanu, FI., preot, Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár - Cluj și slujitorii ei, Cluj, 1942,206 p. Prezentarea lui Șt. Pascu în „Anuarul Institutului de Istorie”, Cluj, VIII, 1939-1942, p. 496-498. Mușlea, Candid, Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, vol. I (1292-1742), Brașov, 1943,430 p.; vol. II (1743-1837), Brașov, 1946,455 p„ vol. III, ră mas în manuscris, Biblioteca Mitropoliei Ardealului. Recenzii: Ionescu, în „R.I.R.”, XIV, p. 541-542; „A.LI.N.”, IX, 1943-1944, p. 596-597; T. Bodogae în „Transilvania”, 1944, nr. 3, p. 255-258. Mușlea, Candid, Din vremuri trecute, în „Ț.B.”, IV, 1932, nr. 4, p. 361-363,426-427. Mușlea, C., O anchetă în Șcheii Brașovului la anul 1761, în „Țara Bârsei”, II, 1930, p. 434
-434. Mușlea, Candid, Protopopul Brațul Baiul (1760-1831) șifiul său Nicolae („ Сопи Baiul") (1782-1855), în „Ț.B.”, 1935, p. 217-230, 323-335, 447-460 etc. Mușlea, Candid, O dinastie de preoți și protopopi Radu Tempea, Brașov, 1939. Mușlea, Candid, Protopopul Eustatie Grid, în „Țara Bârsei”, V, 1933, p. 135-142 și 218-227. Mușlea, Candid, Protopopul Gheorghe Haines (1769-1812), în „Țara Bârsei”, 1934, p. 14-31, 99-112, 241-287. Mușlea, Candid, Proselitism catolic în Țara Bârsei, în voi. „Omagiu I.P.S.S. Mitropolitului Nicolae al Ardealului la 20 de ani de arhipăstorire”, Sibiu, 1940, p. 615-624. Mușlea, Candid, Contribuțiuni la istoricul școalei românești din Brașov și Țara Bârsei, în „Anuarul Liceului Andrei Șaguna, 1935-1936”, Brașov, 1936, p. 13-27. Mușlea, Candid, Protopopul Bratu Baiul (1760-1831) șifiul său Nicolae („ Conul Baiul") (1782-1855), în „Țara Bârsei”, VIII, 1930, nr. 2, p. 133. Mușlea, Candid, Radu Tempea. O sentință umilitoare pentru românii „ rebelanți ” din Rotbav, în „Ț.B.”, II, 1930, nr. 2, p. 157-163. 563
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-M Mușlea, Ion, „ însemnările ”popii Nicolae Grid despre Șcheii de altădată și biserica lor, în „Țara Bârsei”, III, 1931, p. 348. Mușlea, Ion, „însemnările” și „lărgimea însemnată” a preoților de la Biserica de pe Tocile (1815-1861), în „Țara Bârsei”, 1933, nr. 4, p. 321. Mușlea, L, Scheii de la Cergău, în „Dacoromania”, V, 1928, p. 1-50. Prezentare în „U.J.”, IX, 1929, p. 366. Mușlea, Ion, Brașovul în poezia populară, în „Ț.B.”, III, 1931, p. 125-134. Murgu, Μ., Brașov, Ed. Meridiane, București, 1963, 72 p. (ghid). xxx, Mühlbachs Wirtschaft in Vergangenhat und Gegenwart, Sibiu, 1931,24 p. Müller-Dresden, Erich H., Die alte Orgel in der Evangelischen Pfarrkirche zu Hermannstadt, ín „Fesstschrift Johannes Biehle”, Leipzig, 1930, p. 31-35. Müller, Erich H., Das Collegium Musicum in Kronstadt, ín „Sieb. Viert”, 1932, nr. 1 (și extras), 41 p. Prezentare în „E.M.”, 1932, p. 120. Müller, Friedrich, Archäologische skizzen aus Schässburg, în „A.V.S.L.”, 1855, p. 381-430. Müller, Fridrich și Heinrich, Archeologische Streifzüge, inA.V.S.L.”, 1881, p. 498-499. Müller, Fr., Die kirchlische Bankunst des romanischen Styles in Siebenbürgen, in „Mitteilungen der K.K. Central Comission zur Erforschung und Erhaltung der Bandenkmale”, 1856, p. 38-63. Müller, Fr., Die evanghelische Kirche in Bierthälm, în „A.V.S.L.”, II, 1855, nr. 2, p. 199-217. Müller, Fr., DieIncunabeln der Hermannstädtes Capellenbibliotek, în „A.V.S.L.”, XIV, 1878, nr. 2, p. 239-358, nr. 3, p. 489-543. Müller, Friedrich, Die Schässburger Bergkirche einfunftgeschichtlichen Versuch, în „A.V.S.L.”, I,
1853, nr. 3, p. 303-362. Müller, Fr., König Stephan I. Von Ungarn und das siebenbürgische Bisthum, in „A.V.S.L.”, 1855, p. 293-319. Müller, Fr., Uber den älteren sächsischen kirchenban und insbesondere die evangelische Pfarkirche von Mühlbach, in „Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde”, 1851, p. 263-267, 279-283. Müller, Fr., Zur ältesten siebenbürgischen Glockenkunde, în „A. V.S.L.”, IV, 1859, p. 223-225. Müller, Fr., Zur Beschreibung der evaanghelischen Pfarrkirche von Mühlbach, in Siebenbürgen, in „Mitteilungen der K.K. Central Comission zur Erforschung und Erhaltung der Bandenkmale”, 1856, p. 111 și urm. Müller, Georg, Das Deutschtum und die sekundaren Liedlungen in Siebenbürgen, în „A.V.S.L.”, 1924, p. 137. Müller, Georg E., Ist das Andreanum von Jahre 1224 eine Fälschung?, în „S.V.”, 1935, p. 112-131. 564
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - M Müller, Georg, Wann sind Mediasch, Furkeschdorfund Tobsdorf kolonisiert wor den?, în „K.V.S.L.”, 1909, p. 49-59. Müller, G., Aufsätze zur Verfassungs - und Rechtgeschichte Siebenbürgens, ín „Milteitungen des österr Instituts für Geschichtsforscumng”, 1927, p. 294-299. Müller, Georg E., Die undatierten, auf das Milkower Bistum bezugnehmenden Hermannstädter Kapitelsstatuten und ihre Entstelung in den Jahren 15191525, în „S.V.”, 1932, nr. 4, p. 310-354. Müller, G.E., Die Grofen des Kronstädter Provinzialverbandes, în „A.V.S.L.”, 1925, p. 307-380 și extras. Müller, Georg E., Ist der Hermanstädter Propst auch Stadtpfarrerr von Herman nstadt geweaen?, in „Zeitschrift der Savigny-Stiftung für Rechtsgeschichte”, 1938, p. 310-314. Müller, G.E., Nachmals die Sebusfrage und die Sachsenlandprädien, în „K.V.S.L.”, 1927, p. 65-69. Müller, G.E., Zur Sebus-Frage. Der Seklerlandstrich desAndranums ein Sachsenlandprädium bei Mühlbach, în „K.V.S.L.”, 1927, p. 49-53. Müller, Heinrich, Zur Geschichte des Repser Stuhle, în „A.V.S.L.”, 1909. Müller, Karl, Beiträge zur Wirtschaftsgeschichte der deutschen Siedlungen bei Sathmar in Rumänien, Stuttgart, 1932, 159 p. + 1 h. Mureșianu, A. Aurel, Câteva dovezi de veche cultură românească la Brașov, în „Țara Bârsei”, an. IV (1935), nr. 3, p. 389. Mureșianu, A. Aurel, Figuri istorice brașovene - Corbeștii, în „Gazeta Transilva niei”, an. 104(1941), nr. 76. Mureșianu, A; Aurel, De la tribunul Bran-Lemeny, la poetul și scriitorul BranLemeny, în „Prometeu”, II (1936), nr. 9-12, p. 7. Mureșianu, A. Aurel, Cum au pătruns Românii
Brașoveni la 1848 în Magistratul Brașovului, în „Carpați”, X (1925), nr. 275, p. 3. Mureșianu, Iacob, Gesichte der Kronstadter romisch-catolischen Unter-Gimnasiums, în „Program des romisch-katolischen Unter-Gymnasiums in Kronstadt”, Brașov, 1858-9, extras. Mușlea, Candid, Contribuții la instituirea Veciniei la românii brașoveni, în „Studii și articole de istorie”, vol. II, București, 1957, p. 317-344. Mușlea, Candid, Protopopi de altădată ai Brașovului - Protopopul Eustatie Grid, în „Țara Bârsei”, V (1933), nr. 2-3, p. 17-18. Mușlea, Candid, Contribuțiuni la istoriculfamiliei Bucur Pop de Lemeni, în „Ga zeta Transilvaniei”, nr. 82 și nr. 83/1941.
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - N N xxx, Nachrichten von den ehemals in den alten grossen Kirchen zu Hemannstadt und Kronstadt befindlichen Wandechroniken, în „A.V.S.L.”, S.V., IV, 1850, nr. 1, p. 110-130. Naghiu, Iosif, Ceva despre mănăstirile din Țara Năsăudului, în „Arhiva Someșeană”, nr. 19, 1936, p. 85-89. Nagy, Gyula, Laszoi Janos ezimere, în „Turul”, VIII, 1890, p. 208-210. Nagy, Istvan, Magyarország csalàdai, VI, Budapesta, 1859. Nagy, Iván, Bànffi barò esalàd genealogiàzàhaz, 1908, 168 p. Nagy, László, A régi Orod vagy-is a mastoni Aradnak dolgai, 1814, 76p. + 1 plan. Nagy, Lajos, Hozai tòjkàpek. Abrudbanya Verespatak, ín „Növendékek lapja”, Cluj, 1865, p. 234-235,249-252, 267-269. Nagy, Margit, Adatok a bethlenszentumklosi Kastély épitéstörtenetehez, ín vol. „Omagiu Keimen Lajos”, Cluj, 1957, p. 486-497. Nagy, Margrit, Unele aspecte din istoricul construirii palatului Banffy din Cluj, în „S.C.I.A.”, VI, 1959, nr. 2, p. 105-124. Nagy, N., Magyarország Képekben, II, Budapesta, 1868, p. 259. Nagy, Sándor K., Biharorszàg Útirajzok, II, Oradea, 1885, p. 19-20. xxx, Nagyvàrad-Olaszii rom-kath, népiskola. A százéves- története, Oradea Mare, 1929, 46 p. Naghiu, Iosif, Ceva despre mănăstirile din Țara Năsdăudului, în „Arhiva someșeană”, nr. 19, 1936, p. 85-89. Naghiu, Iosif, De Gerando despre Rodna și Grăniceri, în „Arhiva someșeană”, nr.21, 1937, p. 510-515. Naghiu, Iosif, Rescriptul imperial din 19 nov. 1836 despre liceul din Beius, în „R.A.”, VII, 1946-1947, p. 387-389. Nagler, Thomas, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura „Kriterion”, București, 1981. Nagler, Thomas,
Așezarea sașilor în Transilvania și aportul lor la dezvoltarea societățiifeudale românești, în voi. „Studii de istorie a naționalității germane și a înfrățirii ei cu națiunea română”, vol. I, București, 1976. Nägler, Doina, Breasla blănarilor din Sibiu în cursul secolelor X1V-XVI11, în „Studii și comunicări”, XIV, 1970, p. 243-252. Nägler, Thomas, Cetatea feudală de la Tilișca în lumina recentelor cercetări și săpături arheologice, în „Revista muzeelor”, II, 1965, p. 451. Nägler, Thomas, Die mittelalterliche Burg Tilișca nach ihrer archäologischen Erforschung, în „F.V.L.”, 1967, nr. 1, p. 77-85. Nägler, Thomas, Un depozit de plăci ornamentale descoperit la Roșia, în „Culegere de studii și cercetări”, Muzeul regional Brașov, I, 1967, p. 145-150 + 8 pl. 566
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - N Nägler, Thomas, Über die Sichelschwerter im Brukenthaimuseum, în „F.V.L.”, 8, 1965, nr. l,p. 77-81. Nägler, Thomas, Vorbericht über die Untersuchungen im Hammer dorfer Gräberfeld aus der Volkerwanderungszeit, în „F.V.L.”, 14, 1971, nr. 1, p. 63-73. Nagybölönyi Bölöni Laszlo, A nagy bölönyibölöni csalod történeté (Istoria familiei Bölöni din Belin), Cluj, 1903, VIII, 332 p. Naményi, Lajos, A Nagyváradi niamadaszat története, Budapesta, 1902, 77 p. Náményi, Lajos, A varadi azinezet története a Nagyváradi magyar színészet százéves jubileuma alkamàbòl, Oradea, 1898, VIII + 157 p. Nandiș, Grigore, Despre mănăstirea din Peri, în „Graiul românesc”, II, 1928, nr. 2, p. 22-26.· Nanu, Aurel, Impresii din Târnava Mică, în „Mișcarea”, XXVI, 1933, nr. 819, p. 1. Naugebauer, Julius-Orendi, Handbuch der orientalischen Tepichkunde, Leipzig, 1909, XII + 246 p. + 16 pl. + 1 h., ed. a II-a, 1920, același nr. de pag. Năsturel, P., Diata doamnei Marica a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, în „Glasul Bisericii”, XIX, 1960, nr. 3-4, p. 319. Neagu, Djuvara, Iarăși despre Negru Vodă și „Descălecătoare", în „Magazin Istoric”, august, 2000. Neamțu, Al., Exploatările miniere de la Mărgău, Negreni și Răchitele (jud. Cluj) în a douajumătate a sec. XVIII și primajumătate a sec. XIX, în „S.U.B.B.”, „Historia”, 1970, fase. 2, p. 51-64 (cu anexe documentare). Neamțu, Al., Explorarea minieră de la Căpușul Mic în a douajumătate a secolului al XVIII-lea, în „AIIC”, XII, 1969, p. 277-294. Neamțu, Al., Date noi privitoare la Ioan Piuariu-Molnar, în „Studii”, 13, 1960, nr. l,p. 83-90.
Neda, Μ. Ioan, Urme vechi din Cugir, în „R.I.R.”, X, 1940, p. 385-386. Negreanu, Maria L, Românii din Tg. Secuiesc și satele învecinate, după condica bisericii ortodoxe din Tg. Secuiesc (1871-1898), București, 1943, Hip., cu 3 planșe și 2 hărți. Negruțiu, C., Din istoria Bistriței, în „Revista Bistriței”, 1909, nr. 26. Negură, AL, Elementul românesc acum 200 de ani în comunele de frontieră ale Aradului, în „România de Vest”, 7-IV-1939, p. 3. Negură, AL, Fața economică a elementului românesc în câmpia Aradului în veacul al XVIII-lea, în „România de Vest”, 21-IV-1939, p. 3. Nemeș, Gheorghe, Biserica din Homorog, Editura Lumina, Oradea, 1998. Nemeti, Ioan, Scurt istoric al sigiliilor orașului Baia Mare, în „Marmatia”, I, 1969, p. 16-21. Neress, A., Epistolae et acta generalis Georgii Basta. Basta György hadvezér levelezése és iratai, Budapesta, 2 vol., 1909-1913, indice. 567
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-N Neress, A., Relationes nuntiorum apostolicarum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1600), Budapesta, 1909, indice. Nestor, L, E. Zaharia, Raport preliminar despre săpăturile de la Bratei, jud. Sibiu (1959-1972), în „M.C.A.”, X, 1973, p. 191-201. Netea, Vasile, Sătmarul prin veacuri, în voi. „Școala sătmăreană”, Satu Mare, 1972, p. 5-9. Netoliczka, Oskar, Historien von Hieronimus Ostermayer (1520-1561), în „Quel len.”, IV, 1903. Netoliczka, Ostar, Breve Chronicau Daciae, quodparientibus basilicae Coronensis inscriptum et ab iis bona fide anno 1691 mense Aprili descriptum et per Martinům Zieglerum, ín „Quellen”, IV, 1903, p. 1-10. Neugeboren, J.L., Die Hauptkirche der ev. Galubensgenossen Augsburgischer Konfession in Hermannstadt, Sibiu, 1855. Neumann, Victor, Istoria evreilor din Romania, Editura Amarcord, Timișoara, 1996. Niedermaier, Paul, Zur Tätigkeit einer Banhütte des 14 Jahrhunderts in Siebenbür gen, în „F.V.L.”, 1972, nr. 1, p. 44-52. Niemanz, Wilhelm, Date istorice cu privire la viața românilor din Brașov și Țara Bârsei, în „Gazeta Transilvaniei”, nr. 25/1908, p. 3. Niceforu, G.E., Cuventu orinunțatu în capela română răs. din Cetate în 11/23 Martiu 1856 cu ocasiunea publicărei înaltului decret ministerial, prin care gimnaziul mic rom. răs. din Brașov se dechiară de public, Brașov, 1856,8 p. Niciu, I., Un moment din viața lui Ion Slavici: revolta de la Păuliș, în „Limbă și literatură”, voi. VI, 1963, p. 405-410. Nicolaescu, Stoica, Diaconul Coresi șifamilia sa, în „Revista de istorie, arheologie și filologie”, X, 1909, p.
265-291. Niculescu, Corina, Biserica Sf Nicolae din Șchei, Editura „Meridiane”, București, 1968. Niculescu-Varone, Gh. T., Castelul Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, București, 1941,61 p. Niculescu-Varone, Gh. T., Schiță istorică asupra cetății Râșnov, jud. Brașov, București, 1931, 59 p. Niculescu-Varone, Gh. T., Monografia satului Săulești, plasa Deva, județul Hu nedoara, București, 1945, 136 p. Nistor, Minerva, Lăzile de breaslă din colecția Muzeului Județean Brașov, în „Cumidava”, IV, 1970, p. 103-163. Nițu, Octavian, Relațiile dintre tipografii diaconului Coresi din Șcheii Brașovului și tipografia honteriană din Cetate, în „Biserica Ortodoxă Română”, an. XCIII (1975), nr. 3-4. Nussbacher, Gernoth, Datarea documentului popéi lane din Brașov, în „Limba română”, an. XXV (1976), nr. 2, p. 269-274. 568
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - N Nussbacher, Gernoth, O încercare de identificare a unei tipărituri coresiene, în „Revista Bibliotecilor”, XXIV, 1971, nr. 2, p. 114-116. Nussbacher, Gernoth, Contribuții privind activitatea tipografică a diaconului Coresi, în „Cumidava”, XIII, 1983, p. 48. Nussbacher, Gernoth, Martin Luther und Siebenbürgen, în rev. „Karpatenrundschau”, XVI, որ. 45, 11 noiembrie 1983, p. 8. Nussbacher, Gernoth, Ein Nullpunkt in Corona, ín „Karpatenrundschau”, 26 (37), nr. 24 (2195), 17 iunie, 1999, p. 3. Nussbacher, Gernoth, Contribuții la istoria administrației orașului Brașov în peri oada medievală (secolele XII1-XVI), în „Historia Urban”, II, nr. 1, Sibiu, 1994. Nussbacher, Gernoth, Coresi-Druck aus Klausenburg?, în „Carpaten Rundschau”, IV (XV) (1971), որ. 22, p. 9. Nussbacher, Gernoth, Л иѕ Urkunden und Chroniken, vol. IV, Editura Aldus, Bra șov, 1994. Nussbacher, Gernoth, Aus Urkunden und Chroniken, Editura „Kriterion”, Bucu rești, 1981. Nussbacher, Gernoth, Din cronici și hrisoave. Contribuții la istoria Transilvaniei, Editura „Kriterion”, București, 1987. Nussbacher, Gernoth, Caietele Corona-Contribuții la istoria Brașovului, Caietele 1-5, Editura „Aldus”, Brașov, 2002-2006. Nussbacher, Gernoth, Contribuții la istoria arhivei Brașovului în secolele ХѴ-ХѴШ, în „Cumidava”, IV, 1970, p. 559-574. Nussbacher, Gernoth, Documente și știri documentare privind meșteșugurile din Sighișoara în secolul al XV-lea, în „Studii și comentarii”, XIV, 1970, p. 225-242. Nussbacher Gernoth, Johannes Honterus-monografie, Editura „Kriterion”, Bu curești, 1977, p. 111.
