De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă: despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică
Gespeichert in:
| 1. Verfasser: | |
|---|---|
| Weitere Verfasser: | , |
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Bucureşti
Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu"
2020
|
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Rezension |
| Beschreibung: | XXXVI, 515 Seiten |
| ISBN: | 9786068656847 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV047633242 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20230328 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 211209s2020 |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9786068656847 |9 978-606-8656-84-7 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1304482937 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV047633242 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 1 | |a rum |h srp | |
| 049 | |a DE-Re13 |a DE-12 | ||
| 084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
| 100 | 1 | |a Gacović, Slavoljub |d 1956- |e Verfasser |0 (DE-588)1031575278 |4 aut | |
| 240 | 1 | 0 | |a Od povlašenih Srba do vlaškog jezika : o poreklu i postojbini, o seobama, o srbizaciji i asimilaciji, o maternjem jeziku i popisima Rumuna (Vlaha) istočne Srbije |
| 245 | 1 | 0 | |a De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă |b despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică |c Slavoljub Gacović ; traducere din limba sârbă Silvia-Diana Šolkotović, editor Viorella Manolache |
| 264 | 1 | |a Bucureşti |b Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu" |c 2020 | |
| 300 | |a XXXVI, 515 Seiten | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 546 | |a Zusammenfassung englisch, deutsch, französisch | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Ethnogenese |0 (DE-588)4121225-3 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Assimilation |g Soziologie |0 (DE-588)4139304-1 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Muttersprache |0 (DE-588)4040962-4 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Rumänen |0 (DE-588)4117147-0 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 651 | 7 | |a Serbien |z Ost |0 (DE-588)4322580-9 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 689 | 0 | 0 | |a Serbien |z Ost |0 (DE-588)4322580-9 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Rumänen |0 (DE-588)4117147-0 |D s |
| 689 | 0 | 2 | |a Ethnogenese |0 (DE-588)4121225-3 |D s |
| 689 | 0 | 3 | |a Assimilation |g Soziologie |0 (DE-588)4139304-1 |D s |
| 689 | 0 | 4 | |a Muttersprache |0 (DE-588)4040962-4 |D s |
| 689 | 0 | 5 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Šolkotović, Silvia-Diana |d 1968- |0 (DE-588)1041788053 |4 trl | |
| 700 | 1 | |a Manolache, Viorella |d 1981- |0 (DE-588)1207082406 |4 edt | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033017580&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033017580&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Rezension |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20220503 | |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 0903 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 0904 |g 4971 |
| 942 | 1 | 1 | |c 305.8009 |e 22/bsb |f 0904 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 305.8009 |e 22/bsb |f 0903 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 417.7 |e 22/bsb |f 0903 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 305.8009 |e 22/bsb |f 0904 |g 4971 |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 0904 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 417.7 |e 22/bsb |f 0904 |g 4971 |
| 942 | 1 | 1 | |c 417.7 |e 22/bsb |f 0903 |g 4971 |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 0903 |g 4971 |
| 942 | 1 | 1 | |c 417.7 |e 22/bsb |f 0904 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 305.8009 |e 22/bsb |f 0903 |g 4971 |
| 943 | 1 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033017580 | |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1808678025907142656 |
|---|---|
| adam_text |
CUPRINS I CUPRINS. PREFAȚĂ O CARTE ERUDITĂ DESPRE ROMÂNI ÎNSTRĂINAȚI (IOAN-AUREL POP). V STUDIU INTRODUCTIV LATINITATEA ORIENTALĂ ROMÂNII DIN TIMOC - PARTE A ROMÂNITÂȚII RĂSĂRITENE CARE SE RESTRÂNGE (DAN DUNGACIU) . IX NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI (VIORELLA MANOLACHE). XXXV PRECIZĂRILE AUTORULUI. CUVÂNT ÎNAINTE. . Așezare și populație. Teme și întinderea temporală. . Scopuri și rezultate. Abordare metodologică. DESPRE ORIGINILE ȘI PATRIA ROMÂNILOR (VLAHILOR). 7 11 11 11 12 13 15 Istoricii și filosofii moderni și contemporani despre originile și patria românilor (vlahilor). 16 Patria românilor (vlahilor) a apărut în arealul dintre Carpați și Stara pianina. 39 Sermisieni,
moesii, dacii, besii, geți. 41 Vlahii. 48 MIGRAȚIILE ROMÂNILOR (VLAHILOR) ÎN INCINTA SPAȚIULUI CARPATO-BALCANIC. VLAHIZAREA (ROMÂNIZAREA) SÂRBILOR SAU SÂRBIZAREA ROMÂNILOR (VLAHILOR) SERBIEI ESTICE . 63 113 Despre românizarea (vlahizarea) sârbilor și alte probleme. 114 Exemple individuale de vlahizare și sârbizare. 156 Vlahizarea. 156 Românizarea. 175 Sârbizarea și vlahizarea. 177 Sârbizarea. 182 Sârbizarea și asimilarea românilor (vlahilor) pe calea armatei, administrației, școlii și bisericii. 194
II DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHĂ Sârbizarea și asimilarea pe calea armatei. Sărbizarea și asimilarea pe calea administrației. Sârbizarea și asimilarea pe calea școlii. Sârbizarea și asimilarea pe calea bisericii. DOSARUL DOCUMENTELOR. 195 198 225 234 258 OARE ESTE LIMBA MATERNĂ A ROMÂNILOR (VLAHILOR) DIN SERBIA DE RĂSĂRIT LIMBA „VLAHĂ“?. 295 Ce scriu cercetătorii sârbi și străini despre graiurile românilor (vlahilor) din Serbia de Răsărit. 298 Ortografii neadecvate ale graiurilor românești din Serbia Estică. 321 Ortografia. 326 Etnologii iugoslavi nu conduc graiurile românești (vlahe) din Serbia estică. 350 Influența graiurilor românești (vlahe) asupra graiurilor prizreno-timocean și kosovo-resavean. 363 Influența graiurilor românești (vlahe) asupra graiului prizreno-timocean . 364 Influența graiurilor românești (vlahe) asupra graiului kosovo-resavean. 370
TABELE. 373 387 De la primele menționări până la lefterele recensămintelor turcești . 387 De la lefterele recensămintelor turcești până la așa-zisul recensământ al lui Najperg. 389 De la recensământul haraciului din regiunile Krajina și Ključ din 1740/41 până la recensământul din 1839 . 393 Recensământul populației din anii 1846, 1850 și 1859 . 400 Recensământul populației din anul 1866. 401 Recensământul populației din anul 1884 până 1910. 402 Recensământul populației din anii 1921 și 1931. 407 Recensământul populației din anul 1948până în2011. 418 Județul Braničevo 1948 . 426 Județul Pomoravlie 1948. 427 Județul Bor 1948. 427 Județul Zaječar 1948.
