Opere: [3 vol.] 2 Cursuri universitare. 2
Gespeichert in:
| 1. Verfasser: | |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Bucureşti
Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă
2020
|
| Schriftenreihe: | Colecţia Opere fundamentale
Colecţia Opere fundamentale |
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis |
| Beschreibung: | Auf der Rückseite der Titelseite, im Impressum, wird 2019 als Erscheinungsjahr genannt. |
| Beschreibung: | 1168 Seiten |
| ISBN: | 9786065552760 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 cc4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV047059224 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20210129 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 201211s2020 |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9786065552760 |9 978-606-555-276-0 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1226705904 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV047059224 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
| 100 | 1 | |a Ionescu, Nae |d 1890-1940 |e Verfasser |0 (DE-588)118555715 |4 aut | |
| 240 | 1 | 0 | |a Werke |
| 245 | 1 | 0 | |a Opere |b [3 vol.] |n 2 |p Cursuri universitare. 2 |c Nae Ionescu ; ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea ; postfaţă de Eugen Simion |
| 264 | 1 | |a Bucureşti |b Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă |c 2020 | |
| 300 | |a 1168 Seiten | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 490 | 0 | |a Colecţia Opere fundamentale | |
| 490 | 0 | |a Colecţia Opere fundamentale | |
| 500 | |a Auf der Rückseite der Titelseite, im Impressum, wird 2019 als Erscheinungsjahr genannt. | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte 1929-1938 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Metaphysik |0 (DE-588)4038936-4 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Logik |0 (DE-588)4036202-4 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Philosophie |0 (DE-588)4045791-6 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 655 | 7 | |0 (DE-588)4143413-4 |a Aufsatzsammlung |2 gnd-content | |
| 689 | 0 | 0 | |a Philosophie |0 (DE-588)4045791-6 |D s |
| 689 | 0 | 1 | |a Logik |0 (DE-588)4036202-4 |D s |
| 689 | 0 | 2 | |a Metaphysik |0 (DE-588)4038936-4 |D s |
| 689 | 0 | 3 | |a Geschichte 1929-1938 |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Diaconu, Marin |d 1973- |0 (DE-588)1208013556 |4 win | |
| 700 | 1 | |a Mezdrea, Dora |d 1959- |0 (DE-588)13333712X |4 win | |
| 773 | 0 | 8 | |w (DE-604)BV047059204 |g 2 |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032466428&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20210129 | |
| 942 | 1 | 1 | |c 001.09 |e 22/bsb |f 09042 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 001.09 |e 22/bsb |f 09043 |g 498 |
| 943 | 1 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032466428 | |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1810687512631312384 |
|---|---|
| adam_text |
CUPRINSUL CURS DE ISTORIE A LOGICEI 1929-1930 I. Cauzalitate eficientă sau tipologie?. 1. Necesitatea didactică a Cursului de istorie a logicei. 2. Concepţia dinamistă a istoriei. 3. Paralogismi hegelianismului: timpul generator al evenimentelor. 4. Corelaţia evenimentelor în timp. Sensul expresiei: „semnele vremii” . 5. Descrierea şi tipologia în istorie . 6. Tipologie în istoria logicei. II. Perioadele în istoria logicei. 1. Problema prelegerii precedente. 2. Orice clasificare închide un element subiectiv . 3. Clasificarea istoriei universale şi clasificarea istoriei filosofiei . 4. Caracterul arbitrar al epocilor din istoria filosofiei . . 5. Renaşterea, linie de demarcaţie în istoria culturii în genere şi în istoria logicei. 6. Vremea noastră, a doua linie de demarcaţie în istoria omenirii. 7 7 8 9 11 14 16 19 19 20 21 22 24 29
1144 CUPRINS III. „Lumea veche” şi „lumea nouă”. Spiritualitatea lor . 1. întrepătrunderea epocilor istorice. 2. Teocentrismul „lumii vechi”. 3. Antropocentrismul „lumii noi”. 4. Orientarea metafizică a „lumii vechi” şi orientarea ştiinţifică a „lumii noi”. ГѴ. Tipuri de viaţă spirituală şi tipuri de cultură. 1. „Lumea veche” şi „lumea nouă”, forme caracteristice de viaţă spirituală. 2. Elementele constitutive ale vieţii spirituale. 3. Problema culturii şi problema salvării. 4. Forme tipice de viaţă spirituală şi tipuri de cultură: romantism, clasicism şi baroc. V. îndreptăţirea istoriei logicei . 1. Obiectul Cursulm de istorie a logicei: ; istorie a concepţiilor asupra logicei. 2. Tipuri de logică . 3. Tipuri de logicieni. . 4. Caracterul social al „gândirii formulate” face posibile tipurile de logică şi de logicieni . 5. „Logica pură” este un concept şi nu o realitate. Elementele „impure” sunt revelante pentru determinarea tipurilor de logică şi de logicieni VI. Apariţia preocupării formale: sofistica. 1. Condiţiile de existenţă ale activităţii filosofice . 2. Atitudinea ştiinţifică şi atitudinea filosofică. 3. Opoziţia obiect - subiect: resort al activităţii
filosofice. 4. Ivirea preocupării formale: sofistica. 5. Interesul formal dialectic al sofiştilor. 6. Poziţia formală a sofiştilor: bază a problematicei logice . 31 31 36 37 40 45 45 47 52 53 58 58 60 63 65 67 71 71 73 75 77 78 81
CUPRINS 1145 VII. Logica socratică . 84 1. Contradicţia internă a sofisticei . 84 2. Centrul gândirii socratice: stabilirea elementelor permanente ale gândirii . 87 3. Problemele socratice: maieutica, artăa definiţiei 89 4. Conceptul. 90 5. Principiul identităţii . 91 6. Caracterul substanţialist şi staticist al logicei socratice . 94 VIII. Logica lui Platon. 96 1. Poziţia socratică . . . . 96 2. Problemele logicei lui Platon: teoria ideilor, ieşită din substanţializarea conceptului. 99 3. Obiectul şi ideea stau în raport de ratio essendi . 103 4. Ideea platonică corespunde ipotezei din logică . 103 5. Metode de verificare: reducerea la absurd. 105 6. Metoda diviziunii .107 7. Caracterul static contemplativ şi substanţialist al platonismului . 108 IX. Logica lui Aristotel: conceptul şi judecata.110 1. Afirmaţii greşite despre logica lui Aristotel: sistem definitiv . 110 2. Sistem de logică pur formală. 112 3. Teoria conceptului la Aristotel. 114 4. Conceptul, corespondent al substanţei, punct de plecare în procesul logic de cunoaştere . 116 5. Predicaţia, tipul judecăţii aristotelice
.117 X. Logica aristotelică: teoria raţionamentului. 120 1. Dovedirea adevărului, scop principal al logicei lui Aristotel. 120 2. Raţionamentul apodictic. 121 3. Raţionamentul epagogic. 123
1146 CUPRINS 4. Inducţia aristotelică şi inducţia modernă .124 5. Nesiguranţa cunoştinţei epagogice (inductive) . . 125 6. Logica aristotelică, ştiinţă de demonstraţie şi nu de descoperire a adevărului . 127 7. Raţionamentul, instrument de transmitere a adevărului, dat şi garantat prin intuiţie . 129 XI. Logica stoică.131 1. Sfârşitul perioadei metafizice a logicei greceşti . . 131 2. Ivirea tendinţelor formaliste: stoicismul. Teoria stoică a formeiipoteticea silogismului 132 3. Conceptele stoice: lecta . 135 4. Cele trei supoziţii: reală, logică, gramaticală . 137 5. Critica logicei stoice: operaţiile logice depăşesc domeniul conceptelor.139 6. Urme de preocupări materiale în logica stoică: lecta necomplete şi lectacomplete. 141 XII. Logica scolastică.144 1. Originele răsăritene ale scolasticei. 144 2. Absenţa preocupării formale în scolastică. Frecvenţa utilizării formelor schematice de gândire . 147 3. Formalismul logic apare odată cu nominalismul, la sfârşitul scolasticei. 150 4. Scolastica încheie prima perioadă din istoria logicei. 153 XIII. Noua orientare spirituală a Renaşterii. 155 1. Caracteristica Renaşterii: antropocentrism
subiectivist . 155 2. Originile lui istorice .158 3. Practicism.160 4. Antropocentrismul anonim alcreştinismului . 160 5. Personalismul modern . 161
CUPRINS 1147 6. Logica Renaşterii: judecata, element central în mecanismul logic. Faptul, obiect de constatare prin judecată .163 7. Caracterul inventiv al logicei modeme. 165 XIV. Tendinţe matematizante în logica modernă . 167 1. Matematica, ştiinţă simplă, sigură, obiectivă, perfectă şi definitivă.167 2. Matematica, idealul tuturor ştiinţelor.170 3. Matematica logicei .172 4. Unitate matematică şi unitate logică. Confuzia dintre ele a făcut posibilă identificarea logicei cu matematica.174 5. Calcul şi invenţiune. Confuzia lor a prilejuit matematizarea logicii. 176 XV. Leibniz: între substanţialism şi relaţionism . 178 1. Profilul spiritual al lui Leibniz.178 2. Teza lui B. Russell.179 3. Predicaţie şi relaţie .180 4. Importanţa lui Leibniz în istoria logicei. 182 XVI. Locke şi Hume: nominalizarea logicei.187 1. Poziţia lui Leibniz.187 2. Locke: dizolvarea conceptului . 189 3. Conceptul lockeian, prescurtare a realităţii pe calea abstracţiunii, devine garanţia unei certitudini de fapt .190 4. Hume: dizolvarea legii .193 5. Cauzalitate şi
funcţiune. 196 6. Rezultatul criticei lui Locke şi Hume: nominalizarea logicei. 197 XVII. Kant: reacţiunea împotriva empirismului. 200 1. Poziţia nominalistă a empirismului .200
1148 CUPRINS 2. Reacţiunea kantiană: logica, ştiinţă normativă, care garantează exactitatea gândirii prin . . raportarea ei la legile silogismului şi la principiul noncontradicţiunii . 201 3. Noumen şi fenomen. Lumea fenomenală, planul de funcţionare a gâpdirii logice .204 4. Imposibilitatea de a distinge între realitatea fenomenală şi realitatea de gândire. Fenomenalismul kantian trebuia să ducă la idealismul absolut .206 5. Importanţa lui Kant pentru istoria logicei . 208 XVIII. Consecinţele atitudinii kantiene în logică . 210 1. Poziţia kantiană în logică. 210 2. Consecinţele ei: psihologism . 211 3. Logica absolută: hegelianism . 213 4. Neorealismul şi logistica. 214 5. Logica gnoseologică. 215 6. Logica contemporană: atomismul logic înlăturat de substanţializarea proceselor logice şi hipostazarea lor într-un plan de existenţă propriu şi în tipuri de fapte logice ireductibile . 216 7. Comprehensibilitatea logicei contemporane . 219 XIX. Etape în istoria logicei. 221 1. Atitudinea acestui curs . 221 2. Momente caracteristice în construirea disciplinei logice: logica aristotelică prilejuită de formalismul sofiştilor . 223 3. Logica scolastică, după formalismul bizantin . . 226 4. Logica modernă, după formalismul Renaşterii. 227 XX. Tipuri de logică.232 1. Logică
substanţialistă . 232 2. Logică relaţionistă. .;.237 3. Logică pentru care relaţia însăşi este un obiect . 239
CUPRINS 1149 CURS DE METAFIZICĂ. TEORIA CUNOŞTINŢEI METAFIZICE 2. Cunoaşterea mediată 1929-1930 I. Metafizica şi teoria cunoştinţei . . 245 1. Continuarea Cursului de metafizică.245 2. Teoria cunoştinţei ca metafizică a veacului al XIX-lea . 247 3. Sărăcia spirituală a veacului trecut .250 4. Teoria cunoştinţei metafizice. 252 II. Problematica epistemologică a existenţei. 256 1. Condiţiile logice ale existenţei: necontradictorie şi 256 2. identică. 258 3. Condiţii psihologice: reprezentabilitate. 260 4. Existenţa metafizică: preexistenţa şi alteritatea ei . . 262 5. Independenţa ei .265 III. Categoriile existenţei.267 1. Analiza imaginei, punct de plecare în problema categoriilor de obiecte . 267 2. Obiecte-imagini .269 3. Obiecte ideale. 272 4. Obiecte reale. 275 IV. Problematica metafizică a existenţei: virtual şi actual. 278 1. Problema existenţei: centrul problematicei metafizice.278 2.