Nussbacher, Gernoth, Die Schwartze Kirche in Kronstadt (Biserica Neagră în Brașov), Editura „Aldus”, Brașov, 2004. Nussbacher, Gernoth, Mehr Zünfte als in Augsburg oder Ulm. Hermannstädter Hun deisbeziehungen von 600 Jahren, ín „HermannstädterZeitung”, 14-VIII-1970. Nussbacher, Gernoth, Statutul breslei arcarilor din Brașov, în „Cumidava”, II, 1968, p. 91-96. Nusbächer, Gernoth - Séraphin Stenner, Verzechnis der Kronstädter Zunft ֊ Ur kunden, Brașov, 1886, VII + VII + 53 p. Nussbacher, Karl, Kalenderaufzeichenungen von Christianus Thobiae (1514-1592), „Quellen”, IV, 1903, p. 489-496. Nusbächer, Karl, Anszug aus einer alten Chronikferfasset von Paulo Sutoris, einem Kronstädter (1203-1620), ín „Quellen”, IV, 1903, p. 11-40. 569
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ О О Oancea, Zosim, Restaurarea picturii bisericii din Sibiel, în „T.R.”, 1965, nr. 4546, p. 4. Obancea, Arsenie, Un vechi locaș de închinare: Mănăstirea Moisei din Maramureș, în „Μ.A.”, IX, 1964, nr. 6-8, p. 544-551. Obancea, Arsenie, Un erou legendar: Popa Lupu Șandru din Borșa Maramureșului, în „M.A.”, VIII, 1963, nr. 9-10, p. 449-750. Obert, F., Bemerkungen über ein Theilungs-Protokoll des Schelker kapitels vom Jahre 1694, în „A.V.S.L.”, VIII, 1868, nr. 1, p. 145-162. Odobescu, Ioan, Toponimia satului Odobești, în „Studii și articole”, Baia Mare, II, 1973, p. 37-55. Oltard, Martin, Nachrichten von dem ehemals in den alten grossen Kirchen zu Hermanstadt und Kronstadt befindlichen Wandkroniken, ín „Vereinsarchiv”, IV, 1850, nr. l,p. 109-130. Olteanu, Pandele, Les originaux slavo-russes des plus anciennes collections d’homelies rumaines, în „Romanoslavica”, IX, 1963, p. 175-184. Olteanu, Pandele, Postila de neagovo în lumina Cazaniei I a diaconului Coresi (cca 1564), în „Romanoslavica”, XIII (1966), p. 105-131. Olteanu, Paul, Schiță monografică a orașului Hațeg, în „Transilvania”, XXIII, 1892, nr. 7, p. 215-230, nr. 8, p. 241-250, nr. 9, p. 293-296. Oltean, Vasile, Acte, documente și scrisori din Șcheii Brașovului, Editura „Miner va”, București, 1981. Oltean, Vasile, Catalogul de carte veche din Șcheii Brașovului, Editura „Edict”, Iași, 2004. Oltean, Vasile, Mediul cultural românesc în epoca tiparului coresian, în „Cumidava”, Brașov, 1989, p. 31-41. Oltean, Vasile, Semnificația unui manuscris slavo-român din secolul al XV-lea, în „Mitropolia
Ardealului”, XXII (1977), nr. 7-9. Oltean, Vasile, Școala românească din Șcheii Brașovului, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Oltean, Vasile, Izvoarele Octoihurilor coresiene din Șcheii Brașovului, în „Biserica Ortodoxă Română”, XCVII (1979), nr. 3-4, martie-aprilie, p. 526-530. Oltean, Vasile, Descoperirea unui codice miscelaneu în limba română, în „România literară”, an. XXIV (1975), nr. 5. Oltean, Vasile, Ce nu putuse ști Nicolae Iorga, în „Astra”, Brașov, nr. 7, iulie 1985, p. 10-11. Oltean, Vasile, Cel mai vechi regulament defuncționare a bisericii și școlii din Șcheii Brașovului, în „Revista Teologică”, an. XIII (85), ianuarie-martie 2003, p. 3-18. 570
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ О Oltean, Vasile, Semnificația documentului voievodal de la 1665, descoperit în Șcheii Brașovului, în „Astra”, an. XX (1985), nr. 7. Oltean, Vasile, Un stăvechi manual defilozofie din arhiva istorică a Muzeului Bis. Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, în „Mitropolia Ardealului”, an. XXVIII (1983), nr. 5. Oltean, Vasile, Brașovul de altădată - Biserica Sf. Bartolomeu, în „Primăria Bra șov”, nr. 8, 1-15 februarie 1994, p. 1-2. Oltean, Vasile, Brașovul de altădată ֊ Biserica Neagră, în „Primăria Brașovului”, an.II, nr. 12, 1-15 aprilie 1994, p. 1-3. Oltean, Vasile, Brașovul de altădată ֊ Biserica romano-catolică „ Sf. Petru și Pavel ” din Brașov, în „Primăria Brașovului”, an. II, nr. 19, 16-31 iulie 1994, p. 1-3. Oltean, Vasile, Brașovul de altădată - Biserica Franciscanilor, în „Primăria Bra șovului”, an. II, nr. 21, 16-31 august 1994. Oltean, Vasile, Antim Ivireanu și românii ortodocși din Șcheii Brașovului. Mărturii inedite, în „Biserica Ortodoxă Romană”, an. XCIX (1984), nr. 3-4. Oltean, Vasile, Baronii - O familie de cărturari din epoca luminilor, în „îndru mătorul bisericesc”, Sibiu, 1981. Oltean, Vasile, Cronici și cronicari din Șcheii Brașovului, în „Astra”, an. VIII (1973), nr. 2, p. 11. Oltean, Vasile, Mediul cultural românesc brașovean în epoca tiparului coresian, în voi. xxx, „Coresi în cultura românească. Studii și cercetări”, Brașov, 1983. Oltean, Vasile, Coresi - după 400 de ani, în „Almanahul Coresi”, Brașov, an. I (1984). Oltean, Vasile, Izvoarele coresiene, în voi. xxx, „Cercetare și valorificare”, Bu curești, 1983. Oltean, Vasile,
Mărturii inedite despre Cuviosul Nicodim de la Tismana și ucenicul său Pavel, într-un manuscris din secolele XVI-XVII, aflat în Șcheii Brașovului, în „Mitropolia Olteniei”, an. XXXV (1983), nr. 7-8. Oltean, Vasile, Semnificația unui manuscris slavo-romăn din secolul alXV-lea, în „Mitropolia Ardealului”, an. XXII (1977), nr. 7-9. Oltean, Vasile, Școala de copiști din Șcheii Brașovului, în „Astra”, an. XV (1980), p. 4. Oltean, Vasile, Școala românească de lângă Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Bra șovului, învoi, xxx, „Arhiepiscopia Sibiului. Pagini de istorie”, Sibiu, 1981. Oltean, Vasile, Brașovid de altădată. „ Biserica Sf. Adormire ” - Brașovul Vechi, în „Primăria Brașovului”, nr. 20, 1-15 august 1994, p. 1-2. Oltean, Vasile, Biserica „Sf. Adormire” din Cetate, în „Primăria Brașovului”, nr. 17, 16-30 iunie 1894, p. 1. 571
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - О Oltean, Vasile, Mediul cultural românesc brașovean în epoca tiparului coresian, în „Cumidava”, XIII (1983), Brașov, p. 32-34. Oltean, Vasile, Istoria imnului „Deșteaptă-te, române”, Editura „Salco”, Brașov, 2005. Oltean, Vasile, Măriuca Radu, Elisabeta Marin, Gernoth Nussbacher, Brașov monografie comercială, Ed. Camera de Comerț și Industrie, Brașov, 2004. Oltean, Vasile, Istoricul Troițelor din Șcheii Brașovului, Editura „Semne”, Bucu rești, 2000. Oltean, Vasile, Junii brașoveni și troițele lor din Șcheii Brașovului, Editura Semne, București, 2000. Oltean, Vasile, Moartea lui Mihai Viteazul, Editura „Ermetic”, Brașov, 2001. Oltean, Vasile, întâia școală românească, Brașov, 1981. Oltean, Vasile, Muntele Baiul în documente și scrisori inedite, Editura „Transilvania Expres”, Brașov, 1999. Oltean, Vasile, Istoria tiparului brașovean, voi. I, II, Editura Tipo Moldova, Iași, 2004. Onciul, D., Titlul lui Mircea cel Bătrân și posesiunile lui, București, 1903, din „C.L.”, 1901 și 1903. Oprescu, Gheorghe, Biserici cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei R.P.R., București, 1956. Oprescu, Gheorghe, Grafica română în veacul alXIX-lea, voi. I, București, 1942. Opriș, Ioan ֊ Mihaela C. Bodea-Bonfert - Marius Porumb, Monumente istorice de pe Valea Arieșului, itinerarii culturale, Editura Oscar Print, București, 2001. Oprișa, Langių, Biserici de lemn, monumente istorice din Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului, în „M.B.”, 1967, nr. 7-9, p. 546-547. Oprișa, L., Biserici de lemn-monumente istorice, ΐη,,Μ.Β.”, 1965, որ. 1-3, p. 191-192. Oprișan, VL,
Din revoluția lui Horia. Preocupările românești ale unuia din cei doi arendași armeni, în „Știu” - revista Liceului Decebal, Deva, VI, 1942, nr. 1-2, p. 9-10. xxx, Orașul Tg. Mureș și regiunea. Bibliografie, Baza de cercetării a Academiei, Tg. Mureș, 1966. Orbán, Balász, Tövis es Környéké, ín „Századok”, 1886, p. 321-329. Orbán, Balász, Marosszék (Județul Mureș), Pesta, 1870, 230 p. Orient, Gyula, A Nagyváradi Kórház és gyógyszertar, ΐη,,Ε.Μ.”, 1933,p. 126-127. Orient, Gyula, A szatmári irgalmas - rendi Kórház és gyógyszeiter, în „E.M.”, 1933, p. 128. xxx, Originalul slavon al învățăturilor lui Neagoe Basarab cătrefiul său Teodosie, ediție îngrijită de Florica Dumitrescu, Dan Zamfirescu și George Mihăilă, București, 1970. 572
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - P Oros, Μ., Din toponimìa Văii Bistrei, jud. Bihor, în vol. „Studii și materiale de onomastică”, București, 1969. Ortelius, Ungarische und siebenbürgische Kriegs, II, Frankfurt, 1665. Oszacki, Coloman, Documente inedite referitoare le Pintea Viteazul în arhivele maramureșene, în „Marmatia”, II, 1971, p. 106-120. Oszvald, F., Adatok a magyarorszagi premontreik Arpad-kori tortenetebez, în „Muveszettorteneti Ertesito”, VI, 1957. P Pakotz, József, Martinuzzi György alvinczi Kastélya, în „Budapesti Hírlap”, 11 febr. 1899. Pall, Francisc, Cu privire la activitatea de tipograf a lui Coresi. O știre nouă, în „Studii și cercetări de bibliologie”, III, 1960, p. 267-272. Pall, Francisc, Informații inedite despre refugiații bulgari în Banat spre sfârșitul sec. XVIII, în „Studii de istorie a Banatului”, II, p. 69 și urm. Pall, Francisc, Relațiile comerciale dintre brașoveni și raguzani, în „R.A.”, I, 1958, nr. l,p. 93-129. Pall, Francisc, Românii din părțile sătmărene (ținutul Medies) în lumina unor documente din 1377, în „A.I.I.C.”, 12, 1969, p. 7-35. Pallós, Albert, Maros-Torda vármegye és Marosvasarhelyi sz k. város népoktatási intézeteinek története, Tg. Mureș, 1896. Palmay, József, A szébely vértanuk és a Marosvasarhelyi ref. temető síremlékei, Budapesta, 1913, 135 p. + 1 hartă. Palmer, Kálmán, Nagybánya és Környéké Számas mümelleklettel és sszövegkeppel, Baia Mare, 1894, VI + 350 p. + 9 pl. + 3 hărți. Palugyan, Imre, Szabad Királyi városok leírása, Pesta, 1853, X + 528 p. Pamfil, Viorica, Palia de la Orăștie, 1581-1582, Editura Academiei, 1968. Panaitescu,
P.P., Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, București, 1936. Panaitescu, P.P., Documente slavo-romàne din Sibiu (1470-1653), București, 1938, 44 p. + 2 pl. Panaitescu, P. Petre, Începuturile și biruința scrisului în limba română, Editura Academiei, București, 1967. Panaitescu, P.P., Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., voi. I, Editura Academiei, București, 1959. Pană, Virgil, Mircea Teodor Pop, Bernadea -file de monografie, Editura Transil vania, 2001. Pancratz, Arnold, Der Ring in Hermannstadt in der Herkunftsfrage der Siebenbür ger Sachsen, în „S.D.T.”, 4 iulie 1934. 573
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - P Pancratz, Arnold, Die Gassennamen Hermannstadt. Ein Kulturbild, ín vol. „De utscher Sprachverein in Rumänien”, Sibiu, 1935, 79 p. Pap, Domokos, Fekete Ferencz Kossuth-huszàr maploja, în „E.M.”, XXI, 1904, p. 381-396. Papacostea-Danielopolu, Cornelia, Organizarea și viața culturală a Companiei „ grecești ” din Brașov, în „Studii istorice sud-est europene”, I, București, 1974. Papacostea, Ștefan, Moldova în perioada Reformei. Contribuții la istoria societății moldovenești în veacul alXVI-lea, în „Studii”, XI (1958), nr. 4, p. 62-63. Papiu, Ioan, Ce afost Naseudul în trecutu și ce are săfie în venitoriu?, în „Sionul românesc”, 1866, p. 202-203. Papp, Lajos, Nagyvárad, városismertetés, Oradea Mare, 1943, p. 61-63,111-115. Papp, Miklós, Udvarhely mult századi monographiàjàhaz, ín „Történeti Lapok”, I, 1874, p. 149-152, 166-168, 180-181. Papp, Miklós, Gróf bethleni Bethlen Kața életének maga által vala leírása. Az erdeti Kiadás után nyra Liadta, Cluj, 1892,248 p. Papuc, G., Sfințirea bisericii din Racășul de Jos, în „T.R.”, 1960, որ. 29-30, p. 4. Papuc, Gh., Sfințirea bisericii din Sohodol, în „T.R.”, 1961, nr. 1-2, p. 4. xxx, Parnasui român, Brașov, 1982. Pascu, Ioan, Monografia comunei și a școalei din Secășel, Blaj, 1945, 23 p. Pascu, Ștefan, Căderea Aiudului, în „România Nouă”, 1936, nr. 232, p. 3. Pascu, Ștefan, O conscripție de la 1773, în „A.I.I.N.C.”, 1945, p. 376-381. Pascu, Ștefan, Voievodatul Transilvaniei, Cluj, 1971. Pascu, Ștefan și Traian Gherman, Urbariul satului Cetan dinprimajumătate a secolu lui alXVIII-lea, în „Anuarul Institutului
de Istorie”, Cluj, III, 1960, p. 171-253. Pasko, Christoph, As nemes és régenten hires Erdély orzàgnakKeserves és szomorú pusztításáról irt siralom, melyet 1658-1660 egynéhány Váradnak Erdélytől el esésekkel együtt s pogány Kézbe valo esését írja le, Sibiu, 1663. Pásta, Béla, A pákafalvi református egyház régi hímzései, ín „Dolgozatok”, 1914, p. 194-216. Pașca, Mircea, Habitatul orădean la începutul secolului al XX-lea, Editura Uni versității din Oradea, Oradea, 2008. Patachi, Liviu, Biserica din Săcel și slujitorii ei în ultimile două veacuri, în „Μ. A.”, V, 1960, nr. 9-10, p. 677-698. Paul,Nicușor, întoarcerea urmei. Monografie spirituală a Gurahonțului și împre jurimilor, Editura Gutenberg, Arad, 2001. Pavel, Const., Centenarul școalelor din Beiuș, în „Cele trei Crișuri”, IX, 1928, p. 105-107 și în „Soc. de mâine”, V, 1928,p. 167-168, 179-181. Pavel, Const., Școalele din Beiuș, 1828-1928, Beiuș, 1928. Prezentarea lui N. Iorga, în „R.I.”, 1928, p. 400-404. 574
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-P Pavelescu, Eugen, Negoț și meșteșug la românii din sudul Transilvaniei - sec. XVII-XIX, Editura Academiei, București, 1970. Pawełka, Emst, dr., Tusnàd und seine Helquelle, Brașov, 1885, 32 p. Pawełka, Emst, dr., Csik֊ Tusnàd és Gyógyforrásai, Brașov, 1885, 38 p. Păcală, Victor, Din etnografia comunei Rășinari. Construcțiunea și întocmirea locuinței și a celorlalte clădiri, în „Transilvania”, XLI, 1910, nr. 3, p. 57-84. Păcală, V., Monografia corn. Rășinari, Sibiu, 1916, VIII + 528 p. + hartă. Păcățeanu, Teodor, Colibașii din pasul Branului, în „Transilvania”, LVI, 1925, nr. 9-12, p. 584-586. Păcățean, Teodor, Cartea de aur sau luptele politice-naționale ale românilor de sub coroana ungară, Sibiu, 1902. Păcurariu, Μ., Biserica din Sântămăria-Orlea, în „M.A.”, III, 1958, nr. 5-6, p. 447-449. Păcurariu, Mircea, Biserica din Streiu-Sângiorgiu, în „M.A.”, III, 1958, nr. 1-2, p. 133-135. Păcurariu, Mircea, pr. prof, dr., Istoria Bisericii Ortodoxe Române - compediu, ediția a II-а, Editura Andreiana, Sibiu, 2007. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, București, 1980. Păcurariu, Mircea, Istoria Institutului Teologic de grad universitar din Sibiu, întemeierea și dezvoltarea școlii sub episcopul Vasile Moga, 1811-1845, în „Μ.A.”, VI, 1961, nr. 11-12, p. 677-767. Păcurariu, Mircea, Legăturile bisericii ortodoxe din Transilvania cu Țara Româ nească și Moldova în sec. XVI-XVIII, Sibiu, 1968, p. 144-145. Păltineanu Ioan, Tilișca. Monografie, 2 volume, Editura Etape,
Sibiu, 2003. Pătrașcu, Oct., Biserica din Densuș, în „M.B.”, 1962, nr. 5-6, p. 236-241. Pătrașcu, Octavian - Comei Hagman, -„Biserica Sânonilor ” din Lunca Jiului-Petroșani, în „M.B.”, 1973, nr. 7-9, p. 484-489. Pătrășcanu, Traian, Toponomia comunelor Zlatna și Ciugud din raionul Alba, în „Apulum”, VI, 1967, p. 677-698. Pătruț, Ioan, Onomastică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, Bu curești, 1980. Pătruț, L, Vechi toponime românești în Transilvania, în „Cercetări lingvistice”, 17, 1972, nr. 2, p. 287-294. Pâclișanu, Zaharia, Câteva contribuții la istoria Mănăstirii din Perii Maramure șului, în voi. „închinare luiN. Iorga”, Cluj, 1931, p. 333-335. Pâclișanu, Z., Decretul lui Vladislav IIdin 1494, în „Unirea”, 5 ianuarie 1915, p. 7-8. Pâclișanu, Z., Diploma din 14 mai 1494 a regelui maghiar VladislavII, în „Revista istorică română”, XIII, 1943, p. 101-105. 575
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - P Pâclișanu, Z., Documente privitoare la istoria bisericii române, aflate ín arhiva parohiei reformate din Făgăraș, în „Cultura creștină”, 1,1911, nr. 9, p. 285-292. Pâclișanu, Z., Injurul ierarhiei românilor ardeleni în secolul al XV-lea, în „R.I.R.”, XIII, 1943, fase. II, p. 9-16. Pâclișanu, Zenovie, O veche încercare de a canoniza mănăstirea Bicsadului, în „C.C.”, XVII, 1937, nr. 1, p. 25-26. Peancu, Alex., Reprivire asupra trecutului școalei noastre, în „Anuarul” liceului pe anii 1914-1915. Peiger, Michael, Geschichte der Kolonisation im ungarischen Schilthale und der evang. Kirchengemeinde A.B. in Petroseny, Sibiu, 1896, 24 p. Penelea, Georgeta, Conscripția satelor brănene din anul 1761, în „Terra nostra”, II, 1971, p. 395-404. Penelea, Georgeta, Date noi despre mișcarea revoluționară condusă de Tudor Vladimireascu, în „Studii”, 1971, nr. 1, p. 53-61. Pepene, Nicolae, Bogdan Popovici, Victor Ștefanescu, Florina Rusu, O istorie a Râșnovului în imagini, Editura Suvenir, 2006. Perneșiu, Gheorghe și Petru Galiș, Veronica din Sălaj, o poetă uitată, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2001. Perva, Gh., Schița mănăstirilor monumente de cultură din eparhia Aradului, în „M.B.”, 1963, nr. 5-6, p. 308. Pervain, Iosif și Ioan Chindriș, Corespondența lui Alexandru Papiu liarían, II, Cluj, 1972. Pervain, Iosif, Dimitrie Eustatievici, în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai ֊ Philologia”, Cluj, 1958. Pervain, Iosif, Gheorghe Bariț, profesor la școala negustorilor români din Brașov (1836-1845), în „S.U.B.B.”, Philologia, 1963, fase. 2, p. 121 și urm. Pesty, Frigyes,
Bizere és Zàsty, în „T.R.E.K.”, 1884, p. 164-166. Pesty, Frigyes, Magyarország helynevei törrténeti, földrajzi és nyelvészeti tekin tetben, Budapesta, 1888. Petit, Alexandru, Monografìa Județului și orașului Brașov, însoțită de călăuza orașului Brașov și împrejurimi, Brașov, 1922, 145 + 98 p. + 2 hărți. Petrean-Păușan, Ileana, Bisericile de lemn din Sălaj: schițe monografice, foto album. Sălaj, 2008. Petranu, Coriolan, Biserica Sf. Nicolae din Brașov și odoarele ei, în „A.I.I.C.”, X, 1945, p. 344-348. Petranu, Coriolan, Bisericile de lemn din județul Arad, Tipografia și Institutul de Arte Grafice los. Drotleff, Sibiu, 1927. Petranu, Coriolan, Cercetări recente asupra barocului din Ardeal și Crișana, în „Gând românesc”, III, 1935, p. 50. 576
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - P Petranu, Coriolan, Monumente istorice ale județului Bihor. Bisericile de lemn, Sibiu, 1931. Petranu, Coriolan, dr., Un vechi monument istoric: biserica din Rășcani, în voi. „Omagiu I.P.S.S. dr. Nicolae Bălan”, Sibiu, 1940, p. 643-646. Petrescu, G.Z., Hermannstädter Hebammen im 18 Jahrhundert, Sibiu, 1931, 15 p., din „Viertejahrift d. Ver. Für Siebenbürgosche Landeskunde”, 1931, nr. 3. Petri, Mor, Monografia Comitatului Sălaj, vol. IV, Budapesta, 1902, p. 51. Petrov, Al., A maramarosi Szt. Mihaly monostor 1391-iki görög oklevelének latin fordítása az 1494-evi megeeäsito oklevéleban, ín „Turul”, 1926. Petrovan, Vasile, Hațegul așa cum e, în „România de Vest”, 11 febr. 1939, p. 3. Petroviči, Emil, Etimologia toponimului Hordou, în „Cercetări lingvistice”, XI, 1959, nr. 1-2, p. 153-157 și în voi. „Studii de dialectologie și toponimie”, București, 1970, p. 212-215. Petroviči, E., Note slavo-romàne, II, Cluj, 1943, extras din „Dacoromania”, X, 1943, partea a II-а, p. 8-9. Petroviči, Emil, Românii creatori de toponime „ slave ”, în voi. „Studii de dialec tologie și toponimie”, București, 1970, p. 242-303. Petroviči, Emil, Toponimele Mărăjdia, Măieran, Măriuș, Măgheruș, Monoriștia, Mănărade, în „Dacoromania”, XI, 1948, p. 229-237 și în voi. „Studii de dialectologie și toponimie”, București, 1970, p. 152-157. Petroviči, Emil, Toponime de origine slavo-bulgarăpe teritoriul României, în voi. „Studii de dialectologie și toponimie”, București, 1970, p. 180-181. Petroviči, E., Vestiges des parles slaves remplacés par le roumain, în „Balcania”, VII/2,1944, p.