428 Județul Braničevo 1953 . 429 Județul Pomoravlie 1953. 430 Județul Bor 1953. 431 Județul Zaječar 1953. 431 Județul Braničevo 1961 . 436 Județul Pomoravlie 1961. 436 Județul Bor 1961 . 437 Județul Zaječar 1961 . 437 Județul Braničevo 1971. 441 Județul Pomoravlie 1971. 442 Județul Bor 1971 . 442 Județul Zaječar 1971 . 443 DESPRE RECENZAREA ROMÂNILOR (VLAHILOR) DIN SERBIA ESTICĂ.
DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHÁ III Județul Braničevo 1981 . 444 Județul Pomoravlie 1981. 445 Județul Bor 1981. 445 Județul Zaječar 1981 . 446 Județul Braničevo 1991 . 447 Județul Pomoravlie 1991. 448 Județul Bor 1991 . 448 Județul Zaječar 1991 . 449 Județul Braničevo 2002 . 450 Județul Pomoravlie 2002 . 452 Județul Bor 2002 . 453 Județul Zaječar 2002. 455 Județul Braničevo 2011. 456 Județul Pomoravlie
2011. 458 Județul Bor 2011. 458 Județul Zaječar 2011 . 460 Prezentarea tabelară a localităților românești (vlahe) cu populația recenzată de origine română (vlahă) în județul Braničevo în 2011 . 462 Prezentarea tabelară a localităților românești (vlahe) cu populația recenzată de origine română (vlahă) în județul Pomorava în 2011 . 464 Prezentarea tabelară a localităților românești (vlahe) cu populația recenzată de origine română (vlahă) în județul Bor în 2011 . 465 Prezentarea tabelară a localităților românești (vlahe) cu populația recenzată de origine română (vlahă) în județul Zaječar în 2011 . 467 Veliki Jasenovac - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 469 Gradskovo - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 469 Hálovo - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 470 Zlot- Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 470 Podgorac - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 470 Neresnica - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 470 Ranovac - Românii 1921 și românii
și vlasii 2011. 470 Rudna Glava - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 470 Laznica - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 470 Isakovo - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 471 Jasikovo - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 471 Beljajka - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 471 Tabelul lui Draškić I. 472 Tabelul lui Draškić II. 472 CARE SUNT ȘANSELE. 473 THE OUTLOOK. 475 WIE SIND DIE CHANCEN. 477 QUELLES SONT LES PERSPECTIVES. 479 IZVOARE ȘI BIBLIOGRAFIA. 481 RECENZIA DR. ANNEMARIE SORESCU-MARINKOV1Ć. 511
Dr. Annemarie Sorescu-Marinković Cercetător științific gr. II Institutul de Studii Balcanice, Belgrad Academia Sârbă de Științe și Arte RECENZIA volumului De la sârbii românizați la limba vlahă. Despre originea și patria, migrațiile, sârbizarea și asimilarea, limba maternă și recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană [Od povlašenih Srba do vlaškog jezika. O poreklu i postojbini, о seobama, o srbizaciji i asimilaciji, o maternjem jeziku i о popisima Rumuna (Vlaha) istočne Srbije], de Slavolj ub Gacović Ultimul volum publicat de Slavoljub Gacović, De la sârbii românizați la limba vlahă. Despre originea și patria, migrațiile, sârbizarea și asimilarea, limba ma ternă și recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană, reprezintă cel de-al cincilea tom al ediției Opere alese despre istoria vlahilor din Serbia răsări teană în cinci volume. Primele patru sunt titluri republicate (7. Baze neslave în oiconimia Pașalâcului de Vidin în secolele al XV-lea și alXVI-lea; 2. De la romani și latină la românii din Timoc și română՛, 3. Vlahii în documentele Arhivei Istorice din Zaječar și 4. Unde au dispărut românii lui Tihomir Đorđevic), cel de-al cincilea volum văzând acum pentru prima dată lumina tiparului. După cum o spune și titlul și după cum explică autorul în Cuvântul înainte, cartea de față dorește să ofere o replică diverșilor autori care, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, au propagat teza potrivit căreia vlahii nu sunt altceva decât sârbi românizați, precum și membrilor Consiliului Național al Vlahilor din Serbia, care astăzi susțin că vlaha este o
limbă de sine stătătoare, nu un subdialect al limbii române. Respingând aceste două teze cu o argumentație solidă și un aparat științific bine pus la punct, cartea lui Slavoljub Gacović prezintă istoria poporului și a limbii române, de la începuturi până astăzi, cu aplecare asupra românilor din Timoc. Volumul este împărțit în cinci mari capitole: 1) Despre originea și patria româ nilor (vlahilor), 2) Motivele migrațiilor românilor (vlahilor) în arealul delimitat de Munții Carpați și Stara Pianina, 3) Românizarea sârbilor sau sârbizarea românilor (vlahilor) în Serbia răsăriteană, 4) Este oare limba maternă a românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană „limba vlahă“? și 5) Despre recensămintele și mimicria ro-
512 DE LA SÂRBII VLAHIZAȚ1 LA LIMBA VLAHĂ manilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană. Fiecare dintre aceste cinci capitole este conceput astfel încât să clarifice o parte a răspunsului la întrebarea: „Sunt cu ade vărat vlahii sârbi românizați?“, pentru ca la final cititorul să poată formula singur răspunsul. In primul capitol, Despre originea și patria românilor (vlahilor), Slavoljub Gacović atinge una din cele mai spinoase chestiuni istorice și lingvistice ale Balcanilor, și anume locul exact de origine a românilor. Chiar dacă este indubitabil faptul că românii sunt urmașii populației romanizate care a rezistat invaziilor slave, nu este la fel de limpede în ce zonă s-a format poporul român. Mai exact, unii autori sunt de părere că poporul român a luat naștere la nord de Dunăre, în timp ce alții consideră că leagănul poporului român trebuie căutat la sud de marele fluviu. în acest capitol autorul oferă o privire de ansamblu a lucrărilor de istorie, arheologie și filologie, publicate începând cu secolul al XVI-lea până în prezent, care au susți nut cele două păreri contradictorii: pe de o parte, că poporul român (vlah) a luat naș tere pe teritoriul României de astăzi, la nord de Dunăre, iar pe de altă parte, că leagănul poporului român (vlah) este Peninsula Balcanică, mai exact sudul Dunării. Autorul prezintă detaliat operele autorilor români și sârbi, dar și ale cercetătorilor străini susținători ai celor două teorii, precum și pe cele ale puținilor specialiști care consideră că poporul român s-a format în aceeași vreme de ambele părți ale Dunării. La sfârșitul acestei
analize detaliate, Gacović își prezintă părerea proprie, și anume că poporul român (vlah) s-a format în același timp la nord și la sud de Dunăre, în întreaga Peninsulă Balcanică. Al doilea capitol, Motivele migrațiilor românilor (vlahilor) în arealul delimitat de Munții Carpați și Stara Pianina, clarifică conceptul migrație, punând sub semnul întrebării semnificația modernă a cuvântului, care pune accentul exclusiv pe ele mentul de criză: deplasări de populație survenite în urma războaielor și revoltelor populare, în urma înrăutățirii bruște a condițiilor economice, politice și climaterice etc. Mai exact, citându-1 pe geograful și etnologul sârb Jovan Cvijić, Gacović con cluzionează că, din perspectivă istorică, migrațiile durează sute de ani, se desfășoară pașnic și trec, în cea mai mare parte, neobservate, prin intermediul acestora modificându-se compoziția etnică a populației anumitor zone din spațiul carpatobalcanic. în continuare, autorul trece în revistă cele mai importante migrații ale populației romanizate/române din spațiul carpato-balcanic, de la retragerea romanilor din Dacia, în anul 271 e.n., din epoca de Ev Mediu timpuriu până în epoca modernă. Pe baza materialului prezentat, automi trage concluzia că procesele migraționiste ale populației romanizate (vlahi sau români) din acest spațiu s-au desfășurat cu o intensitate mai mare sau mai mică încă din perioada antică, precum și în toate momentele de criză. Din acest motiv, nu se poate afirma că migrațiile vreunui grup etnic din această re giune au fost inițiate de-abia în timpul cuceririlor otomane, în
secolele al XIV-lea și al XV-lea, sau în perioada diverselor răscoale și revolte din secolul al XVUI-lea, a războaielor de independență din secolul al XIX-lea, cum se menționează cel mai adesea în literatura de specialitate, populația romanizată și română fiind antrenată în migrații de o intensitate mai slabă sau mai puternică atât mainte, cât și după aceste date.
DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHÁ 513 în capitolul central al cărții, Românizarea sârbilor sau sârbizarea românilor (vlahilor) în Serbia răsăriteană, autorul dezbate pe larg pe marginea tezei potrivit căreia vlahii ar fi sârbi românizați. Autorii care o susțin consideră că, din cauza ata curilor otomanilor și a cuceririi ținuturilor sârbești de către aceștia, sârbii au migrat în valuri succesive către regiunile românești din nordul Dunării (Oltenia, Muntenia, Moldova, Ardeal), întorcându-se de acolo românizați, la sfârșitul secolului al XVII-lea, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, precum și în primele decenii ale celui de-al XIX-lea. Demontând argumentele susținătorilor acestei teorii, Gacović nu este însă tranșant și recunoaște că probabil au existat cazuri individuale de românizare sau sârbizare, acestea făcând însă parte din procesul normal de asimilare. întregul material prezentat are scopul de a demonta teoria conform căreia vlahii sunt sârbi românizați, pe care autorul o consideră doar un paravan pentru politica agresivă de asimilare a românilor (vlahilor). în a doua parte a acestui capitol, autorul analizează stereotipurile despre vlahi, precum și chestiunea asimilării lor prin intermediul ar matei, administrației, școlii și bisericii, începând cu Regatul Serbiei și până în zilele noastre. După prezentarea acestui material impresionant, a unor documente în facsimil și după o analiză detaliată a chestiunii, autorul îi lasă pe cititori să tragă singuri con cluziile privind asimilarea românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană. Acest capitol dorește să
dea o replică Consiliului Național al Vlahilor din Serbia, care a aprobat recent standardizarea limbii vlahe, ignorând, după părerea autorului, documentele istorice și argumentația specialiștilor referitoare la legătura dintre limba română și graiurile vlahe. Prin urmare, în capitolul următor, Este oare limba maternă a românilor (vlahilor) Serbiei răsăritene „ limba vlahă“?, autorul prezintă o serie de dovezi care sprijină ideea că graiurile vorbite în estul Serbiei reprezintă, din punct de vedere strict lingvistic, subdialecte ale limbii române, vlaški jezik fiind doar denumirea populară a acestor graiuri. Autorul subliniază sinonimia între denumirile interne ale acestor graiuri (rumâneșce, l’imba rumânască) și cele ex terne (vlaški, vlaški jezik), pentru a oferi mai apoi cititorilor o istorie bine docu mentată a limbii române. O atenție sporită este acordată situației actuale a limbii materne a vlahilor, diglosiei și celorlalte procese care accelerează dispariția limbii și adoptarea limbii sârbe. Pentru a ilustra toate acestea, pe lângă bibliografia de specialitate, Slavoljub Gacović apelează și la bloguri, emisiuni tv și texte jurnalistice despre și în română/vlahă. De asemenea, capitolul conține și o privire de ansamblu asupra sistemelor ortografice de transcriere a acestor graiuri, utilizate în diferite articole și publicații monografice apărute începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, până la sistemul ortografic acceptat de Consiliul Național al Vlahilor, în 2012, în varianta latină și chirilică. Autorul consideră că inflația soluțiilor ortogra fice este
de vină pentru degradarea transcrierii materialului folcloric, etnomuzico logie și dialectologie românesc din spațiul Serbiei răsăritene și propune adoptarea regulilor fonetice internaționale de transcriere. în ultimul capitol, Despre recensămintele și mimicria românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană, autorul prezintă rezultatele recensămintelor care au avut loc dea lungul timpului în Regatul Serbiei, Regatul Iugoslaviei, Iugoslavia, Serbia și Muntenegru și, în final, Serbia, trăgând concluzia că dinamica numărului de români
514 DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHĂ (vlahi) până la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul celui de-al XX-lea a avut o tendință crescătoare, mai ales până în 1900. Problema variațiilor extreme ale numărului de vlahi declarați, de la recensământ la recensământ, a devenit evidentă de-abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Autorul observă, de asemenea, și disproporția dintre numărul de vlahi declarați și cel al persoanelor cu limba maternă vlaha. Explicațiile detaliate ale contextului istoric și social în care s-au desfășurat aceste recensăminte, precum și ale politicii statale a vremii, contribuie la înțelegerea mai bună a rezultatelor acestora. Autorul urmărește variațiile numărului de români/vlahi din Serbia răsăriteană, de la primele menționări în defterele turcești până la ultimul recensământ din Serbia (2012), precum și oscilațiile românofonilor între a se declara vlahi sau români. Gacović încheie acest capitol cu cuvintele socio logului Nada Raduški, care consideră că „pe viitor politicile minoritare bazate pe respectarea particularităților individuale vor depinde de dezvoltarea proceselor democratice și de înființarea instituțiilor democratice, ce trebuie să sprijine respec tarea drepturilor omului și minorităților într-o societate multiculturală. (.) Modelul asimilator trebuie înlocuit cu pluralismul cultural care sprijină minoritățile să își mențină particularitățile etnice, religioase și culturale, ceea ce nu exclude necesi tatea integrării lor în comunitate“. în primul rând, trebuie să spunem că principalul merit al acestei cărți este acela