Individualul: lume instabilă, pieritoareşi haotică . 279 3. Generalul: principiu de cunoaştere şi de existenţă.280 4. Generalul şi particularul: elemente ontologice constitutive ale existenţei .282
1150 CUPRINS 5. Omul, singura fiinţă în căutarea unui echilibru spiritual. 285 6. Problema mântuirii: trecerea din actual în virtual 287 V. Cauzalitatea ştiinţifică şi problema depăşirii actualului. 290 1. Virtualul, domeniul echilibrului spiritual . 290 2. Cauzalitatea ştiinţifică: raporturi de secvenţă şi corelaţie între fenomene .292 3. Echivocitatea şi irelevanţa cauzalităţii ştiinţifice pentru problema salvării.296 4. Forma metafizică a cauzalităţii: legătura esenţială, univocă şi relevantă.299 VI, Cauzalitatea simbolică şi problema metafizică a depăşirii actualului .301 1. Neeficacitatea cauzalităţii ştiinţifice în metafizică . 301 2. Cauzalitatea metafizică şi postularea, cu ajutorul ei, a lumii virtualului .305 3. Depăşirea actualului cu ajutorul cauzalităţii simbolice (metafizice). 307 VII. Cauzalitatea simbolică în metafizica clasică.311 1. Funcţia metafizică a cauzalităţii simbolice.311 2. Argumentul ontologic. 312 3. Critica lui.313 4. Cauzalitatea simbolică - la baza argumentului ontologic. 315 5. Argumentul cosmologic.317 6.
Obiecţia kantiană. Critica ei . 319 7. Argumentul cosmologic - aplicare a cauzalităţii simbolice .320 VIII. Constanţele ştiinţifice . 323 1. Problema constanţelor: constanţe ştiinţifice şi constanţe metafizice .323
CUPRINS 1151 2. Lege şi normă . 324 3. Obiect şi eveniment .328 4. Lege şi concept . 329 5. Conceptul şi legea: constanţe tehnice.330 6. Problema constanţelor metafizice.332 IX. Constanţe substanţiale: lucru şi substanţă .334 1. Constanţe funcţionale şi constanţe substanţiale . 334 2. Lucru. Obiect şi lucru. 335 3. Lucru şi calitate.336 4. Lucrul, constanţă relativă . 338 5. Substanţa, constanţă absolută. 340 6. Substanţa la Spinoza.342 7. Tema prelegerii: problema epistemologică a substanţei. 343 X. Problema realităţii unei lumi externe.345 1. Realitate şi imagine a realităţii.345 2. Conştienţialismul kantian. 347 3. Solipsismul . 349 4. Obiectivismul epistemologic. 349 5. Metoda analizei logice nu rezolvă problema realităţii. 352 XI. Realitatea lumii externe. 354 1. Metoda intuiţiei directe în problema lumii
externe.354 2. Faptul trăirii descoperă realitatea eului.355 3. Realitatea lumii externe. 359 XII. Problema adevărului.364 1. Cunoştinţă şi realitate. 364 2. Valabilitatea cunoştinţei: problema adevărului . . 365 3. Obiecte şi relaţii în lumea externă.368 4. Obiecte şi relaţii în lumea cunoştinţei.369 5. Originea cunoştinţei false . 371
1152 CUPRINS XIII. Categorii de cunoaştere şi categorii de realitate . 373 1. Cunoaşterea ştiinţifică şi cunoaşterea metafizică 373 2. Cele trei planuri de existenţă: actual, virtual şi epistemologic ■.·.■. 374 3. Categorii de realitate . 376 4. Categorii de cunoaştere şi categorii de realitate . 380 XIV. Problema universului . :. . 383 . 1. Problema universului . . 383 2. Obiecte şi corpuri. Condiţiile de existenţă . a corpurilor în univers .385 3. Relaţii şi forţe. Condiţiile de existenţă a forţelor în univers. 389 4. Gândul: corp sau. forţă? . .392 5. Cele cinci concepte fundamentale ale metafizicei 393 CURS DE ISTORIE A METAFIZICEI 1930-1931 I. Moda în filosofie. 397 1. Moda ca „moment istoric” . 397 2. Moda curentului orientalizam în filosofia românească de astăzi . 399 3. „Momentele istorice” în istoria ştiinţei. 402 4. „Momentele istorice” în istoria metafizicei. 404 5. Depăşirea „momentului istoric” - lege inexorabilă în succesiunea generaţiilor istorice.407 II. Istoria metafizicei ca morfologie a culturilor . 411 1. Istoria metafizicei ca istorie a culturilor.411 2. Culturile nu se înlănţuiesc cauzal, ci se înlocuiesc succesiv . .414 3. Istoria
culturii ca morfologie a culturilor.420 III. Multiplicitatea formelor de viaţă spirituală . 425 1. Multiplicitatea culturilor în timp şi spaţiu. 425
CUPRINS 1153 2. Epoca culturală .427 3. Tipuri fundamentale de viaţă spirituală: metafizic şi ştiinţific . 432 IV. Orientarea metafizică a lumii antice. 434 1. Metafizica - ontologie antropologică izvorâtă din conştiinţa durerii. 434 2. Soluţiile fundamentale la problema durerii: teocentrism şi antropocentrism.438 3. Teocentrismul metafizicei antice.440 V. Orientarea ştiinţifică a lumii moderne . 444 1. Antropocentrismul culturii moderne: realizarea maximului de fericire pe pământ prin eliminarea durerii . 444 2. Consecinţele acestei atitudini: ştiinţă, tehnică, ateism, utilitarism, materialism, pozitivism, individualism.449 3. Demenţa lumii moderne. 452 VI. Metafizica primitivă (1) . 455 1. Câmpul de cercetare al acestui curs.455 2. Şamanismul.459 3. Dualismul metafizicei primitive .461 4. Posibilitatea de comunicare între lumea naturalului şi cea a supranaturalului.463 VII. Metafizica primitivă (2) . 467 1. Jertfa şi semnificaţia ei metafizică .467 2. împărtăşirea şi semnificaţia ei metafizică.