481-485. Philipide, Al., Originea românilor, II, Iași, 1927, p. 373-375. Philippi, Vor Zweihundeert Jahren Gedenkblatt zur Erinnerung an den grossen Brand von Kronstadt am 21 April 1689, Brașov, 1889, 12 p. Philippi, Friedrich, Aus Kronstadts Vergangenheit und Gegenwaart, Begleitwart zum Plan von Kronstadt, Brașov, 1874, 104 p. Philippi, Fr., Der Bürger Aufstand von 1688 und der grosse Brand von 1689 in Kronstadt-Ein Beitrag zur Geschichte der Sachsen in Siebenbürgen, Brașov, 1878, 39 p., in „Programm des Evangh. Gymnasiums A.B. zu Kronstadt”, 1877-1878, p. 3-38. Philippi, Maja, Contribuție la cunoașterea răscoalei brașovenilor din 1688, în „S.A.I.”, VII, 1965, p. 69-90. Philippi, Maja, Un nou document despre răscoala brașovenilor din 1688, în „Cumidava”, III, 1971, p. 179-187. Philippi, Maja, Die Burger von Kronstadt im 14 und 15 Jahrhundert, București, 1986. 577
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - P Phleps, Hermann, Auf Spuren der ersten Bauten des deutschen Ritterdordens im Burzenland in Siebenbürgen, ín „Zeitschrift für Bauwesen”, Jg. 77, nr. 7-9, Berlin, 1927. Phleps, Hermann, Die farbige Architektur bei der Römern und im Mittelalter, Berlin, 1929. Piclășeanu, Z., Mărunțișuri istorice - Școala românească din Alba Iulia, în „C.C.”, I, 1911, որ. 11, p. 367-370. Piclășeanu, Z., Samuil Міси, concurent la episcopia unită a Orăzii Mari, în „Cul tura creștină”, VIII, 1919, p. 194-199. Pimen, Moșiile vechi ale bisericilor române, în „T.R.”, 1908, nr. 123-129. Pinczes, Iulius, Rolul comerțului brașovean ín primajumătate a secolului al XIX-lea și reflectarea lui în gândirea economică, în „Cumidava”, III, 1971, p. 201 -209. Pintea, Vasile, Cu privire la așezarea feudală de la Sapor-Iacobeni, în „A.M.N.”, IV, 1967, p. 533-541. Pinter, Zeno Karl, Roșcani - biserica monument istoric, Editura Ernia, Deva, 2002. Pisota, Ioan, Elena Mihai, Maria Ivănescu, Județul Covasna, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. Pistrui, Constantin, 101 manuscrise slave din Transilvania, în „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 1-2/1978; nr. 3-4/1979; nr. 4-5/1979; nr. 5-6/1981. Pistrui, Chirii, Manuscrise slave în Transilvania. Biblioteca Academiei R.S. Ro mânia ֊ Filiala Cluj, în „BOR”, 90, 1927, nr. 9-10, p. 1092. Plattner, J., Aus der Umgebung des alten Hermannstadt. Die Gemeinde Moichen, în„S.D.T.”, 4.V.1928. Plattner, J., Mehr aus dem alten Seschkircher Stuhl, în „S.D.T.”, 7-IV-1929 și urm. Plattner, J, Mehr aus den alten Leschkircher Stuhl, în „S.D.T.”, 26-IV-1929.
Plattner, Johann, Stolzenburg, Skizzen aus seiner Vergangenheit, Sibiu, 1907. Plattner, J., Verschüttete keller aufder Stolzenburg, în „K.V.S.L.”, 1926, p. 76. Ploeşteanu, Grigore, Traian Duşa, O pagină de istorie: Biserica de lemn din Tg. Mureș, Tg. Mureș, 1969, 50 p. Podea, L, Biserica gr. or. din Sacadate, în „T.R.”, LVIII, 1910, nr. 123-127. Podea, Ioan, Monografia satului Sacadate, Sibiu, 1911. Podea, Ioan, Monografiajudețului Brașov, Institutul de arte grafice Astra, Brașov, 1938. Podea, Ioan, Starea socială a românilor și formarea cartierelor românești din satele săsești ale Țării Bârsei, în voi. „Omagiu lui Ion Lupaș”, Bu curești, 1940. Policarp, Morușca, Mănăstirea Bodrog, Arad, 1927 și în „Banatul”, 1927, nr. 9. Pomescu, A., Asediul Sighetuluipovestit de un ziar german din 1566, în „Arta și tehnica grafică”, dec. 1937, p. 60-61. Pop, Dariu, Documente sătmărene, în „Familia”, seria III, an. 1,1934, nr. i,p. 79-83. 578
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - P Pop, H., Repertoriul de descoperiri din epoca dacică, în „Acta Musei Porolissensis”, XXI/1997, p. 13. Pop, Ioan Aurel, Istoria Transilvaniei Medievale, Center for Tranylvanian Studies, Cluj-Napoca, 2005. Pop, Ioan Aurel, Contribuții la istoria culturii românești (cronicile brașovene din secolele XVII-XVIII), Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2003. Pop, Ioan Aurel, Raportul dintre cronica atribuită lui Dimitrie Eustatievici și așa numita cronică anonimă a Brașovului, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională, Cluj-Napoca”, an. XX (1970), p. 313-319. Pop, Ioan, Date arheologice privitoare la istoria Brașovului în secolele IX-XII, în voi. „Cumidava”, II, Brașov, 1968, p. 9-26. Pop, Ioan, Săpături arheologice în castrul de la Râșnov, în „Cumidava”, III, 1969, p. 267. Vezi și „Cumidava”, IV, 1970, p. 637-638; „Karpaten Runschau”, nr. 31, 1970 și „Astra”, nr. 8, 1970. Pop, Iosif, Câteva din circularele lui Ioan Popovici și Ghedeon Nichitici, în „Te legraful Român”, LIX, 1911, nr. 83-85. Pop, Ștefan, Frământări românești înjurul scaunului episcopesc de la Arad, Arad, 1929, VI+ 94 p. Pop, Sever, Intr-un sat grăniceresc din nordul Ardealului: Șieu, în „Societatea de mâine”, VII, 1930, p. 382-383. Popa, Alex., Materiale din perioada de trecere lafeudalism în zona orașului Alba Iulia, în „Apulum”, IV, 1961, p. 221-232. Popa, A., Triptice transilvănene ortodoxe, în „M.B.”, 1964, nr. 1-3, p. 49-54. Popa, Atanasie, Biserici de lemn din Transilvania, în „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, iunie-august 1942 (extras). Popa, At., Biserica de lemn din
Păușa-Sălaj (sec. XVII), în „A.M.N.”, VIII, 1971, p. 593-602. Popa, At., Biserici vechi de lemn românești din Ardeal, în „A.C.M.I.T.”, 19301931, p. 186-203,256-279. Popa, At., Biserici de lemn din Ardeal, în „A.C.M.I.T.”, 1932-1938, p. 116-127, 228-238. Popa, Atanasie, Biserici de lemn din Vad (jud. Satu Mare), în „A.C.M.I.T.”, 1929, p. 385-399. Popa, Atanasie, Bisericile de lemn din Briglez (jud. Sălaj), în „A.C.M.I.T.”, 1929, p. 353-365. Popa, Atanasie, Biserica de lemn din Cizer, în. „Biserica Ortodoxă Română”, LXXXI(l-2), 1959, p. 61. Popa, Atanasie, Manuscrise românești în colecția eparhială de obiecte bisericești din Timișoara, în „M.B.”, 1972, nr. 4-6, p. 237-243. 579
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ P Popa, Atanasie, Zugravi și școli de zugravi ai bisericilor de lemn din Transilva nia. Dimitrie Ispas din Gilău-Cluj, în „АМЕТ”, 1969, p. 581-612 (bis. de lemn din 1707). Popa, Constantin, Slimnic, străveche așezare din ținutul Sibiului, Sibiu, 2000. Popa, Corina, Biserici gotice târzii dinjurul Bistriței, în voi. „Pagini de veche artă românească. De la origini până la sfârșitul secolului al XVI-lea”, București, 1970, p. 307-309, 313-317, 320-321, 318-319. Popa, Corina, Tabernacole gotice din zona Bistriței, în „B.M.I.”, 1930, nr. 1, p. 68-69. Popa, Dumitru, dr., Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană intracarpatică, Editura Economică, București, 2002. Popa, Ioan, preot, Biserica de lemn din ȘincaNouă, în „M.A.”, II, 1957, nr. 3-4, p. 284-285. Popa, Ioan (Romanescu), Un capitol din monografia Săliștei, Sibiu, 1915. Popa, Mircea, Un mare artist román din veacul al XVIII-lea (Grigore Hranite), în „Tribuna”, 23 ian. 1969, p. 7. Popa, Octavian, Făgărașul sub domnii munteni, Făgăraș, 193 5 (extras din „Anuarul Gimnaziului de fete din Făgăraș pe anul 1933/1934”). Popa, Octavian, Făgărașul sub regii unguri, 1464-1573, Brașov, 1937 (extras din „Țara Bârsei”, IX, 1937, nr. 4-5, p. 372-385; nr. 6, p. 523-537). Popa, Octavian, Din istoria Făgărașului, în „Blajul”, II, 1935, nr. 1-3-4. Popa, Petre, O carte românească din 1643, în „Biserica și școala”, XXXI, 1907, nr. 16, p. 4-5. Popa, Radu, Cnezatul Marei. Studii documentare și arheologice în Maramureșul istoric. Cu un studiu antropologic al cimitirului din Giulești, întocmit de Ioana Popovici, Muzeul
Județean Maramureș, Baia Mare, 1970, 79 p. + 27 figuri. Popa, Radu și Mircea Zdorba, Ctitoria cnejilor giuleșteni. Un nou monument româ nesc de piatră din Maramureș, în „S.C.I. V.”, 20, 1969, nr. 2, p. 267-285 + 1 pl. Popa, Radu, Despre începuturile mănăstirii Remeți-Maramureș, în „B.M.I.”, 1970, p. 67-68. Popa, Radu, Noi cercetări de arheologie medievală în Maramureș. Șantierul Sarasău, în „S.C.I.V.”, 22, 1971, nr. 4, p. 601-626. Popa, Radu, Recherches d'archéologie médiévale au Maramureș. Résultats et perspectives, ín „Revue roumaine d’historié”, V, 1966, nr. 5, p. 759-760. Popa, Radu și Mircea Zdroba, Șantierul arheologic Cuhea. Un centru voievodal din veacul alXIV-lea, Baia Mare, 1966, 58 p., Muzeul regional Maramureș. Popa, Traian, O biserică a lui Mihai Viteazul la Târgu Mureș, în „Societatea de mâine”, 1926, nr. 4, p. 62. Popa, Traian, Monografia orașului Târgu Mureș, Editura Ansid, Târgu-Mureș, 2005. 580
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - P Popea, N., Memoriile lui Ioan Kémény, București, 1900, p. 23-24. Popea, loan, Un bărbat vrednic: Ioan Popazu, în „Școala și familia”, 1887, nr. 2, p. 25. Popescu, Al., Un manuscris de la 1805-Hronograful lui Nicolae Grid, în „Graiul Dâmboviței”, an. XV (1937), nr. 5-6. Popescu, Costantin și Rica Popescu, Contribuții la cunoașterea situației socialeconomice a colibașilor din zona Branului în secolele XVIII-XIX, în „Culegere de studii și articole”, Muzeul regional Brașov, I, 1967, p. 175-181. Popescu, Daniel, De la „ De architectura ” lui Vitruvius la toponimia românească, în „Tribuna”, 9 iunie 1964. P(opescu), D., Săpăturile arheologice dinjud. Arad, în „Studii”, 2,1949, nr. 1, p. 91 -92. Popescu, Dorin, Cercetări arheologice în Transilvania, în „M.C.A.”, 2, 1956, p. 122-152. Popescu, Ioan, Corespondență, în „Sionul românesc”, 1866, p. 56. Popescu, Ion-Apostol, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, București, 1969. Prezentarea lui Marius Porumb, în „S.U.B.B.”. Popescu, Lică, Aspecte ale dezvoltării târgului și orașului Făgăraș, în „Cumidava”, III, 1971, p. 133-140. Popescu, Mihai, Domnii Țării Românești și biserica ortodoxă din Transilvania, în „Țara Bârsei”, IX, 1937, nr. 1, p. 26-28. Popescu, Rica, Branul în sistemul legăturilor comerciale dintre Brașov și Țara Românească în secolele XIV-XVI, în „Revista muzeelor”, V, 1968, nr. 1, p. 62-65. Popescu-Spineni, Μ., Geografia economică a satului Drăguș, în „Sociologia românească”, IV, nr. 4-6, p. 186-198. Popovici, Andrei, Brașovul, românii și sașii, Brașov, 1923, 44 p. Popovici, Gavril, Fragment
dintr-un manuscris intitulat „ Cazanie la morți ", aflat în biserica din Valea Mare (jud. Bihor), scris pe la începutul sec. XVII sau finea sec. XVI, în „Legea românească”, V, 1925, nr. 14, p. 5. Popovici, Gavril, Mineiul din Lupoaia. Vechi urme de cultură românească în Bihor, în „Cele trei Crișuri”, II, 1921, nr. 21, p. 653-655. Popovici, Moise, Act referitor la zidirea bisericii din Hârsești, protopopiatul Vașcăului, în „Biserica și școala”, 1904, p. 360 (din 1810). Popovici, Moise, Manuscripte vechi, în „Biserica și școala”, 1903, în „Biserica și școala”, 1904, p. 360, nr. 35, p. 293-295. Popovici, Moise, Cercetări istorice-critice. Dr. Ardelean și Uniația din Șeghisce, în „Biserica și școala”, XXIV, 1900, nr. 48-49. Popovici, Moise, Contribuții la monografia comunei Seghiște, în „Legea româ nească”, 15 nov. 1931, p. 5-7. 581
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - P Popoviciu, Moise, Contribuiri la monografia comunei Leheceni, în „Transilvania”, XLIII, 1912, p. 509-530 și Sibiu, 1912. Popoviciu, Moise, Date istorice, în „Biserica și școala”, 1904, nr. 34, p. 243. Popovici, Moise, Date pentru istoria bisericească, în „Biserica și școala”, XXX, 1906,nr.21,p. 2-3. Popovici, Moise, Manuscripte vechi, în „Biserica și școala”, XXVII, 1903, nr. 35, p. 245. Popovici, Moise, Monografia comunei Seghiște, în „Transilvania”, XLII, 1911, nr. 3,p. 205-231. Popovici, Moise, Monografia Internatului de băieți ortodox-român din Beiuș, în „Legea românească”, 1 febr. 1932 și urm. și extras, Oradea, 1932. Popovici, Moise, O scurtă monografie: Biserica din Băița, în „Biserica și școala”, 1903, nr. 45-46. Popovici, Moise, Pentru istoria diecezei, în,,Biserica și școala”, XXIV, 1904, nr. 48-50. Popovici, Moise, Un vechi monument istoric dispărut, Beiuș, 1934. Popovici, Vasile, Catedrala din Oradea. Cu prilejul jubileului ei de 150 ani, în „Legea românească”, 1934, nr. 22, p. 203-208. Popovici, Vasile, Jubileul Catedralei din Oradea, în „Legea românească”, 1934, nr. 19, p. 169-170. Popu, Nicolae, Schiță din istoria Brașovului cu specială considerare la români, Brașov, 1883,34 p. Porumb, Ioan, Biserica lui „ Popa Tanda ” din Rontău ֊ Oradea, în „M.A.”, 1970, nr. 7-9, p. 693-695. Porumb, Marius, Bisericile din Feleac și Vad, două ctitori moldovenești din Tran silvania, Ed. Meridiane, București, 1968. Porumb, Marius, Contribuții la cunoașterea unui meșter zugrav din veacul al XVIII-lea: Nistor zugrav din Feleac, în „Studia Universitatis
Babeș-Bolyai”, series Historia, 1968, fase. 1, p. 28 + planșe. Porumb, Marius, Contribuții la cunoașterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în „A.M.N.”, VIII, 1971, p. 607-619. Porumb, Μ., Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, „A.M.N.”, VII, 1970, p. 577-580. Porumb, Marius, Dicționar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII, Editura Academiei Române, București, 1998. Porumb, Marius, Pictori sălăjeni din secolul al XVIII-lea, în „Acta Musei Porolissensis”, VIII/1984, p. 797. Porumb, Marius, Triptyques roumaines de Transylvanie, în „XIV-е Congres inter national des etudes byzantines”, Bucarest, 6-12 septembrie, 1971. 582
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ P Porumb, Marius, Zugravii icoanelor paraclisului nou din Șcheii Brașovului. Con tribuții privind activitatea unor zugravi din sudul Transilvaniei în secolul al XVIII-lea, în „A.M.N.”, nr. 9, 1972, p. 571-585. Porumb, Marius, Zugravii iconostasului bisericii „ Sf. Nicolae ” din Hunedoara, în „A.M.N.”, X, 1973, p. 677-694. Poruțiu, Aurel, preot, De la Desmir. Amintiri din bătrâni și însemnări, în „Răva șul”, 1907, p. 580-582. Precup, Emil și Anton, Contribuții la istoria parohiei Rebrișoara, Gherla, 1921. Preda, Ion, Valea Jiului: de la izvoare până la vărsare, Editura Sport-Turism, București, 1985. Predescu, Lucian, Diaconul Coresi, București, 1933. Pricu, LI., Din trecutul comerțului brașovean, Brașov, 1931, 15 p. Prie, Octavian, Un sat românesc din Ardeal în străvechile sale întocmiri și obice iuri, Cluj, 1934, 152 p. Prișcu, Ion, Din două manuscrise, în „Țara Bârsei”, an. II (1930), nr. 2. Prișcu, Ion, Vechimea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, în „Țara Bârsei”, an. III (1931), nr. 1. Prișcu, L, Epistole de la Anton Pann, în arhiva bisericii Sf. Nicolae din Brașov, în „Gazeta Transilvaniei”, nr. 27 și 37 din februarie 1921. Prișcu, L, Versuri inedite de Anton Pann, în „Țara Bârsei”, II, 1930, nr. 3, p. 218-219. Procopovici, AL, Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane, Suceava, 1927. Prodan, D., Domeniul Beiușului la 1600, în „AIIC”, V, 1962, p. 35-110. Prodan, David, Domeniul cetății Șiria la 1525, Cluj, 1960. Prodan, D., acad., Horea înainte de răscoală, în voi. „Omagiu lui P. Costantinesculași”, București, 1965, p.