de a oferi răspunsuri la multe întrebări de actualitate pe care comunitatea românofonă din Serbia răsăriteană și-le pune astăzi, în contextul celor mai recente eveni mente socio-politice din societatea sârbească. Spre deosebire de primele patru vo lume din Opere alese despre istoria vlahilor din Serbia răsăriteană în cinci volume, care s-au ocupat exclusiv cu perioada veche a acestei comunități (istorie, istoria limbii, mențiuni ale românilor/vlahilor în documentele vechi etc.), acest ultim volum are scopul de a articula imaginea contemporană a comunității timocene și a limbii pe care membrii acesteia o vorbesc. Ceea ce nu este deloc ușor, deoarece „chestiunea timoceană“ este încă o problemă spinoasă, iar autorii care scriu despre ea nu găsesc în toate cazurile tonul adecvat și distanța necesară. în ceea ce privește distanța, trebuie spus că Slavoljub Gacović scrie din poziția incomodă a dublului insider, concept introdus de antropologul sârb Slobodan Naumović. Mai exact, pe de о parte, autorul aparține comunității despre care scrie, ceea ce înseamnă că se identifică, mai mult sau mai puțin conștient, cu obiectul studiului său, iar pe de cealaltă parte, în același timp aparține subgrupului de spe cialiști al căror scop este de a analiza și consolida identitatea și interesele comu nității, precum și de a le apăra cu argumente, când acestea sunt puse sub semnul întrebării. Ca membru și protector al comunității, dublul insider va reacționa dacă aceasta este adusă într-o poziție de inferioritate culturală sau de alt tip. Slavoljub Gacović reușește însă să depășească toate
obstacolele pe care poziția din care scrie le presupune și să ofere cititorului o radiografie a comunității și limbii române/vlahe din Timoc, precum și a ideologiilor care le-au însoțit de-a lungul vremii. Este impre sionantă ușurința cu care autorul „navighează“ prin perioade istorice și discipline științifice, precum și melanjul de informație de ultimă oră și cele mai vechi docu mente, stil științific concis și ironie tăioasă, obiectivitatea observatorului neutru al
DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHĂ 515 fenomenelor și subiectivitatea membrului comunității, gândire critică și compa siune pentru propria comunitate. Stilul ușor de recunoscut din lucrările anterioare, cu titluri provocatoare și un ton angajat, transformă această carte într-o lectură plă cută, bazată însă pe cercetări solide și documente originale. Cum recunoaște însuși autorul, acest volum nu ar fi văzut lumina tiparului în lipsa operelor sau afirmațiilor persoanelor și autorilor ale căror păreri le combate. Gacović le mulțumește și acestora, dat fiind că l-au inspirat să scrie această carte. Chiar dacă volumul este conceput ca răspuns la două teze pe care autorul le consideră inexacte și inacceptabile, acesta se poate citi și ca o operă independentă, care apropie publicului sârb istoria poporului român și a comunității vlahe, explicând astfel feno menele actuale din această regiune. Bazată pe documente de arhivă, pe literatura de specialitate din domeniul istoriei, arheologiei, lingvisticii și istoriei limbii, precum și pe informații de ultimă oră privitoare la politica minoritară din Serbia răsăriteană și pe rezultatele propriilor cercetări de teren, volumul are evidente calități științifice, însă prezintă interes și pentru publicul larg, datorită stilului clar și concis. Ținând cont de toate cele afirmate mai sus, am onoarea și plăcerea de a recomanda pentru publicare volumul De la sârbii românizați la limba vlahă. Despre originea și patria, migrațiile, sârbizarea și asimilarea, limba maternă și recensămintele ro mânilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană, semnat
de Slavoljub Gacović. Belgrad, 12.09.2016 dr. Annemarie Sorescu-Marinković |
| adam_txt |
CUPRINS I CUPRINS. PREFAȚĂ O CARTE ERUDITĂ DESPRE ROMÂNI ÎNSTRĂINAȚI (IOAN-AUREL POP). V STUDIU INTRODUCTIV LATINITATEA ORIENTALĂ ROMÂNII DIN TIMOC - PARTE A ROMÂNITÂȚII RĂSĂRITENE CARE SE RESTRÂNGE (DAN DUNGACIU) . IX NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI (VIORELLA MANOLACHE). XXXV PRECIZĂRILE AUTORULUI. CUVÂNT ÎNAINTE. . Așezare și populație. Teme și întinderea temporală. . Scopuri și rezultate. Abordare metodologică. DESPRE ORIGINILE ȘI PATRIA ROMÂNILOR (VLAHILOR). 7 11 11 11 12 13 15 Istoricii și filosofii moderni și contemporani despre originile și patria românilor (vlahilor). 16 Patria românilor (vlahilor) a apărut în arealul dintre Carpați și Stara pianina. 39 Sermisieni,
moesii, dacii, besii, geți. 41 Vlahii. 48 MIGRAȚIILE ROMÂNILOR (VLAHILOR) ÎN INCINTA SPAȚIULUI CARPATO-BALCANIC. VLAHIZAREA (ROMÂNIZAREA) SÂRBILOR SAU SÂRBIZAREA ROMÂNILOR (VLAHILOR) SERBIEI ESTICE . 63 113 Despre românizarea (vlahizarea) sârbilor și alte probleme. 114 Exemple individuale de vlahizare și sârbizare. 156 Vlahizarea. 156 Românizarea. 175 Sârbizarea și vlahizarea. 177 Sârbizarea. 182 Sârbizarea și asimilarea românilor (vlahilor) pe calea armatei, administrației, școlii și bisericii. 194
II DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHĂ Sârbizarea și asimilarea pe calea armatei. Sărbizarea și asimilarea pe calea administrației. Sârbizarea și asimilarea pe calea școlii. Sârbizarea și asimilarea pe calea bisericii. DOSARUL DOCUMENTELOR. 195 198 225 234 258 OARE ESTE LIMBA MATERNĂ A ROMÂNILOR (VLAHILOR) DIN SERBIA DE RĂSĂRIT LIMBA „VLAHĂ“?. 295 Ce scriu cercetătorii sârbi și străini despre graiurile românilor (vlahilor) din Serbia de Răsărit. 298 Ortografii neadecvate ale graiurilor românești din Serbia Estică. 321 Ortografia. 326 Etnologii iugoslavi nu conduc graiurile românești (vlahe) din Serbia estică. 350 Influența graiurilor românești (vlahe) asupra graiurilor prizreno-timocean și kosovo-resavean. 363 Influența graiurilor românești (vlahe) asupra graiului prizreno-timocean . 364 Influența graiurilor românești (vlahe) asupra graiului kosovo-resavean. 370
TABELE. 373 387 De la primele menționări până la lefterele recensămintelor turcești . 387 De la lefterele recensămintelor turcești până la așa-zisul recensământ al lui Najperg. 389 De la recensământul haraciului din regiunile Krajina și Ključ din 1740/41 până la recensământul din 1839 . 393 Recensământul populației din anii 1846, 1850 și 1859 . 400 Recensământul populației din anul 1866. 401 Recensământul populației din anul 1884 până 1910. 402 Recensământul populației din anii 1921 și 1931. 407 Recensământul populației din anul 1948până în2011. 418 Județul Braničevo 1948 . 426 Județul Pomoravlie 1948. 427 Județul Bor 1948. 427 Județul Zaječar 1948.
