La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo:
Gespeichert in:
| 1. Verfasser: | |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Italian |
| Veröffentlicht: |
Craiova
Sitech
2009
|
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Literaturverzeichnis |
| Beschreibung: | 373 Seiten Illustrationen, Porträts |
| ISBN: | 9786065305632 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV046909065 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20210906 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 200923s2009 ac|| |||| 00||| ita d | ||
| 020 | |a 9786065305632 |9 978-606-530-563-2 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1263278455 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV046909065 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a ita | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 100 | 1 | |a Driga, Mihai |e Verfasser |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo |c Mihai Driga |
| 264 | 1 | |a Craiova |b Sitech |c 2009 | |
| 300 | |a 373 Seiten |b Illustrationen, Porträts | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 651 | 7 | |a Byzanz |0 (DE-588)4088772-8 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 651 | 7 | |a Dobrudscha |0 (DE-588)4012571-3 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 689 | 0 | 0 | |a Byzanz |0 (DE-588)4088772-8 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Dobrudscha |0 (DE-588)4012571-3 |D g |
| 689 | 0 | 2 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032318571&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032318571&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Literaturverzeichnis |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20210727 | |
| 940 | 1 | |q gbd_0 | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032318571 | ||
| 942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 0902 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 907.2 |e 22/bsb |f 0902 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 0902 |g 398 |
| 942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 0902 |g 499 |
| 942 | 1 | 1 | |c 907.2 |e 22/bsb |f 0902 |g 499 |
| 942 | 1 | 1 | |c 907.2 |e 22/bsb |f 0902 |g 398 |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1804181787895660544 |
|---|---|
| adam_text | SOMMARIO INTRODUZIONE................................................... ...............................................13 PARTE PRIMA LA SITUAZIONE POLITICO AMMINISTRATIVA NELLA DOBRUGIA (Fine XII - inizio XV secolo) Capitolo ԼI VLACHIE LA ROMANITA’ ORIENTALE....................... 19 1. Fonti.............................. 24 1.1. Fonti Greche.................................................................................... 24 1.2. Fonti Latine.................................. 27 1.3. Fonti Francesi.................................................................................. 30 1.4. Fonti Slave.................................................... 31 1.5. Fonti Armene, Persiane, Arabe......................................................33 1.5.1. Armene........ ............................................................................ 33 1.5.2. Persiane...................... ............................................................35 1.5.3. Arabe........................................................................................ 37 1.6. Fonti nordiche e Germaniche.................................. 37 1.6.1. Svedesi................................................................................... 37 1.6.2. Islandesi................................................................................. 37 1.6.3. Germaniche..............................................................................38 1.7. Cronisti italiani................................................................................41 1.8. Fonti e testimonianze
umanistiche............................................... 45 1.9. Testiomonianze dei Cronisti romeni............................................. 48 Capitolo IL Ľ ORGANIZZAZIONE POLITICOAMMINISTRATIVA DELLA DOBRUGIA MEDIEVALE (Fine XII - inizio XV secolo)....................................................................... 53 1. Reminiscenze bizantine:Thema Paristrion.......................................... 54 1.1. Sistema amministrativo locale: Stratega, Voivoda, Herzog, Cneaz.............................................................................................. 56 2. Terra Valachorum ossia Kara-Ulah..................................................... 58 3. Terra Carvunae. Le Zagore...................................................................62 4. L’Impero Vlaco-Bulgaro: ipotesi e testimonianze.............................. 65 4.1. Ipotesi e testimonianze della storiografia bulgara........................67 334
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 4.2. Ipotesi e testimonianze della storiografia romena....................... 68 4.3. Fonti greche..................................................................................... 77 4.3.1. Ničeta Chômâtes..................................................................... 77 4.3.2. Giorgio Akropolites................................................................ 84 4.3.3. Teodoro Scutariotes................................................................ 86 4.3.4. Efrem il Monaco....................................................... 87 4.4. Fonti Crociate..................................................................................89 4.4.1. Latine....................................................................................... 89 4.4.2. Cronisti Francesi.................................................................... 92 4.5. Fonti Giuridiche............................................................................. 97 Capitolo III. LA PRESENZA BIZANTINA NELLA DOBRUGIA DOPO LA RESTAURAZIONE DELL’IMPERO DI COSTANTINOPOLI (1261).....................................................................103 1. Cumani, l’elemento base dell’equilibrio militare nel territorio della Dobrugia...................................................................................... 103 2. Matrimoni politici: la miglior soluzione per rafforzare il potere militare di Bisanzio..............................................................................105 3. L’opposizione