339-342. Prodan, David, Suplex Libellus Valachorum. Din istoriaformării națiunii române, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Prodan, D., încă un Suplex Libellus românesc, 1804, Cluj, 1970. Prodan,D., Răscoala lui Horia în comitatele Cluj și Turda, Cluj, 1938,p. 163-174. Prodan, D., Teoria imigrației românilor din Principatele Române în Transilvania, în veacul al XVIII-lea, Sibiu, 1944. Prodan, D. și Liviu și Maria Ursuțiu, Urbariile Țării Făgărașului, I, 1601-1650, București, 1970. Protase, D., Cercetările arheologice din 1953 în cetatea de la Alba lulia, în „SCȘC”, VII, 1956, nr. 1-4, p. 32-39. Protase, D., Cimitirul slav de la Ocna Sibiului, în voi. „Omagiu lui P. Costantinescu-Iași”, București, 1965, p. 153-158. Protopopescu, Lucia, Noi contribuții la biografia lui Ion Budai Deleanu. Docu mente inedite, București, 1966. 583
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊R Prox, Alfred, Die Burgen des Burzenlandes, ín „Neue Beiträge zur Siebenburghischen Geschichte und Landeskunde ֊ Siebenbürgisches Archiv”, Köln-Gray, 1962, p. 29-62. Puis, D., Elémens ethniques oust européenes aux environs de Gyulafehérvár du XII-е au XIX-е siècle. Le motifde la belle Héléne chez les anciens Hongrois, în „Studia Slavica”, 1966, fase. 1-4, p. 303-314. Pușcariu, L, A mélyen tisztelt Képviselöhazhaz intézett. Emlékirat, melylyel a Királyfölahöz tartózó Szelistye és Tolmács fiokszékekbeli községek közjogi viszonyaiknak rendezését késelmezik, Buda, 1861. Pușcariu, Ioan, Fragmente istorice despre boierii din Țara Făgărașului, Sibiu, 1907. Pușcariu, Ioan Cavaler de, Notițe despre întâmplări contemporane, Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 1913. Pușcariu, Ilarion și Miron Cristea, Biserica catedrală de la Mitropolia Ortodoxă Română în Sibiu. Istoricul zidirii, 1857-1906, cu 24 ilustrații și 3 facsimile, Sibiu, 1908, 1 f. + 195p. + 6pl. Pușcariu, Ilarion, Mitropolia românilor ortodocși din Ungaria și Transilvania. Studiu istoric, Sibiu, 1900. Pușcariu, Ilarion, Ioan de Preda, Lucian Borcia, Ioan Lupaș, Ion Mateiu, Silviu Dragomir, Contribuții istorice privitoare la trecutul românilor de pe pământul crăiesc, Sibiu, 1913. Pușcariu, Sextil, Brașovul de altădată, ediție îngrijită de Ion Colan și Șerban Polverijan, Editura „Dacia”, 1977; ediția a II-а, îngrijită de Magdalena Vulpe, Editura Șchei, Brașov, 2001. Pușcariu Sextil, Alexe Procopovici, Diaconul Coresi - carte cu învățătură (1581), București, vol. I, tomul I, Atelierele Grafice Socec Co.,
Societate anonimă, 1914. Pușcariu, Sextil, Numele satelor noastre, în „Țara Bârsei”, Brașov, nr. 5/1934, p. 388. R Racotă, Tuliu, Energii transilvănene: cnezii Cândea de Lupșa și voievodul Ioan de Hunedoara, București, 1941, 32 p. Racz, Carol, A csicsér romok, ín „Alföld”, 1883, p. 32. Racz, Károly, A zarandi egyházmegye története, Arad, 1880. Prezentarea lui D.R., ín „Századok”, 1881, p. 80-81. Racz, Carol, A Zustyi apátság, în „Delmagyarorszàgi Történelmi és Régészeti Ertesito”, 1883, p. 97. Racz, Carol, A Zastyi apátságról, ín „Alföld”, 1884, p. 25-28. 584
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-R Racz, Erich, Die siebenbürgisch-sächsischen Strassennamen als Quelle der Kul turgeschichte, Sibiu, 1934, 85 p. Radacsay, Dénes, A középkori maagyarorszàgfalképei, Budapesta, 1954, p. 193-194. Radié, Emilian, Ein Kampfums Recht, Praga, 1870. Radié, Emilian, Verefassung der Orthodox-serbischen und Orthodox-rumänischen Particular-Kirschen in Ostereich-Ungarn, Serbien und Rumänien, Praga, 1880. Ràdos, Jenö, Magyar Castélyok, Budapesta, 1931, p. 220. Radu, Iacob, Biserica S. Uniri din Tâmpãhaza ֊ Uifalău. Monografie istorică, Oradea Mare, 1911, 104 p. Radu, Iacob, Istoria diecezei romano-unite a Orăzii Mari, 1777-1927, Oradea, 1930. Radu, Iacob, Samuil Vulcan episcopul român-unit al Orăzii Mari (1806-1839) și biserica ortodoxă română, Oradea Mare, 1925, 104 p. Radu, Iacob, Episcopul baron Vasile Erdeli (Ardeleanu, Erdélyi), 1843-1862, extras din „Istoria diecezei romano-unite a Orăzii Mari”, Oradea, 1928,56 p. Radu, L, Monografia gimnaziului roman gr.or. din Brad, Orăștie, 1920. Raica, Ion, Feuda de sub cetate de pe Valea Sebeșului, în „Apulum”, V, 1964, p. 633-639. Rafiroiu, G.G., Maramureșul. Mănăstirea din Peri, Oradea, 1934, 48 p. Raica, Ion, Un târg străvechi din apropierea Sebeșului, în „Apulum”, V, 1964, p. 641-645., Rajka, G., A Kaloszvàri szabòczéh története (Istoria breslei croitorilor din Cluj) Cluj, 1913,219 p. Raoul, Șorban, Invazie de stafii. însemnări și mărturisiri despre o altă parte a vieții, Editura Meridiane, București, 2003. Rațiu, Ioan, Școala românească de la Făgăraș înființată de Susana Lorantffy la 1657, în „Olteanul”, Făgăraș,
26 mai/8 iunie - 2 /22 iunie, 1911, după „Foaia școlastică”, nr. 11, 1911. Radulescu, Heliade-Ion, Echilibru între antiteze, vol. I, Ed. Minerva, București, 1837. Rădulescu, Maria, Tipărituri românești în limbă slavonă în Biblioteca Națională din Sofia, în „RSL”, VI, Filologie, 1962, p. 261-265. Răduțiu, Aurel, Un document cu privire la negustorii din Făgăraș la 1747, în „Studia Univ. Babeș-Bolyai”, Historia, 1965, որ. 1, p. 47-50. Râpă-Buicliu, Dan, Cartea românească veche - Studia Bibliologica, Editura Alma, Galați, 2000. xxx, Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt und der sächsischen Nation, vol. I, 1380-1516, Sibiu, 1880. Rehner, Hermann, Heltan, Sibiu, 1931, 162 p. Reimesch, Friedrich, Zur Glockenkunde, în „S.V.”, 1939, p. 287. 585
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - R xxx, Reisen von Pressburg durch Nähren beyde Schlesien und Ungarn nach Sie benbürgen und von de Zurich nach Pressburg, Frankfurt, 1793. Reiner, Janos, Gyulafehervar varosa levéltárából (Din arhiva orașuiui Alba Iulia), ΐη,,Τ.Τ.”, 1889, p. 678-685. Reinerth, Karl, Das Heltaner Missale (CodHeltensis. Nr. 8/13 ms. sec. XIV). Eine Brücke zum Lande der Herkunft der Siebenbürger Sachsen, Köln-Graz, 1963 (din „Sieb. Archiv”, III, nr. 3). Reinerth, Karl, Die Gründung der evanghelischen Kirchen in Siebenbürgen, Köln-Wien, 1977. Reissenberger, Ludwig, Die ev. Pfarrkirche in Hermannstadt, Sibiu, 1884, 80 p. + 4 litografii. Reissenberger, Lajos - Imre Henszlmann, A Nagyszebeni és a Székesfehérvári régi templom, Budapesta, 1883, 85 p. Reissenburger, L., Die ev. Pfarrkirche in Hermannstadt, ín „Siebenbürgen VolksKalender”, 1870, p. 55 și urm. Reissenberger, Ludvig, Die Kerzei Abtei, Sibiu, 1894, 59 p. + 4 pl. Extras din „Ausschuss des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”. Recenzia lui Szàdeczki în „L.E.M.”, 1894, p. 563-569 și Békefi Rémig, „Századok”, 1894, p. 636-641. Reissenberger, L., Die Kirche des heil. Michael zu Micheisberg in Siebenbürgen, ín „Mitteilungen der K.K. Centralkommission”, II, 1857, p. 63 și urm. Reissenberger, L., Wiederaufgefrendene alte Denkmäler der evangelischen Pfarrkir che A.B. in Hermannstadt, în „K.V.S.L.”, IV, nr. 9 și 10. Reissenberger, Ludwig, Uebeneste der Gotik und Renaissance an Profanbanten in Hermannsatdt, în „A.V.S.L.”, 1887, p. 461-514 + 2 pl. + ilustrații. Reissenberger, Ludwig, Zur Kenntnis der Boltsbewegung von
Hermannstadt. Ein Beitrag zur Statistik von Siebenbürgen, in„A.V.S.L.”, 1853,nr. l,p. 215-219. Reitzenstein, Alexander, Altdensche Malerei in Siebenbürgen, in „Mitteilungen der Akademie zur wissenschaftlichen Erforschung und zur Pflege des Dentschtums”, 1932, p. 78-103. xxx, Regula de beutu și scaldata pentru folosirea apelor minerale din Tusinadu, Brașov, 1874, 28 p. xxx, Relațiile Sibiului cu Țara Românească în sec. XIV-XVI. Bibliografie, Bibli oteca „Astra”, Sibiu, 1970 (59 titluri, 1850-1969). Remus, Ilie, Un preot cărturar și diplomat, în „Glasul Biserici”, XXVIII, 1969, nr. 11-12, p. 1218-1222. Retegan, Simion, Două petiții din Bistrița-Năsăud adresate dietei de la Sibiu, în „File de istorie’’, II, Bistrița, 1972, p. 147-152. 586
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - R Reteganul, Gh. și pr. V. Zinveliu, Mocodul, un sat de cultivatori de ceapă și de producători de pănură din granița Năsăudului, în voi. „60 sate românești”, V, București, 1942, p. 65-85. Réthy, Laszlo, Deus, Deus kiáltanak, ín „Dezső, Veress, Szolnok-Robokamegyei nők ezredevi emléklapja”, Dej, 1896. Réthy, László, Két árpádkari temető Arad megyében, ín „ Archeológiái Ertözitö”, 1898, p. 128 și urm. Reuschel, Friedrich, Die evanghelische Pfarrkirche in Mühlbach, în „Mühlbacher Gymnasialprogram”, 1877-1878. Rezuş, Petru, Bisericuța dinAlbac, în „F.D.”, 1941, nr. 20, p. 1-2. Riehl, V., Das Mühlbacher Altarwerk. Äusserung über die gleichnamige Arbeit V. Roth, în „K.V.S.L.”, XVII, p. 26. Roman, I. Ion, Primul document brașovean cunoscut -Scrisoarea popii lane, în „Limba română”, an. XVIII (1969), nr. 2, p. 69-73. Roman, I. Ion, Un manuscris din secolul alXVl-lea - Micul Octoih brașovean, în „Studii de slavistică”, II, București, 1971, p. 101-106. Rónay, Elemer, Kémény János fejedelem holàla és nyugvohelye, Cluj, 1929, 15 p. Rosemann, R. Heinz, Tardau. Kirchenburg, ín „Die deutsche Kunst in Siebenbür gen”, Berlin 1934, p. 70-72. Rosenauer, Károly, A Beszterczebànyai à h.ev. gymnázium története. Bistrița, 1876, 135 p. Rosetti, AI., Catehismes roumains du XVI-e siede, in „Romania”, XLVII, 1922, որ. 191, p. 321-334. Rosetti, Al., Cele mai vechi traduceri de cărți religioase. Considerații asupra datării și localizării lor ín lumina cercetărilor nouă, în „Revista istorică română”, XIV, 1944, p. 1-14. Roska, Marton, Adatok a magyarság erdélyi honfoglalásához,
ín „Márki Emlékkönyi”, Budapest, 1927, p. 132-138 și „E.I.S.”, 4, 1927, p. 258-264. Roska, Marton, Arpádkari temető Várfalvan, ín „Dolgozatok”, 5,1914, p. 131 -143. Roska, Marton, Raamaikari villa Ajtan (Kálózó vm.) hatara ban, ín „Dolgazatok”, 1915, p. 48-50. Roska, Μ., Un vechi cimitir românesc în fostul sat Vărarea din jud. Bistrița-Năsăud, după săpăturile arheologice întreprinse, Cluj, 1924, 55 p. Roșu, Titus, Biserica de lemn din Beznea, în „Legea Românească”, 1945, nr. 1112, p. 98-99; nr. 13-14, p. 113. Roșu, T., însemnări și inscripții bihorene, în „Legea românească”, 1944, nr. 1516, p. 133. Roșu, Titus, Despre vremi și biserici. Cazania - manuscris al lui Eustatie-Alexandru, în „Legea românească”, 1945, nr. 20-21. 587
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - R Roșu, Titus, Manuscrisul diacului Mihai din Beiıış (1695). L Octoihul, II. Episto lia Domnului nostru Hsus Hristos, în „Legea românească”, 1947, nr. 15, p. 109-110, nr. 17, p. 124-125. Roșu, L.Titus, Mănăstirea Bixadului, în „Legea românească”, 30 ianuarie 1949, p. 8-9. Roșu, Titus, Un Liturghier manuscris slavon și câteva manuscrise românești, în „Legea românească”, 1946, nr. 19, p. 179-182, nr. 20, p. 191-193. Roth, Daniel, Der Pfarshof zu Kleinschenk. Vaterländische Erzählung aus dem Anfang des 18 Jahrhunderts, Sibiu, 1925, XII + 122 p. Roth, Harald, Kleine Geschichte Siebenbürgens, Köln-Weimar-Wien, Bohlau Verlag, 1966. Roth, Johann, Aus trüber Zeit. Bilder aus der Geschichte der Hermannstädter ev. Capiteis A.B. 1600-1607, Sibiu, 1887, 94 p. Roth, John, A us der Zunftzeit Agnethelns. Ein Beitrag zur Geschichte des sächsis chen Handwewrkelebens in Siebenbürgen, în„A.V.S.L.”, XIII, 1887, p. 87-120. Roth, Steph. L., Der Birthälm Pfarrer und der lutherische Superintendent. Praevisa minus nocent, Brașov, 1843, 28 p. Roth, Victor, A Székelyzsombari és a Szenterzsébeti oltárok - Az Erdélyi Nemzeti Múzeumban, în „E.M.”, 1910, p. 9-21 + 8 pl. Roth, Victor, Az almakereki templom és mükinczei, ín „Dolagozatok”, 1912, p. 128-173. Vezi și observațiile aceluiași în „A.V.S.L.”, 1915, p. 532 și urm. Roth, Victor, Das Altawerek zu Malmkrag, în „K.V.S.L.”, XXV, 1902, nr. 9, p. 109 și urm. Roth, Victor, Freskomalereien im Chor der Kirke zu Malmkrag, în „K.V.S.L.”, XXVI, 1903, որ. 4-11, p. 49 și urm.; p. 91 și urm.; p. 109 și urm; p. 125 și urm.; p. 141 și urm.
Roth, Victor, Das Mühlbacher Altarwerk, în „A.V.S.L.”, XXXII, 1903, p. 40-87 + 7 planșe. Roth, Victor, Das Kreuzigungsbild der Mediascher Flügelaltars, în „K.V.S.L.”, 1930, p. 280-281. Roth, Victor, Der Spätgotische Flügelaltar in Mediasch, în „A.V.S.L.”, 1907, p. 193-240+ 9 pl. Roth, Victor, Geschichte der deutschen Baukunst in Siebenbürgen, Strassburg, 1905. Roth, Victor, Geschichte der deutschen Plastik in Siebenbürgen, Strassburg, 1908. Roth, V, Der Thomasalter in den evangelische. Kirche in Grosschenk, în „K.V.S.L.”, XXVII, 1904, p. 130 și urm. Roth, Victor, Die Ferula der Hermanstädter ev. Pfarrkirche, în „K.V.S.L.”, XXXIII, 1910, p. 55 și urm.; XXXIV, 1911, p. 42 și urm.; XXXV, 1912, p. 1 și urm. Roth, Victor, Die evanghelische Kirche A.B. in Mühlbach, Mühlbach-Sebeş, 1922. 588
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ R Roth, Victor, Eine Hochstat siebenbürghjisch-deutschen Bankunst. Die evang. Stadtpfarkirche in Mühlbach, ín „Deutscher Kalender für Rumänien”, 1936, p. 77-82. Roth, Victor, Erdély szárnyas oltárai, în „M.M.”, III, 1913, p. 150 și urm. Roth, V, Erdélyi oltárok, în „A.E.”, 1917, p. 87-99. Roth, V, Erdélyi oltàrkredenczek, în „A.E.”, XXX, 1910, p. 392 și urm. Roth, V, Román és gòt Kapuzatok erdélyi templomokon, în „A.E.”, XXXI, 1911, p. 303. Roth, V, Romanische und geschickte Portale an siebenbürgischen Kirchen, in „A.V.S.L.”, XXXI, p. 119, p. XXXI. Roth, Victor, Sechs künstlerselbstbildnissedes 14 Jahrhunderts, București, 1923,22 p., in „Bulletin de la Sect. Hist, de l’Acad. Roumaine”, XIII, 1927, p. 32-53. Roth, Victor, ZuAmlachers Kritik meiner Arbeit über „ das Mühlbacher Altarwerk”, în „K.V.S.L.”, XXVII, 1904, որ. 6-7. Roth, V, Zur Characteristik der romanischen Kirchenarchitectur in Siebenbürgen, în „K.V.S.L.”, 1911, p. 333 și urm. Rozvány, György, Nagy-Szalonta mezőváros történelme, tekintettel a derecskéi uradalomhoz tartozó egykori hajduközségekviszonyaira, Gyula, 1870,135 p. Römer, Florin, A két hazában tolàlt regi müemlé kékről, Különösen szarvaszsoi Maramoros megyei arany Rinersól, 1865, 17 p. Römer, Florin, A tovisi templomok, în „A.E.”, III, 1897, p. 93 și urm. Römer, Florin, Régi falképek magyarországon, Budapesta, 1874, p. 129 și urm. Römer, Fr. Fl., Régi falkképek Magyarroszàgon, ín „Monumenta Hungáriáé Archaeologica, 1874, p. 129-131. Römer, Georg, Geschichtliche Nachrichten über die evang. - sächsische Gemeinde Zukmantel, Brașov,
1876, 8 p. Rösler, Gustav, Zur Geschichte der Stadt Sächsisch-Regen (Reen) und ihrer sächsischen Umgebung bis zum Aussterben der Arpaden, ín „Studien zur Geschichte und Landeskunde Siebenbürgens”, Köln-Graz, 1968, p. 154-152. Rösler, R., Beitrag zur Geschichte des Zunftweaeens. Älteres Zunftweswn in Her mannstadt bis zum Jahre 1526, Sibiu, 1912, 137 p., din „A.V.S.L.”, 1912. Rumy, Károly György, Monumenta Hungarica az az: Magyar emekezetes írások, III, Pesta, 1817, p. 273-285. Rus, Dorin-Ioan, Din activitatea Societății deplugărit din Reghinul-Săsesc (18531908), în „Revista Bistriței”, voi. XV, Bistrița, 2000, p. 91-95. Rus, Viorel, Neamuri șifamilii rebrene (1750-2000), Editura Aletheia, Bistrița, 2001. Russo, Demostene, Studii greco-romàne, București, 1939. Rusu, Andrei, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crișana și Ma ramureș, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, p. 60. 589
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ S Rusu, Adrian Andrei, Ștefan cel Mare și Transilvania. Un inventar critic, date nevalorificate și interpretări noi, în „Analele Putnei”, nr. 2/2005, p. 91-122. Rusu, Mircea, Cetatea Moigradșiporțile Meseșului, în „Omagiu academicianului prof. Ștefan Pascu”, Cluj, 1974, p. 265-279. Rusu, Μ., Cimitirul prefeudal de la Noșlac, în „Probleme de muzeografie”, Cluj, 1962. Rusu, Μ. ș.a., Săpăturile arheologice de la Oradea, în „M.C.A.”, 8, 1962, p. 159-164. Rusu, Μ., Theprefeudal cemetery ofNoșlac, în „Dacia”, VI, 1962, p. 269-292. Rusu, Ștefan, Cucerirea Abrudului, în „România nouă”, 1936, nr. 230, p. 3. S Sabău, Nicolae, Biserici de lemn din Podișul Transilvano-Someșan, în „Monu mente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, Cluj-Napoca, 1982, p. 225. Sabău, Nicolae, Contribuții la cunoașterea pictorului Franz Neuhauserjun. : două altare inedite, în „S.C.I.A.”, 1969, nr. 2, p. 317-323. Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu, Repertoriul arheologic aljudețului Sibiu, Editura Economică, Sibiu, 2003. Sacerdoțeanu, A., Andreanum și alte acte, Brașov, 1935, din „Ț.B.”, VII, 1935. Sacerdoțeanu, A., Considerații asupra istoriei românilor în evul mediu, București, 1936. Sacerdoțeanu, Aurelian, Inscripții, în „R.I.”, XIII, 1927, p. 281-282. Sacerdoțeanu, Aurelian, Mănăstirea Curtea de Argeș la 450 de ani, în „Revista Muzeelor”, 1967, nr. 6, p. 508-512. Sacerdoțeanu, Aurelian, Predosloviile cărților românești, I, 1508-1647, Editura „Cărăbuș”, București, 1938. Sachsenheim, Friedrich von, Wandmalerei in der
Schässburger Bergkirche, ín „K.V.S.L.”, XXIII, p. 4 și urm. Sala, Marius, Cu privire la etimologia toponimicului Beiuș, în „Studii și cercetări de lingvistică”, I960, nr. 3, p. 699-700. Saliom, Fekete Ferencz, Jelentés Hunyad vármegye Közlevéltárairól családi leve les ládáiról, selszort okmánikincserol, ín „Századok”, supi. 1887, p. 33-36. Salzer, Joh. Μ., Der К. Freie Markt Birthälm in Siebenbürgen. Ein Beitrag zur Geschichte der Siebenbürgen Sachsen, Viena, 1881, 750 p. Salzer, B.M., Geschichte der sächsischen Volkschule in Siebenbürgen, in „Pro gramm des evang. Gymnasiums A.B. zu Mediasch”, 1861. Salvan, Florin, Florea Costea, Civilizație și continuitate românească in Țara Bârsei, Editura Orientul latin, Brașov, 1999. 590
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Sakan, Florin, Numărul și componența națională a populației din Țara Bârsei în secolul alXVIII-lea și primajumătate a secolului al XIX-lea, în „Cumidava”, X, Brașov, 1996, p. 141-167. Samagyi, Gyula, Aradv.m. Községeinek leírása, Arad, 1913. Sándor, Imre, A csikzentmihályi Sándor, család levetára (Arhiva familiei Sándor din Mihailem), Cluj, 1914, XXIII + 365 p. Sándor, Imre, A Koloszvdri Farkas-utczai refi templom régi sírkövei, ín „Dobgozatok”, IV, 1913, p. 199-218. Sandu-Pungă Goală, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni populare din Țara Ardealului, Sibiu, 1890. Sarai Aldea, Gh., Un artist popular din secolul trecut, în „S.C.I.A.”, 1966, nr. 2, p. 192-195. Sarai Aldea, Gh., Deux sculptures populaires roumaines, în „R.R.H.”, t. III, 1966, p. 97-105. Sasu, Ecaterina, Cetăți în stilul renașterii în Țara Crișurilor, în voi. „Centenar muzeal orădean”, Oradea, 1972, p. 542-552. Sădeanu, Avram, „Apostolatul "primilor profesori ai Preparandiei noastre, Arad, 1912. Sădeanu, A., Documente privitoare la istoria diecezei Arad, Arad, 1917. Săulescu, George, Glosariul Psaltirei lui Koresi din 7076 (1568), în „Buciumul Románu”, I, Iași, 1875, p. 289-304. Sârbu, C., Scurt istoric, în „T.R.”, 1961, nr. 39-40, p. 2. Scheiner, Karl, Die Rote Stadt, în„S.V”, 1934, p. 54-56 și 31-317. Scheiner, Gustav, Umnamen im mittleren Teile des südlichen Siebenbürgens, ín „Balkanarhiv”, III, 1927. Scheiner, Walther, Die Ortsnamen im mittleren Teile des südlichen Siebenbürgens in „Balkanarhiv”, II, 1926, p. 1-112; III, 1927, p. 113 și urm. xxx, Schematismus