428 Județul Braničevo 1953 . 429 Județul Pomoravlie 1953. 430 Județul Bor 1953. 431 Județul Zaječar 1953. 431 Județul Braničevo 1961 . 436 Județul Pomoravlie 1961. 436 Județul Bor 1961 . 437 Județul Zaječar 1961 . 437 Județul Braničevo 1971. 441 Județul Pomoravlie 1971. 442 Județul Bor 1971 . 442 Județul Zaječar 1971 . 443 DESPRE RECENZAREA ROMÂNILOR (VLAHILOR) DIN SERBIA ESTICĂ.
DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHÁ III Județul Braničevo 1981 . 444 Județul Pomoravlie 1981. 445 Județul Bor 1981. 445 Județul Zaječar 1981 . 446 Județul Braničevo 1991 . 447 Județul Pomoravlie 1991. 448 Județul Bor 1991 . 448 Județul Zaječar 1991 . 449 Județul Braničevo 2002 . 450 Județul Pomoravlie 2002 . 452 Județul Bor 2002 . 453 Județul Zaječar 2002. 455 Județul Braničevo 2011. 456 Județul Pomoravlie
2011. 458 Județul Bor 2011. 458 Județul Zaječar 2011 . 460 Prezentarea tabelară a localităților românești (vlahe) cu populația recenzată de origine română (vlahă) în județul Braničevo în 2011 . 462 Prezentarea tabelară a localităților românești (vlahe) cu populația recenzată de origine română (vlahă) în județul Pomorava în 2011 . 464 Prezentarea tabelară a localităților românești (vlahe) cu populația recenzată de origine română (vlahă) în județul Bor în 2011 . 465 Prezentarea tabelară a localităților românești (vlahe) cu populația recenzată de origine română (vlahă) în județul Zaječar în 2011 . 467 Veliki Jasenovac - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 469 Gradskovo - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 469 Hálovo - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 470 Zlot- Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 470 Podgorac - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 470 Neresnica - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 470 Ranovac - Românii 1921 și românii
și vlasii 2011. 470 Rudna Glava - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 470 Laznica - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 470 Isakovo - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 471 Jasikovo - Românii 1921 și românii și vlasii 2011 . 471 Beljajka - Românii 1921 și românii și vlasii 2011. 471 Tabelul lui Draškić I. 472 Tabelul lui Draškić II. 472 CARE SUNT ȘANSELE. 473 THE OUTLOOK. 475 WIE SIND DIE CHANCEN. 477 QUELLES SONT LES PERSPECTIVES. 479 IZVOARE ȘI BIBLIOGRAFIA. 481 RECENZIA DR. ANNEMARIE SORESCU-MARINKOV1Ć. 511
Dr. Annemarie Sorescu-Marinković Cercetător științific gr. II Institutul de Studii Balcanice, Belgrad Academia Sârbă de Științe și Arte RECENZIA volumului De la sârbii românizați la limba vlahă. Despre originea și patria, migrațiile, sârbizarea și asimilarea, limba maternă și recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană [Od povlašenih Srba do vlaškog jezika. O poreklu i postojbini, о seobama, o srbizaciji i asimilaciji, o maternjem jeziku i о popisima Rumuna (Vlaha) istočne Srbije], de Slavolj ub Gacović Ultimul volum publicat de Slavoljub Gacović, De la sârbii românizați la limba vlahă. Despre originea și patria, migrațiile, sârbizarea și asimilarea, limba ma ternă și recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană, reprezintă cel de-al cincilea tom al ediției Opere alese despre istoria vlahilor din Serbia răsări teană în cinci volume. Primele patru sunt titluri republicate (7. Baze neslave în oiconimia Pașalâcului de Vidin în secolele al XV-lea și alXVI-lea; 2. De la romani și latină la românii din Timoc și română՛, 3. Vlahii în documentele Arhivei Istorice din Zaječar și 4. Unde au dispărut românii lui Tihomir Đorđevic), cel de-al cincilea volum văzând acum pentru prima dată lumina tiparului. După cum o spune și titlul și după cum explică autorul în Cuvântul înainte, cartea de față dorește să ofere o replică diverșilor autori care, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, au propagat teza potrivit căreia vlahii nu sunt altceva decât sârbi românizați, precum și membrilor Consiliului Național al Vlahilor din Serbia, care astăzi susțin că vlaha este o
limbă de sine stătătoare, nu un subdialect al limbii române. Respingând aceste două teze cu o argumentație solidă și un aparat științific bine pus la punct, cartea lui Slavoljub Gacović prezintă istoria poporului și a limbii române, de la începuturi până astăzi, cu aplecare asupra românilor din Timoc. Volumul este împărțit în cinci mari capitole: 1) Despre originea și patria româ nilor (vlahilor), 2) Motivele migrațiilor românilor (vlahilor) în arealul delimitat de Munții Carpați și Stara Pianina, 3) Românizarea sârbilor sau sârbizarea românilor (vlahilor) în Serbia răsăriteană, 4) Este oare limba maternă a românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană „limba vlahă“? și 5) Despre recensămintele și mimicria ro-
512 DE LA SÂRBII VLAHIZAȚ1 LA LIMBA VLAHĂ manilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană. Fiecare dintre aceste cinci capitole este conceput astfel încât să clarifice o parte a răspunsului la întrebarea: „Sunt cu ade vărat vlahii sârbi românizați?“, pentru ca la final cititorul să poată formula singur răspunsul. In primul capitol, Despre originea și patria românilor (vlahilor), Slavoljub Gacović atinge una din cele mai spinoase chestiuni istorice și lingvistice ale Balcanilor, și anume locul exact de origine a românilor. Chiar dacă este indubitabil faptul că românii sunt urmașii populației romanizate care a rezistat invaziilor slave, nu este la fel de limpede în ce zonă s-a format poporul român. Mai exact, unii autori sunt de părere că poporul român a luat naștere la nord de Dunăre, în timp ce alții consideră că leagănul poporului român trebuie căutat la sud de marele fluviu. în acest capitol autorul oferă o privire de ansamblu a lucrărilor de istorie, arheologie și filologie, publicate începând cu secolul al XVI-lea până în prezent, care au susți nut cele două păreri contradictorii: pe de o parte, că poporul român (vlah) a luat naș tere pe teritoriul României de astăzi, la nord de Dunăre, iar pe de altă parte, că leagănul poporului român (vlah) este Peninsula Balcanică, mai exact sudul Dunării. Autorul prezintă detaliat operele autorilor români și sârbi, dar și ale cercetătorilor străini susținători ai celor două teorii, precum și pe cele ale puținilor specialiști care consideră că poporul român s-a format în aceeași vreme de ambele părți ale Dunării. La sfârșitul acestei