antiunionista delle Chiese Ortodosse........................ 107 4. Il mosaico della simbiosi etnica danubiano-pontica......................... 109 5. Testimonianze numismatiche sulla presenza bizantina....................121 6. Il Despotato di Dobrotici..................................................................... 127 6.1. L’origine. Ipotesi filologiche...................................................... 127 6.2. Carattere e ruolo politico - amministrativo................................129 6.3. Ivanco, figlio e successore di Dobrotici......................................136 PARTE SECONDA LA SITUAZIONE RELIGIOSA NEL BASSO DANUBIO (Fine XII ֊ inizio XV secolo) Capitolo I. TESTIMONIANZE ARCHEOLOGICHE ED EPIGRAFICHE DELLA DIFFUSIONE DEL CRISTIANESIMO E DELLA VITA RELIGIOSA SINO AL XIII SECOLO.............................143 1. Testimonianze letterarie ed epigrafiche............................................. 143 2. Testimonianze archeologie................................................................ 147 Capitolo II. L’ORGANIZZAZIONE ECCLESIASTICA..................... 160 1. Metropolia di Vicina............................................................................164 2. Metropolia di Ungrovlachia................................................................ 176 3. Metropolia di Moldavia...................................................................... 184 Capitolo III. TÀRNOVO E LA SPIRITUALITÀ ATTUALE ROMENA.................................................................................................... 189 335
Padre Mihai Driga Capitolo IV. RELAZIONI TRA LA CHIESA VLACO-BULGARA E ROMASINO ALL’INVASIONE TARTARA DEL 1241................... 194 Capitolo V. LA MISSIONE LATINA IN DOBRUGIA...........................222 PARTE TERZA LA PRESENZA GENOVESE NELLA DOBRUGIA Capitolo Լ I GENOVESI NEL MARNERÒ...................... 231 Capitolo IL INSEDIAMENTI GENOVESI IN DOBRUGIA..................244 1. Vicina................ 244 2. Chilia............... 251 3. Licostomo..............................................................................................261 Capitolo III. DESPOTATO DI DOBROTICI: RAPPORTI CON GENOVA DURANTE IL GOVERNO DI DOBROTICIE IVANCO....................................................................................................... 271 Capitolo IV. OCCUPAZIONI ED ECONOMIA LOCALE.....................288 1. Agricoltura............................................................................................288 2. Apicoltura...................... 294 3. Viticoltura.............................................................................................298 4. Allevamenti ed Arte Casearia............................................................. 299 5. Seta, stoffe e spezie............................................. 300 6. Commercio di schiavi..........................................................................300 CONCLUSIONI.................................................................................................... 307 ABBREVIAZIONI...............................................................................................308
BIBLIOGRAFIA...................................................................................... 312 SOMMARIO......................................................................................................... 334 336
BIBLIOGRAFIA 1. Acta Patriarchatus Constantinopolitani, LX, ed. MIKLOSICH Fr., MULLER I, 1.1, Vindobonae 1860; 2. AHRWEILLER H., Byzance et la Mer. La marine de guerre. La politique et les institutions maritimes de Byzance aux VII-XV siècles, Paris 1966; 3. Idem, La frontière et les frontières en Orient, in: Actes , I; 4. Idem, Citoyens et étrangers dans l Empire Romain d Orient, in: R. T. R. ; 5. AIRALDI G., I Genovesi a Licostomo nel secolo XLV, in: S. M. , II, 1972; 6. ALEXANDRESCU M. M,, BULGARU D., La Seigneurie de Dobrotici, fief de Byzance, in: Actes , Π; 7. ANDREA A., Latin Evidence for the Accesión Date of Jon X Comateros, Patriarch of Constantinople, in: B. Z. , 1973, 66; 8. ANDRESCU S., Une ville disputée: Kilia pendant la première moitié du XV siècle, in: R. R. H. , 1985, 24; 9. ANDRONIC A., Orase moldoveneşti în secolul al ХГѴ-lea în lumina celor mai vechi izvoare rusesti, in: R. S. , 1965,11; 10. ANGELOV D., Les peuples de l Europe du Sud-Est et leur rôle dans l histoireBulgarie, Sofia, 1969; 11. Idem, Nouvelles données sur le bogomilisme dans le Synodikon de ľortodoxie , in: В. В. , 1970, 3; 12. Annales Barenses, ed. PERTZ, in: M. G. H. , V; 13. Annali Genovesi di Caffarо e dei suoi continuatori, C. Imperiale di Sant Angelo, ed. BELGRANO L. T., Roma 1890-1929,1-V; 14. ANSBERTUS, Ystoria de espeditione Priderki imperatorie edita a quodam Austriensi clerico, qui eidem interjúit, nomine Ansbertus, in: F. R. A. SS. , V; 15. ARMBRUSTER A., Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucuresti 1972; 16. Idem, Nochmals herzoge Ramunk uzer Vlachen lant, in
R. R. Η. , ХП, 1973,1; 17. Arta Crestina in Romania, Editura Institutului biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti 1981,1983, vol. 2,3; 18. ASTUTI G., Le colonie genovesi del Mar Nero e ordinamenti giuridici, in: Qolloq. ; 19. Atlasband, in Mayers Lexicon , t.XII, Leipzig 1936; 312
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l’Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 20. Atlasul, ed. Academia Republici Socialiste România, Bucuresti 1961; 21. World Atlas, Moscou 1967; 22. BACON Rv The Opus maius , I, ed. BRIDGES J. H., Oxford 1887; 23. BAFFI M., Gheorge Sáncai e la latinità dá Romeni, in: O. R. , 28/03/1955; 24. Idem, Un problema sempre attuale: la Romanità dei Romeni, in: S. R. , sett. ott. 1955,5; 25. Idem, Leopardi filologo e la lingua romena, in: G. I. F/ , 1956, 9; 26. Idem, Un apostolo della latinità: Petru Maior, in: O. R. , 24/11/1957; 27. Idem, Samuil Міси Clain, in: O. R. , 09/03/1958; 28. Idem, Dacia-romana e Romania proto-cristiana, conferenza tenuta per la Fondazione Europea Dragan , Roma 26/06/1968; 29. Idem, Giacomo Leopardi e la latinità del romeno, in: Actes du X Congrès international des linguistes, II, Bucarest 1970; 30. Idem, Gli umanisti italiani e la latinità del romeno, in: Actele ; 31. Idem, La Romania alla ricerca di Roma, Roma 1984; 32. BAILLY A., Dictionnaire grec-français, Paris 1903; 33. BALBI G., RAITERI S., Notai genovesi in Oltremare. Atti rogati a Cafra e a Licostomo sec. XIV, Genova 1973; 34. BALBI G., La schiavitù a Genova tra і secoli XII e XIII, in Mélanges offerts à René Crozet , Poitiers 1966; 35. BALCESCU N., Românii supt Mihai Vodà Viteazul, Bucuresti 1878; 36. BALLETTO L., Presenze bulgare, in: G. В. ; 37. BALLARD M., A propos de la bataille du Bosphore. L expédition génoise de Paganino Doňa à Constantinople (1351-1352), in: T. M. , 1970,4; 38. Idem, Gênes et ľOutre-Mer, I, Paris 1973; 39.