venerabilis CLERI diócesis Transilvaniensis, editus pro anno a Cristo nato MDCCCLXXXII, Albae-Carolinae, Typis Volz et Kroner, 1882. Schesareus, Christian, Ruinae Panonicae quator, continentes Statüm recipublicae et religionis in Ungaria, Transilvania vicinisque regionibus imperante Joanne Secundo, electo rege Ungariae etc. Addita est historia de bello pannonica Solymanni Imp. Turcorum ultimo Julae et Sygethy expungnationem continens, Witterberg, 1571. Schiau, Octavian, Elena Bot, Radu Тетреа. Istoria sfintei beserecei a Șcheilor Brașovului, Editura pentru Literatură, București, 1969. Schiel, Gustav, Ein Kronstädter Bürger vor 100 Jahren. Johannes Schiel (17501830), Brașov, 1912. 591
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ S Schiopu, Iosif, Contribuitimi la istoria Transilvaniei în secolele XII și XIII. I. Țara Bârsei și Cavalerii Teutoni. II. Invaziunea mongolilor din 1241, Cluj, 1932, p. 139-145. Schiopu, Iosif, Note pe marginea documentelor. Un „ comes Scibiniensis ” la 1210?, în „Dacia istorică”, I, 1937, nr. 1, p. 61-65. Schönherr, Julins, Nagybánya und Um ’gebung, în „Wort und Bild. Ungarn”, V, Bd. 2, 1900, p. 472-482. Schiit, Adam, Die Mundart von Szakadat, Budapesta, 1938, 106 p. Schmidt, Wilhelm, Die Stiftung der Katholischen Theresianischen Waissenhauses bei Hermannstadt, Sibiu, 1869, 183 p. Schmidt, W, Hermannstadts Gewerbe und Handel unter König Mathias Corvinus, ín „Sächsischer Hausfreund”, 1873. Schmidt, Wilhelm, Historische Splitter. Peter Grof von Rothberg und sein Haus, în „A.V.S.L.”, 1879, p. 79-81. Schmidt, Wilhelm, Historische Spitler. I. Hermannstadts kirchliches Leben zu Königs Mathias Corvinus Zeiten, în „A.V.S.L.”, 1879, p. 63-78. Schmidt, Wilhelm, Vier Jahre aud dem Leben eines autonomen Stadt magistrats zu Anfang des achtzehnten Jahrhunderts, în „A.V.S.L.”, VII, 1866, որ. 1-2, p. 284-312. Schmidt, W, Zur Geschichte der Jesuiten in Hermannstadt, în „A.V.S.L.”, VI, 1864, nr. 2, p. 231-265. Schnell, T.F., Beschereibung der Burzenländer Burgen aus dem XVIIIJahrhundert. Abdruck von Josef Trausch: Aufgerichtetis Denkmal der verfallenen Burgen oder Schlösser im Burzenland, în „K.V.S.L.”, XVII, p. 121 și urm., p. 129 și urm., p. 137 și urm. Schönherr, L, Nagybánya város legiegibbpecsétje, in „Nagybánya”, 25 dec. 1906, p. 10. Schreiberg, J. Bedens von,
Mittheilungen über ein Medwischer Stadtbuch aus dem 16 und 17 Jahrhundert, în „A.V.S.L.”, S.N., III, 1858,nr. l,p.31-123. Schuller, Fr., Zwei Konskriptionen des einstigen Hermanstadter Sthule aus dem Beginne de 18 Jahrhunders, in rev. „Archiv des Vereins für siebenburgische Landeskunde”, Neue Folge vo. XXXII, 1903, p. 178-180. Schuller, Fr., Beiträge zur änsern Geschichte der Erbgrafen der sieben Stuhle, ín „A.V.S.L.”, XXI, 1887, nr. 2, p. 313-366. Schuller, Friedrich, Grabstein in der Treppener evanghelische Kirche, în „K.V.S.L.”, XXIII, p. 113șiurm. Schuller, Fr., Zur älteren Geschichte der Königsrichtes von Braos, ín „K. V.S.L.”, IV, 1881, nr. 5, p. 45-51, nr. 6, p. 65-67. Schuller, G.A., Aus dem Innerleben Hermannstadts am Schlüsse des 16 Jahrhun derts, ín „Kalender des Siebenürger Volksfreundes”, 1929, p. 133 și urm. 592
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Schuller, G.A., Das Lassler Kapitel, în „A.V.S.L.”, XXX, 1901, nr. 1, p. 97-138. Schuller, G.A., Die Zahl der Steurträgen in den Landgemeinden des Schössburger Stühlen im Jahre 1685, în „K.V.S.L.”, 1929, p. 146-149. Schuller, G.A., Hermannstadt um die Mitte des 18 Jahrhunderts, în „A.V.S.L.”, 1907, XXXIV, որ. 3-4, p. 227-3 80. Schuller, G. A., Kleine Bilder aus der heimischen Kulturgeschichte. 1. Sächsischen Dorfsleben in der zweiten Hälfte des 16 Jahrhunderts, in „Sieb. Deutschen Tagelatt”, 1, 3, 8 și 10 martie 1936. Schuller, G.A., Kulturgeschichtlieche Randbilder aus der Vergangenheit Hermannstadts, in „Kalender des Siebenbürger Volksfreundes das gemeine”, 1935, p. 105-116. Schuller, G.A., Lebensbilder aus den Bogheschdorfer Kapitelsgemeinden im 17 Jahrhundert, Sibiu, 1930, 83 p„ în „K.B.”, XXII, 1930. Schuller, G.A., Zur Geschichte des Mediascher Gymnasiums, în „K.V.S.L.”, 1928, p. 88-190. Schuller, Georg, Das Altar der Trapolder evangelischen Kirche, în „K.V.S.L.”, V, p. 23. Schuller, J.K., Zwei Bistritzer Urkunden von 1557 und 1366, în „A.V.S.L.”, S.N., 1,1853,p. 30-74. Schuller, Richard, Andreas Benchel. Ein Beitrag zur Bistritzen Stadtgeschichte in dem Zeitalter des Thronstreites zwischen Ferdinand I und Zapolya, in „A.V.S.L.”, 1890, nr. l,p. 5-72. Schuller, Richard, Altschässburg - Eine Kulturhistorische Studie, ed. a III-a, Sighișoara, 1934, p. 74. Schuller, R., Alt Schössburg, Mediaș, 1927. Schuller, Richard, Das Patriziergeschicht der Palner in Schässburg. Zur Kultur und Geschichte der Siebenbürger Sachsen in dem Zeiter der Ausfläsung
des ungarischen Reiches, în „A.V.S.L.”, 1897, p. 344-407. Schuller, R., Christian Romarius, ein Humanist und Reformatos in Siebenbürges Sachsenlande, în „A.V.S.L.”, 1913, nr. 1, p. 185-246. Schullerus, A., Hermannstadt-Cibinium - Nagyszeben, in „ Siebenbürghisch-Deutsches Tageblatt”, 16-IX-1900. Schullerus, Adolf, Hermannstadt im Lichte seiner deutschen Familiennamen, in „Deutsche Tagespost”, 1-III-1923. Schullerus, Adolf, Die Klageschirift des Hermannstädter Kapitels vom Jahre 1526, in „Kirchliche Blätter”, 1918, nr. 8, p. 63 și urm. Schuster, Fritz, Die alten deutschen Gassennamen Kronstadt, in „Siebenburgische Vierteljahrschrift”, 1939, caietul 4. Schuster, Fritz, Gesichtliche Bemerkungen zur Frage der Burg aufder Zinne und ihrer Kapelle, în ziarul „Kronstadter Zeitung”, nr. 109, 1934. 593
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Schuster, Fritz, Sibiu - Cibinium - Hermannstadt, ín „Sieben Deutsches Tageblatt”, 2-III-1935 și extras 7 p. Schuster, Fr., Tardau, în „K.V.S.L.”, 1925, p. 34-35. Schuster, Fritz, Villa Ruetel, das spatere Reschinar, unspeunglich ein deutsches DorfmfSN”, 1936, p. 113-114. Schuster, Paul, Sibiu (Hermannstadt), foto Edmund Höfer, Editura Meridiane, București, 1968. Schwab, T., Zunftgeschichte des Stadt Sächsisch-Reen, în „A.V.S.L.”, I, 1944, nr. 3,p. 496-515. Schwarz, Karl, Vorstudie zu einer Geschichte des städtischen Gymnasialprograms A.B. in Hermannstadt, in „Hermannstädter Gimnasialprogram”, 1860-1861. Scorobeț, Mircea, Cea mai veche biserică românească din Sibiu, în „Μ.A.”, 1970, nr. 11-12, p. 881-887. Sebestyen, József, A Galencei mennyezet és Karzatfestestmények, ín „Kelemen Lajos emlékkönyv”, București, 1957, p. 542-554. Sebestyen, Josef von, Das Wappen von Kronstadt, în „M.B.S.M.”, II, 1937, p. 5-109. Seivert, G., Beiträge zur Geschichte der Hermannstädter Münzkammer, ín „A.V.S.L.”, IV, 1864, nr. 2, p. 153-200; nr. 3, 1865, p. 299-327. Seraphim, Wilhelm, Kronstädter Schulen vor der Reformation, în „A.V.S.L.”, 1891, p. 747-797. Sebestyen, József, A Galencei mennyezet és Karzatfestestmények, in „Kelemen Lajos emlékkönyv”, București, 1957, p. 542-554. Sebastyen, Gavril, Contribuitimi la istoria spitalelor din Cluj până la mijlocul veacului alXlX-lea, Cluj, 1932, 23 p. Sechel, Petru, Cergău Mic - studiu monografic, Editura Despărțământul „Timotei Cipariu”, București, 2005. Seewaldt, Martin, Beschreibung der grossen Feuerbrunst in Kronstadt,
1869, in „A.V.S.L.”, I, 1853, p. 118-127. Seiwert, G., Chronologische Tafel der Hermannstadtes Plebane, Oberbeamten und Notare, în „A.V.S.L.”, XII, 1875, nr. 2, p. 189-256. S(eiwert), G., Die ältesten Klausenburger Goldschmidzunft-artikel, în „Transilva nia - Wochenschrift fur Siebenbürgen Landeskunde”, 1868, p. 1-10. Szegedi, Georgius, Hisria Thaumaturgae Virginis Claudiopolitanae, Cluj, 1737, 3f. + 192 p. + 165 p. Sentkatolnai, Bakk Endre, Kezdivàsàrhely és az aitani Jancsò családok története, Tg. Secuiesc, 1896,441 p. Séraphin, Wilhelm-Friedrich, Auszug aus dem Diarium des Paulus Benkner d.A (1421-1693), in „Quellen”, IV, 1903, p. 180-218. 594
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Séraphin, Friedrich Wilhelm, Chronik von Pope Vasilie (1392-1633), ín „Quellen”, V, 1909, p. 1-5. Séraphin, Wielhelm Fried și Ernest Kühlbrandt, Führer durch die Stadtpfarrkirche A.B. in Kronstadt, Brașov, 1913. Seraphim, Friedrich-Wilhelm, Diarium des Andreas Hegyes (1603-1617), în „Quellen”, V, 1909, p. 449-594. Séraphin, Wilhelm-Friedrich, Diarium des Herrn Laurentii Kusch, Centumviri Coronensis (1653-1661), ín „Quellen”, VI, 1915, p. 125-144. Séraphin, Friedrich-Wilhelm, Ephemeris von Simon Czach (1590-1602), in „Quel len”, V, 1909, p. 374-381. Séraphin, Friedrich, Wilhelm, Tagebuch des Petrus Banfi (1599-1616), in „Quel len”, V, 1909, p. 417-432. Séraphin, Wilhelm, Zapolya in Kronstadt, în „S.D.T.”, 1888, nr. 4355,4358,4359. Séraphin, Wilh., Urkunde aus dem Kreuzknopf der Kronstädter Stadtpfarkirche, „K.V.S.L.”, XXVII, nr. 10. Serbu, Petru, Istoria episcopatului romano-catolic din Oradea Mare, în „B.S.”, 1887, p. 13-15. Recenzia lui Pài Antal, in „Századok”, 1886, p. 723-725. Sfeta, Iosif, Lămuriri istorice: comuna Tolvadia vândută la licitație publică cu 20.000 deflorinți, în „Dacia”, 1944, nr. 3, 6 ian. Sfetea, Vasile, Din trecutul bisericii Sf. Treime de pe Tocile, în „Gazeta Transil vaniei”, nr. 265, 266/ 1913. Sfetea, Vasile, Monografia comunei bisericești române ortodoxe a Sfintei Treimi din Brașov-Tocile, Brașov, 1930. xxx, Sibiu. Mic îndreptar turistic, Editura Meridiane, București, 1961, 66 p. S(igerus), E., Alte Wandbilder, în „K.V.S.L.”, 1928, p. 124. Sigerus, Burgen und Kirchen Kastelle, în „A.E.”, XXXIII, 1913, p. 5, fig. 3.
S(igerus), Emil, Das älteste Hermannstadter Rathaus, în „К.V.S.L.”, 1930, p. 190-191. Sigerus, Emil, Die Sonnenuhr an der Hermannstadter Kirche, în „K.V.S.L.”, VI, 1883, nr. 8, p. 86. Sigerus, Emil, Chronik der Stadt Hermannstadt, 1100-1919, Sibiu, 1930, 1 f. + 119 p. + 7 planșe și 4 planuri ale orașului din 1699, 1751, 1845, 1875. Sigerus, Emil, Cibinium, ín „Deutsche Farschung im Süd-osten”, II, 1943, caietul 2, p. 356-358. Sigerus, Emil, Führer durch die ev. Stadtpfarrkirche A.B. in Kronstadt, Brașov, 1903. S(igerus), E(mil), Unser 150jähriges Hermannstädter Theaten, in „Sieb-Deutsches Tageblatt”, 2-VI-1938. Sigerus, Emil, Vom alten Hermannstadt, I, Sibiu, 1922, 242 p. + 20 p. 595
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Sigerus, Emil, Vom alten Hermannstadt, seria a II-а, Sibiu, 1923,242 p. +189 p.+21 p. Sigerus, Emil, Vom alten Hermannstadt, 3 Folge, Sibiu, 1928, 191 p. + 19 p. (Sigerus, Emil), Waren die Wohnungen unserer Vorfahren bemalt?, ín „K. V.S.L.”, XIII, 1890, nr. l,p. 1-2. Sigeti, Lajos, Almaş, în „Magyar Nyelv”, 1926, p. 80-82. Sighiarten, El., Monografia comunei Agrieș, Dej, 1926,40 p. (extras din „Anuarul liceului Andrei Mureșanu” din Dej pe anii 1925-1926). Silaghi, Ioan, Satul bihorean la început de secol XX, Editura Mediamira, ClujNapoca, 2002. Simon, András, Gáli Enikő, Tónk Sándor, László Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003), Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, 2003. Simona Dumitru, Un castastih al unui componist sibian din veacul al XVIII-lea, în voi. „Arhivele Statului ֊ 125 ani de activitate, 1831-1956”, București, 1957, p. 407-415. Simonescu, Dan, Diaconul Coresi. Note pe marginea unei cărți, București, 1933. Simonescu, Dan, Sibiul, centru de cultură română în prima jumătate a secolului al XVI-lea, în „Almanahul parohiei ortodoxe din Viena”, 1966, p. 78-84. Simonescu, Dan, Un manuscris vechi necunoscut, în „Convorbiri literare”, 1938, p. 368-374. Simionescu, Eufrosina, Din zbornicu! scris de Mafiei, monah, Venețianulpentru pre otul Vasile din Bogata în 1730 oct. 5, în „Ion Neculce”, VI, 1927, p. 250-255. Simu, Romul, Monografia comunei Orlat, Sibiu, 1895, 126 p. Sindel, Emil, Eine sächsische Heldenmaid Siebenbürgens, Brașov, 1936, 39 p. Sivert, Lorenz, Quellen fur Ahnenforschung in
Hermannstadt, în „S.V.”, 1932, nr. 4, p. 354-366. Slavici, \оап, Amintiri (fragmente), ediție îngrijită de George Sanda, București, 1967. Slătineanu, В., Biserica din Maieri-AlbaIulia, în „BMI”, XXVIII, 1935, p. 78-79. Sohorca, Iuliu, Monografia școlilor din Săngeorz-Băi, județul Năsăud, în „A.S.”, nr. 24, 193 8, p. 176-196. Solean, Aurel, Un document inedit despre Baia Mare, în „Marmatia”, II, 1971, p. 100-105. Solyam-Fekete, F., Adatok a volt Zarăndmegyei részek történetéhez, în „H.T.E.”, 1898,p. 17-24. Solyom-Fekete, Ferencz, Jelentés Hunyad vármegye Közlevéltárairól, családi leve les ládáiról, s. Elsgórt okmánykincseiröl, ín „Századok”, supi. 1887, p. 40-41. Solyom-Fekete, Ferencz, Syl-Völgy s benépesítése, valamintannokegyéb történetei, în „H.T.E.”, 1888, p. 75-94. Soos, Antal, Hunyadmegyei czehdiplomák, în „H.T.E.”, 1888, p. 100-107. 596
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ S S(ora) Noacu, Μ., Statistica satului Nandra, geografică, topografică și istorică, în „F.M.I.L.”, XVI, 1853, nr. 6, p. 43-44. Spies, August von, Gurghiu Görgény - Szt. Imre, Sibiu, 1928, 110 p. + 5 h. Pre zentare în „U.J”, 1929, p. 367. Spulber, C.A., Cea mai veche pravilă românească. Text. Traducere. Studiu, Cer năuți, 1930. Stahl, H.H., Un sat în Transilvania. Drăgușul, în „Boabe de grâu”, IV, 1933, p. 147-154. Stahl, H., Un târg ardelean pejumătate românesc: Râșnovul, în „Floarea darurilor”, II, 1907, nr. 28 p. 442-443, nr. 29, p. 454-459. Stan, Constantin, Școala poporană din Făgăraș și de pe Tarnavę, vol. I, Făgă rașul, București, 1928. Stanca, Avram, preot, Din trecutul și presentul comunei Petroșeni, „T.R.”, 4/18 ian., 20 ian./2 febr., 23 ian./5 febr. 1901. Stanca, Constantin, Gitta Ráduly, Județul Covasna. Monografie, Editura Sport Turism, București, 1980. Stanca, Sebastian, Biserica românească din Sebeș, Cluj, 1928. Prezentarea lui I. Lupaș, în „Anuarul Institutului de Istorie”, Cluj, V, 1928-1930, p. 601-602. Stanca, Sebastian, Cărți călătoare, în „R.T.”, XXV, 1935, p. 19-23. Stanca, Sebastian, Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului și Clujului (1919-1929), Cluj, 1930. Stanca, Sebastian, Pricina pentru o carte bisericească. Soborul vlădicului Varlaam la 1689, în „R.T.”, XX, 1930, nr. 1-2, p. 31-34. Stanca, Vasile, Un manuscris necunoscut al „Alexandriei” (1741), în „S.C.B.”, 12, 1972, p. 105-113. Stanciu, L, Istoricul liceului „ Gheorghe Lazăr" din Sibiu. 250 de ani de la înte meierea lui (1692-1942), Sibiu, 1943, 210 p.
State, N.N. (Nicolae Sulică), înștiințări. Câteva capitole din trecutul românilor din Șcheii Brașovului, Brașov, 1906. xxx, Statua civitatis Cibinensis, 1603, în „Transilvania”, 1863, p. 219-222. xxx, Status debitorum publicorum, quae Civitas et Sedes Schesburgensis ab anno 1688 urgente partionis et dirae executionis necesitate, adpraesentem usque annum 1703 contrahere debunt, în „K.V.S.L.”, XII, 1889, p. 59-63; 65-70; 77-79; 86-91; 99-103. Stănescu, Heinz, Die schwarze Kirche, în „Neue Literatur”, 1960, nr. 5, p. 130-134. Stäniloae, Dumitru, Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, București, 1978. Stăvăruș, Ion, Povestiri despre Vlad Țepeș, Editura Univers, București, 1878. Stern, Mór, Szatmári, zsidók utja Történeti tanulmány a szatmári zsidó község múltjából, Satu Mare, 1931, 142 p. 597
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Stenner, Friedrich, Auszug aus der „ Tartlauer Chronik” von Thomas Tarder, în „Quellen”, IV, 1903, p. 65-73. Stenner, Fr., Das Kaufhaus in Kronstadt, ín „Sächsischer Hausfreund”, 1888. Stenner, Fr., Das Wappen der Stadt Kronstadt, ín „Kronstädter Zeitung”, 1903, p. 49-50. Stenner, Friedrich, Die Beamten der Stadt Brasò (Kronstadt), Brașov, 1916. Stenner, Friedrich, Khronick von DanielNekesch-Schuller (1421-1664), in „Quel len”, VI, 1903, p. 219-291. Stenner, Friedrich, Diejenige Schrift, welche in August 1794 in den Turmknopfder evanghelischen Kirche der Marktes Zeiden gelegt warden ist und den Herrn Geoorg Draudt, damaligen Zeidner Pfarren, zum Verfasser hat, in „Quellen zur Geschichte der Stadt Brassó”, IV, 1903, p. 86-98. Stenner, János, Cibinium, Szeben, Sibiu és a székelyek, ín „Erd. Irod. Szemle”, II, 1925, p.218-220. Stiegler, Karl, Die Ortsgeschichte der Gemeinde Mardisch bis zum Anfang des 20 Jahrhunderts, in „Mediascher Zeitung”, 23-XII-1933 ֊20-VII-1935; որ. 51, 1933, p. 1, 8, 16, 25,28, 34,46,49, 50/ 1934; și 11, 15,17,23,25,29/1935. Stinghe, Sterie, Contribuții la cunoașterea trecutului românilor din Șcheii Bra șovului. Viața căpitanului Ilie Birt cu 181 de acte (între anii 1732-1789), București, 1945. Stinghe, Sterie, Documente privitoare la trecutul românilor din Șchei, 5 voi., Bra șov, 1901-1906 (voi. I, 1700-1783; voi. II, 1784-1810; voi. III, 1812-1845; voi. IV, 1846-1868; voi. V, 1701-1795). Stinghe, Sterie, Hrisoave și cărți domnești, în „Gazeta Transilvaniei”, an. 99 (1937), nr. 1-20. Stinghe, Sterie, Istoria besearecei
Șcheailor Brașovului (manuscript de la Radu Tempea), Brașov, 1899. Stinghe, Sterie, Istoria bisericii Șcheilor. Zur Siebenbürgischen Ortsnamenkunde: Brașov. Brașovia, recenzie în „S.V.”, 1938, nr. 3-4, p. 270-271. Stinghe, Sterie, I. întemeierea orașului Brașov și originea românilor din Șcheii Brașovului; II. Originea Junilor, Tipografia „Astra”, Brașov, 1938. Stinghe, Sterie, Die Schkeier oder de Trocaren in Kronstadt, Lipsea, 1900. Stoian, Emil, Vlad Țepeș ֊ mit și realitate istorică, Editura Albatros, București, 1989. Stoica, D., I.P. Lazăr, Schița monografică a Sălagiului, „Astra”, Șimleu Silvaniei, 1908. Stoica, L., Gh. Stoica, Gabriela Popa, Castele și cetăți din Transilvania: județul Alba, Cluj-Napoca, 2009. Stoica, Liviu, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa, Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov, București, 2011. 598
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Stoicescu, N., Curteni și slujitori, București, 1968. Stoide, C.A., Contribuții la istoria tiparului românesc în Brașov, în veacul al XVIIl-lea, în „Luceafărul de ziuă”, an. III (1956), nr. 3. Storns, Ferencz, Jelentése erdélyi archäologiai útjáról, în „A.E.C.D.”, И, 1869, p. 1 și urm., 21 și urm. Straussenburg Arz von, Albert, Das Wappen von Hermannstadt, în „A.V.S.L.”, 1930, p. 201-210 +lpl. Straussenburg Arz von, Albert, Das Wappen der sächsischen Gebietskörperschaften in Siebenbürgen, Sibiu, 1937, 22 p. Streitfeld, Th. В., Etwas übr die „Kreuzigung” der Mediascher Altars, în „K.V.S.L.”, 1930, p. 52-55. Streitfeld, Th. B., Das Mühlbacher Domini Kamerkloster, în„S.V.”, 1935,p. 58-68. Streifeid, Theobald, Die Capella Sancii Jacobi in Mühlbach, în „S.V.”, 1936, p. 289-306 + planșe. Strempel, G., Catalogul manuscriselor românești, IV, București, 1967. Strempel, Gavril, Copiști de manuscrise românești până la 1800, vol. I, Editura Academiei, București, 1959. Strevoi, Nicolaus, Aktenmässiger Sachverhalt des Kirchenstreites der gr.or. Bür ger rom. Nationalität gegen die gr. or. Bürger griechischer Zunge wegen der Reifaltigkeits Kirche in der Innern Stadt Kronstadt, Brașov, 1851. Streza, Liviu, Manuscrisele liturgice românești în Biblioteca Arhiepiscopiei Sibi ului, în „Mitropolia Ardealului”, an. XIX (1974), nr. 4-6. Struțeanu, Scarlat, Frații Corbea-doi umaniști ardeleni la curtea lui Constantin Brâncoveanu, în „Ramuri”, an. XXXIII (1941), nr. 1-2. Suciu, C., Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Ed. Academiei R.S.R., București, 1967.