analize detaliate, Gacović își prezintă părerea proprie, și anume că poporul român (vlah) s-a format în același timp la nord și la sud de Dunăre, în întreaga Peninsulă Balcanică. Al doilea capitol, Motivele migrațiilor românilor (vlahilor) în arealul delimitat de Munții Carpați și Stara Pianina, clarifică conceptul migrație, punând sub semnul întrebării semnificația modernă a cuvântului, care pune accentul exclusiv pe ele mentul de criză: deplasări de populație survenite în urma războaielor și revoltelor populare, în urma înrăutățirii bruște a condițiilor economice, politice și climaterice etc. Mai exact, citându-1 pe geograful și etnologul sârb Jovan Cvijić, Gacović con cluzionează că, din perspectivă istorică, migrațiile durează sute de ani, se desfășoară pașnic și trec, în cea mai mare parte, neobservate, prin intermediul acestora modificându-se compoziția etnică a populației anumitor zone din spațiul carpatobalcanic. în continuare, autorul trece în revistă cele mai importante migrații ale populației romanizate/române din spațiul carpato-balcanic, de la retragerea romanilor din Dacia, în anul 271 e.n., din epoca de Ev Mediu timpuriu până în epoca modernă. Pe baza materialului prezentat, automi trage concluzia că procesele migraționiste ale populației romanizate (vlahi sau români) din acest spațiu s-au desfășurat cu o intensitate mai mare sau mai mică încă din perioada antică, precum și în toate momentele de criză. Din acest motiv, nu se poate afirma că migrațiile vreunui grup etnic din această re giune au fost inițiate de-abia în timpul cuceririlor otomane, în
secolele al XIV-lea și al XV-lea, sau în perioada diverselor răscoale și revolte din secolul al XVUI-lea, a războaielor de independență din secolul al XIX-lea, cum se menționează cel mai adesea în literatura de specialitate, populația romanizată și română fiind antrenată în migrații de o intensitate mai slabă sau mai puternică atât mainte, cât și după aceste date.
DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHÁ 513 în capitolul central al cărții, Românizarea sârbilor sau sârbizarea românilor (vlahilor) în Serbia răsăriteană, autorul dezbate pe larg pe marginea tezei potrivit căreia vlahii ar fi sârbi românizați. Autorii care o susțin consideră că, din cauza ata curilor otomanilor și a cuceririi ținuturilor sârbești de către aceștia, sârbii au migrat în valuri succesive către regiunile românești din nordul Dunării (Oltenia, Muntenia, Moldova, Ardeal), întorcându-se de acolo românizați, la sfârșitul secolului al XVII-lea, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, precum și în primele decenii ale celui de-al XIX-lea. Demontând argumentele susținătorilor acestei teorii, Gacović nu este însă tranșant și recunoaște că probabil au existat cazuri individuale de românizare sau sârbizare, acestea făcând însă parte din procesul normal de asimilare. întregul material prezentat are scopul de a demonta teoria conform căreia vlahii sunt sârbi românizați, pe care autorul o consideră doar un paravan pentru politica agresivă de asimilare a românilor (vlahilor). în a doua parte a acestui capitol, autorul analizează stereotipurile despre vlahi, precum și chestiunea asimilării lor prin intermediul ar matei, administrației, școlii și bisericii, începând cu Regatul Serbiei și până în zilele noastre. După prezentarea acestui material impresionant, a unor documente în facsimil și după o analiză detaliată a chestiunii, autorul îi lasă pe cititori să tragă singuri con cluziile privind asimilarea românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană. Acest capitol dorește să
dea o replică Consiliului Național al Vlahilor din Serbia, care a aprobat recent standardizarea limbii vlahe, ignorând, după părerea autorului, documentele istorice și argumentația specialiștilor referitoare la legătura dintre limba română și graiurile vlahe. Prin urmare, în capitolul următor, Este oare limba maternă a românilor (vlahilor) Serbiei răsăritene „ limba vlahă“?, autorul prezintă o serie de dovezi care sprijină ideea că graiurile vorbite în estul Serbiei reprezintă, din punct de vedere strict lingvistic, subdialecte ale limbii române, vlaški jezik fiind doar denumirea populară a acestor graiuri. Autorul subliniază sinonimia între denumirile interne ale acestor graiuri (rumâneșce, l’imba rumânască) și cele ex terne (vlaški, vlaški jezik), pentru a oferi mai apoi cititorilor o istorie bine docu mentată a limbii române. O atenție sporită este acordată situației actuale a limbii materne a vlahilor, diglosiei și celorlalte procese care accelerează dispariția limbii și adoptarea limbii sârbe. Pentru a ilustra toate acestea, pe lângă bibliografia de specialitate, Slavoljub Gacović apelează și la bloguri, emisiuni tv și texte jurnalistice despre și în română/vlahă. De asemenea, capitolul conține și o privire de ansamblu asupra sistemelor ortografice de transcriere a acestor graiuri, utilizate în diferite articole și publicații monografice apărute începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, până la sistemul ortografic acceptat de Consiliul Național al Vlahilor, în 2012, în varianta latină și chirilică. Autorul consideră că inflația soluțiilor ortogra fice este
de vină pentru degradarea transcrierii materialului folcloric, etnomuzico logie și dialectologie românesc din spațiul Serbiei răsăritene și propune adoptarea regulilor fonetice internaționale de transcriere. în ultimul capitol, Despre recensămintele și mimicria românilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană, autorul prezintă rezultatele recensămintelor care au avut loc dea lungul timpului în Regatul Serbiei, Regatul Iugoslaviei, Iugoslavia, Serbia și Muntenegru și, în final, Serbia, trăgând concluzia că dinamica numărului de români
514 DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHĂ (vlahi) până la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul celui de-al XX-lea a avut o tendință crescătoare, mai ales până în 1900. Problema variațiilor extreme ale numărului de vlahi declarați, de la recensământ la recensământ, a devenit evidentă de-abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Autorul observă, de asemenea, și disproporția dintre numărul de vlahi declarați și cel al persoanelor cu limba maternă vlaha. Explicațiile detaliate ale contextului istoric și social în care s-au desfășurat aceste recensăminte, precum și ale politicii statale a vremii, contribuie la înțelegerea mai bună a rezultatelor acestora. Autorul urmărește variațiile numărului de români/vlahi din Serbia răsăriteană, de la primele menționări în defterele turcești până la ultimul recensământ din Serbia (2012), precum și oscilațiile românofonilor între a se declara vlahi sau români. Gacović încheie acest capitol cu cuvintele socio logului Nada Raduški, care consideră că „pe viitor politicile minoritare bazate pe respectarea particularităților individuale vor depinde de dezvoltarea proceselor democratice și de înființarea instituțiilor democratice, ce trebuie să sprijine respec tarea drepturilor omului și minorităților într-o societate multiculturală. (.) Modelul asimilator trebuie înlocuit cu pluralismul cultural care sprijină minoritățile să își mențină particularitățile etnice, religioase și culturale, ceea ce nu exclude necesi tatea integrării lor în comunitate“. în primul rând, trebuie să spunem că principalul merit al acestei cărți este acela