471 3. Metafizica primitivă ca depăşire a concretului şi participare la esenţial. 473 VIII. Metafizica indiană.476 1. Originea ei religioasă. 476
1154 CUPRINS 2. Eliberarea - problema centrală în hinduism . 478 3. Yoga - practică de eliberare. 483 IX. Metafizica persană. Sufismul. 486 1. Dualismul metafizicei persane. 486 2. Sufismul - practică de comuniune cu Dumnezeu .489 3. Dumnezeu în concepţia sufistă: frumuseţe şi iubire . 492 X. Condiţiile metafizicei greceşti. 495 1. Lumea greacă - complex de atitudini.495 2. Spiritualitatea grecească ֊ trăire directă a vieţii . 497 3. Armonia elenă - o prejudecată istorică. 500 4. Lipsa de echilibru spiritual - resortul metafizicei greceşti . 503 CURS DE LOGICĂ GENERALĂ 1934-1935 A. Introducere. Ştiinţa logicei I. Obiectul şi metoda logicei.507 1. Ce este logica? . 507 2. Logistica - direcţie în logica contemporană. 508 3. Obiectul logicei: gândirea formulată. 509 4. Caracteristici ale materialului logicei: obiectivitatea şi dependenţa de spaţio-temporalitate . 509 5. Gândire şi înţelegere . 514 6. Metoda logicei . 517 II. Logica: ştiinţa empirică a gândirii formulate. 518 1. Metoda empirică
. 518 2. Logica - între definitiv şi provizoriu. 519
CUPRINS 1155 3. Adevăr ştiinţific şi experienţă. Obiectivitatea şi relativitatea adevărului ştiinţific. 521 4. Adevăr filosofic, valoare şi echilibru cu lumea. Caracterul absolut şi subiectivitatea adevărului filosofic .524 5. Constituirea logicii ca ştiinţă - plecând de la realitatea gândirii formulate .526 III. Psihologia, teoria cunoştinţei şi logica.528 1. Ştiinţa şi specificitatea obiectului.528 2. Cunoaştere şi cunoştinţă . 529 3. Structura cunoaşterii: eul, cevaşi cunoştinţa. 530 4. Cunoaşterea ca proces. Specificul cunoaşterii psihologice.531 5. Valoarea de adevăr a cunoştinţei. Specificul teoriei cunoştinţei.533 6. Obiectul logic ֊ condiţie pentru cunoaştere . 536 7. Logica - ştiinţă formală. 537 IV. Logica pură şi logica empirică. 539 1. Logica pură şi posibilitatea ei de invenţie .539 2. Metafizica întemeiată pe logică .540 3. Logica are de-a face doar cu probleme logice. 544 4. Gândirea formulată ca instrument de comunicare a gândirii. 545 5. Logica - ştiinţă demonstrativă.546 V. Realitate, gândire şi
cuvânt.548 1. Funcţiunea gândirii formulate. De la realitate la gândire.548 2. Unitatea organică a faptului real - exprimată prin diversitatea cuvintelor.553 3. Natura funcţiunii gândirei formulate. Gândire şi cuvânt .556 4. Concluzie. Categoria de logic . 558
1156 CUPRINS В. Formele gândirii exprimate а. Conceptul VI. Conceptul ca obiect logic . 559 1. Gândire logică şi transmitere a cunoştinţei. 559 2. Relaţia ca realitate de cunoaştere .560 3. Realitatea logică are existenţă logică, este condiţie de existenţă a ceva.562 4. Obiectul logic ca sumă de condiţiuni minime de existenţă. Identitatea. .՛. 566 5. Obiectul logic - instrument de unificare a diversităţii obiectelor empirice. Conceptul şi clasa deobiecte.567 VIL Realitate şi concept. 569 1. Tranzienţia - principala caracteristică a conceptului. 569 2. Concept şi calităţi esenţiale. 570 3. Operaţiunea de abstracţie şi conceptul matematic . 572 4. Caracterul tranzient al conceptului matematic . . 574 5. Conceptul - condiţie limită de existenţă.575 б. Obiect şi concept. în existenţa logică, conceptul preexistă cunoştinţei .577 7. Temeiul imanent al tranzienţei conceptului . 578 VIII. Logica extensivă şi cea calitativă. 581 1. Supleţea cuvântului şi a conceptului. 581 2. Logica extensivă nu este posibilă . 582 3. Logica extensivă a lui Platon. Delimitare.583 4. Grupul de obiecte şi
conceptul.584 5. Logica intensivă a lui Aristotel şi notele conceptului. Delimitare .584 6. Depăşirea aşa-zisei opoziţii Platon - Aristotel. Definiţiunea noastră.586
CUPRINS 1157 7. De la cunoaşterea ştiinţifică la cunoaşterea omenească reală.587 8. Teoria noastră a conceptului, în cadrul logicii generale propriu-zise. 589 IX. Trei concepte: substanţă, relaţie şi funcţiune . 591 1. Logica conţinutului şi logica sferei. Valoarea noţiunii. 591 2. Noţiune, identitate şi relaţie.593 3. Substanţă.596 4. Relaţie.597 5. Funcţiune .600 X. Conţinutul conceptului. Concept hiletic, schematic şi formal.601 1. Conţinutul noţiunii . 601 2. Calitatea obiectului şi notele conceptului. 603 3. Clasificarea conceptelor după conţinut. Concept hiletic . 608 4. Concept schematic .609 5. Concept formal. 609 XI. Sfera conceptului. Concept singular, plural şi total .611 1. Mărturisire logică.611 2. Clasificarea noţiunilor din punctul de vedere al sferei. Folosul studierii logicei. 612 3. Noţiune singulară. Noţiunea de Dumnezeu . 616 4. Noţiune
plurală.619 5. Noţiune totală.620 XII. Raportul dintre noţiuni. 621 1. Identitate şi deosebire. 621 2. Raportul de coordonare şi noţiuni coordonate . 624 3. Organizarea notelor. Obiect, concept şi termen . 624
1158 CUPRINS 4. Noţiuni corelate . 627 5. Noţiuni subordonate şi supraordonate. 629 6. Noţiuni încrucişate. . 630 b. Judecata XIII. Trecerea de la concept la judecată .632 1. Raportul dintre noţiune şi judecată.632 2. Rolul limbajului în trecerea de la noţiune la judecată . .r,,. 633 3. Conţinutul obiectiv al noţiunii şi cel al judecăţii. 638 4. Consecinţe. Războiul între Apus şi Răsărit. Delimitare faţă de René Descartes. 640 XIV. Felurile judecăţilor . .-.642 1. Ce este judecata? Raportul dintre subiect şi predicat . 642 2. Judecata analitică şi cea sintetică. 644 3. Judecata de predicaţie. Filosofia veche şi judecata de predicaţie . ;.644 4. Excurs românesc . 647 5. Judecata de relaţie. Substanţializarea relaţiei . 647 6. Relaţia orientată .650 XV. Clasificarea judecăţilor . 653 1. După calitate: pozitive şi negative. 653 2. După modalitate: problematice, asertorice şi apodictice. 656 3. După relaţie: categorice, ipotetice şidisjunctive . 661 4. După cantitate: singulare, plurale şi totale . 662 c. Raţionamentul XVI. De la
noţiune şi judecată la raţionament. 663 1. Conţinutul obiectiv al noţiunii şi cel al judecăţii. Pregătire pentru raţionament.663
CUPRINS 1159 2. Raţionament şi descoperire a unui adevăr . 666 3. Raţionament şi transmitere mijlocită, cu înţeles, a unei afirmaţiuni . 668 XVII. Teoria raţionamentului. 672 1. Raţionamentul ca trecerea de la cunoscut la necunoscut. 672 2. Conţinutul obiectiv al raţionamentului. Raţionamentul ca instrument de îndreptăţire a unei afirmaţii şi de cunoaştere mijlocită . . . 675 3. Teoria raţionamentului deductiv la Spinoza. Interpretare.677 4. Raţionament, analogie şi concluzie. Concluzia nu e urmare fatală a raţionamentului . 679 XVIII. Raţionamentul ca mijlocire a cunoaşterii directe, proprii.682 1. Atitudinea polemică a lui Aristotel faţă de Anaxagoras . 682 2. Comentariu logic.688 3. Concluzie. Raţionamentul - cale pe care vedem ceea ce nu vede celălalt, proces de adaptare la realitate. 690 XIX. Intuiţie şi raţionament. 692 1. Intuiţie şi raţionament la Blaise Pascal. 692 2. Comentariu logic.697 3. Concluzie. Intuiţia este parte integrantă a raţionamentului . 699 XX. Realitate şi raţionament. 701 1. Reconstituire a teoriei raţionamentului. 701 2. Deci - ca
legătură între judecăţi.702 3. Raţionamentul ca drum către realitate.704
1160 CUPRINS 4. Structura integratoare a realităţii - temei al raţionamentului. Rolul principiului, al criteriului. 704 XXI. Raţionamentul deductiv . 709 1. Clasificare. Nota comună a judecăţilor. Rolul lui deci.709 2. Mecanismul raţionamentului deductiv . 711 3. Orice afirmaţiune este fundată în ea însăşi. 713 4. Silogismul este o clasificare .714 XXII. Raţionamentul inductiv. 718 1. Afirmaţia fundamentală despre logică. Raţionamentul - instrument de transmitere a unei cunoştinţe.718 2. Fenomenul unic şi evenimentul. întrebarea fundamentală a inducţiei.719 3. Inducţia are nevoie de deducţie.723 4. Raţionamentul inductiv - o generalizare aproximativă şi probabilă .724 5. Raţionamentul inductiv este, în fond, un raţionament deductiv.724 XXIII. Raţionamentul prin analogie.727 1. Urmare. Inducţia şi raţionamentul inductiv . . 727 2. Inducţia şi experienţa ştiinţifică.728 3. Analogie şi raţionament prin analogie. 730 4. Temeiul ontologic al raţionamentului prin analogie .733 XXIV. Structură şi raţionament. 735 1. Conceptul de structură
. 735 2. Concept şi structură. 738 3. Structură şi analogie. 739 4. Raţionamentul prin analogie şi transmitere a cunoştinţei .740
CUPRINS 1161 5. Concluzie. Raţionamentul şi cunoaşterea directă a realităţii . 742 d. Operaţii şi principii logice XXV. Clasificare şi definiţie .743 1. Obiect şi subiect. Funcţiunealogicii în procesul de cunoaştere.743 2. Obiect, identificare şi concept. 744 3. Ce este clasificarea? .746 4. Ce este definiţia?.747 5. Clasificare a definiţiilor. 748 6. Concluzie. Clasificare şi definiţie .748 XXVI. Principiile logice . 750 1. Principiul identităţii .750 2. Principiul contradicţiei. 751 3. Principiul terţiului exclus .752 4. Principiul raţiunii suficiente.753 5. Raţiunea suficientă a principiilor logice . 754 6. Există raţiune suficientă că sunt numai patru? . 755 7. Concluzie. Legi ale logicii şi legi ale altor ştiinţe .756 e. încheiere XXVII. Realitatea logică: conceptul .757 1. Rezumat. Logica şi gândirea formulată. Concept - judecată - raţionament.757 2. Problema fundamentală a logicei: ce este şi care sunt funcţiunile cunoştinţei formulate? . . 759 3. Problema adevărului nu ţine de domeniul
logicei. 762 XXVIII. Realitatea, cunoaşterea şi logica.765 1. Cunoştinţa conceptuală şi calea către ea. Cunoştinţa mistică. 765
1162 CUPRINS 2. Valoarea obiectivă a conceptului. Funcţiunea conceptului - instrument al gândirii logice.766 3. Permanenţă şi devenire în realitate şi în logică .768 CURS DE METAFIZICĂ 1936-1937 I. Introducere. .775 1. Metafizica - mărturisire de credinţă. 775 2. Moartea şi depăşirea limitelor condiţiei umane . 776 3. Metafizica - încercare de echilibrare a omului în existenţă. .777 4. Sistemul de metafizică- o ofrandă lirică. 777 5. Delimitare faţă de filosofii ştiinţifici . 778 6. Caracterul relativ al soluţiei filosofice. 778 7. Pentru metafizician, istoria este un absolut.783 8. Mărturisirea metafizică de credinţă a unei generaţii, a unei epoci istorice. 785 II. Existenţa . 786 1. Relativitatea soluţiilor metafizice şi legătura absolută a unei soluţii cu o structură spirituală şi cu un moment istoric. 786 2. Ce este experienţa?. 787 3. Metaontica. 787 4. Existenţe şi valori. . 790 5. Valorile nu sunt o lume de sine stătătoare. 791 6. Adevărul, binele şi frumosul ca valori. 792 7. Metafizică şi antropologie
. 795 III. Fiinţa . 796 1. Existenţă şi fiinţă.796 2. Fiinţa ca subiect.798
CUPRINS 1163 3. Subiect şi obiect .800 4. Ce este fiinţa? Fiinţa şi nefiinţa.803 IV. Fiinţa şi eul.805 1. A fi. Feluri de a fi.805 2. Fiinţă, concept şi obiect . 806 3. Obiect şi cunoaştere .809 4. Fiinţă şi substanţă.811 5. Eul - în sine şi în raport cu celelalte euri . 812 6. Eul ca trăire. Eu ca obiect pentru mine însumi . 813 7. Eul - punct de plecare sau o existenţă între altele? 813 V. Eul în faţa existenţei. 815 1. Eu, experienţa mea şi ceilalţi oameni .815 2. Eul şi omul . 817 3. Experienţa omenească. 818 4. Ce însemnează: sunt om? Rolul limbajului. 819 5. Omul şi colectivul.820 6. Cunoaşterea eului.821 7. Eul creator . 822 8. Eul în faţa felurilor de existenţe .823 VI. Obiectul metafizicii. . 825 1. Eul individual şi eul în genere. Solipsismul. 825 2. Conştiinţa individuală şi cea colectivă .827
3. Conceptul de experienţă. 827 4. Justificarea existenţei.828 5. Posibil şi real. Categoria de probabil .830 6. Temporalitate şi spaţialitate, finitate şi infinitate . . 833 7. Lumea de dincolo sau metafizica şi transcendenţa . 835 VII. Trăirea existenţei prin mistică, religie şi metafizică.837 1. Activitatea mistică şi cea religioasă - constante ale spiritului .837 2. Insuficienţa raţiunii şi a ştiinţei . .838
1164 CUPRINS 3. Nu există evoluţie ştiinţifică, ci „sumaţie” .S39 4. Necesitatea metafizică a sufletului omenesc . 841 5. Devenirea sinusoidală a necesităţii metafizice . . 842 6. Realitate sensibilă şi transcendenţă. 842 7. Problema fundamentală: raportul transcendentului cu experienţa sensibilă imanentă şi cu conştiinţa.845 8. Trăirea existenţei din perspectivă metafizică . . 845 VIII. Fiinţă şi trăire . 847 1. Metafizica - necesitate adâncă a firii omeneşti. Căutarea unei soluţii . 847 2. Existenţa mea ca fapt trăit. 849 3. Eul şi fiinţa .849 4. Ceva şi altceva. 851 5. Eul şi nimicul . 852 6. Nimicul şi fiinţa . 855 7. Trăirea ca punct de plecare.856 IX. Determinaţii ale fiinţei. 859 1. Unitatea şi dualitatea.859 2. Dumnezeu în el însuşi şi ca existenţă .862 3. Posibilitatea. Lumea posibilităţilor şi Dumnezeu în faţa logicii. 863 4. Probabilitatea . 864 5. Necesitatea şi întâmplarea.865 6.