Suciu, L, Memoriul Guravăienilor, Cluj, 1939. Suciu, L, Nicolae Tincu Velia, București, 1945. Suciu, Petre, Schița monografică ajudețului Turda-Arieș, Turda, 1929. Sulică, Nicolae, Cea mai veche școală românească din cuprinsul României între gite, în voi. „Omagiu lui Constantin Kirițescu”, București, 1937. Sulică, N., Cronica protopopului Vasile din Brașov, în „A.I.I.N.C.”, IX, 19431944, p. 331-343, reprodusă de I. Lupaș, Cronicari și istorici români din Transilvania. Școala ardeleană, I, p. 16-22. Sulică, Nicolae, Cronica protopopului Vasile din Brașov, Sibiu, 1943. Sulică, N., Minunata cetate a Brașovului. Cărturari brașoveni ai secolului XVI ca ctitori ai limbii literare, Brașov, 1943, 59 p. Sulică, N., Preoții de la biserica Sf. Nicolae din Brașov ca precursori ai lui Coresi și ctitori ai limbii noastre literare, în, Atheneum”, 1939, p. 31-44,127-134 și 253-261. 599
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-S Sulică, N., Versiunea germană a cronicii protopopului Vasile și varianta româ nească a lui Radu Tempea, în voi. „înștiințări. Câteva capitole din trecutul românilor din Șcheii Brașovului”, Brașov, 1906, p. 71-81. Sulică, Nicolae, Coresi scriitor sau tipograf?, în „Gazeta Transilvaniei”, LXIV, 1901, nr. 191,192,193, 194, 195, 196, 198,202,208,211,213,214,215,217,218. Sulică, Nicolae, Catehismele românești din 1544 (Sibiu) și 1559 (Brașov). Precizări cu privire la izvoarele lor, în „Anuarul liceului de băieți Papiu liarían, din Târgu Mureș”, 1932-1935, Târgu-Mureș, 1936, p. 47-101. Sulică, Nicolae, O nouă publicație românească din secolul al XVI-lea: Liturghierul diaconului Coresi, tipărit la Brașov, în 1570, Târgu-Mureș, 1927, p. 10-11. Sulică, Nicolae, Câteva reflexiuni asupra originii românilor brașoveni, în „Gazeta Transilvaniei”, nr. 187-190/1898, p. 6. Surdu, Alexandru, Șcheii Brașovului, Editura Științifică, București, 1992. Surdu, Bujor, Două curți nobiliare din Transilvania în sec. al XVlII-lea: Roșia (comit. Alba) și Tiurea (covent Cluj), în „Revista arhivelor”, VII, 1, 1946, p. 148-158. Susan, Ilie și Aurelia Susan, Evoluția teritorială a orașului Alba Iulia, în „Apulum”, 7/2, 1969, p. 437-444. Szabo, Andras, Emlekonyv 1622-1922 a nagyenyedi Bethlen Kolegium alapitosanak 300 erzendosjibileumara (volum memorial, 1622-1922, cu prilejul jubileului de 300 de ani de la întemeierea colegiului Bethlen din Aiud), Aiud, 1922,160 p. Szabó, Attila, A roman nyelv tanítása a Gyulafehérvári Kollégiumban a XVII sz Közepén, în „E.M.”, 1931, p. 90. Szabó,
Attila, Asdatok Nagyenjed XVI-XX századi helyneveineck ismeretéhez, ín „E.M.”, 1932, p. 212-242 și Cluj, 1933, 33 p. Szabó, T. Attila, Bàbony története és települése, în „E.M.”, XLIII, 1939, p. 35-62, 146-178 + planșe și Cluj, 1939,63 p. Recenzia lui I. Naggy Geza, „Pàsztortüz”, XXV, 1939, p. 316-317 și prezentarea lui A.P. Todor, în „R.I.R.”, IX, 1939, p. 495. Szabó, Attilla, Dés települése és lakossága, Cluj, 1942. Szabó, A., Levéltári adatok a désifazekas ezéh torténetéhaz, Cluj, 1943, 73 p. Szabó, Attila, Nireș, Szàsznyres település, nepiség, népesedés és helynévtörténeti viszonyai a XllI-XXszázadban, Cluj, 1937, 74 p. + 3 h. Szabó, Comei, Școala normală diecezană, în „Vestitorul”, 15 iunie, 1927, p. 23-24. Szakó, Gyula, Egy XVIII századi torockòi napló, în „Erd. Muz.”, XLIX, 1944, p. 157-173. Szabó, Imre, A dévai csizmadia és timar céh monográfiája, în „H.T.E.”, 1906, fase. 3, p. 149-191. Szabó, Károly, A Boros-Jenei várörségbeli lovasság hopénze 1599június ésjulius havára, în „T.T.”, 1875, p. 666-667. 600
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Szabo, Karoly, A Gyulafehérvàri-Bethlen - féle fötanoda szervezeti szabályzata (Regulamentul de organizare a școlii superioare Bethlen din Alba Iulia), în „T.T.”, 1879, p. 797-805. Szabó, Károly, A Kendefiek a XIV és XV-dik században, ín „Századok”, 1868, p. 22-43. Szabó, K., Diod varo történetéhez, în „T.T.”, 1880, p. 409. Szabó, Károly, Mátyás Király születési háza, în „T.T.”, 1880, p. 70-173. Szabó, Károly, Vizagna törtenetehez, în „T.T.”, 1881, p. 189-191. Szabó, Károly, Szilagyi Sándor, Vízaknai Bricius György napiája 1693-1715, ín „Tört. Emi. Magy. Nép. Elet.”, t. II, 1860, p. 77-116. Szabó, Károly, Szilágyi Sándor, Szakái Ferencz naplója, 1698-1718, ín „Tört. Emi. Magy. Nép. Elet.”, t. II, 1860, p. 33-76. Szádeczky, Lajos, A.M. - Vásárhelyi szabó czéhpoharok, în „E.M.”, XVI, 1899, p. 395-399. Szádeczky, Lajos, A Siculici dium emélke, în „E.M.”, XXI, 1904, p. 411-413. Szádeczki, L., A székely határőrség szervezése 1762-64-ben, Budapesta, 1906. Szádeczky, Lajos, Erzsébetvárosi történeti emlékek, în „E.M.”, XVI, 1899, p. 339-402. Szádeczky, Lajos, Fogorasi történeti emlékek, în „E.M.”, IX, 1892, p. 326-345, 410-431. Szádeczky, Lajos, Fogorasi vara és uradalma történeti emlékek, Cluj, 1892. Szádeczky, Lajos, Kakas István sa Kolozsvári „Báthory ֊ ház”, în „T.T.”, 1897, p. 607-625. Szádeczky, Lajos, A Kolozsvári „Báthory - ház” legendája, în „E.M.”, 1897, p. 17-32 (din „E.M.”, 1933, p. 446-463 + 5 pl. Recenzia lui Julius Bielz, în „S.V”, 1934, p. 231-232). Szádeczky, Lajos, Grof Bethlen Kata végrendelete és alapita levelei, în „T.T.”, 1895, p.
743-745. Sz(adeczky), L., Maros-Vàsàrhely történetéhez a szabodsàrcz idejéből, în „E.M.”, XIX, 1902, p. 274-280. Szádeczky, Lajos, Mátyás Király születési haza (Casa de naștere a lui Matei Cor vin), în „E.M.”, XVIII, 1901, p. 373-378. Szádeczky, Lajos, Mátyás Király szülőhaza, ín „Mátyás Király Emlekkönyi”, Budapest, 1902, p. 302-307. Prezentare în „E.M.”, 1902, p. 38-44. Szádeczky, Lajos, Mátyás Király és Kolozsvár, în „E.M.”, XIX, 1902, p. 412-417. Szádeczky, Lajos, More János czimeres nemes levelei, ín „Turul”, III, 1885, p. 168-172: Sz(adeczky), L., Mütörténeti tanulmányút, ίη’,,Ε.Μ.”, XV, 1898, p. 615-616. 601
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - S Szàdeczky, L., Nagybánya régi iparáról és czeheiról, ín „Századok”, 1889, p. 673-700. Szàdeczky, Lajos, Regi ezüst poharak Erzsébetvárosról, în „E.M.”, XVI, 1899, p. 402-403. Szalyom Fekete, Ferencz, Jelentes Hunyod vármegye Közleveltaraczol, családi leveles ládáiról ess elzárt okmcmyknicseiról, ín „Századok”, 1887, p. 42-46. Száraz, Antal, Nagyváradi lelet, în „A.E.”, 13, 1893, p. 140-142. Szász, Ferencz, Szamosközi adatai az erdélyi városokról, în „E.M.”, 1909, p. 172-177. Szász,Verem, Syamaskazi adatai az erdélyi varosokról, ίη,,Ε,Μ.”, 1909,p. 173-174. Szathmary, Karoly, A Gyulafehérvár - Nagyenyedi Bethlen ֊fotanada története, Aiud, 1868, XIII și 354 p. Szebeni, Vámszer Géza, A csikdelnei Szt. János templom, ín „Debreceni Szemle”, VIII, 1934, որ. 8, p. 354-364. Szeerdahelyi, Gabriel, Celebriorum Hungáriáé urbium et oppidorum chorographia bipartita, Cassovia, 1722, p. 329-333. Szegedi, Georgius, Hisria Thaumaturgae Virginis Claudiopolitanae, Cluj, 1737, 3f. + 192 p.+ 165 p. Szele, Gr., A Székelyudvarhelyi nemesség és polgárság kivàltsàjogipőre a XVIII és XIXszázadfordulóján, Debrețin, 1913. Szeles, János, Székelyudvarhelyi története, în „E.M.”, XV, 1898, p. 384-402,456465, 523-538, 578-605 passim. Székely, Károly, A Szepsiszentgyörgy rom. cath. egyház életéből, I766-1926-ig, Sf. Gheorghe, 1926, 67 p. Székely, Sándor, Adaléka városok statútumaihoz, ín „Századok”, 1870, p. 259-265. Székely, Zoltan, Cercetări arheologice în Regiunea Autonomă Maghiară, în „M.C.A.”, VI, 1959, p. 187-201. Székely, Z., Săpăturile executate de Muzeul Sf. Gheorghe
(1959-1966), în „M.C.A.”, IX, 1970, p. 297-315. Székely, Zoltán, Sepsiszentgyörgy története a középkor végéig, Sf. Gheorghe, 1948, 73 p. Szendrei, János, Ali pașa levele a nagyváradi táborból 1660 aug. 9-én, în „H.K.”, 1888, p. 171. Szentkatolnai Bakk, Endre, Alsòfehérvàrmgye helysége. I. Közlemény. Alvincz, ín „Az alsòfehérvàrmgyei történelmi, régészeti”, Cluj, 1904, p. 56 și urm. Szeredai de Szent-Hàramsàg, Notitia veteris et navi capituli eclesiae Albensis Transilvaniae, Alba Carolina, 1791. Szilágyi, Erdély és az északkeleti háború, I, Budapesta, 1895. Szilagyi, Farkas, Nahy Enyedpusztulása 1845-ben, Aiud, 1891. 602
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ S Szentmàrtoni, Kálmán, Adatok a torokói iskola történetéhez, ín „Emlékkönyv kelemen Lajos születésének nyolcvadanik évfordulájara”, București, 1957, p. 577-586. Szmik, A., Adalékok Felsőbánya sz.k. bányaváros monográfiájához, Budapesta, 1906. Szigeti, Gyula Mihály, Nemes Udvarhely-szék statistikai terasa, ín „Nemeyeti TársalkadÖ”, 1831, ПГ. 5-12, p. 40, 46-48, 53-56, 62-64, 65-71, 73-78, 8185, 89. Szilágyi, Farkas, Nagy-Enyedpusztulása 1849-ben (Distrugerea Aiudului în anul 1849), Aiud, 1891,364 p. Szilágyi, Sándor, Bethlen Gábor fehérvári síremléke és alapítványai, Budapesta, 1884,21 p. Szilágyi, Sándor, Déva varsának difficultási, melyek az megarvosoltatásra szüksé gesen kívántátok. 1717, în „H.T.E.”, 1896-1898, p. 124-127. Szilágy, Sándor, Szatmar capitușatiaja 1644-ben, în „H.K.”, 1892, p. 141. Szinte, G., A Kolozsmegyeifatemplomok, ín „Neprayzi Értesítő”, XIV, 1913, p. 1 -31. Szirmay-Stirmai, Antal, Szathmár vármegyefekvése, történetei és polgári esmérete, Buda, 1809-1810, vol. I. = XII+258 p.; vol. II, 391 p. Szolomájer, József, Mezöfény története, Carei, 1926. Szombathy, Ignácz, Udvarhely szék és Udvarhely varos rövid leírása, Odorhei, 1874, 67 p. Szongatt, Kristof, Szamosujvàr a magyar-örmény metropolis írásban és Képekben, Gherla, 1893. Szongatt, Kristof, A magyar horu-örmeny esaladok genealógiája, Gherla, 1898. Szongatt, Kristof, Szamosujvàr szab-Kir város monographiaja 100-1900, 3 vol., 1901. Szongatt, Kristof, Szamosujvàr szab-Kir város monographiaja. A városi levéltár és más Kàtforràsekfelhasznàlàsàvol, Szamasnjvàr, 1903. Szöts,
Sándor, Adatok Szánt óhalma és Szent-Andras történetéhez, în „H.T.E.”, 1889, p. 29-40. Szöts, Sándor, Az oláhok letelepedére Déván, în „H.T.E.”, 1884, p. 38-55. Szöts, Sándor, A Devai refi templom és régiségei, în „H.T.E.”, 1896-1898, p. 67-82. Südkösd, Sámuel, Az iskola mester elhivattatása szép és fontos. Zágoni ev.ref. iskola mester tiszteletes Veress István ur Koporsójafälätt magyarázta Sükösd Samuel, a Zàgoni ev. refi Templomban, Brașov, 1944, 15 p.
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ Ș Ș Șaguna,Andrei, Oresolutiune scolarla, în „F.M.I.L.”, XXV, 1962,nr.24,p. 191-192. Șaguna, Andrei, Memorii din anii 1846-1871, Sibiu, 1923. Șandru, D. și F. Brânzeu, Printre ciobanii dinJina, în „Grai și suflet”, V, p. 300-350. Șchiau, Octavian, Tribuna Unirii: Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, vechi lăcaș de cultură românească, în „Tribuna”, 12, 1968, nr. 23, p. 6. Șchiopu, Vasile ֊ Rodica Irimescu-Sofrani, Contribuții la cunoașterea școlilor regi mentului Iromânesc de graniță de la Orlat, în „Sargetia”, VI, 1969, p. 495-503. Șchiopul, Iosif, Bulgarii de la Deva, în „Dacia istorică”, I, 1937, nr. 1, p. 24-26. Șchiopul, Iosif, Istoria Transilvaniei în secolele XII și XIII, în „Ț.B.”, V, 1933, nr. 3, p. 233-235. Șchiopul, Iosif, O chestiun de prioritate „ Clus ” sau „ Culus ", în „Dacia istorică”, I, 1937, nr. l,p. 12-21. Șchiopul, Iosif, Țările românești înainte de secolul alXIV-lea, București, 1945. Șerban-Cornilă, Gh., Un manuscris prețios din Bihorul înstrăinat: Liturghierul popii Ion din Suiug, în „Revista Teologică”, XXXI, 1941, nr. 1-2, p. 6-36 + 7 planșe. Șerban, Gema, Pe. marginea unor vestigii ale curții brăncovenești de la Sâmbăta de Sus, în „Revista muzeelor”, 1967, nr. 2, p. 169-171. Șerbulescu, Ion, Date antropometrice la osemintele din cimitirul Blandiana B, secolulXe.n., în „Apulum”, V, 1965, p. 297-308. Șoneriu, Ion Mac, Județul Mureș, Editura Academiei RSR, București, 1973. Șotropa, Virgil, Contribuții la istoria școalelor năsăudene, în „Arhiva someșeană”, nr. 11, 1929, p. 1-25. Șotropa, Virgil, Din scrierile celor
dispăruți, în „Arhiva românească”, nr. 27, 1940, p. 197-200. Șotropa, Virgil, Din trecutul și din registrele bisericii romano-catolice dinNăsăud, în „Arhiva someșeană”, nr. 19, 1936, p. 17-31. Șotropa, V, Al. Ciplea, Documente bisericești, în „Arhiva someșeană”, nr. 1, 1924, p. 39. Șotropa, Valeriu, Districtul grăniceresc năsăudean, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Șotropa, Virgil, Istoria școalelor năsăudene, în „Anuarul Liceului din Năsăud” pe anii 1901-1902, p. 3-44; 1902-1903, p. 1-50 și 1903-1904 passim. Șotropa, Virgil, înființarea graniței militare năsăudene, 1762, în „A.S.”, 193 8, p. 24. Șotropa, Virgil, Lupta românilor bistrițenipentru biserică, în „A.S.”, nr. 3, 1925, p. 31-38. Șotropa, Virgil, Mănăstiri și călugări în Valea Rodnei, în „Arhiva someșeană”, nr. 27, 1940, p. 119-127. 604
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-T Șotropa, Virgil, Minele rodnene, în „A.S.”, որ. 8, 1928, p. 11-53. Șotropa, Virgil și Al. Ciplea, Năsăudul, București, 1924,52 p. Biblioteca „Orașele noastre”. Șotropa, Virgil, Război din trecut, în „A.S.”, nr. 1, 1924, p. 69-70. Șotropa, Virgil, Războaie din trecut, în „A.S.”, nr. 3, 1925, p. 79. Șotropa, V, Tătarii în Valea Rodnei, în „A.I.I.N.”, 1924-1925, p. 255-274. Șotropa, Virgil, Urme din timpul Curuților, în „A.S.”, nr. 17, 1933, p. 123-164. Ștefan, Iosif, Ochire chronologică despre fundarea și augmentarea școalelor române gr.ort. din Brașov, în „A XV-a programă a Gimnasiului mare public român de religie ort. răs. din Brașov”, 1878-1879. Ștefanescu, I.D., Biserica din Surdești, editată de Muzeul Județean Maramureș, Baia Mare, 1967,13 p. + 7 fotografii. Ștefanescu, I.D., Contribution à I 'etudes des peintures murales Valaques, Paris, 1928. Ștefanescu, I.D., Mărturii sfințite, în voi. „Omagiu I.P.S.dr. Nicolae Bălan”, Sibiu, 1940, p. 744-745, 747, 749. Ștefanescu, I.D., Moments d’art chrétien էրanves en Romanie, în „Byzantion”, 1931, p. 583-585 și pl. și p. 592-593. Ștefanescu, I.D., Paraclisul reședinței episcopale din Arad, în „M.B.”, 1969, nr. 10-12, p. 711-719 + planșe. Ștefanescu, Iulia, Ramona Mărginean, VI. Codrea, Muzeul de științele naturii, Aiud -cel mai vechi din România, în „Terra magazine”, nr. 5 (125), București, 2008. Ștrempel, Gavril, Catalogul manuscriselor românești din Biblioteca Academiei, voi. I-II-III, Editura Academiei, București, 1978, 1983, 1986. Șuluțiu, Octav, Brașov (monografie), Fundația pentru literatură și artă
„Regele Carol II”, București, 1937. T Takâts, Sándor, Erdödy Pàlffy Tamás, în „H.K.”, 1915, p. 85. Tamás, Lajos, Piscina Rotunda, ín „Magyar Nyelv”, XXX, p. 186-188. Tąnco, Teodor - Teofil Moldovan, Antologhionul de la Râmnic în muzeul Monorului, în „M.A.”, 1970, nr. 4-6, p. 341-347. Tanco, Teodor - Vasile Ilovan, Târgurile de la Monor, în „A.M.N.”, VII, 1970, p. 609-619. Tankoczi, Gyula, Satu Mare város képes tükre, Satu Mare, 1836, 219 p. Tappe, E.D., John Sibthorp in the Danubian Lands, 1794, ín „Revue des etudes sud-est européennes”, 1967, որ. 3-4, p. 466-467. Tappe, E.D., A rumanian manuscrispt miscerllany in the John Rylands Library, ín „Bull. Of the John Rylands Library, voi. 42, nr. 2, 1960, p. 481-492. 605
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-T Tarisznyàs, Márton, Л Gyergyoi Kereskedele, néprajzi vanat Kazàsaibol, ín „Aluta”, 1970, vol. I, p. 407-412. Tartier, Thomas, Colectanea zur einer Particular Históriáé von Kronstadt, ma nuscris din anul 1741, Arhivele Statului, Brașov. Taukoczi, Gyula, Monografia orașului Satu Mare (Satu Mare varos Képes tükre), Satu Mare, 1936, 219 p. Tămâian, Petru, Seminarul din Oradea în istoria culturală a neamului românesc, în „Vestitorul”, 15 iunie 1927, p. 13-18. Tămâian, Petru, Istoria seminarului și a educației clerului, Oradea, 1932, 112 p. Tăutu, Aloisio, Geschichte Klöster im mittelalterlichen Ungarn, în „Acta Histo rica”, 4, 1965, p. 55-56. Tăutu, Al., Vechimea românilor din Țara Oașului. Cinci documentepapale, Roma, 1967. Târziu, Constantin, Scurtă privire asupra bisericii ortodoxe române din Banat, în „F.D.”, 1938, nr. 43, p. 5-6, nr. 44, p. 5. Teculescu, Horia, Oameni și locuri din Târnava Mare, în „Anuarul Liceului Pr. Nicolae”, Sighișoara, 1929-1933, p. 237-343. Téglás, Gabor, A derzsi sirkö, ín „Kolozsvár”, 1887, p. 160 și urm. Téglás, Gabor, A derzsi mitarius templom falfestményei, în „Μ. Olt.”, 1887, p. 162 și urm. Téglás, Gábor, A magyalmasi bànyamiveles emelékeiHunyadmegyében, în „A.E.”, 1893. Teleki, Domokos, A Marosvasarhelyi Teleki- Könyvtár története, în „E.M.”, 193 0, p. 313-324. Tempea, Radu, Istoria sfin tei biserici a Scheilor Brașovului, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice de nume, glosar, note de Octavian Șchiau și Livia Bot, Editura pentru Literatură, București, 1969, 225 p. Tempea, Radu, Istoria sfintei besereci a
Șcheailor Brașovului, ms. 39, arhiva muzeului. Tempea, Radu, Oglinda Statului bisericesc și politícese, Brașov, 1935. Tereza Mozės, Evreii din Oradea, Editura Hasefer, București, 1997. Teutsch, Friedrich, Auszug aus Besondere Nachricht von Burzenland, ín „Quellen”, vol. IV, p. 63. Teutsch, Friedrich, Die Solomonsfels bei Kronstadt, in „Bericht des Burzenlander sächsischen Museums in Kronstadt”, 1913. Teutsch, Fritz, Aus dem sächsischen Leben vornehmlich Hermanstadts am Ende des fünfzenten Jahrhunderts, în „A.V.S.L.”, XIV, 1877, nr. 1, p. 176-228. Teutsch, Fr., Beiträge zur sächsischen Kirchengeschichte, „A.V.S.L.”, 1921, p. 309. Teutsch, Friedrich, Beiträge zur alten Geschichte des Schenker Stuhles und der Markgemassenschaft im Sachsenland, în „A.V.S.L.”, XVII, nr. 3, p. 526-591. 606