de a oferi răspunsuri la multe întrebări de actualitate pe care comunitatea românofonă din Serbia răsăriteană și-le pune astăzi, în contextul celor mai recente eveni mente socio-politice din societatea sârbească. Spre deosebire de primele patru vo lume din Opere alese despre istoria vlahilor din Serbia răsăriteană în cinci volume, care s-au ocupat exclusiv cu perioada veche a acestei comunități (istorie, istoria limbii, mențiuni ale românilor/vlahilor în documentele vechi etc.), acest ultim volum are scopul de a articula imaginea contemporană a comunității timocene și a limbii pe care membrii acesteia o vorbesc. Ceea ce nu este deloc ușor, deoarece „chestiunea timoceană“ este încă o problemă spinoasă, iar autorii care scriu despre ea nu găsesc în toate cazurile tonul adecvat și distanța necesară. în ceea ce privește distanța, trebuie spus că Slavoljub Gacović scrie din poziția incomodă a dublului insider, concept introdus de antropologul sârb Slobodan Naumović. Mai exact, pe de о parte, autorul aparține comunității despre care scrie, ceea ce înseamnă că se identifică, mai mult sau mai puțin conștient, cu obiectul studiului său, iar pe de cealaltă parte, în același timp aparține subgrupului de spe cialiști al căror scop este de a analiza și consolida identitatea și interesele comu nității, precum și de a le apăra cu argumente, când acestea sunt puse sub semnul întrebării. Ca membru și protector al comunității, dublul insider va reacționa dacă aceasta este adusă într-o poziție de inferioritate culturală sau de alt tip. Slavoljub Gacović reușește însă să depășească toate
obstacolele pe care poziția din care scrie le presupune și să ofere cititorului o radiografie a comunității și limbii române/vlahe din Timoc, precum și a ideologiilor care le-au însoțit de-a lungul vremii. Este impre sionantă ușurința cu care autorul „navighează“ prin perioade istorice și discipline științifice, precum și melanjul de informație de ultimă oră și cele mai vechi docu mente, stil științific concis și ironie tăioasă, obiectivitatea observatorului neutru al
DE LA SÂRBII VLAHIZAȚI LA LIMBA VLAHĂ 515 fenomenelor și subiectivitatea membrului comunității, gândire critică și compa siune pentru propria comunitate. Stilul ușor de recunoscut din lucrările anterioare, cu titluri provocatoare și un ton angajat, transformă această carte într-o lectură plă cută, bazată însă pe cercetări solide și documente originale. Cum recunoaște însuși autorul, acest volum nu ar fi văzut lumina tiparului în lipsa operelor sau afirmațiilor persoanelor și autorilor ale căror păreri le combate. Gacović le mulțumește și acestora, dat fiind că l-au inspirat să scrie această carte. Chiar dacă volumul este conceput ca răspuns la două teze pe care autorul le consideră inexacte și inacceptabile, acesta se poate citi și ca o operă independentă, care apropie publicului sârb istoria poporului român și a comunității vlahe, explicând astfel feno menele actuale din această regiune. Bazată pe documente de arhivă, pe literatura de specialitate din domeniul istoriei, arheologiei, lingvisticii și istoriei limbii, precum și pe informații de ultimă oră privitoare la politica minoritară din Serbia răsăriteană și pe rezultatele propriilor cercetări de teren, volumul are evidente calități științifice, însă prezintă interes și pentru publicul larg, datorită stilului clar și concis. Ținând cont de toate cele afirmate mai sus, am onoarea și plăcerea de a recomanda pentru publicare volumul De la sârbii românizați la limba vlahă. Despre originea și patria, migrațiile, sârbizarea și asimilarea, limba maternă și recensămintele ro mânilor (vlahilor) din Serbia răsăriteană, semnat
de Slavoljub Gacović. Belgrad, 12.09.2016 dr. Annemarie Sorescu-Marinković |
| any_adam_object | 1 |
| any_adam_object_boolean | 1 |
| author | Gacović, Slavoljub 1956- |
| author2 | Šolkotović, Silvia-Diana 1968- Manolache, Viorella 1981- |
| author2_role | trl edt |
| author2_variant | s d š sdš v m vm |
| author_GND | (DE-588)1031575278 (DE-588)1041788053 (DE-588)1207082406 |
| author_facet | Gacović, Slavoljub 1956- Šolkotović, Silvia-Diana 1968- Manolache, Viorella 1981- |
| author_role | aut |
| author_sort | Gacović, Slavoljub 1956- |
| author_variant | s g sg |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV047633242 |
| ctrlnum | (OCoLC)1304482937 (DE-599)BVBBV047633242 |
| era | Geschichte gnd |
| era_facet | Geschichte |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>00000nam a2200000 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV047633242</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20230328</controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">211209s2020 |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9786068656847</subfield><subfield code="9">978-606-8656-84-7</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1304482937</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV047633242</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield><subfield code="h">srp</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-Re13</subfield><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Gacović, Slavoljub</subfield><subfield code="d">1956-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)1031575278</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="240" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Od povlašenih Srba do vlaškog jezika : o poreklu i postojbini, o seobama, o srbizaciji i asimilaciji, o maternjem jeziku i popisima Rumuna (Vlaha) istočne Srbije</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă</subfield><subfield code="b">despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică</subfield><subfield code="c">Slavoljub Gacović ; traducere din limba sârbă Silvia-Diana Šolkotović, editor Viorella Manolache</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Bucureşti</subfield><subfield code="b">Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu"</subfield><subfield code="c">2020</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">XXXVI, 515 Seiten</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="546" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Zusammenfassung englisch, deutsch, französisch</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Ethnogenese</subfield><subfield code="0">(DE-588)4121225-3</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Assimilation</subfield><subfield code="g">Soziologie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4139304-1</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Muttersprache</subfield><subfield code="0">(DE-588)4040962-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Rumänen</subfield><subfield code="0">(DE-588)4117147-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Serbien</subfield><subfield code="z">Ost</subfield><subfield code="0">(DE-588)4322580-9</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Serbien</subfield><subfield code="z">Ost</subfield><subfield code="0">(DE-588)4322580-9</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Rumänen</subfield><subfield code="0">(DE-588)4117147-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Ethnogenese</subfield><subfield code="0">(DE-588)4121225-3</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Assimilation</subfield><subfield code="g">Soziologie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4139304-1</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="4"><subfield code="a">Muttersprache</subfield><subfield code="0">(DE-588)4040962-4</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="5"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Šolkotović, Silvia-Diana</subfield><subfield code="d">1968-</subfield><subfield