Idem, Les Génois dans l ouest de la Mer Noire au XIVsiècle, in: Actes , I; 40. Idem, La Romanie génoise (XII -débout du XV siècle), I, Roma 1978; 41. Idem, Gênes et l Outre-Mer, II, Actes de Kilia du notaire Antonio da Ponzo 1360, Paris-La Haye, New York 1980; 42. Idem, Les Génois et les régions bulgares au XIV siècle, in: B. B. , 1981, 7; 43. Idem, Gênes et la Mer Noire (XIII-XVsiècle), in: R. H. , Paris 1983,547; 44. BANESCU N., Chilia (Licostomo) und das bithynische, in: B. Z. , 1928,28; 45. Idem, Ein Schlusswort über das bithynische, in: B. Z. , 1938, 32; 46. Idem, Crearea si caracterul statului Asànestilor, in: Analele Ac. R. , 1943, XXXV; 47. Idem, Un problème d histoire médiévale: création et caractère du seconde Empire bulgare (1185), Bucarest 1943; 48. Idem, Les duchés byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de la Bulgarie, Bucarest 1946; 313
Padre Mihal Driga 49. BARASCHt Sv Izvoare scrise privind aşezările dobrogene de pe Dunăre în secolele XI-XIV, in: R. L , 1981,2; 50. Idem, Les sources byzantines et la localisation de la cité de Kilia (XII-XIII siècles), in: R. E. S. E. E. , 1981,3; 51. BARBU I., Sub cerul Romei, Editura Antim Ivíreanul, Râmnicul Valcea, 2004, p. 35. 52. BARKER W. J., Miscellaneous of the Late Fourteenth and Early Fifteenth Centuries, in: E. B. , 1979,1-2; 53. BARNEA I., Byzance, Kiev et l Orient sur le Bas-Danube du X au XII siècle, Bucarest 1955; 54. Idem, Monumente de arta, in: S. T. , 1958,5-6; 55. Idem, Din Istoria Dobrogei, Bucuresti 1971; 56. Idem, Bisericuţe rupestre de la Murfatalar, in: D. D. M. ; 57. BARNEA I., BUCUR I., ANGHELESCU N., Săpaturile de salvare de la Noviodunum, in: M. C. A. , 1957,4; 58. BARONE G., P(aulinus) Minorita, in: „Lexikon des Mittelalters , VI, Munchen-Zurich, 1993, col.1815-1816. 59. BAUMANN H. V., Sângele Martirilor, Constanţa, 2004; 60. BAUTIER R. H., Notes sur Ies sources de l histoire économique médiévale dans les archives italiennes, in: M. A. N. , (Ecole française de Rome), 1948,60; 61. Idem, Les relations économique des Occidentaux avec les pays d Orient au Moyen Age. Points de vue et documents, in: Actes Beyrout ; 62. BECK H. G., Kirche und theologische Litteratur in byzantinische Reich, München 1959; 63. BEES N. A., Unedirte Schriftstuke aus der Kanzlei des Joannes Apokkaukos des Metropoliten von Naumaktos (in Aetolien). Eigeleitet von Hekne BEES-SEFERLIS, in: B. N. J. , 1976, XXI; 64. BELOU C, Ocupaţiile daco-getüor în lumina literaturi
antice, in: R. E. F. , LXIII, 1968,1; 65. BELDICEANU N., Sur les Valaques des Balkans slaves à l époque ottomane (1450-1551), in: R. E. L , 1966; 66. Idem, Une mentioné inconnue des Vlaques à la fin du XIII siècle, in: R. E. S. E. E. , 1974,4; 67. Idem, Le monde ottoman des Balkans (1402-1566). Institutions, société, économie, Londra 1976; 68. BELGRANO G., Documenti riguardanti la colonia genovese di Pera, Genova 1888; 69. Idem, Nuova serie di documenti sulle relazioni di Genova con l Impero Bizantino, in: Atti delle Società ligure di storia Patria , 1898, 28; 314
La Dobrugia Bizantina e і rapporti coni Occidente dalla fine del XII all inizio del XV Secolo 70. BENDEFY L., Epistola fr. [uliani de bello Mongolorum. Fontes autentici itinera (1235-1238) fr. [uliani illustrantes, in: „ Archivům Europae Centro Orientalis , III, 1937,1-4, р.38. 71. BERTELE Th., Moneta veneziana e moneta bizantina (secoli XÍÍ-XV), in: Venezia e il Levante fino al secolo XV , Firenze 1973,1; 72. BESEVLIEV V., Sul nome Diána о Vicina , del fiume Tirína, in Rassegna dell istituto di lingua bulgara , Sofia, 1963, 8, (in bulgaro); 73. Biblioteca Hagiographica Graeca, ed. II, Bruxelles 1909; 74. Biblioteca Hagiographica Orientalis Bollandiana, Bruxelles 1909; 75. Biblioteca Sactorum, XI, 1968, coll. 522-529; 76. Biserica în misiune. Patriarhia Română la ceas aniversar: 120 de ani de autocefalie (1885-2005) şi 80 de ani de patriarhat (1925-2005), Bucuresti 2005; 77. BOGDAN I., Ein Beitrag zur Bulgarischen und Serbischen Geschichtschreibung, in: A. S. Ph , XIII, 1981, 4; 78. Божидар Д, България в средновековната морска картография XIV - XVII век, Sofía 1984; 79. BOLLATI F. di Saint Pierre, Illustrazioni della spedizione in Oriente di Amedeo VI (il Conte Verde), in: B. S. I. , V, Torino 1900, VII; 80. BON A., Byzanz, Genève 1972; 81. BONFANTE G., Leibnitz e la lingua romena, in: C. S. P. , 1953, 2; 82. BOZILOV A., Zur Geschichte der Fürstentume Vidin, in: В. В. , 1973,4; 83. BRAND Ch., Byzantium confronte the West, 1180-1204, in: Haward University Press , Cambridge 1968; 84. BRANIŞTE E., Martiri creştini la Dunăre în timpul persecutilor: Martirul