Legea.866 X. Timpul ca formă a existenţei . 869 1. Viziunea kantiană a spaţiului şi a timpului. 869 2. Timp şi istorie. 870 3. Unitatea dintre timp şi spaţiu.871 XI. Moduri de manifestare a timpului. 872 1. Timpul istoric.872 2. Timpul fizic . 873
CUPRINŞI 3. 4. 5. 6. 7. 1165 Timpul psihologic. Trăirea duratei. 873 Măsurarea duratei. 875 Direcţia timpului . 877 Timp şi devenire. Categoria de eveniment. 878 Viziunea metafizică asupra timpului. 880 XII. Spaţiul.883 XIII. Materia.884 XIV. Libertatea omului . 885 1. Omul - în vârful ierarhiei existenţei. 885 2. Omul ca centru de acţiune .886 3. Conceptul de libertate. Posibilitate şi alegere . . . 886 4. Libertate şi limită . 888 5. Libertate şi libertăţi. 891 6. Libertate şi autonomie. Fenomenul statistic . 892 XV. Libertatea lui Dumnezeu . 897 1. Libertatea în realitatea colectivă.897 2. Personalitatea umană şi legea colectivului . 898 3. Libertatea în domeniul existenţei şi în cel al fiinţei.899 4. Existenţa şi transcendenţa lui Dumnezeu. 900 5. Libertatea şi limitele lui Dumnezeu.903 XVI. Cunoaşterea ca raport între om şi existenţă . 906 1. Aspectul gnoseologic al raportului obiect - subiect
.906 2. Cunoaşterea ca act de împotrivire a omului faţă de Dumnezeu şi faţă de propria-і natură . 907 3. Cunoaşterea ca păcat şi ca încercare a omului de a se substitui lui Dumnezeu. 911 4. Procesul de cunoaştere ca origine a unei serii de conflicte . 912 5. Legea omului şi legea lui Dumnezeu.914
1166 CUPRINS XVII. Cunoaştere - iubire - dăruire - mântuire . 917 1. Omul ca opozant faţă de Dumnezeu. 917 2. Neliniştea metafizică.919 3. Iubirea ça soluţie metafizică. 920 4. Iubirea ca act de dăruire.921 5. Dăruirea pentru comunitate, pentru naţiunea-comunitate de destin. 923 6. Comunitatea de iubire în biserica catolică . 925 XVIII. Metafizica suferinţei . 927 1. Valorificarea în această lume a transcendenţei . 927 2. Problema lui Iov. Soluţia creştinismului. 928 3. Perspectivă metafizică asupra suferinţei. 929 4. Suferinţa ca drum către bucurie.930 5. Suferinţa ca instrument al mântuirii .931 6. Poziţia metafizică, opusă celei teologice şi celei populare.932 XIX. Raportul omului cu transcendenţa.936 1. Echilibrarea prin cunoaştere . 936 2. Momentul de plinătate şi cel de cădere . 937 3. Starea de extaz şi cea de graţie . 939 4. Discontinuitatea legăturii metafizice cu transcendenţa. Plenitudinea şi plictiseala. 942 XX. A fi şi a nu fi sau fiinţa ca fiinţă. 946 1. Limita ca nemurire şi ca moarte. 946 2. Tinereţea şi bătrâneţea în faţa morţii.948 3. Prezenţa şi absenţa a ceva, a cuiva - în funcţie de
Eu. 949 4. Persistenţa fiinţei ca fiinţă .950 XXI. Fiinţa umană - între întuneric şi lumină. 951 1. Metafizica şi polaritatea fiinţei omeneşti. 951 2. Lumina - domeniul propriu al vieţii. 952 3. întunericul mărgineşte lumina. Trăirea întunericului. 952
CUPRINS 1167 4. Lumea trăită şi lumea gândită .954 5. Echilibrarea metafizică în zona de lumină, prin eros.955 XXII. Prin commutate - pe drumul către Dumnezeu . 957 1. Unitatea lumii este o unitate reală.957 2. Unitatea omului .958 3. Omul ca ceva care se face mereu.958 4. A trăi în comunitate, a trăi în Dumnezeu. 959 5. Drumul la Dumnezeu - un drum prin comunitate.961 PRELEGERI DE LOGICA COLECTIVELOR şi METAFIZICĂ LOGICA COLECTIVELOR 1934 - 1935 Natura colectivă a fenomenelor fizice şi măsurarea lor.965 1. Colectivul în ştiinţele fizice . 965 2. Măsurare. 966 3. Unitatea de măsură.968 4. Măsurarea ca sumă de operaţii . 969 5. Valoarea medie a măsurătorii. 970 6. Rezultatul măsurătorii .972 7. Definirea fenomenului fizic . 974 Naţiunea ca unitate organic-spirituală .976 1. Două formule de valorificare a existenţei: dreapta şi stânga.976 2. Voinţa
naţională.977 3. Naţiunea - colectiv de natură organic-spirituală. 978 4. Concret şi abstract .980 5. Politica - o funcţiune a naţiei. 981 6. Forme de realizare a destinului naţional.984 7. Intervenţia lui Dumnezeu în istorie.986
1168 CUPRINS Colectivul de natură politică.988 1. Colectivul de natură socială . 988 2. Natura contractului social . 989 3. Conştiinţa de sine a grupului .990 4. Naţiunea - colectiv de natură politică . 993 5. Dialectica ideii de partid.994 6. Unitatea politică. 998 7. Concluzii .999 LOGICA COLECTIVELOR 1937 - 1938 Patru prelegeri. însemnări. 1001 CURS DE METAFIZICĂ. TEORIA ŞTIINŢEI 1937 ֊1938 Eveniment, cauzalitate şi nedeterminare. 1012 NOTE şi COMENTARII Curs de istorie a logicei, 1929-1930 . Curs de metafizică. Teoria cunoştinţei metafizice. 2. Cunoaşterea mediată, 1929-1930 . Curs de istorie a metafizicei, 1930-1931 . Curs de logică generală, 1934-1935 . Curs de metafizică, 1936-1937 . Logica colectivelor, 1934-1935, 1938 . 1017 1049 1063 1081 1099 1138 |
| adam_txt |
CUPRINSUL CURS DE ISTORIE A LOGICEI 1929-1930 I. Cauzalitate eficientă sau tipologie?. 1. Necesitatea didactică a Cursului de istorie a logicei. 2. Concepţia dinamistă a istoriei. 3. Paralogismi hegelianismului: timpul generator al evenimentelor. 4. Corelaţia evenimentelor în timp. Sensul expresiei: „semnele vremii” . 5. Descrierea şi tipologia în istorie . 6. Tipologie în istoria logicei. II. Perioadele în istoria logicei. 1. Problema prelegerii precedente. 2. Orice clasificare închide un element subiectiv . 3. Clasificarea istoriei universale şi clasificarea istoriei filosofiei . 4. Caracterul arbitrar al epocilor din istoria filosofiei . . 5. Renaşterea, linie de demarcaţie în istoria culturii în genere şi în istoria logicei. 6. Vremea noastră, a doua linie de demarcaţie în istoria omenirii. 7 7 8 9 11 14 16 19 19 20 21 22 24 29
1144 CUPRINS III. „Lumea veche” şi „lumea nouă”. Spiritualitatea lor . 1. întrepătrunderea epocilor istorice. 2. Teocentrismul „lumii vechi”. 3. Antropocentrismul „lumii noi”. 4. Orientarea metafizică a „lumii vechi” şi orientarea ştiinţifică a „lumii noi”. ГѴ. Tipuri de viaţă spirituală şi tipuri de cultură. 1. „Lumea veche” şi „lumea nouă”, forme caracteristice de viaţă spirituală. 2. Elementele constitutive ale vieţii spirituale. 3. Problema culturii şi problema salvării. 4. Forme tipice de viaţă spirituală şi tipuri de cultură: romantism, clasicism şi baroc. V. îndreptăţirea istoriei logicei . 1. Obiectul Cursulm de istorie a logicei: ; istorie a concepţiilor asupra logicei. 2. Tipuri de logică . 3. Tipuri de logicieni. . 4. Caracterul social al „gândirii formulate” face posibile tipurile de logică şi de logicieni . 5. „Logica pură” este un concept şi nu o realitate. Elementele „impure” sunt revelante pentru determinarea tipurilor de logică şi de logicieni VI. Apariţia preocupării formale: sofistica. 1. Condiţiile de existenţă ale activităţii filosofice . 2. Atitudinea ştiinţifică şi atitudinea filosofică. 3. Opoziţia obiect - subiect: resort al activităţii
filosofice. 4. Ivirea preocupării formale: sofistica. 5. Interesul formal dialectic al sofiştilor. 6. Poziţia formală a sofiştilor: bază a problematicei logice . 31 31 36 37 40 45 45 47 52 53 58 58 60 63 65 67 71 71 73 75 77 78 81