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-T Teutsch, Fr., Der Prediger von Marienburg. Ein Gedicht zur Erinnerung an den 16 October 1612, Brașov, 1883,29 p. Teutsch, Fr., Die Hermanstädter Propstei, în „K.V.S.L.”, 1925, p. 3-5. Teutsch, Herman, Die Honteruspresse in 400 Jahren, Brașov, 1933. Teutsch, Friedrich, Geschichte des ev. Gymnasiums A.B. in Hermannstadt, ín „A.V.S.L.”, 1882, p. 1-132 și 1884, p. 326-497 și extenso. Teutsch, Friedrich, Geschichte der ev. Kirche in Siebenbürgen, Verlag Herman stadt, 1921. Teutsch, F., Hermannstadt und die Sachsen in Kampffür Habsburg, 1598-1605, în „A.V.S.L.”, 1878, p. 359-410. Teutsch, Fr., Nach einmal die terra Sicukorum terrae Sebus, în „K.V.S.L.”, 1926, p. 25-27. Teutsch, Fr., Unsere Burgen. Die Burgen des Burzenlandes, in „Siebenürgischen Karpathhenvereins”, I, 1886 și III, 1883. Teutsch, Fr., Unsere Burgen. Die Burgen des Unterwaldes, in „Jahrbuch des siebenbürgischen Karpathen-Vereins”, IX, 1889, p. 76-81. Teutsch, Fr., Zum Bau der Hermannstädter Kirche, în „K.V.S.L.”, III, p. 124. Teutsch, Fr., Zur Geschichte von Reps, în „A.V.S.L.”, 1876, p. 155-199. Teutsch, Fr., Zur Geschichte unserer Kirchenbauten, în „K.V.S.L.”, XXI, p. 133 și urm. Teutsch, Fr., Zur Herkunfrt der Hermannstädter Kirchen gewander, in „K. V.S.L.”, III, p. 124. Teutsch, G.D., Das Testament des Dorndorfer Pfarrers Antonius Schwarz vom 8 Dezember 1570, în „A.V.S.L.”, 1853, nr. 1, p. 363-374. Teutsch, G.D., Die Schässburger Gemeinderechnung von 1522, în „A.V.S.L.”, 1853, nr. 2, p. 135-161. Teutsch, G.D., Geschichte der Schässburger Gymnasiums, in „Programm des Schässburger
Gymnasiums”, 1852 și 1853. Teutsch, G.D., Siebenbürgische Zustände unter Μ. Apafi Լ în „A.V.S.L.”, 1853, nr. Ι,ρ. 275. Teutsch, G.D., Uber die ältesten Schulanfänge und damit gleichzeitige Bildungszus tände in Hermannstadt, în „A.V.S.L.”, X, 1872, nr. 2, p. 193-232, nr. 3, p. 417-419. Teutsch, G.D., Um 1562. Bilder aus Mediasch Vergangenheit, în „Transilvania”, „N.F.”, II, 1862. Teutsch, Georg Daniel, Urkundenbuch der evangh. Landeskirche in Siebenbürgen, 2 vol., Sibiu, 1862. Teutsch, G.D., Vor zweihundert Jahren Bilder aus dem Leben des Schenker Kapi tels, în „A.V.S.L.”, IX, 1870, nr. 1, p. 126-147. Teutsch, G.D., Zur Geschichte von Bistritz, în „A.V.S.L.”, 1859, nr. 2, p. 255-294. 607
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - T Teutsch, G.D., Zur Geschichte der Sachsen unter der Regierung Gabriel Bathoris, în „A.V.S.L.”, 1883, p. 705-736. Teutsch, G.D., Zwei Jahre aus dem Leben Hermannstadt vor zwei Jahrhunderten, în „A.V.S.L.”, X, 1872, nr. 1, p. 38-64. Teutsch, Julius, Die Salamonsfels bei Kronstadt, in „Bericht des Burzenländer sächsischen Museums in Kronstadt”, 1913. Teutsch, Julius, Neue Funde aus der Urngabung von Kronstadt, în „M.A.G.”, 1901, p. 114-117. Teutsch, Trangott, Siebenbürische Erzählungen. Die Bürger von Kronstadt. His toricités Gemälde aus dem Ende des 17 Jahrhunderts, Erster Band, Brașov, 1865, VI +236 p. xxx, Texte românești din secolul al XVI-lea, Editura Academiei, București, 1982, coordonator Ion Gheție. Thalgott, Erich Michael, Hermannstadt. Die bangeschichtliche Entwiclung einer siebenbürgischen Stadt, Sibiu, 1934, 84 p. cu 103 ilustrații. Thalmann, Friedrich, Die Schenkung der Gebietsantheile von Szàszesor, Sebeshely und Susäg an den Magistrat von Muhlbach durch den Fürsten Stephan Báthory im Jahr 1575, in „Gymnasialprogramm Mühlbach”, 1858-1859. Tholy, Kálmán, A székest Gróf Bercsényi család 1470-1835 eredeti kezirati kütfökböl, 2 voi., Budapesta, 1885-1892. Thaly, Kálmán, Szilàgy-Somlyò várának leltára 1668, ϊη,,Τ.Τ.”, 1882,p. 178-186. xxx, The letters ofJohn В.I. Moritt ofRokeby descriptive ofjourneys dü Europe and Asia Minor in the years 1794-1796, Londra, 1914, p. 57-5 8. Theil, Rudolf, Die Hessldorfer Erbgrafen, în „A.V.S.L.”, 1902, p. 341 și urm. Theil, R., Geschichte der zwei Stühle Mediasch und Schelk bis zur Mitte des 15 Jahrhunderts,
în „A.V.S.L.”, XXI, 1887, nr. 2, p. 231-312. Theil, R., Zur Geschichte des „zwei Stühle ” in der zweiten Hälfte des 15 Jahrhun derts, în „A.V.S.L.”, XI, 1873, nr. 1, p. 61-97. Thiess, Carl, Geschictliche Bemerkungen in den Revolutionsjahren 1848 und 1849 mit vorzüglicher Berücksichtigung der Standi Kronstadt, mit theiweiser von Siebenbürgen von Carl Thiess, Gymnasiallehrer in Kronstadt, Brașov, 1851, 148 p. Tigu, Viorel ֊ Costin Feneșan ֊ Adriana Buzilă, Biserica ortodoxă română din Lipova, în „Banatica”, 1971, p. 353-371. xxx, Tipărituri românești existente la Brașov, 1539-1750-catalog, Brașov, 1980. Toca, Mircea, Biserica unitariană din Cluj - opera arhitectului Anton Türk, în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai”, Historia, XV, 1970, fase. 1, p. 73-90. Toca, Mircea, Despre fațada bisericii ortodoxe de pe str. Peru Groza din Cluj, în „A.M.N.”, V, 1968, p. 551-557. 608
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - T Țoca, Mircea și Géza Starmüller, Două biserici românești din Cluj înjurul anului 1800, în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai”, seria Historia, 1968, fase. 1, p. 31֊44. Tocilescu, Cr., 534 documente istorice slavo-romàne din Țara Românească și Mol dova privitoare la legăturile cu Ardealul, București, 1931, XXXVI + 551 p. Todor, Nichifor, Ofilă din trecut, în „M.A.”, 1968, nr. 7-8, p. 561-563. Togan, Nic., Episcopul Ioan Inochentiu Klein și sașii din Sibiiu, în „Transilvania”, XXX, 1899, p. 265-269. Togan, Nic., Material istoric privitor la alungarea românilor din satele săsești ale scaunului Sibiului la 1776. Comunicări din protocoalele inedite ale magis tratului Sibiului, în „Transilvania”, XXXII, 1901, p. 81-101. Togan, Nic., O răscoală în Rășinari la mijlocul sec. XVIII. Comunicări din protocoale manuscrise ale magistratului Sibiului, în „Transilvania”, XXXI, 1900, p. 263-267. Togan, Nicolau, Statistica Românilor din Transilvania în 1733, în rev. „Transil vania”, XXIX (1898), p. 181. Togan, Nic., Un important document istoric cu privire la prigonirea românilor din fostul „fund regesc” de la 1776, în „Transilvania”, XXVIII, 1897,p. 167-170. Tohăneanu, Veniamin, Mănăstirea Brâncoveanu, în „Μ.A.”, X, 1965, nr. 7-8, p. 521-546. Tolan, Isaia, Aradul ֊ Órádul, în „Ecoul”, Arad, 1934. Tolan, Isaia, Originile episcopiei romano-catolice a Orăzii, în „Hotarul”, I, 1934, nr. 12, p. 16-17. Tolan, Isaia, Tipografia veche a Aradului, în „Știrea”, 27 apr. 1932. T(olan), I(saia), Scurtă istorie a Aradului, în „Piatră de beton”, III, nr. 5-6, mai 1936, p.
21-25. Toma, Laurențiu, Șura Mică. Micromonografie, Editura Tribuna, Sibiu, 2005. Tomai, Laszlo - István Horváth, Az alsòfehérmegyei Magyarázd helynevei. Történeti adatok. A jelenkori kelynévanyag, în „E.M.”, 1944, nr. 1-2, p. 202-217. Toma, Stela, Coresi - Psaltirea Slavo-română (1577) în comparație cu Psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, text stabilit, introducere și indice de Stela Toma, Editura Academiei Române, București, 1968. Tomescu, Mircea, Calendarele românești, 1733-1830, Editura Academiei, București, 1957. Tomșa, Mihai, Oglinda unui sat de la poalele Călimanilor - Râpa de Jos. Date monografice, 1332-1975, Editura George Coșbuc, Bistrița. Topoicsànyi (Pài) Gergely (Piarist), Emlékezetesnap, mellyen Várad varasán gr. Torgàch Pál Lözel 130 esztendeig tövig valo romla sban àllattpüspöki székes templomát ismet megépibe, Oradea, 1752. Torma, József, Azomiki grófságról, în „T.T.”, 1885-1888. Toșa, Al., Toponimia satului Păniceni (jud. Cluj), în vol. „Philologica”, II, Bucu rești, 1972, p. 73-87. 609
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-T Tòth-Szabò, Pài, In làszai konvent mint hiteles hely a Középkorban, ín „Turul”, XXI, 1903, p. ПО. Tòth-Szabò, Pài, Nagyvárad az Erdélyifejedelmek s.a. törökuralam karában, Ora dea, 1904,135 p. + 1 planșă și ín „Nagyváradi prém. Fögymnasium értentö”, 1906, p. 1-132. Prezentare ín „Századok”, 1906, p. 869. Toțoiu, Georgeta, Date noi în legătură cu logofătul Ivan Norocea din Pitești, în „Apulum”, V, 1965, p. 323-345. Török, Andor, Regi kezdivàsàrhelyi emberekről, Tg. Secuiesc, 1932. Török, István, A Koloszváry ev.ref. Kollegium története, 3 voi., Cluj, 1905. Török, István, A Nagyenyedi Bethlen-Kollegium tortenetehaz, „E.M.”, 1907, p. 136 (din 1620). Török, István, Jelentes a Nagyemiedi collegium es Koloszvari egyház javainak megvizsgalalasarol 1697-ben, în „T.T.”, 1899, p. 137-151. Török, István, Györgyfalvai és abafái templamaink elfoglalása, Cluj, 1900. Török, István, Egy adat a Gyulafehérvári ref collegium történetéhez, în „T.T.”, 1886, p. 207-208. Trausch, C.J., Lebenskizze des Franz Joseph Trausch aus Kronstadt in Sieben bürgen (Österreich- Ungarn), geb. 9, febr. 1795, gest. 16 Nov. 1871, Brașov, 1873,151 p. Trausch, Joseph, Übersichtliche Darstellung der älteren Gemeinde - Verfassung der Stadt Kronstadt, Brașov, 1865. Trauschenfels, E.V., Burzenländer eschichten und Sagen-Tartlau, in „Sächsischen Hausfreund”, 1872. Trauschenfels, Eugen, Vor zweihundert Jahren. Bilder au dem Kronstadter Leben, Brașov, 1875. Transchenfels, Eugen, Zur Geschichte der Errichtung des Bürger-Kronkenhauses . in Kronstadt, Brașov, 1875, 26 p. xxx, Travels in Hungary with
a short account of Viena in the year 1793 by Robert Townson, Londra, 1797, p. 250-252. Treiber, Gustav, Das Johanes Honterus-Haus in Kronstadt, în „K.A.S.L.”, 1972, nr. 1-2, p. 26-28. Treiber, Gustav, Die Nikolauskirche in Kronstadt und ihre alte Schule, in „S.S.H.”, 1968, p. 77-80. Treiber, Gustav, Germanische Schmuckformen in Siebenürgen, în „S.V.”, 1935, p. 134-135. Treiber, Gustav, Die Burgkirche auf der Zinne, în ziarul „Kronstadter Zeitung”, nr. 195, 1933. Treiber, Gustav, Thorenburg (Turda, Torda), in „S.V.”, 1937, p. 299-301. 610
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ -Ț Treiber, Gustav, Zur Frage des Grndungsartes Kronstadts, ín „Bercht des Burzenländer sächsischen Museums in Kronstadt”, 1913, p. 15-17. Trieber-Netoliczka, Luise, Die Kronstädter Trachten um 1700, Zeugen der bes tehenden Klassenunterschiede, în „F.V.L.”, I, 1959, nr. 2, p. 143-152 + 8 pl. xxx, Trink - und Bade - Regeln bein Gebrauche der Tusnàder Mineralquellen, Brașov, 1868, 26 p. Tripcea, Teodor, Despre unele cetăți medievale din Banat, în „Studii de istorie a Banatului”, Universitatea din Timișoara, 1969, p. 67-69. Trocsacyi Zsolt, A nagyenyedei Kollegium tortenetehaz 1831-1841 (Contribuții la istoria colegiului din Aiud, 1831-1841), Budapesta, 1917, 87 p. + 4 planșe. Tröster, Johann, Das alt und neue Dacia, Nurenberg, 1666. Tudorán, Romulus, Observații asupra grafiei chirilice a unui manuscris românesc din Transilvania de la începutul secolului al XVlII-lea, în „Studii și cercetări lingvistice”, XI, 1960, nr. 3, p. 755-760 (al lui Gherman Filip din Urmeniș, 1723). Tudorán, Victor, înfăptuiri creștinești grăitoare, în „Plaiuri săcelene”, VII, 1940, p. 55-73. Tulbure, Gh., Școala sătească din Ardeal în epoca lui Șaguna, în „Satul și școala”, Cluj, 1937, p. 3-65. Tulbure, Gh., Biserica ortodoxă română din Oradea Mare. Note informative cu prilejul reînnoirii ei, în „Luceafărul”, 1910, nr. 3, p. 68-74. Tulnicu, Oradea Mare, 8 sept. 1862, în „F.M.I.L.”, XXV, 1862, nr. 3 8, p. 249. Turcu, C., Originea numelui Glata, în „Cronica”, Iași, 24 sept. 1966, p. 10. Turcu, Ioan, Popa Mihai, un interesant copist din secolul al XVII-lea. Fragmentul său din
slujba cununiei păstrat în manuscrisul de la Ighiel, în „B.O.R.”, XCI, 1973, nr. 11/12, p. 1268-1289 + 2 pl. Turcuș, Șerban, Sfântul Scaun și românii în secolul al XIII-lea, Editura Enciclo pedică, București, 2001. Turdeanu, E., Manuscrisele slave din timpul lui Ștefan cel Mare, p. 176-179. T xxx, Țara Bârsei (Monografie), voi. I-II, sub îngrijirea lui Nicolae Dunăre, Editura Academiei R.S. România, București, 1972, 1974. Țichindeal, D., Arătarea despre starea acestor doao introduse scolasticești instituturi, Buda, 1813, retipărită din „F.D.”, 1912, nr. 45. Țincu, Nicolae, Constantin Lecca, în „Revista Nouă”, VIII (1894), nr. 2, p. 42-43. Țincra-Pribeagul Petru, Pietre rămase. Contribuție la monografiajudețului Arad, București, 1936. 611
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - U U Uj falusi, József, A Gyulafehérvári székesegy-haz alapításának 900-ik évfarchilája alkalmaitól, Alba Iulia, 1903. Un parohian, Panahidă și dedicație rostită cu prilejul aniversării de 200 de ani de la moartea lui Costantin Brâncoveanu, Făgăraș, 1914. Unger, J.C., Schiksale der Zipser Deutschen insbesondere der XVIKönigl. Kron stadt, Viena, 1820. Ungureanu, Nicolae, Locul monumentelor de arhitectură populară în cadrul pro gramului de sistematizare și modernizare a satului contemporan, în „B.M.I.”, 1970, nr. 4, p. 7. Urban, Friedrich, Historia seu compendiosa descripția Provinciáé Hungáriáé Ordinis Minorum S.R Francisci continens ortům et progressum ejusdem, Conventuumque ac Residentiarum in quibus hodie Fratres Altissimo famulantur, Casevia, 1759. Ureche, Lazăr, Fondurile grănicerești năsăudene (1851-1918), Editura Presa Univeritară Clujeană, 2001. Urechea, V.A., Istoria Românilor, VII, p. 323. xxx, Urkundenbuch zur Geschichte der deutschen in Siebenbürgen, II, 1897. Ürmössy, Lajos, Kaloszvàr Kereskedehne és ipara történeteié, Cluj, 1898, p. 177. Prezentare în „E.M.”, XV, 1858, p. 543-544. Ursa, Sever, Valorificarea elementelor de istorie locală într-un muzeu sătesc, în „File de istorie”, II, Bistrița, 1972, p. 195-201. Ursu, Horia, Alba Iulia, Ed.Tineretului, București, 1968, 176p. Ursu, Nicolae, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul - Gramatica Românească, 1577, Editura Academiei, București, 1969. V Vadai, György, A Nagykároly vidéki svábtelepülés, ín „Kornunk”, XIV, 1930, nr. l,p. 28-35. Vajda, L., Locul mineritului din Săcărămb în cadrul
exploatării metalelor prețioase din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în „S.U.B.B.”, Historia, 1973, fase. 1, p. 53-78. Vajna, Monica, Românii și maghiarii au comemorat împreună victimele de la Aita Seacă, în „Observatorul de Covasna”, 15 dec. 2011. Valea, Mircea - Roland Schilling, Conscripția urbarială a orașului Deava din anul 1785, în „Sargentía”, VI, 1969, p. 87-92. Valemgan, Petre, Monografia comunei Roșia Nouă, Arad-Deva, 1946, 16 p. 612
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ V Valeriu Cavruc, Repertoriul arheologic al județului Covasna. Seria Monografii Arheologice, București, 1980. Valeriu Frâncu, Porumacul de Sus. Monografie, Sibiu, 1999. Vamszer, Géza, Kézdivàsàrhelyi varos különleges települési formája, ín „Aluta”, 1970, vol. I, p. 387-405. Vámszer, Geza, Szakadat monográfiája (Monografia Sacadate), Sibiu, 2008. Vancu, Petre, Istoria școaleirom.gr.or. dinMăderat, în „Arhiva”, X, 1899, p. 504-508. Vancu, Petru, Monografia comunei Măderat (Magyarad), Arad, 1905,128 p. +1 hartă. Vànyi, Ferenc, Nagyvárad visszafoglalása a törököktől 1692-ben, în „H.K.”, 1917, p. 71,292. Váradi, János, A Csijfi Csiffi család (Familia Csiffi din Cefa), ín „Turul”, IV, 1886, p. 188-189. Vasiliu, G., Din toponimia satului Moigrad, în „Acta Musei Porolissensis”, որ. VIII/1984, p. 786. Vass, Józef, Emléklapok Kolozsvár elòkoràbàl, în „Korunk”, 1864 și extras. Vass, József, Tanulmányi jegyzetek székelyföldi utazásomból. A Szent-Anna tava. A Torjai Kénbanlang Bálványos vár, ín „Kolozsvári Katholikos Gymnasium Évkönyve”, VII, 1859, p. 3-17. Vătășanu, Virgil, Istoria artei feudale în Țările Române, vol. I, București, 1959, p. 105-107 și passim. Vătășanu, V., Noi amănunte cu privire la sculpturafigurativă romanică de la cate drala din Alba Iulia, în voi. „Omagiu lui P. Constantinescu-Iași”, București, 1965,p.631-640. Vătășanu, Virgil, Opera pictorului Mișu Popp, în „Ț.B.”, IV, 1932, nr. 4, p. 304. Vătășanu, Virgil, Reliefurile bizantine de pe cristelnița lui Leonhardus, în voi. „Omagiu prof. Ioan Lupaș”, București, 1943, p. 861-868. Vătășanu,
Virgil, Sculpturile din corul bisericii „Sf. Mihail” din Cluj, în voi. „Omagiu lui C. Daicoviciu”, București, 1960. Vătășanu, V. - D. Protase - M. Rusu, Șantierul arheologic Rodna, în „M.C.A.”, IV, 1957, p. 211-218. Vârtosu, Emil, Sigiliul bisericii Sf. Nicolae din Șchei (Brașov), în „B.O.R.”, 1964, nr. ll-12,p. 1107-1109. Vârtosu, Emil, Ion Vârtosu, Așezămintele brăncovenești, București, 1938. Velescu, Oliver, Casa Dominic Teleki din Tg. Mureș. Date istorice, în vol. „Monu mente istorice. Studii și lucrări de restaurare”, București, 1969, p. 175-179. Velescu, Oliver, Die Restaurierung historischer Baudenkmäler in der Region Kron stadt in dedn Jahren der Volksmacht, în „F.V.L.”, 7,1964, nr. 2, p. 42-46 + pl. Velescu, Oliver, Vechimea bisericii evanghelice din Prejmer. Considerații istorice, în „Studii și lucrări de restaurare”, II, 1967, p. 170-173. 613
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - V Velescu, Oliver - Adrian Corvătescu, Un monument din vestul țării - Mănăstirea Bezdin, în „B.M.L”, 1972, nr. 1, p. 49-58. Velescu, Oliver, Un monument dispărut într-o acuarelă inedită, în „B.M.L”, 1971, nr. l,p. 73-74. Velescu, Oliver, Wappen der Moldan an einer Kirchenburg in Siebenbürgen Bei trage zur Geschichte der Moldauer Lehen, în „F. V.L.”, 1968, nr. 2, p. 59-63 + 2 planșe. xxx, Velikobeckerecki slikarski ateljei dvesta godina slikarstva u Zrenjaninu, 1740-1940. Katalog izlozbe, Zrenjanin, 1969. Veress, Andreas, Bistritzer Zünfte. Auskunft der Bistritzer Goldschmiedzunft, der selben Wohl und Wunsch betrefend, în „K.V.S.L.”, XVI, p. 39 și urm. Veress, Andrei, Un recensământ din 1625 a trei sate ardelene, în „Sociologie românească”, II, nr. 2-3, p. 132-133. Veress, Endre, A Koloszvàry Bàthory-Egyetem története lerombohasaig 1603I. G., Cluj, 1906, 84 p., din „E.M.”, 1906, p. 342-386. Veress, Endre, A Miròszlòi csata (1600 Szeptember 18), Cluj, 1907, 15 p. Veress, E., A nagy-almasi Szöts máskép Hunyadi-család esimere 1652-böl, 1902. Veress, Endre, A nagyenyedi Kolegium jeguzoi es a neuses iskolai tanacs 17961798-ikijegyzőkönyve, Cluj, 1908, 34 p. Veress, EnàzQ,AHòra-vilàgHunyadmegyében, în „H.T.E.”, 1902, fase. 2-3, p. 85-101. Veress, Endre, A Miròszlòi csata (1600 Szeptember 18) (Bătălia de la Mirăslău, 18 septembrie 1600), Cluj, 1907. Veress, Endre, Az 1603-iki nagyéhség Hunyadmegyeben, în „H.T.E.”, 1902, fac. 2-3, p. 104-105. Veress, A., Bibliografia româno-ungară, vol. I, București, 1931. Veress, Endre, Déva városi szabályrendelete a XVII
századából, în „H.T.E.”, 1896-1898, p.114-119. Veress, Endre, Déva és Köryéke Castaldo idejében -AdalékokHunyadmegye 15511553 Közti történetehaz, Cluj, 1898 (și în „H.T.E.”, 1896-1898, p. 19-66). Veress, Endre, Epistolae et acta generalis Giorgii Basta. Basta György hadvezér levelezese es iratai, 2 vol., Budapesta, 1900-1913. Veress, Endre, Erdélyi Jezuiták levelezése és iratai a Báthoryak Karából (15711613), Budapesta, 1911-1913, 3 vol. Veress, Endre, Geszthy Ferencz várkapitány - Deva szàzodi iskalàzanok alapitája, Deva, 1898. Veress, Endre, Naplojegyzetek a Hora-bazadas pusztításáról, în „E.M.”, ΧΠ, 1895, p. 166-168. Veress, E., Hunyadvar megye János Király és Izabella Királyné Karában, 15111559, Déva, 1904. 614