Sfîntului Dasius, in: Almanahul , 1976; 85. Idem, Martiri si sfinti pe pămîntul Dobrogei de azi, in: D. D. M. ; 86. BRANIŞTE M., Moaştele Sfîntului loan cel Nou de la Suceava, la Viena (19141918), in: Almanahul , 1984; 87. BRATESCU C, Dobrogea în secolul XII: Bergean, Paristrion. Pagini de geografie medievală, Bucuresti 1920; 88. BRATLANU G. I., Vicina, contributie la istoria dominaţiei bizantine si a comerţului genovez în Dobrogea, in: Ac. R. B. S. H. , 1923, X; 89. Idem, Les Bulgares à Cetatea Albă (Akkerman) au début du XIV siècle, in: Byz. , 1926, 2; 90. Idem, Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire au XIII siècle, Bucarest 1929; 91. Idem, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, Bucarest 1935; 92. Idem, Les Vénitiens dans la Mer Noire au XIV siècle. La politique du Sénat en 1332-1333 et la nation de la latinité, Bucerest 1939; 315
Padre Mihai Dri ga 93. Idem, Bulgaria de dincolo de Dunăre, in: Izvoarele bizantine-Omagiu lui loan Lupas , Bucuresti 1943; 94. Idem, Origines et formation de l unité roumaine, Bucarest 1943; 95. Idem, La Mer Noire, plaque tournante du trafic international à la fin du Moyen Age, in: R. E.S. E. E , 1944, XXI; 96. Roman si Vlachata în tradiţia istorică a descălecatului Moldovei, in: Ac. R. B. S. H , 1944-1945; 97. Idem, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, Bucuresti 1945; 98. Idem, Les rois de Hongrie et les Principats roumaines au XIV siècle, in: Ac. R. B. S. H , 1947, 28; 99. Idem, La Mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, Munich 1969; ÎOO.BROMBERG J., Toponymical and historical miscellanies on the medieval Dobrudja, Bessarabia and Moldo-Walachia, in: Byz. ; 101.BREHIER, L., L église et l orient au moyen age: Les croisades in: « Bibliothèque de ľeinsegnement de l histoire ecclésiastique », V-eme édition, Paris, 1928, p. 122 102.1dem, Vie et mort de Byzance, Paris 1970; 103. BREZEANU S., Imperator Bulgáriáé et Vlachiae . In jurul genezei si semnificaţiei termenului Vlachia din titulatura lui Ionità Asan, in: R. L , ХХШ, 1980,4; 104. Călători străini despre Ţările Române, I, Bucuresti, 1968; 105. CANTACUZINO G., Les tombes des bogomiles de Roumanie, in: Actes , П; 106. CASAU T., La guerra di Chioggia e la pace di Torino, Fiorenza 1866; 107. CARABELLESE F., Carlo I ďAngid nei rapporti politici e commerciali con Venezia e l Oriente, Bari 1911; 108. CERNAVODEANU D., Les émissions monétaires armoriées des princes de Valachie au XIV et XV
siècles et leur implication dans l histoire de cette principauté, in: Recueil du IX Congrès international de numismatique de Berne, le 15 septembre 1979; 109. CHALCONDYLAS L., Historiarum libri decem, Bonn 1843; 1 ÎO.CHONIATES N., Historia, De Andronico Comneno, I, Bonn 1835; 111. CHRONICONBUDENSE, ed. PRODHRADCZKY, Buda 1838; 112. CHRONICON DUBN1CENSE, in: Históriáé Hungaricae Fontes Domestici, Scripteres , ed. FLORIANUS M., Qumqueecclessiis 1884; IU. CHRONICA PONTIFICUM ET IMPERATOR UM MANTUANA, ed. G. Waitz, in: MGH, SS, XXIV, Hannoverae, 1879; 114. CIOCILTAN G., Chilia în primul sfert al veacului al XV-lea, in: R. L , 1981, 3; 115. CIOBANU R. S., Les Chroniqueurs français de la TV crois ade et les Romains de l aire de la latinité orientale, in: N. E. H. , Bucarest 1985; 316
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con / Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 116. CIOFFARI G., Storia della basilica di San Nicola di Bari, I, Bari 1984; 117. CIOROIU C, Càlàtori la Pontul Euxin, Bucuresti 1984; 118. CIRĪL, CuOÎnt la canonisirea sfinţilor români, in: B. O. R. , 1955,11-12; 119. Codice diplomatico brindisino, I, ed. A. de Leo, Trani 1940; 120. Codex Iuris Canonicis Orientalis. Fontes, series III, Roma, vol. ІІ-ХПІ, (19501970); 121 .Collection de documents inédits sur l’histoire de France, serie “Histoire politique , II, Paris 1840; 122.COMAN G., Evoluţia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercetărilor arheologice cu privire la secolele V-XIII, in: M. A , 1971, 3; 123.Idem, Materiale arheologice privind creştinismul în Moldova în secolele VI-XIII, in: Danubius , 1971,5; 124.COMAN I., Formule si sinteze teologice în inscripţii, in: D. D. M. ; 125.1dem, Episcopi de Tomis orientati în teologie si în viata spirituala a Bisericii, in D. D. M ; 126.1dem, Scriitori bisericeşti din epoca stràromânà, Bucuresti 1979; 127.1dem, Scriitori teologi in Scythia Minor, in: D. D. M. ; 128. Ո Compasso da navigare. Opera italiana della metà del XIII secolo, ed. BACCHISIO R. Mötzo, Cagliari 1947; 129. CONSTANTINESCU N., La residence de Arges des voïvodes roumains des XIII et XIV siècle. Problemes de chronologie à la lumiere des récentes recherches archéologiques, in: R. E. S. E. E. , 1970, 8; 130.1dem, Curtea de Arges (1200-1400). Asupra începuturilor Tarii Româneşti, Bucuresti 1984; 131. CORNEANU N. Metropolita, Chiesa di Cristo, non della