CUPRINS 1145 VII. Logica socratică . 84 1. Contradicţia internă a sofisticei . 84 2. Centrul gândirii socratice: stabilirea elementelor permanente ale gândirii . 87 3. Problemele socratice: maieutica, artăa definiţiei 89 4. Conceptul. 90 5. Principiul identităţii . 91 6. Caracterul substanţialist şi staticist al logicei socratice . 94 VIII. Logica lui Platon. 96 1. Poziţia socratică . . . . 96 2. Problemele logicei lui Platon: teoria ideilor, ieşită din substanţializarea conceptului. 99 3. Obiectul şi ideea stau în raport de ratio essendi . 103 4. Ideea platonică corespunde ipotezei din logică . 103 5. Metode de verificare: reducerea la absurd. 105 6. Metoda diviziunii .107 7. Caracterul static contemplativ şi substanţialist al platonismului . 108 IX. Logica lui Aristotel: conceptul şi judecata.110 1. Afirmaţii greşite despre logica lui Aristotel: sistem definitiv . 110 2. Sistem de logică pur formală. 112 3. Teoria conceptului la Aristotel. 114 4. Conceptul, corespondent al substanţei, punct de plecare în procesul logic de cunoaştere . 116 5. Predicaţia, tipul judecăţii aristotelice
.117 X. Logica aristotelică: teoria raţionamentului. 120 1. Dovedirea adevărului, scop principal al logicei lui Aristotel. 120 2. Raţionamentul apodictic. 121 3. Raţionamentul epagogic. 123
1146 CUPRINS 4. Inducţia aristotelică şi inducţia modernă .124 5. Nesiguranţa cunoştinţei epagogice (inductive) . . 125 6. Logica aristotelică, ştiinţă de demonstraţie şi nu de descoperire a adevărului . 127 7. Raţionamentul, instrument de transmitere a adevărului, dat şi garantat prin intuiţie . 129 XI. Logica stoică.131 1. Sfârşitul perioadei metafizice a logicei greceşti . . 131 2. Ivirea tendinţelor formaliste: stoicismul. Teoria stoică a formeiipoteticea silogismului 132 3. Conceptele stoice: lecta . 135 4. Cele trei supoziţii: reală, logică, gramaticală . 137 5. Critica logicei stoice: operaţiile logice depăşesc domeniul conceptelor.139 6. Urme de preocupări materiale în logica stoică: lecta necomplete şi lectacomplete. 141 XII. Logica scolastică.144 1. Originele răsăritene ale scolasticei. 144 2. Absenţa preocupării formale în scolastică. Frecvenţa utilizării formelor schematice de gândire . 147 3. Formalismul logic apare odată cu nominalismul, la sfârşitul scolasticei. 150 4. Scolastica încheie prima perioadă din istoria logicei. 153 XIII. Noua orientare spirituală a Renaşterii. 155 1. Caracteristica Renaşterii: antropocentrism
subiectivist . 155 2. Originile lui istorice .158 3. Practicism.160 4. Antropocentrismul anonim alcreştinismului . 160 5. Personalismul modern . 161
CUPRINS 1147 6. Logica Renaşterii: judecata, element central în mecanismul logic. Faptul, obiect de constatare prin judecată .163 7. Caracterul inventiv al logicei modeme. 165 XIV. Tendinţe matematizante în logica modernă . 167 1. Matematica, ştiinţă simplă, sigură, obiectivă, perfectă şi definitivă.167 2. Matematica, idealul tuturor ştiinţelor.170 3. Matematica logicei .172 4. Unitate matematică şi unitate logică. Confuzia dintre ele a făcut posibilă identificarea logicei cu matematica.174 5. Calcul şi invenţiune. Confuzia lor a prilejuit matematizarea logicii. 176 XV. Leibniz: între substanţialism şi relaţionism . 178 1. Profilul spiritual al lui Leibniz.178 2. Teza lui B. Russell.179 3. Predicaţie şi relaţie .180 4. Importanţa lui Leibniz în istoria logicei. 182 XVI. Locke şi Hume: nominalizarea logicei.187 1. Poziţia lui Leibniz.187 2. Locke: dizolvarea conceptului . 189 3. Conceptul lockeian, prescurtare a realităţii pe calea abstracţiunii, devine garanţia unei certitudini de fapt .190 4. Hume: dizolvarea legii .193 5. Cauzalitate şi
funcţiune. 196 6. Rezultatul criticei lui Locke şi Hume: nominalizarea logicei. 197 XVII. Kant: reacţiunea împotriva empirismului. 200 1. Poziţia nominalistă a empirismului .200
1148 CUPRINS 2. Reacţiunea kantiană: logica, ştiinţă normativă, care garantează exactitatea gândirii prin . . raportarea ei la legile silogismului şi la principiul noncontradicţiunii . 201 3. Noumen şi fenomen. Lumea fenomenală, planul de funcţionare a gâpdirii logice .204 4. Imposibilitatea de a distinge între realitatea fenomenală şi realitatea de gândire. Fenomenalismul kantian trebuia să ducă la idealismul absolut .206 5. Importanţa lui Kant pentru istoria logicei . 208 XVIII. Consecinţele atitudinii kantiene în logică . 210 1. Poziţia kantiană în logică. 210 2. Consecinţele ei: psihologism . 211 3. Logica absolută: hegelianism . 213 4. Neorealismul şi logistica. 214 5. Logica gnoseologică. 215 6. Logica contemporană: atomismul logic înlăturat de substanţializarea proceselor logice şi hipostazarea lor într-un plan de existenţă propriu şi în tipuri de fapte logice ireductibile . 216 7. Comprehensibilitatea logicei contemporane . 219 XIX. Etape în istoria logicei. 221 1. Atitudinea acestui curs . 221 2. Momente caracteristice în construirea disciplinei logice: logica aristotelică prilejuită de formalismul sofiştilor . 223 3. Logica scolastică, după formalismul bizantin . . 226 4. Logica modernă, după formalismul Renaşterii. 227 XX. Tipuri de logică.232 1. Logică
substanţialistă . 232 2. Logică relaţionistă. .;.237 3. Logică pentru care relaţia însăşi este un obiect . 239
CUPRINS 1149 CURS DE METAFIZICĂ. TEORIA CUNOŞTINŢEI METAFIZICE 2. Cunoaşterea mediată 1929-1930 I. Metafizica şi teoria cunoştinţei . . 245 1. Continuarea Cursului de metafizică.245 2. Teoria cunoştinţei ca metafizică a veacului al XIX-lea . 247 3. Sărăcia spirituală a veacului trecut .250 4. Teoria cunoştinţei metafizice. 252 II. Problematica epistemologică a existenţei. 256 1. Condiţiile logice ale existenţei: necontradictorie şi 256 2. identică. 258 3. Condiţii psihologice: reprezentabilitate. 260 4. Existenţa metafizică: preexistenţa şi alteritatea ei . . 262 5. Independenţa ei .265 III. Categoriile existenţei.267 1. Analiza imaginei, punct de plecare în problema categoriilor de obiecte . 267 2. Obiecte-imagini .269 3. Obiecte ideale. 272 4. Obiecte reale. 275 IV. Problematica metafizică a existenţei: virtual şi actual. 278 1. Problema existenţei: centrul problematicei metafizice.278 2.
Individualul: lume instabilă, pieritoareşi haotică . 279 3. Generalul: principiu de cunoaştere şi de existenţă.280 4. Generalul şi particularul: elemente ontologice constitutive ale existenţei .282
1150 CUPRINS 5. Omul, singura fiinţă în căutarea unui echilibru spiritual. 285 6. Problema mântuirii: trecerea din actual în virtual 287 V. Cauzalitatea ştiinţifică şi problema depăşirii actualului. 290 1. Virtualul, domeniul echilibrului spiritual . 290 2. Cauzalitatea ştiinţifică: raporturi de secvenţă şi corelaţie între fenomene .292 3. Echivocitatea şi irelevanţa cauzalităţii ştiinţifice pentru problema salvării.296 4. Forma metafizică a cauzalităţii: legătura esenţială, univocă şi relevantă.299 VI, Cauzalitatea simbolică şi problema metafizică a depăşirii actualului .301 1. Neeficacitatea cauzalităţii ştiinţifice în metafizică . 301 2. Cauzalitatea metafizică şi postularea, cu ajutorul ei, a lumii virtualului .305 3. Depăşirea actualului cu ajutorul cauzalităţii simbolice (metafizice). 307 VII. Cauzalitatea simbolică în metafizica clasică.311 1. Funcţia metafizică a cauzalităţii simbolice.311 2. Argumentul ontologic. 312 3. Critica lui.313 4. Cauzalitatea simbolică - la baza argumentului ontologic. 315 5. Argumentul cosmologic.317 6.