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-V Veress, Endre, Hunyadwegye bányászatának múltja, în „H.T.E.”, 1910, fase. 3, p. 121-157. Veress, Endre, Izabella Királyné, 1519-1559, Budapesta, 1901. Veres, Endre, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvania missorum a Clemente VIII (1592-1600), Budapesta, 1909. Veres, Endre, Reminiscentiae regis Stephani Bathori de rebus bellicis circa arcem Szatmár gestis, în „E.M.”, IV, 1933, p. 405-412. Vesa, Pavel, Biserici de lemn de odinioară din județul Arad, Editura Gutenberg, Arad, 1997. Veszély, Károly, As alvincziplébánia története, ín „Magyar Sion”, 1,1863, p. 366 și urm. Veszély, Károly, Erdélyi egiháztörténeti adatok, Cluj, 1860. Veszély, Károly, Iga- e az, hagy Huniady János, 1442-ben Mezid béget nem SzentImre meleti, hanem Szeben ahottvertemeg?, Alba Iulia, 1895, 15 p. Vetișanu-Mocanu, Vasile, Cartea Șimleului. Repere istorice și culturale ale vieții ro mânești din cele mai vechi timpuri până în 1940, Editura Litera, București, 1985. Vidican, Alexandru, Protopopiatul Ortodox Român Bistrița, Editura Karuna, Bistrița, 2008. Vintilescu, Ion, Merișor, un sat de Momârlani de pe pragul porții sud-estice a Țării Hațegului, în „Sociologie românească”, II, nr. 11-12, p. 502-507. Virányi, Elemer, Arad, în „Nyelvtudományi Közlemények”, 1936, որ. 1-3, p. 477-482. Vișinescu, Valentin, Pagini de istorie și cultură turdeană, Editura Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999. Vișinescu, Valentin, Turda - leagăn de civilizație românească, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006. Vișinescu, Valentin, Dicționar de personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-
Napoca, 2006. Vișinescu, Valentin, Spiritualitate turdeană, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004. Vita, Zsigmand, Liszt Ferencz Nagyenyeden (F. Liszt la Aiud), în „E.M.”, 1945, p. 256-257 (la 1846). Vlad, Ioan, Brașovul și Marea Unire, Editura „Dacia Europa Nova”, Brașov, 1996. Vlad, Ilie, La cumpăna timpului, Zărnești, Editura Garofița Pietrei Craiului, Brașov, 2004 și ediția a II-а, Brașov, 2011. Vlad, Ovidiu, Aspecte din istoria învățământului în municipiul Deva, în „Sargetia”, VII, 1970, p. 219-223. Viassa, N„ Cercetări arheologice în regiunile Mureș Autonomă Maghiară și Cluj, în „A.M.N.”, II, 1965, p. 19-36. 615
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ-W Viassa, N., Sabiafeudală timpurie de la Ernei, în „A.M.N.”, II, 1965, p. 669-671. Viassa, N„ Săpăturile de salvare de la lemut, în „M.C.A.”, 9, 1970, p. 167. Vlăduceanu, Victor, Mănăstirea Bodrog, în „Universul”, 23 ianuarie 1937. Vlăduceanu, Victor, pr. prof., Vechiul monument istorico-religios, Mănăstirea Bodrog, Timișoara, 1939, 104 p. + 20 pl. Prezentare Μ. Sinzianu în „R.I.R.”, 1939, p. 400 și Marcu Bănescu, în „F.D.”, 1939, nr. 5, p. 5. Vlăduceanu, V, Vechi urme de pictură bisericească în Banat, în „M.B.”, 1958, nr. 4-6, p. 60-70. V.N., Refacerea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, în „Revista Teo logică”, 1926, nr. 12, p. 331-335. V.N., Principele Basarab Brâncoveanu și reclădirea Sfintei Mănăstiri de la Sâm băta de Sus, în „Revista Teologică”, 1927, nr. 1-2, p. 43-44. xxx, Voiage du maréchal duc de Raguse en Hangarie, en Transylvanie, Paris, 1837. Voicu-Vedea, Victor, Ion Părean, Mărginimea Sibiului. Ghid de turism rural, Editura Salgo, Sibiu, 2008. Voileanu, Μ., Viața bisericii, 1804, p. 111-113. Voileanu, Matei, Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate a veacului trecut, publicate de Matei Voileanu, Sibiu, 1891. Voileanu, Matei, Contribuții la istoria bisericească din Ardeal, Sibiu, 1928. Voina, Dumitru, Vasile Oltean, Darstele Brașovului - monografie istorică, Casa de Editură Albastră, Cluj-Napoca, 2006. xxx, Voyage de Sr.A. de la Mathaye en Europe, Asie et Afrique, II, Haga, 1727. Voltelini, Hans, Siebenbürgen = Cybinburg, în „Mittlil. Oesterreich Inst. Geschichtforschlung”, XLII, 1927, p. 295. xxx, Von unseren
Museen. Die kirchliche Abteilung des Burzenländer sächs Mu seums, în „K.V.S.L.”, 1929, p. 117-118. Vonhàz, István, A szatmàrmegyei német telepítés, Pecs, 1931, XIX + 526 p. Vuia, Iuliu, Școlile bănățene în sec. XVIII. Studiu istoric, Orăștie, 1896. Vulcanu, Iosif, Dimitrie Cichindeal. Date noue despre viața și activitatea lui, București, 1893. Vulcan, Iosif, Scaldele de la San-Giorgiu, lângă Năsăud, în 12 august, „Familia”, VI, 1870, p. 329-393. W Wachner, Heinrich, Kronstadter Heimat und Wanderbuch, Auslieferung Buchhan dlung Wilh. Heimesch, Brașov, 1934. Wachner, Heinrich, Istoria Țării Bârsei, Editura „Aldus”, Brașov, 1995. Wachner, Heinrich, Geschichte des Burzenlandes, Editura „Aldus”, Brașov, 1994. 616
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - W Wagner, Ernst, GuydSaxonica = Sächsisch (Klein) Enied, în „K.A.S.L.”, 1,1971, nr. 3, p. 90-92. Walsch, R., Narrative of a Journey from Constantinople, Londra, 1828. Walter, Horwath, Codlea, în „K.V.S.L.”, 1924, p. 72. Walter, Horwath, Zeiden, în „K.V.S.L.”, 1926, nr. 3, p. 33-34. Wattenbach, W., Zum Mongoleinfall, în „K.V.S.L.”, I, 1878, p. 93. Weber, Hans, Schässburg, in „Volk im Osten”, IV, 1943, որ. 9, p. 22-31. Weigand, Gustav, Bukarest-Satmar, in „Balkann-Archiv”, IV, 1928, p. 178-181. Weigand, Gustav, Magy Récse, rum. Rece, in „Balkann-Archiv”, III, 1927, p. 104-106. Weiss, Wilhelm, Die Konzerte des Hermannstadter Musikvereins, 1838-1889. Ein Beitrag zur Geschichte dieses Vereins, anlässlich der Feier des 50 -fahr. Bestandes desselben, Sibiu, 1884, 76 p. Weisskirchen, Richard, Ein Münzenfund aus Dobring, in„S.V”, 1936,p. 316-317. Weisskirchen, Richard, Geldfund in Hamlesch, în „S.V.”, 1935, p. 229-237. Wenzel, Georg, Drei Gespräche und Reden aus den Taufbräuchen der Gemeinde Rade, în „K.A.S.S.”, 1953, p. 18-20. Wenzel, Gustav, Okmánytár a Fuggerek magyarországi nagi-kerkedése és rézvàllahatànak történetéhez, in „T.T.”, 1882, p. 662-669, 1883, p. 61-97, 262-287. Werner, K. Theil, Die Schulvisitation im Mediascher Kapitel vom Jahre 1765, în „A.V.S.L.”, 1890, p. 215-247. Werner, K., Die Mediascher Kirche Festgabe der Mediascher Commune zur Erinnerung an die im Jahre 1872 in Mediasch tagenden Vereine, Sibiu, 1872. Werner, K„ Geschichte der zwei Stühle unter Wladislaus II und Ludwig II, ín „A.V.S.L.”, XII, 1875, nr. 2, p. 270-311. Werner, K.
Theil, Urkundenbuch zur Geschichte des Mediascher Kapitels bis zur Reformation, Sibiu, 1870. Werner, Victor, Die Mediascher Zunft-Urkunden, Mediaș, 1910. Wertheimer, Ede, Nagy-Szeben a mult szalad második felében, ín „Századok”, 1880, p. 388-403, 466-482. Wertheimer, Ede, Hermannstadt in der zweiten Hälfte des 18 Jahrhunderts, ín „Ungarische Revue”, 1881, p. 721 și urm, p. 825 și urm. Wertner, Mor, Az erdélyi németek bevànddorlàsa és a Szébeni prépostsàg a XIV századvégéig. Meghatározások és helyreigazítások, ϊη,,Ε.Μ.”, XVII, 1900, p. 301-312,397-413. Wertner, Mor, Hunyadmegye nemes csalódjam. A Huniadiak (A család eredete és nemzedékrendje), în „H.T.E.”, 1900, fase. I, p. 89-136. Weinberger-Carmily, Moshe, Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944), Editura Enciclopedică, București, 1944. 617
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ֊ X Winkler, E., Némely mesterjegyékről a nagyszebeni olomtàblàn, în „A.E.”, 1910, p. 419-421. Wigand, Thoroczay E., Az én falum, ín „Művészet”, IV, 1907, p. 329-336. Wittstock, H., Aus Heltan. Vergangenes und Gegenwärtiges, Sibiu, 1883, 77 p. Wittstock, H., Aelteres Zunft und Gewerbewesen in Bistritz bis insXVI Jahrhundert, in „Programm des Gimnasiums zu Bistritz”, 1863-1864, p. 3-46. Wittstock, H., Beiträge zur Reformationgeschichte des Nosnerganes, Viena, 1858. Wittstock, Heimisch, Nösner Zustände unter Wladislaus II und Ludwig II, 14901526, în „A.V.S.L.”, 1860, nr. 3, p. 1-102. Wolff, J., Der deutsche und die nichtdeutsche amen Hermannstadt, în „K.V.S.L.”, VII, 1884, p. 90. Wolff, J., Zur Etymologie Siebenbürger Fluss-und Bachnamen, în „A.V.S.L.”, XVII, 1883,nr.3,p. 490-510. Wolff, R., Populația Comitatului Crasna în lumina unor conscripții din 1720, în „Acta Musei Porolissensis”, X/1986, p. 235-253. Wol ff, Theod., Fürst Georg Ràkoczy I in reps. Eine geschichtliche Erzählunng aus dem Jahre 1639, Brașov, 1888, 65 p. Wortisch, Th., Die Inschrift im Thore der ev. Pfarsskirche in S. Regen vom Jahr 1330, în „K.V.S.L.”, 1888, p. 28, 33. Wortisch, Th., Das ev. Kirchen gebände in Bistritz. Eine Kunstgeschichte. Mit Orig-Zeichnungen von dem Verfasser, Bistrița, 1888, 38 p. (și in „Bistritzer Gymnasialprogramm”, 1885). Wortisch, Theobald, Das evanghelische Kirchenbände in Bistritz, Bistrița, 1885, 38 p. X Xenopoi, A.D., Istoria Românilor, vol. V, București, 1894, p. 199-200. Xenopoi, A.D., Râșnovul de lângă Brașov, Iași, 1912, 47 p., extras din „Viața
românească”. xxx, Quellen zur Geschichte der Stadt Brassó, Brașov, vol. I-VIII, 1886-1926, vol. IX, Editura Aldus, Brașov, 1999; vol. VIII, fascicolul 2, Editura Aldus, Brașov, 2002. Z Zamfirescu, Dan, Neagoe Basarab și învățăturile cătrefiul său Teodosie —probleme controversate, Editura Minerva, București, 1973. Zaminer, E., Geschichtendes Waldwesens der Stadt Kronstadt, Brașov, 1891. 618
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - Z Zayzon, F., A székelyudvarhelyi ev. Ref. egyházközség története, Cristurul Secu iesc, 1893. Zederciuc, Boris, Tilișca, un sat din „ Mărginimea Sibiului ”, București, 1963,64 p. Zederciuc, Boris, Aspecte de arhitectură populară din comuna leud, raionul Vișeu, regiunea Baia Mare, în „S.C.I.A.”, II, 1955, nr. 1-2, p. 317-322. Zehan, Simion, Un document vechiu, „Unirea”, 4 ianuarie 1902, p. 10-11. Zeyk, Janos, Utazási töredék. Vajda-Hunyadi bányászát, Várhely. Ruskicza. Batiz. Csertes. Hondor. Nagyág. Boicza. Abrudbanya. Vöröspatak, Zalathna. Ferdinandberg.Karănsebeș. Mehadia. Jorgova. O-Orsova. Uj-Orsova. A Herculesfürdők története, ín „Nemzeti Társalkodó”, Cluj, 1936, որ. 161,200, 213; 1937, որ. 225,241; 1939, որ. 33, 41, 49. Zieglauer, Zur Geschichte der Kreuzekapele in der Elisabethvorstadt in Herman nstadt, Sibiu, 1875, 16 p. Ziegler, Ferdinand von, Geschichte der Freimanverloge St. Andreas zu den drei Seeblättern in Hermannstadt (1767-1790), în „A.V.S.L.”, 1775, nr. 3, p. 446592, 1876, nr. l,p. 1-92. Zillich, Heinrich, Die Kirchenburg von Tartlau, in „Kronstädter Zeitung”, 14-V-1937. Zimmermann, Fr., Aus alten Eibönden von Rechnungen aus den Jahren 1506 bis 1591, în „A.V.S.L.”, XIX, 1884, nr. 1, p. 78-98. Zimmermann, Franz, Chronologische Tafel der Hermansstädter Plebane ober beamten und Notare in den Jahren 1500 bis 1884, în „A.V.S.L.”, 1875, nr. 2, p. 189-256 și 1884, nr. 5, p. 529-678. Zimmermann, Fr., Das älteste Siegel der Stadt Hermannstadt, în „K.V.S.L.”, I, 1878, nr. l,p. 2-4. Zimmerman, Franz, Das Archive der Stadt Kronstadt in
Siebenbürgen, in „Archi valische Zeitschrift”, V, 1880, p. 106-109. Zimmermann, Fr., Das Kapitelarchiv zu Karlsburg vor und nach dem Jahr 1882, în „K.V.S.L.”, X, 1887, p. 4-6. Zimmermann, Fr., Das Wappen der Stadt Hermannstadt, în „A.V.S.L.”, XVII, 1883, nr. 2, p. 338-346. Zimmermann, F., Das Mittelalterliche Siegel der Stadt Kronstadt und des Burzenländer Distrikts, în „K.V.S.L.”, 1,1878, nr. 10, p. 107-110, nr. 11, p. 116-121. Zimmermann, F., Die Vereinigum des Kpitelarchiv von Karlsburg und des Konven tarchivs von Kalosmonaster mit dem Landesarchiv Osenpest, Sibiu, 1882,11p. Zimmermann, Fr., Die Wirtschaftsrehungen der Stadt Hermannsatadt in dem Archiv der Stadt Hermannstadt und des sächsischen Nation, în „A.V.S.L.”, XVI, 1881,nr.3,p. 629-651. 619
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ - Z Zimmermann, Fr., Die Zengenreiche in den mittelalterlichen Urkunden des We issenburger Kapitels, în „A.V.S.L.”, 1887, p. 121-160. Zimmermann, Franz, Über die mittelalterlichen Siegel der Stadt Bistritz, ín „K.V.S.L.”, 1882, p. 97 și urm. Zimmerman, Müller, Werner, Gündisch, Urkundenbuch zur Geschichte der De utschen in Siebenbürgen, 4 vol., Sibiu, 1892-1937; I, 1191-1342, XXX + 620 p.; Π, 1342-1390, 759 p.; III, 1390-1416, VIII + 764 p. ; IV, 1416-1437, X + 723 p. Zolner, Erich, Istoria Austriei de la începuturi până în prezent, ediția a VIII-a, Editura Enciclopedică, București, 1997. Zsemley, Oszkár, Adatok Hunyad és Zaràndmegye bányáinak állapotához 18151817-ben, ín „Bányász és Koh. Lapok”, 1910, II, p. 228-231. xxx, Zu Schössburg anno 1848. Aus den Erinnerungen eines Bürgergardisten. Mit einem Bildnis des Verfassers und Zeichnunegen von L. Debreczeni, Sighișoara, 1929, 249 p. |
| any_adam_object | 1 |
| any_adam_object_boolean | 1 |
| author | Stoicescu, Nicolae 1924-1999 |
| author_GND | (DE-588)103746236X |
| author_facet | Stoicescu, Nicolae 1924-1999 |
| author_role | aut |
| author_sort | Stoicescu, Nicolae 1924-1999 |
| author_variant | n s ns |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV048536795 |
| ctrlnum | (OCoLC)1385292126 (DE-599)BVBBV048536795 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>01489nam a2200385 cc4500</leader><controlfield tag="001">BV048536795</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20230622 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">221031s2013 a||| d||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9786068106625</subfield><subfield code="9">978-606-8106-62-5</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1385292126</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV048536795</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield><subfield code="a">DE-M496</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Stoicescu, Nicolae</subfield><subfield code="d">1924-1999</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)103746236X</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania</subfield><subfield code="n">Vol. 2</subfield><subfield code="c">Nicolae Stoicescu</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Sibiu</subfield><subfield code="b">Editura Andreiana</subfield><subfield code="c">2013</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">623 Seiten</subfield><subfield code="b">Illustrationen</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="490" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">Colecţia "Historica"</subfield></datafield><datafield tag="655" ind1=" " ind2="7"><subfield code="0">(DE-588)4006432-3</subfield><subfield code="a">Bibliografie</subfield><subfield code="2">gnd-content</subfield></datafield><datafield tag="655" ind1=" " ind2="7"><subfield code="0">(DE-588)4066724-8</subfield><subfield code="a">Wörterbuch</subfield><subfield code="2">gnd-content</subfield></datafield><datafield tag="773" ind1="0" ind2="8"><subfield code="w">(DE-604)BV041133076</subfield><subfield code="g">2</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033913392&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Literaturverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20230622</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033913392</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">709</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">070.9</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">307.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield></record></collection> |
| genre | (DE-588)4006432-3 Bibliografie gnd-content (DE-588)4066724-8 Wörterbuch gnd-content |
| genre_facet | Bibliografie Wörterbuch |
| id | DE-604.BV048536795 |
| illustrated | Illustrated |
| index_date | 2024-07-03T20:54:07Z |
| indexdate | 2024-07-10T09:40:52Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9786068106625 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033913392 |
| oclc_num | 1385292126 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 DE-M496 |
| owner_facet | DE-12 DE-M496 |
| physical | 623 Seiten Illustrationen |
| psigel | BSB_NED_20230622 |
| publishDate | 2013 |
| publishDateSearch | 2013 |
| publishDateSort | 2013 |
| publisher | Editura Andreiana |
| record_format | marc |
| series2 | Colecţia "Historica" |
| spelling | Stoicescu, Nicolae 1924-1999 Verfasser (DE-588)103746236X aut Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania Vol. 2 Nicolae Stoicescu Sibiu Editura Andreiana 2013 623 Seiten Illustrationen txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Colecţia "Historica" (DE-588)4006432-3 Bibliografie gnd-content (DE-588)4066724-8 Wörterbuch gnd-content (DE-604)BV041133076 2 Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033913392&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Literaturverzeichnis |
| spellingShingle | Stoicescu, Nicolae 1924-1999 Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania |
| subject_GND | (DE-588)4006432-3 (DE-588)4066724-8 |
| title | Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania |
| title_auth | Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania |
| title_exact_search | Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania |
| title_exact_search_txtP | Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania |
| title_full | Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania Vol. 2 Nicolae Stoicescu |
| title_fullStr | Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania Vol. 2 Nicolae Stoicescu |
| title_full_unstemmed | Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania Vol. 2 Nicolae Stoicescu |
| title_short | Repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din Transilvania |
| title_sort | repertoriul bibliografic al localitatilor si monumentelor medievale din transilvania |
| topic_facet | Bibliografie Wörterbuch |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033913392&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| volume_link | (DE-604)BV041133076 |
| work_keys_str_mv | AT stoicescunicolae repertoriulbibliograficallocalitatilorsimonumentelormedievaledintransilvaniavol2 |