nazione., l intervista in: „II regno-attualità , 16, 2004, p.531. 132. Constituirea statelor feudale romaneşti, Bucuresti 1980; 133. Cronici turceşti privind Tarile Române. Estrose, II, Bucuresti 1966, Π, 1974; 134. DANDULI Andreae, Chronicon Venetum a pontificatu sancii Marci ad annuum usque MCCCXXXIX, in „Rerum Italicarum Scripteres , ХП, Mediolani, 1728, col. 342. 135.1dem, Chronica per extensum descripta aa. 46-1280 d.C., ed. E. PASTORELLO, in: Rerum Italicarum Scriptores, NE, XII, Bologna,1938; 136. DANIEL ROPS H., L Eglise de la Cathédrale et de la Croisade, Paris 1953; 137. DANIELE di CHINAZZO, Cronica de la guerra da Veniciania Zenovesi, ed. LAZZARINIV., Venezia 1958; 138. DARROUZES Recherches sur les offikia de l’Eglise byzantine, Paris 1970; 139. DEAC A., Vlahii înfruntă pe “Кірсеас , in: M. L , 1985,11; 140. DECEI A., Asupra unui pasaj din geograful persan Gardizia (an. 1050), Bucuresti 1956; 317
Padre Mihai Driga 14Udem, Etablisement de Aktov de la Horde d Or, dans l Empire Ottoman au tempe de Yldirim Bayazid, in: A Zaki Velidi Togan armagam , Istambul 1950-1951; 142.Idem, Invazia tătarilor din 1241/1242, in: R. R. H. , 1973,12; 143.Idem, Relaţii romàno-orientale, Bucuresti 1978; 144.DELLATE A., Les portulans grecs, Paris 1947; 145.1dem, Les portulans grecs. Complements, Bruxelles 1958; 146. DELORT R., Quelques précisions sur le commerce des esclaves à Gênes vers la fin du XIV siècle, in: M. A. H. , 1966, 78; 147. DEX, Dicţionarul Explicativ al Limbii Romane, ed. II, Bucuresti, 1998 148. DIACONESCU T., ĽEtnogenesi dei Romeni: la testimonianza dei manoscritti di Eutropio, in: „Romanità Orientale e Italia Meridionale dall Antichità al Medioevo. Paralelli storici e culturali, Quaderni di Invigilata Lucemis, 9, Bari, 2000. 149. DIACONU P., Din nou despre încadrarea cronologica a Valului si Mănăstirii de la Niculüel, in: S. C. I. V. A. , 1975, 26; 150.1dem, Pàcuiul lui Soare-Vicina, in Byzantina , Thesalonique 1976, 8; 151.Idem, Despre situatia politica de la Dunărea de Jos în secolul al ХП-lea, in: S. C. I. V. A. , 1976, 27; 152.1dem, Les Cumans au Bas-Danube aux XI et XII siècles, Bucarest 1979; 153.1dem, O formaţiune statală la Dunărea de Jos la sfirsitul secolului al XIV-lea necunoscută pînà-n prezent, in: S. C. I. V. A. , 1980,4; 154.1dem, Iarăşi despre localizarea Virinei, in: R. L , 1981,12; 155. DIAMO L., STOICOVICI D., Din terminologia socială a documentelor slavomoldoveneşti din sec. XIV si XV, in: R. S. , 1962, 6; 156. DICnONARUL explicativ al limbii
române, Bucuresti 1975; 157. ĐIMANESCU C., Monumenta chartografica Moldoviae, Valachiae et Transilvaniae, San Francisco, 1933-1935; 158. Diplomatarium Veneto-Levantinum, ed. THOMAS G. M., II, Venezia 1889; 159. Documenta Romaniae Historica, Bucuresti 1975; 160. Documente privind istoria românilor: A. Moldova, Bucuresti 1954,1, II; 1956, ГѴ; 161 .Documenti tratti dai Registri Vaticani (da Innocenzo III a Nicola IV), ed. D. VENDOLA, Trani 1940; 162. DOGLIONI G. N., Compendio historko universale, Venezia 1594; 163. DOLGER Fr., Aus den Schatzkammern des Heiligen Berges, I, München 1948; 164.1dem, Regestes des Kaiserurkunden des Oströmischen Reiches, IV, München 1960; 165 .DRAGOMIR S., Vlahii din Serbia în sec. XII-XV, in: Anuarul , 1921-1922; 166.1dem, La patrie primitive des Romains, in: В. A. , VII, 1944,1; 167. DRIGA M., La personalità e la produzione letteraria di Ničeta di Remessiana, Tesi di laurea presso ÌTJniversita di Bari, anno scolastico 1997-1998, dattilografiate; 168. DUDA H. W., Seltschukengeschichte des Ibn Bibi, Copenhaga 1959; 318
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all inizio del XV Secolo 169.DUICEV I., Il Francescanesimo in Bulgaria nei secoli XIII e XIV, in: M. B. Z. , I, Roma 1965; 170.1dem, Saba, in: B. S. , XI, 1968, coll.522-529; 171.Idem, Medioevo bizantino, Roma, II, 1968; III, 1971; 172.1dem, Il Patriarcato bulgaro nel sec. X, in: O. C. A. , 181; 173.1dem, Un brindisino ambaschiatore in Bulgaria all inizio del 1200, in: Familiare 82, Amici della A. de Leo, Brindisi 1982; 174.Idem, Italia e Bulgaria attraverso і secoli, in: G. B. ; 175. DUMITRESCU S., Borgiam V si Borgiam VIII, douà hàrti italiene din vremea Renaşterii si localizarea Vicinei pe Dunăre, in: R. T. , 1979,10; 176. DZUROVA A, BOZTO AR, Manoscritti slavi. Documenti e carte riguardabili la storia bulgara della Biblioteca Vaticana e dell Archivio segreto vaticano (IX - XII secolo), Sofia 1979; 177. EKREM Ali Mehmed, Civilizaţia turcă si menţiuni despre Romani in izvoarele turceşti preotomane si otomane, in: Anale de istorie , 1982,4; 178. ELIAN A., Bizanţul, Biserica si cultura romaneasca. Studii si articole de istorie, lasi 2003. 179. Encyclopedie de l Islam, ed. B. Lewis LEYDE, II, Paris 1964; 180. ESKENASY V., Notes concernant l histoire du littoral ouest de la mer Noire: Dobrotich et ses relations avec Gênes, in: R. R. H. , 1982,2; 181. Etymologicum Magnum Romaniae, IV, Bucuresti 1898, (ed. G. BRINCUSI, Ш, Bucuresti 1976); 182. FAILLER A., Prières du patriarche pour l empereur, in: Actes , II; 183. FARBES N., The Composition of the Earlier Russian Chronicles, in: Sl. R. ,