Obiecţia kantiană. Critica ei . 319 7. Argumentul cosmologic - aplicare a cauzalităţii simbolice .320 VIII. Constanţele ştiinţifice . 323 1. Problema constanţelor: constanţe ştiinţifice şi constanţe metafizice .323
CUPRINS 1151 2. Lege şi normă . 324 3. Obiect şi eveniment .328 4. Lege şi concept . 329 5. Conceptul şi legea: constanţe tehnice.330 6. Problema constanţelor metafizice.332 IX. Constanţe substanţiale: lucru şi substanţă .334 1. Constanţe funcţionale şi constanţe substanţiale . 334 2. Lucru. Obiect şi lucru. 335 3. Lucru şi calitate.336 4. Lucrul, constanţă relativă . 338 5. Substanţa, constanţă absolută. 340 6. Substanţa la Spinoza.342 7. Tema prelegerii: problema epistemologică a substanţei. 343 X. Problema realităţii unei lumi externe.345 1. Realitate şi imagine a realităţii.345 2. Conştienţialismul kantian. 347 3. Solipsismul . 349 4. Obiectivismul epistemologic. 349 5. Metoda analizei logice nu rezolvă problema realităţii. 352 XI. Realitatea lumii externe. 354 1. Metoda intuiţiei directe în problema lumii
externe.354 2. Faptul trăirii descoperă realitatea eului.355 3. Realitatea lumii externe. 359 XII. Problema adevărului.364 1. Cunoştinţă şi realitate. 364 2. Valabilitatea cunoştinţei: problema adevărului . . 365 3. Obiecte şi relaţii în lumea externă.368 4. Obiecte şi relaţii în lumea cunoştinţei.369 5. Originea cunoştinţei false . 371
1152 CUPRINS XIII. Categorii de cunoaştere şi categorii de realitate . 373 1. Cunoaşterea ştiinţifică şi cunoaşterea metafizică 373 2. Cele trei planuri de existenţă: actual, virtual şi epistemologic ■.·.■. 374 3. Categorii de realitate . 376 4. Categorii de cunoaştere şi categorii de realitate . 380 XIV. Problema universului . :. . 383 . 1. Problema universului . . 383 2. Obiecte şi corpuri. Condiţiile de existenţă . a corpurilor în univers .385 3. Relaţii şi forţe. Condiţiile de existenţă a forţelor în univers. 389 4. Gândul: corp sau. forţă? . .392 5. Cele cinci concepte fundamentale ale metafizicei 393 CURS DE ISTORIE A METAFIZICEI 1930-1931 I. Moda în filosofie. 397 1. Moda ca „moment istoric” . 397 2. Moda curentului orientalizam în filosofia românească de astăzi . 399 3. „Momentele istorice” în istoria ştiinţei. 402 4. „Momentele istorice” în istoria metafizicei. 404 5. Depăşirea „momentului istoric” - lege inexorabilă în succesiunea generaţiilor istorice.407 II. Istoria metafizicei ca morfologie a culturilor . 411 1. Istoria metafizicei ca istorie a culturilor.411 2. Culturile nu se înlănţuiesc cauzal, ci se înlocuiesc succesiv . .414 3. Istoria
culturii ca morfologie a culturilor.420 III. Multiplicitatea formelor de viaţă spirituală . 425 1. Multiplicitatea culturilor în timp şi spaţiu. 425
CUPRINS 1153 2. Epoca culturală .427 3. Tipuri fundamentale de viaţă spirituală: metafizic şi ştiinţific . 432 IV. Orientarea metafizică a lumii antice. 434 1. Metafizica - ontologie antropologică izvorâtă din conştiinţa durerii. 434 2. Soluţiile fundamentale la problema durerii: teocentrism şi antropocentrism.438 3. Teocentrismul metafizicei antice.440 V. Orientarea ştiinţifică a lumii moderne . 444 1. Antropocentrismul culturii moderne: realizarea maximului de fericire pe pământ prin eliminarea durerii . 444 2. Consecinţele acestei atitudini: ştiinţă, tehnică, ateism, utilitarism, materialism, pozitivism, individualism.449 3. Demenţa lumii moderne. 452 VI. Metafizica primitivă (1) . 455 1. Câmpul de cercetare al acestui curs.455 2. Şamanismul.459 3. Dualismul metafizicei primitive .461 4. Posibilitatea de comunicare între lumea naturalului şi cea a supranaturalului.463 VII. Metafizica primitivă (2) . 467 1. Jertfa şi semnificaţia ei metafizică .467 2. împărtăşirea şi semnificaţia ei metafizică.
471 3. Metafizica primitivă ca depăşire a concretului şi participare la esenţial. 473 VIII. Metafizica indiană.476 1. Originea ei religioasă. 476
1154 CUPRINS 2. Eliberarea - problema centrală în hinduism . 478 3. Yoga - practică de eliberare. 483 IX. Metafizica persană. Sufismul. 486 1. Dualismul metafizicei persane. 486 2. Sufismul - practică de comuniune cu Dumnezeu .489 3. Dumnezeu în concepţia sufistă: frumuseţe şi iubire . 492 X. Condiţiile metafizicei greceşti. 495 1. Lumea greacă - complex de atitudini.495 2. Spiritualitatea grecească ֊ trăire directă a vieţii . 497 3. Armonia elenă - o prejudecată istorică. 500 4. Lipsa de echilibru spiritual - resortul metafizicei greceşti . 503 CURS DE LOGICĂ GENERALĂ 1934-1935 A. Introducere. Ştiinţa logicei I. Obiectul şi metoda logicei.507 1. Ce este logica? . 507 2. Logistica - direcţie în logica contemporană. 508 3. Obiectul logicei: gândirea formulată. 509 4. Caracteristici ale materialului logicei: obiectivitatea şi dependenţa de spaţio-temporalitate . 509 5. Gândire şi înţelegere . 514 6. Metoda logicei . 517 II. Logica: ştiinţa empirică a gândirii formulate. 518 1. Metoda empirică
. 518 2. Logica - între definitiv şi provizoriu. 519
CUPRINS 1155 3. Adevăr ştiinţific şi experienţă. Obiectivitatea şi relativitatea adevărului ştiinţific. 521 4. Adevăr filosofic, valoare şi echilibru cu lumea. Caracterul absolut şi subiectivitatea adevărului filosofic .524 5. Constituirea logicii ca ştiinţă - plecând de la realitatea gândirii formulate .526 III. Psihologia, teoria cunoştinţei şi logica.528 1. Ştiinţa şi specificitatea obiectului.528 2. Cunoaştere şi cunoştinţă . 529 3. Structura cunoaşterii: eul, cevaşi cunoştinţa. 530 4. Cunoaşterea ca proces. Specificul cunoaşterii psihologice.531 5. Valoarea de adevăr a cunoştinţei. Specificul teoriei cunoştinţei.533 6. Obiectul logic ֊ condiţie pentru cunoaştere . 536 7. Logica - ştiinţă formală. 537 IV. Logica pură şi logica empirică. 539 1. Logica pură şi posibilitatea ei de invenţie .539 2. Metafizica întemeiată pe logică .540 3. Logica are de-a face doar cu probleme logice. 544 4. Gândirea formulată ca instrument de comunicare a gândirii. 545 5. Logica - ştiinţă demonstrativă.546 V. Realitate, gândire şi
cuvânt.548 1. Funcţiunea gândirii formulate. De la realitate la gândire.548 2. Unitatea organică a faptului real - exprimată prin diversitatea cuvintelor.553 3. Natura funcţiunii gândirei formulate. Gândire şi cuvânt .556 4. Concluzie. Categoria de logic . 558
1156 CUPRINS В. Formele gândirii exprimate а. Conceptul VI. Conceptul ca obiect logic . 559 1. Gândire logică şi transmitere a cunoştinţei. 559 2. Relaţia ca realitate de cunoaştere .560 3. Realitatea logică are existenţă logică, este condiţie de existenţă a ceva.562 4. Obiectul logic ca sumă de condiţiuni minime de existenţă. Identitatea. .՛. 566 5. Obiectul logic - instrument de unificare a diversităţii obiectelor empirice. Conceptul şi clasa deobiecte.567 VIL Realitate şi concept. 569 1. Tranzienţia - principala caracteristică a conceptului. 569 2. Concept şi calităţi esenţiale. 570 3. Operaţiunea de abstracţie şi conceptul matematic . 572 4. Caracterul tranzient al conceptului matematic . . 574 5. Conceptul - condiţie limită de existenţă.575 б. Obiect şi concept. în existenţa logică, conceptul preexistă cunoştinţei .577 7. Temeiul imanent al tranzienţei conceptului . 578 VIII. Logica extensivă şi cea calitativă. 581 1. Supleţea cuvântului şi a conceptului. 581 2. Logica extensivă nu este posibilă . 582 3. Logica extensivă a lui Platon. Delimitare.583 4. Grupul de obiecte şi
conceptul.584 5. Logica intensivă a lui Aristotel şi notele conceptului. Delimitare .584 6. Depăşirea aşa-zisei opoziţii Platon - Aristotel. Definiţiunea noastră.586
CUPRINS 1157 7. De la cunoaşterea ştiinţifică la cunoaşterea omenească reală.587 8. Teoria noastră a conceptului, în cadrul logicii generale propriu-zise. 589 IX. Trei concepte: substanţă, relaţie şi funcţiune . 591 1. Logica conţinutului şi logica sferei. Valoarea noţiunii. 591 2. Noţiune, identitate şi relaţie.593 3. Substanţă.596 4. Relaţie.597 5. Funcţiune .600 X. Conţinutul conceptului. Concept hiletic, schematic şi formal.601 1. Conţinutul noţiunii . 601 2. Calitatea obiectului şi notele conceptului. 603 3. Clasificarea conceptelor după conţinut. Concept hiletic . 608 4. Concept schematic .609 5. Concept formal. 609 XI. Sfera conceptului. Concept singular, plural şi total .611 1. Mărturisire logică.611 2. Clasificarea noţiunilor din punctul de vedere al sferei. Folosul studierii logicei. 612 3. Noţiune singulară. Noţiunea de Dumnezeu . 616 4. Noţiune