code="0">(DE-588)1041788053</subfield><subfield code="4">trl</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Manolache, Viorella</subfield><subfield code="d">1981-</subfield><subfield code="0">(DE-588)1207082406</subfield><subfield code="4">edt</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033017580&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033017580&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Rezension</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20220503</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0903</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">4971</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">305.8009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">305.8009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0903</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">417.7</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0903</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">305.8009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">4971</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">417.7</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">4971</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">417.7</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0903</subfield><subfield code="g">4971</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0903</subfield><subfield code="g">4971</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">417.7</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">305.8009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0903</subfield><subfield code="g">4971</subfield></datafield><datafield tag="943" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033017580</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Serbien Ost (DE-588)4322580-9 gnd |
| geographic_facet | Serbien Ost |
| id | DE-604.BV047633242 |
| illustrated | Not Illustrated |
| index_date | 2024-07-03T18:46:02Z |
| indexdate | 2024-08-29T00:02:59Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9786068656847 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033017580 |
| oclc_num | 1304482937 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-Re13 DE-BY-UBR DE-12 |
| owner_facet | DE-Re13 DE-BY-UBR DE-12 |
| physical | XXXVI, 515 Seiten |
| psigel | BSB_NED_20220503 |
| publishDate | 2020 |
| publishDateSearch | 2020 |
| publishDateSort | 2020 |
| publisher | Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu" |
| record_format | marc |
| spelling | Gacović, Slavoljub 1956- Verfasser (DE-588)1031575278 aut Od povlašenih Srba do vlaškog jezika : o poreklu i postojbini, o seobama, o srbizaciji i asimilaciji, o maternjem jeziku i popisima Rumuna (Vlaha) istočne Srbije De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică Slavoljub Gacović ; traducere din limba sârbă Silvia-Diana Šolkotović, editor Viorella Manolache Bucureşti Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C. Brătianu" 2020 XXXVI, 515 Seiten txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Zusammenfassung englisch, deutsch, französisch Geschichte gnd rswk-swf Ethnogenese (DE-588)4121225-3 gnd rswk-swf Assimilation Soziologie (DE-588)4139304-1 gnd rswk-swf Muttersprache (DE-588)4040962-4 gnd rswk-swf Rumänen (DE-588)4117147-0 gnd rswk-swf Serbien Ost (DE-588)4322580-9 gnd rswk-swf Serbien Ost (DE-588)4322580-9 g Rumänen (DE-588)4117147-0 s Ethnogenese (DE-588)4121225-3 s Assimilation Soziologie (DE-588)4139304-1 s Muttersprache (DE-588)4040962-4 s Geschichte z DE-604 Šolkotović, Silvia-Diana 1968- (DE-588)1041788053 trl Manolache, Viorella 1981- (DE-588)1207082406 edt Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033017580&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033017580&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Rezension |
| spellingShingle | Gacović, Slavoljub 1956- De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică Ethnogenese (DE-588)4121225-3 gnd Assimilation Soziologie (DE-588)4139304-1 gnd Muttersprache (DE-588)4040962-4 gnd Rumänen (DE-588)4117147-0 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4121225-3 (DE-588)4139304-1 (DE-588)4040962-4 (DE-588)4117147-0 (DE-588)4322580-9 |
| title | De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică |
| title_alt | Od povlašenih Srba do vlaškog jezika : o poreklu i postojbini, o seobama, o srbizaciji i asimilaciji, o maternjem jeziku i popisima Rumuna (Vlaha) istočne Srbije |
| title_auth | De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică |
| title_exact_search | De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică |
| title_exact_search_txtP | De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică |
| title_full | De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică Slavoljub Gacović ; traducere din limba sârbă Silvia-Diana Šolkotović, editor Viorella Manolache |
| title_fullStr | De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică Slavoljub Gacović ; traducere din limba sârbă Silvia-Diana Šolkotović, editor Viorella Manolache |
| title_full_unstemmed | De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică Slavoljub Gacović ; traducere din limba sârbă Silvia-Diana Šolkotović, editor Viorella Manolache |
| title_short | De la sârbii vlahizaţi la limba vlahă |
| title_sort | de la sarbii vlahizati la limba vlaha despre originea si patria natala despre migratii despre sarbizare si asimilare despre limba materna si despre recensamintele romanilor vlahilor din serbia estica |
| title_sub | despre originea şi patria natală, despre migraţii, despre sârbizare şi asimilare, despre limba maternă şi despre recensămintele românilor (vlahilor) din Serbia estică |
| topic | Ethnogenese (DE-588)4121225-3 gnd Assimilation Soziologie (DE-588)4139304-1 gnd Muttersprache (DE-588)4040962-4 gnd Rumänen (DE-588)4117147-0 gnd |
| topic_facet | Ethnogenese Assimilation Soziologie Muttersprache Rumänen Serbien Ost |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033017580&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033017580&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT gacovicslavoljub odpovlasenihsrbadovlaskogjezikaoporekluipostojbinioseobamaosrbizacijiiasimilacijiomaternjemjezikuipopisimarumunavlahaistocnesrbije AT solkotovicsilviadiana odpovlasenihsrbadovlaskogjezikaoporekluipostojbinioseobamaosrbizacijiiasimilacijiomaternjemjezikuipopisimarumunavlahaistocnesrbije AT manolacheviorella odpovlasenihsrbadovlaskogjezikaoporekluipostojbinioseobamaosrbizacijiiasimilacijiomaternjemjezikuipopisimarumunavlahaistocnesrbije AT gacovicslavoljub delasarbiivlahizatilalimbavlahadespreorigineasipatrianataladespremigratiidespresarbizaresiasimilaredesprelimbamaternasidesprerecensaminteleromanilorvlahilordinserbiaestica AT solkotovicsilviadiana delasarbiivlahizatilalimbavlahadespreorigineasipatrianataladespremigratiidespresarbizaresiasimilaredesprelimbamaternasidesprerecensaminteleromanilorvlahilordinserbiaestica AT manolacheviorella delasarbiivlahizatilalimbavlahadespreorigineasipatrianataladespremigratiidespresarbizaresiasimilaredesprelimbamaternasidesprerecensaminteleromanilorvlahilordinserbiaestica |