1922-1923,1; 184. FEDALTO G., Ecclesiastici latini in “partibus infidelium aut scismaticarum , in: La Chiesa latina in Oriente , I, ed. 2, Verona 1981; 185. FICK C, Neues zu den Notitiae episcopatum und zu Kirlichen Geographie von Byzanz, in: Z. S. S. R , 1930; 186. FLORESCU Gr, FLORESCU R., DIACONU P., Capidava. Monografie arheologică, I, Bucuresti 1958; 187. FODOR L, Die Grosse Wanderung der Ungarn vom Ural nach Pannonien, Budapest 1892; 188. Fontes Históriáé Bulgaricae, ХП, Sofia 1965; XV, 1971; 189. Fontes Graeci Históriáé Bulgaricae, VI, Serdicae 1965; 190. Fontes Latini Históriáé Bulgaricae, III, Sofia 1965; 191. Fontes Históriáé Daco Romanae, Bucuresti, II, 1970; III, 1975; IV, 1982; 192. Fontes Rerum Austriacarum, Լ Scripteres, V, Wien 1836; 193. GA.NSHOF Fr., Нѣіоіге des relations internationales: I. Le Moyen Age, Paris 1953; 319
Padre Mihai Driga 194. GELZER H., Ungedruckte und ungenügend veröffentlichte. Texte der Notitiae episcopatum, in: Abhandlungen der Koniği. Bayerischen Akademie der Wissenschaften zu München , 1901,3; 195. GEMIL T. S., L effort politico-diplomatique fourni pour enrayer l offensive ottomane, in: R. P. H. , 1986,4; 196. GEOFFROY de Willehardouin, La conquête de Constantinople, ed. E. FARAL, I-II, Paris 1938-1939; 197. GEORGESCU C., Sfìntul si pre cuviosul părintele nostru Dimitrie cel Nou ale cărui moaşte sfinte se afilà la Patriarhia din Bucuresti, in: G. B. , 1984,10-12; 198. GEORGESCU V., Bizanţul si instituţiile româneşti pînă la mijlcolu secolului al XVIII-lea, Bucuresti 1980; 199. GHERGHEL I., Pasqua Romanorum; Pabula Iulii Caesaris? Un capitol din nomenclatura istorică romàna, in: R. A. , 1923,2; 200. GHIATA A., Aspecte ale organizării politice în Dobrogea medievală (sec. XIIXV), in: R. L , XXXIV, 1981,10; 201. GIOFFRE D., Il mercato degli schiavi a Genova nel sec. XV, Genova 1971; 202. GJUZELEV V., Du commerce génois dans les terres bulgares durant le XIV siècle, in: B. H. R. , 1979,4; 203 .Idem, I rapporti bulgaro-genovesi nei sec.XlU-XV, in: G. В. ; 204.GIURESCU C., Despre Vlahia Asànestilor, in: Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj , IV, 1931; 205.Idem, întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, in: B. O. R. , 1959,7-10; 206.Idem, 7uguri sau orase si cetàti moldoveneşti, Bucuresti 1967; 207.1dem, Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pînâ azi, Bucuresti 1971; 208.1dem, Principatele Romane la începtul sec. XIV, Bucuresti 1973;
209.Idem, Istoria Românilor, Bucuresti 1975; 210.1dem, Probleme controversate în istoriografia romană, Bucuresti 1977; 211.Idem, Les Génois au Bas-Danube aux XIII et ХГѴ siècles, in: Qolloq ; 212. GOLUBOVICH G., Biblioteca bio-biobibliografica della Terra Santa e dell Oriente francescano, Quaracchi-Fírenze, 1,1906; II, 1913; Ш, 1919; 213. GOUILLARD J., Compte rendu de Hajjar G., Le synode permanent, Roma 1962 , in: B. Z. , 1963,56; 214.1dem, Le synodicon de l Orthodoxie, édition et commentaire, II, Paris 1967; 215.GRABAR A., L Eglise de Boiana, Sofia 1924; 216.1dem, La peinture religieuse en Bulgarie, Paris 1953; 217. GRECU V., Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, Bucuresti 1958; 218. GRENDI E., Genova alla metà del cinquecento: una politica del grano?, in: Q. S. , aprile 1970; 219. GRIERSON Ph., The Origin of the Gros and Gold in Italy, in N. S. , Praga 1971,12; 320
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 220. GROSST R., Histoire des Croisades et du royaume franc de Jérusalem, Paris 1934; 221. GRUMEL V., La Chronologie des patriarches de Constantinople de 1111 à 1206, in: E. В. , 1,1943; 222. GUILLAND R., La correspondence inédite d Athanase, patriarche de Constantinople (1289-1293; 1304-1310), in: Mélanges Ch. Diehl , I, Paris 1930; 223 .Idem, La collation ou la decheance des titres nobiliaires, in: R. E. B. , 1946,4; 224.1dem, Etudes sur l histoire administrative de l empire byzantin. Le despote, in: R. E. B. , 1954,17; 225. HALEKI O., Un empereur de Byzance à Rome, Warscawa 1930; 226. HASDEU B. P., San Giorgio si Calafato, in: Columna lui Traían , 1,1870,57; 227. HENDY M., Coinage and Money in The Byzantine Empire 1081-1261, in: Dumbarton Oaks Studies , Washington 1969,12; 228. HENRI de Valenciennes, Histoire de l Empereur Henri à la suite de Geoffroy de Villéhardouin (La conquête de Constantinople), ed. De Natallis de Waily, Paris 1882; 229. HETHERINGTON P., FORMAN W., Les Byzantins, histoire d un empire, Paris 1982; 230. HOFLER C., Die Walachen als Begründer des zweiten bulgarischen Reiches der Asscniden, 1186-1207, in: Sitzungsberichte der philosoph.-hist. -Classe der Akad. Der Wissenschaften , 1879,95; 231. HOLBAN Th., Contribuţii la problema originii si localizării bolohovenilor, in: Studii , XXI, 1968,1; 232.1dem, Din cronica relaţiilor romăno-ungare în secolele XIII-XIV, Bucuresti 1981; 233. HOPF К., Griechenland in Mittelalter und in Neuzeit, in: Griechenland,