plurală.619 5. Noţiune totală.620 XII. Raportul dintre noţiuni. 621 1. Identitate şi deosebire. 621 2. Raportul de coordonare şi noţiuni coordonate . 624 3. Organizarea notelor. Obiect, concept şi termen . 624
1158 CUPRINS 4. Noţiuni corelate . 627 5. Noţiuni subordonate şi supraordonate. 629 6. Noţiuni încrucişate. . 630 b. Judecata XIII. Trecerea de la concept la judecată .632 1. Raportul dintre noţiune şi judecată.632 2. Rolul limbajului în trecerea de la noţiune la judecată . .r,,. 633 3. Conţinutul obiectiv al noţiunii şi cel al judecăţii. 638 4. Consecinţe. Războiul între Apus şi Răsărit. Delimitare faţă de René Descartes. 640 XIV. Felurile judecăţilor . .-.642 1. Ce este judecata? Raportul dintre subiect şi predicat . 642 2. Judecata analitică şi cea sintetică. 644 3. Judecata de predicaţie. Filosofia veche şi judecata de predicaţie . ;.644 4. Excurs românesc . 647 5. Judecata de relaţie. Substanţializarea relaţiei . 647 6. Relaţia orientată .650 XV. Clasificarea judecăţilor . 653 1. După calitate: pozitive şi negative. 653 2. După modalitate: problematice, asertorice şi apodictice. 656 3. După relaţie: categorice, ipotetice şidisjunctive . 661 4. După cantitate: singulare, plurale şi totale . 662 c. Raţionamentul XVI. De la
noţiune şi judecată la raţionament. 663 1. Conţinutul obiectiv al noţiunii şi cel al judecăţii. Pregătire pentru raţionament.663
CUPRINS 1159 2. Raţionament şi descoperire a unui adevăr . 666 3. Raţionament şi transmitere mijlocită, cu înţeles, a unei afirmaţiuni . 668 XVII. Teoria raţionamentului. 672 1. Raţionamentul ca trecerea de la cunoscut la necunoscut. 672 2. Conţinutul obiectiv al raţionamentului. Raţionamentul ca instrument de îndreptăţire a unei afirmaţii şi de cunoaştere mijlocită . . . 675 3. Teoria raţionamentului deductiv la Spinoza. Interpretare.677 4. Raţionament, analogie şi concluzie. Concluzia nu e urmare fatală a raţionamentului . 679 XVIII. Raţionamentul ca mijlocire a cunoaşterii directe, proprii.682 1. Atitudinea polemică a lui Aristotel faţă de Anaxagoras . 682 2. Comentariu logic.688 3. Concluzie. Raţionamentul - cale pe care vedem ceea ce nu vede celălalt, proces de adaptare la realitate. 690 XIX. Intuiţie şi raţionament. 692 1. Intuiţie şi raţionament la Blaise Pascal. 692 2. Comentariu logic.697 3. Concluzie. Intuiţia este parte integrantă a raţionamentului . 699 XX. Realitate şi raţionament. 701 1. Reconstituire a teoriei raţionamentului. 701 2. Deci - ca
legătură între judecăţi.702 3. Raţionamentul ca drum către realitate.704
1160 CUPRINS 4. Structura integratoare a realităţii - temei al raţionamentului. Rolul principiului, al criteriului. 704 XXI. Raţionamentul deductiv . 709 1. Clasificare. Nota comună a judecăţilor. Rolul lui deci.709 2. Mecanismul raţionamentului deductiv . 711 3. Orice afirmaţiune este fundată în ea însăşi. 713 4. Silogismul este o clasificare .714 XXII. Raţionamentul inductiv. 718 1. Afirmaţia fundamentală despre logică. Raţionamentul - instrument de transmitere a unei cunoştinţe.718 2. Fenomenul unic şi evenimentul. întrebarea fundamentală a inducţiei.719 3. Inducţia are nevoie de deducţie.723 4. Raţionamentul inductiv - o generalizare aproximativă şi probabilă .724 5. Raţionamentul inductiv este, în fond, un raţionament deductiv.724 XXIII. Raţionamentul prin analogie.727 1. Urmare. Inducţia şi raţionamentul inductiv . . 727 2. Inducţia şi experienţa ştiinţifică.728 3. Analogie şi raţionament prin analogie. 730 4. Temeiul ontologic al raţionamentului prin analogie .733 XXIV. Structură şi raţionament. 735 1. Conceptul de structură
. 735 2. Concept şi structură. 738 3. Structură şi analogie. 739 4. Raţionamentul prin analogie şi transmitere a cunoştinţei .740
CUPRINS 1161 5. Concluzie. Raţionamentul şi cunoaşterea directă a realităţii . 742 d. Operaţii şi principii logice XXV. Clasificare şi definiţie .743 1. Obiect şi subiect. Funcţiunealogicii în procesul de cunoaştere.743 2. Obiect, identificare şi concept. 744 3. Ce este clasificarea? .746 4. Ce este definiţia?.747 5. Clasificare a definiţiilor. 748 6. Concluzie. Clasificare şi definiţie .748 XXVI. Principiile logice . 750 1. Principiul identităţii .750 2. Principiul contradicţiei. 751 3. Principiul terţiului exclus .752 4. Principiul raţiunii suficiente.753 5. Raţiunea suficientă a principiilor logice . 754 6. Există raţiune suficientă că sunt numai patru? . 755 7. Concluzie. Legi ale logicii şi legi ale altor ştiinţe .756 e. încheiere XXVII. Realitatea logică: conceptul .757 1. Rezumat. Logica şi gândirea formulată. Concept - judecată - raţionament.757 2. Problema fundamentală a logicei: ce este şi care sunt funcţiunile cunoştinţei formulate? . . 759 3. Problema adevărului nu ţine de domeniul
logicei. 762 XXVIII. Realitatea, cunoaşterea şi logica.765 1. Cunoştinţa conceptuală şi calea către ea. Cunoştinţa mistică. 765
1162 CUPRINS 2. Valoarea obiectivă a conceptului. Funcţiunea conceptului - instrument al gândirii logice.766 3. Permanenţă şi devenire în realitate şi în logică .768 CURS DE METAFIZICĂ 1936-1937 I. Introducere. .775 1. Metafizica - mărturisire de credinţă. 775 2. Moartea şi depăşirea limitelor condiţiei umane . 776 3. Metafizica - încercare de echilibrare a omului în existenţă. .777 4. Sistemul de metafizică- o ofrandă lirică. 777 5. Delimitare faţă de filosofii ştiinţifici . 778 6. Caracterul relativ al soluţiei filosofice. 778 7. Pentru metafizician, istoria este un absolut.783 8. Mărturisirea metafizică de credinţă a unei generaţii, a unei epoci istorice. 785 II. Existenţa . 786 1. Relativitatea soluţiilor metafizice şi legătura absolută a unei soluţii cu o structură spirituală şi cu un moment istoric. 786 2. Ce este experienţa?. 787 3. Metaontica. 787 4. Existenţe şi valori. . 790 5. Valorile nu sunt o lume de sine stătătoare. 791 6. Adevărul, binele şi frumosul ca valori. 792 7. Metafizică şi antropologie
. 795 III. Fiinţa . 796 1. Existenţă şi fiinţă.796 2. Fiinţa ca subiect.798
CUPRINS 1163 3. Subiect şi obiect .800 4. Ce este fiinţa? Fiinţa şi nefiinţa.803 IV. Fiinţa şi eul.805 1. A fi. Feluri de a fi.805 2. Fiinţă, concept şi obiect . 806 3. Obiect şi cunoaştere .809 4. Fiinţă şi substanţă.811 5. Eul - în sine şi în raport cu celelalte euri . 812 6. Eul ca trăire. Eu ca obiect pentru mine însumi . 813 7. Eul - punct de plecare sau o existenţă între altele? 813 V. Eul în faţa existenţei. 815 1. Eu, experienţa mea şi ceilalţi oameni .815 2. Eul şi omul . 817 3. Experienţa omenească. 818 4. Ce însemnează: sunt om? Rolul limbajului. 819 5. Omul şi colectivul.820 6. Cunoaşterea eului.821 7. Eul creator . 822 8. Eul în faţa felurilor de existenţe .823 VI. Obiectul metafizicii. . 825 1. Eul individual şi eul în genere. Solipsismul. 825 2. Conştiinţa individuală şi cea colectivă .827
3. Conceptul de experienţă. 827 4. Justificarea existenţei.828 5. Posibil şi real. Categoria de probabil .830 6. Temporalitate şi spaţialitate, finitate şi infinitate . . 833 7. Lumea de dincolo sau metafizica şi transcendenţa . 835 VII. Trăirea existenţei prin mistică, religie şi metafizică.837 1. Activitatea mistică şi cea religioasă - constante ale spiritului .837 2. Insuficienţa raţiunii şi a ştiinţei . .838
1164 CUPRINS 3. Nu există evoluţie ştiinţifică, ci „sumaţie” .S39 4. Necesitatea metafizică a sufletului omenesc . 841 5. Devenirea sinusoidală a necesităţii metafizice . . 842 6. Realitate sensibilă şi transcendenţă. 842 7. Problema fundamentală: raportul transcendentului cu experienţa sensibilă imanentă şi cu conştiinţa.845 8. Trăirea existenţei din perspectivă metafizică . . 845 VIII. Fiinţă şi trăire . 847 1. Metafizica - necesitate adâncă a firii omeneşti. Căutarea unei soluţii . 847 2. Existenţa mea ca fapt trăit. 849 3. Eul şi fiinţa .849 4. Ceva şi altceva. 851 5. Eul şi nimicul . 852 6. Nimicul şi fiinţa . 855 7. Trăirea ca punct de plecare.856 IX. Determinaţii ale fiinţei. 859 1. Unitatea şi dualitatea.859 2. Dumnezeu în el însuşi şi ca existenţă .862 3. Posibilitatea. Lumea posibilităţilor şi Dumnezeu în faţa logicii. 863 4. Probabilitatea . 864 5. Necesitatea şi întâmplarea.865 6.
Legea.866 X. Timpul ca formă a existenţei . 869 1. Viziunea kantiană a spaţiului şi a timpului. 869 2. Timp şi istorie. 870 3. Unitatea dintre timp şi spaţiu.871 XI. Moduri de manifestare a timpului. 872 1. Timpul istoric.872 2. Timpul fizic . 873
CUPRINŞI 3. 4. 5. 6. 7. 1165 Timpul psihologic. Trăirea duratei. 873 Măsurarea duratei. 875 Direcţia timpului . 877 Timp şi devenire. Categoria de eveniment. 878 Viziunea metafizică asupra timpului. 880 XII. Spaţiul.883 XIII. Materia.884 XIV. Libertatea omului . 885 1. Omul - în vârful ierarhiei existenţei. 885 2. Omul ca centru de acţiune .886 3. Conceptul de libertate. Posibilitate şi alegere . . . 886 4. Libertate şi limită . 888 5. Libertate şi libertăţi. 891 6. Libertate şi autonomie. Fenomenul statistic . 892 XV. Libertatea lui Dumnezeu . 897 1. Libertatea în realitatea colectivă.897 2. Personalitatea umană şi legea colectivului . 898 3. Libertatea în domeniul existenţei şi în cel al fiinţei.899 4. Existenţa şi transcendenţa lui Dumnezeu. 900 5. Libertatea şi limitele lui Dumnezeu.903 XVI. Cunoaşterea ca raport între om şi existenţă . 906 1. Aspectul gnoseologic al raportului obiect - subiect
.906 2. Cunoaşterea ca act de împotrivire a omului faţă de Dumnezeu şi faţă de propria-і natură . 907 3. Cunoaşterea ca păcat şi ca încercare a omului de a se substitui lui Dumnezeu. 911 4. Procesul de cunoaştere ca origine a unei serii de conflicte . 912 5. Legea omului şi legea lui Dumnezeu.914
1166 CUPRINS XVII. Cunoaştere - iubire - dăruire - mântuire . 917 1. Omul ca opozant faţă de Dumnezeu. 917 2. Neliniştea metafizică.919 3. Iubirea ça soluţie metafizică. 920 4. Iubirea ca act de dăruire.921 5. Dăruirea pentru comunitate, pentru naţiunea-comunitate de destin. 923 6. Comunitatea de iubire în biserica catolică . 925 XVIII. Metafizica suferinţei . 927 1. Valorificarea în această lume a transcendenţei . 927 2. Problema lui Iov. Soluţia creştinismului. 928 3. Perspectivă metafizică asupra suferinţei. 929 4. Suferinţa ca drum către bucurie.930 5. Suferinţa ca instrument al mântuirii .931 6. Poziţia metafizică, opusă celei teologice şi celei populare.932 XIX. Raportul omului cu transcendenţa.936 1. Echilibrarea prin cunoaştere . 936 2. Momentul de plinătate şi cel de cădere . 937 3. Starea de extaz şi cea de graţie . 939 4. Discontinuitatea legăturii metafizice cu transcendenţa. Plenitudinea şi plictiseala. 942 XX. A fi şi a nu fi sau fiinţa ca fiinţă. 946 1. Limita ca nemurire şi ca moarte. 946 2. Tinereţea şi bătrâneţea în faţa morţii.948 3. Prezenţa şi absenţa a ceva, a cuiva - în funcţie de
Eu. 949 4. Persistenţa fiinţei ca fiinţă .950 XXI. Fiinţa umană - între întuneric şi lumină. 951 1. Metafizica şi polaritatea fiinţei omeneşti. 951 2. Lumina - domeniul propriu al vieţii. 952 3. întunericul mărgineşte lumina. Trăirea întunericului. 952
CUPRINS 1167 4. Lumea trăită şi lumea gândită .954 5. Echilibrarea metafizică în zona de lumină, prin eros.955 XXII. Prin commutate - pe drumul către Dumnezeu . 957 1. Unitatea lumii este o unitate reală.957 2. Unitatea omului .958 3. Omul ca ceva care se face mereu.958 4. A trăi în comunitate, a trăi în Dumnezeu. 959 5. Drumul la Dumnezeu - un drum prin comunitate.961 PRELEGERI DE LOGICA COLECTIVELOR şi METAFIZICĂ LOGICA COLECTIVELOR 1934 - 1935 Natura colectivă a fenomenelor fizice şi măsurarea lor.965 1. Colectivul în ştiinţele fizice . 965 2. Măsurare. 966 3. Unitatea de măsură.968 4. Măsurarea ca sumă de operaţii . 969 5. Valoarea medie a măsurătorii. 970 6. Rezultatul măsurătorii .972 7. Definirea fenomenului fizic . 974 Naţiunea ca unitate organic-spirituală .976 1. Două formule de valorificare a existenţei: dreapta şi stânga.976 2. Voinţa
naţională.977 3. Naţiunea - colectiv de natură organic-spirituală. 978 4. Concret şi abstract .980 5. Politica - o funcţiune a naţiei. 981 6. Forme de realizare a destinului naţional.984 7. Intervenţia lui Dumnezeu în istorie.986
1168 CUPRINS Colectivul de natură politică.988 1. Colectivul de natură socială . 988 2. Natura contractului social . 989 3. Conştiinţa de sine a grupului .990 4. Naţiunea - colectiv de natură politică . 993 5. Dialectica ideii de partid.994 6. Unitatea politică. 998 7. Concluzii .999 LOGICA COLECTIVELOR 1937 - 1938 Patru prelegeri. însemnări. 1001 CURS DE METAFIZICĂ. TEORIA ŞTIINŢEI 1937 ֊1938 Eveniment, cauzalitate şi nedeterminare. 1012 NOTE şi COMENTARII Curs de istorie a logicei, 1929-1930 . Curs de metafizică. Teoria cunoştinţei metafizice. 2. Cunoaşterea mediată, 1929-1930 . Curs de istorie a metafizicei, 1930-1931 . Curs de logică generală, 1934-1935 . Curs de metafizică, 1936-1937 . Logica colectivelor, 1934-1935, 1938 . 1017 1049 1063 1081 1099 1138 |
| any_adam_object | 1 |
| any_adam_object_boolean | 1 |
| author | Ionescu, Nae 1890-1940 |
| author_GND | (DE-588)118555715 (DE-588)1208013556 (DE-588)13333712X |
| author_facet | Ionescu, Nae 1890-1940 |
| author_role | aut |
| author_sort | Ionescu, Nae 1890-1940 |
| author_variant | n i ni |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV047059224 |
| ctrlnum | (OCoLC)1226705904 (DE-599)BVBBV047059224 |
| era | Geschichte 1929-1938 gnd |
| era_facet | Geschichte 1929-1938 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>00000nam a2200000 cc4500</leader><controlfield tag="001">BV047059224</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20210129</controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">201211s2020 |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9786065552760</subfield><subfield code="9">978-606-555-276-0</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1226705904</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV047059224</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Ionescu, Nae</subfield><subfield code="d">1890-1940</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)118555715</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="240" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Werke</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Opere</subfield><subfield code="b">[3 vol.]</subfield><subfield code="n">2</subfield><subfield code="p">Cursuri universitare. 2</subfield><subfield code="c">Nae Ionescu ; ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea ; postfaţă de Eugen Simion</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Bucureşti</subfield><subfield code="b">Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă</subfield><subfield code="c">2020</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">1168 Seiten</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="490" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">Colecţia Opere fundamentale</subfield></datafield><datafield tag="490" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">Colecţia Opere fundamentale</subfield></datafield><datafield tag="500" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Auf der Rückseite der Titelseite, im Impressum, wird 2019 als Erscheinungsjahr genannt.</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte 1929-1938</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Metaphysik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4038936-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Logik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4036202-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Philosophie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4045791-6</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="655" ind1=" " ind2="7"><subfield code="0">(DE-588)4143413-4</subfield><subfield code="a">Aufsatzsammlung</subfield><subfield code="2">gnd-content</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Philosophie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4045791-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Logik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4036202-4</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Metaphysik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4038936-4</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Geschichte 1929-1938</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Diaconu, Marin</subfield><subfield code="d">1973-</subfield><subfield code="0">(DE-588)1208013556</subfield><subfield code="4">win</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Mezdrea, Dora</subfield><subfield code="d">1959-</subfield><subfield code="0">(DE-588)13333712X</subfield><subfield code="4">win</subfield></datafield><datafield tag="773" ind1="0" ind2="8"><subfield code="w">(DE-604)BV047059204</subfield><subfield code="g">2</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032466428&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20210129</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">001.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09042</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">001.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09043</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="943" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032466428</subfield></datafield></record></collection> |
| genre | (DE-588)4143413-4 Aufsatzsammlung gnd-content |
| genre_facet | Aufsatzsammlung |
| id | DE-604.BV047059224 |
| illustrated | Not Illustrated |
| index_date | 2024-07-03T16:11:02Z |
| indexdate | 2024-09-20T04:22:55Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9786065552760 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032466428 |
| oclc_num | 1226705904 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 1168 Seiten |
| psigel | BSB_NED_20210129 |
| publishDate | 2020 |
| publishDateSearch | 2020 |
| publishDateSort | 2020 |
| publisher | Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă |
| record_format | marc |
| series2 | Colecţia Opere fundamentale |
| spelling | Ionescu, Nae 1890-1940 Verfasser (DE-588)118555715 aut Werke Opere [3 vol.] 2 Cursuri universitare. 2 Nae Ionescu ; ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea ; postfaţă de Eugen Simion Bucureşti Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă 2020 1168 Seiten txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Colecţia Opere fundamentale Auf der Rückseite der Titelseite, im Impressum, wird 2019 als Erscheinungsjahr genannt. Geschichte 1929-1938 gnd rswk-swf Metaphysik (DE-588)4038936-4 gnd rswk-swf Logik (DE-588)4036202-4 gnd rswk-swf Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd rswk-swf (DE-588)4143413-4 Aufsatzsammlung gnd-content Philosophie (DE-588)4045791-6 s Logik (DE-588)4036202-4 s Metaphysik (DE-588)4038936-4 s Geschichte 1929-1938 z DE-604 Diaconu, Marin 1973- (DE-588)1208013556 win Mezdrea, Dora 1959- (DE-588)13333712X win (DE-604)BV047059204 2 Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032466428&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis |
| spellingShingle | Ionescu, Nae 1890-1940 Opere [3 vol.] Metaphysik (DE-588)4038936-4 gnd Logik (DE-588)4036202-4 gnd Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4038936-4 (DE-588)4036202-4 (DE-588)4045791-6 (DE-588)4143413-4 |
| title | Opere [3 vol.] |
| title_alt | Werke |
| title_auth | Opere [3 vol.] |
| title_exact_search | Opere [3 vol.] |
| title_exact_search_txtP | Opere [3 vol.] |
| title_full | Opere [3 vol.] 2 Cursuri universitare. 2 Nae Ionescu ; ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea ; postfaţă de Eugen Simion |
| title_fullStr | Opere [3 vol.] 2 Cursuri universitare. 2 Nae Ionescu ; ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea ; postfaţă de Eugen Simion |
| title_full_unstemmed | Opere [3 vol.] 2 Cursuri universitare. 2 Nae Ionescu ; ediţie îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea ; postfaţă de Eugen Simion |
| title_short | Opere |
| title_sort | opere 3 vol cursuri universitare 2 |
| title_sub | [3 vol.] |
| topic | Metaphysik (DE-588)4038936-4 gnd Logik (DE-588)4036202-4 gnd Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd |
| topic_facet | Metaphysik Logik Philosophie Aufsatzsammlung |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032466428&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| volume_link | (DE-604)BV047059204 |
| work_keys_str_mv | AT ionescunae werke AT diaconumarin werke AT mezdreadora werke AT ionescunae opere3vol2 AT diaconumarin opere3vol2 AT mezdreadora opere3vol2 |