geographisch, geschichtlich und culturhistorisch in Monographien dagestellt , VII, Leipzig 1870; 234. HULTSC Fr., Pappi Alexandrini Collections quae supersunt e libris manuscriptis edidit latina interpretatione et commentariis, I-III, Beroiini 1969; 235. HURMUZAKI, E., Documente privitoare la istoria romanilor, I, ed. N. DENSUSIANU, Bucuresti,1887, p. 75,77. 236.IORGA N., Actes et fragments relatifs à l histoire des Roumains, Bucarest 1895; 237.1dem, Acte si fragmente cu privire la istoria românilor, III-l, Bucuresti 1897; 238.1dem, Studii istorice asupra Chiliei si Cetàtili Albe, Bucuresti 1899-1900; 239.Idem, Notes et extraits pour servir à Ibistoire des Croisades au XVsiècle, I, Paris 1899; 240.1dem, Comunicări mărunte, in: C. L. , 1901,35; 24 Lidem, Veneţia în Marea Neagră: 1, Dobrotici, in: Analele Ac. R. , 1919; 242.1dem, Histoire des Roumains de la Péninsule des Balkans, Bucarest 1919; 243.1dem, La Romania danubienne et les barbares au VI siècle, in: R. B. H. , ПІ, 1924,1; 321
Padre Mihai Driga 244.Idem, Histoire des Roumains et de la românite orientale, Bucarest 1937; 245.ILIESCU O., însemnări privitoare la descoperiri monetare, II, in: Studii C. N. , 1958, 21; 246.1dem, Le grand trésor de monnaies et lingots des XIII et XIV siècles trouvé en Dobrudja septrentrionale. Note préliminaire, in: R. E. S. Е. E. , 1964; 247.1dem, Notes sur l apport roumain au ravitaillement de Byzance d après une source inédite du XIV siècle, in: N. E. H. , 1965,3; 248.1dem, L hyperpère byzantin au Bas-Danube (XI-XV siècle), in: R. E. S. E. E. , 1969; 249.1dem, A stàpînit Dobrotici la gurile Dunării?, in: „PEUCE , 1971,4; 250.1dem, Emisiuni monetare ale oraşelor medievale de la Dunărea de Jos, in: PEUCE , 1971,1; 251.Idem, Le montant du tribut payé par Byzance à l empire ottoman en 1379 et 1424, in: R. E. S. E. E. , 1971, 9; 252.1dem, Localizarea vechiului Licostomo, in: Studii , 1972, 3; 253.1dem, Nouvelles editions d actes notariés instrumentés au ХГѴ siècle dans les colonies génoises des bouches du Danube, in: R. E. S. E. E. , 1977,1; 254.1dem, A la recherche de la Kilia byzantine, in: R. E. S. E. E. , 1978,2; 255.1dem, Cercetării româneşti de numismatică bizantină (1948-1977), in: B. S. N. R. , 1976-1980; 256.1dem, Les hyperpères de Vlaicu Vodă, in: R. R. L , 1985, 3; 257.IORDAN I., Toponimie românească, Bucuresti 1963; 258.IORDACHE Gh., Ocupaţiile tradiţionale pe teritoriul Romanie, I, Buemesti 1985; 259.IOSIPESCU S., L écho européen de l effort roumain, in: R. P. H. , XI, 1986,4; 260.ISOPESCU C, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica
italiana del 500, in: Ac. R. B. S. H. , 1929,16; 26 Udem, Antiche testimonianze italiane della latinità dei Romeni, in: Sagi romeno italo-ispanici , Roma 1942; 262.1dem, De la langue et de la littérature roumaine en Allemagne, in: В. В. R. , Freibourg 1953; 263. Izvoarele Istoriei Românilor, ed. G. POPA LISEANU, Bucuresti: I, ANONYMOUS Belae regis notarius, Gesta Hungarorum; П, ANONYMOUS Geographus, Descriptie Europae Orientalis; IV, SIMON de Keza, Chronicon Hungarorum; V, ROGERII, Carmen miserabile,VEL, NESTOR, Cronica; XI, Chronicon Pietum Vindobonense; 264. JEAN PAUL II, Le Pape bénit la Roumanie, 7-9 mai 1999, Bucarest, 2000; 265. KAEPPELI T., Le procés contre Thomas Walleys, O. P., Roma, 1936; 266. KALUZNIAKI E., Werke des Patriarchen Euthymios von Bulgarien, Vienna 1901; 267. KHALDUN Ibn, The Mugaddimah an Introduction to History, I, ed. F. ROSENTHAL, New York, 1958; 322
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 268. KOLAROV V., Contributo alla questione dei rapporti commerciali della Bulgaria con l esterno nei sec. Xll-XlV, in: G. B. ; 269. KOVALSKY T., Les Turcs et la langue turque de la Bulgarie du nord-est. Mémoires de la commission orientaliste de l Académie des sciences, Cracovie, 1933; 270idem, Les éléments ethniques turcs de la Dobrudja, in: Rac. Orient. , 1938,14; 271. KRENIC B., Dubrovnik (Raguse) et le Levant au Moyen Age, Paris 1961; 272. KUTICOV V., Un interessante clausola economica nell accordo del 1387 tra il principe Ivanko e і Genovesi, in: G. B. ; 273. JEAN de S. Martin, Mémoires historiques et géographiques sur l Arménie, I-II, Paris 1819; 274. JEDIN H., Storia della Chiesa, Milano 1976, V, 1; 275. ЈШЕСЕК V., Geschichte der Bulgaren, Praga 1876; 276. LASSANDRO D., Pertransierunt benefaciendo. In memoria di Demetrio e Meluta Marin, in: Quaderni di Invigilata Lucemis , nr. 3, Bari 1995; 277.1dem, Un inedito di Demetrio Marim.Grafemi e Morfemi, Romanità Orientale e Italia Meridionale dall antichità al Medioevo. Paraleli storici e culturali, in: „Quaderni di invigilata Lucemis , 9, Edipuglia, Bari 2000; 278. LAURENT V., Les signataires du second concile des Blakkernes (été 1285), in E. O. , 1927,26; 279.Idem, Heraclée du Pont, in: E. O. , 1932; 280.1dem, Compte rendu de G. L Bratiami, Recherches sur Vicina et Cetatea Alba, Bucarest 1935, in: E. O. , 1936,39; 28Lidem, Notes de Chronographie et d histoire byzantine. La date d élection du patriarche Jean X Comateros,
in: E. O. , 1937,36; 282.1dem, Le métropolite de Vicina Macaire et la prise de la ville par les Tortures, in: R. E. S. E. E. , 1946, 23; 283.Idem, L assaut avorté de la Horde d Or contre l Empire Byzantin, in: R. E. B. , 1960,18; 284.1dem, Les regestes des actes du Patriarcat de Constantinople, I, fasc.IV, (12081309) , Paris 1971; 285. LAURENT V., NĂSTUREL P. S., Facsimile de texte si documente bizantine din veacurile XIV-XVprivitoare la istoria Bisericii Române, Bucuresti 1946; 286. LEMERLE P., Philippes et la Macédoine orientale à l époque chrétienne et byzantine, Paris 1945; 287.1dem, L Emirat d Aydin, Byzance et l Occident. Recherches sur Le geste d Umur-Pacha , Paris 1957; 288.LOENERTZ R. G., Menego Schiavo, esclave, corsaire, seigneur d Ios (12961310) , in: S. V , 1967, 9; 289.1dem, Notes d histoire et de chronologie byzantine: III. Occupation de Ténédos par les Vénitiens: octobre 1376, in Byzantina et franco-graeca , Roma 1970; 323
Padre Mihai Driga 290.LONGOM G., L empire latin de Constantinople, Paris 1949; 291.Idem, Actes du VI Congrès international d études byzantines, 1, Paris 1956; 292. LONGUS Johannes de Ypra (Iprensis, Iperius), Chronica monasterii s. Bestini, in: „Catalogus fontium históriáé Hungaricae , ed. A.F. GOMBOS, II, Budapesta, 1937 ; 293. LOPEZ O. S., L importance de la Mer Noire dans l histoire de Gênes, in: Qolloq ; 294. LORINT F., Tovàràsia de plug si ceremonialui aratului în nordul regiunii Arges si Oltenia, in: R. M. , 1967,1; 295. LOZINSKIJ N., La Russie dans la littérature française du Moyen Age: Le pays, in: R. E. S. , IX, 1929,1-2; 296. LUCHAIRE A., Innocent III: la question d Orient, Ш, Paris 1907; 297. LUCIC, Memoire storiche di Tragurio oggi Tran, Veneţia 1664; 298. LUISI A., Ovidio e la causa della relegazione a Tomi, in: „Romanita Orientale e Italia Meridionale dall antichità al medioevo. Paralleli storici e culturali , Quaderni di «Invigilata Lucemis», nr. 9, Edipuglia, Bari 2000, p. 104-133. 299. MARCULESCU O., Cavama medievală si moderna, in: A. D. , 1936,17; 300.1dem, Balica si Dobrotici (doi dinasti pontici), in: A. D. ; 301. MANFRONI C, Le relazioni tra Genova e l impero byzantino ed і Turchi, in: Atti della società ligure di storia patria , 1898,28; 302. MANOLESCU R., Le commerce sur le littoral ouest de la mer Noire (à partir du XII siècle jusqu au milieu du XVI siècle), in: Etudes ; 303. MARCU A., Riflessi di storia romena in Opere italiane dei secoli XIV e XV, in: Ephemeris Daco-romana , I, Roma 1923; 304. MARIN D., Părăsirea Daciei în izvoarele
literaturii antice, in B. I. F. R. , Iaşi, 1943; 305. MARIN M., Note retoriche ed esegetiche su Ničeta di Remessiana. Il „De psalmodiae bono , in: „Vetera Cristianorum , 33,1996; 306.1dem, Il „De diversis appellationibus di Ničeta di Remessiana, in: „Romanita Orientale e Italia Meridionale dall antichità al medioevo. Paralleli storici e culturali , Quaderni di clnvigilata Lucemis , nr. 9, Edipuglia, Bari 2000. 307. Marinescu M., Ana Comneana, Alexiada, Bucuresti 1969; 308. MARTINI OPPAVIENSIS, Chronicon Pontificum et Imperatoram, ed. L.Weiland, in: „MGH, Scripteres, XXII , Hannoverae, 1872. 309. MASCHIN N. A., Istoria Romei antice, Bucuresti 1951; 310. MAUSION J., Les origines du christianisme chez les Goths, in: Annales. Bolland. , XXXIII, 1944; 311 .MEHMET M., Aspecte din Istoria Dobrogei sub dominaţia otomană în veacurile XIV-XV, in: Studii, R. I. , 1965, 5; 324
La Dobntgia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 312. MEILLET A., Le slave commun, Paris 1934; 313. MEYENDORFF ƒ., Un mauvais théologien de l unité au XIV siècle-Barlaam le Calabrais, in: Collection-Irenikon , Chevetogne, 195; 314. Idem, Le tome synodal de 1347, in Zbornik radova Vizanloskog Instituta, ѴПІ/l, Belgrade 1963; 315. MICUNCO G., Sine Dominko non possumus. I martiri di Abitene e la Pasqua domenicale, Ecumenica Editrice, Bari 2004. 316. MILLET G., Cozia et les églises de la Morava, in: Mélanges offerts à Ms. N. Iorga , Paris 1938; 317. MINEA L, Războiul lui Basarab cel Mare cu regele Carol Robert (noiembrie 1330), in: Cercetări istorice , Iasi, Ѵ-ѴП, 1929-1931; 318. MINOIS G., La Chiesa e la guerra. Dalla Bibbia all era atomoca, edizioni Dedalo, Bari 2003; 319. MOISESCU C, Un monument medieval dobrogean necunoscut: Biserica Sfîntul Atanoste de la Niculitel (sec. XIII), in: DDM. ; 320. MOISIL C, Despoiatul lui Dobrotici, in: C. L. , 1906,40; 321.Idem, Statistica tezaurelor intrate pînà la 31 decembrie 1946, in: Buletinul lunar Ac. R. , 1947,2; 322. MOLDT, Unus sit populus et suo uno judice... Bemerkungen zum „Godenen Freibrif der Siebenbürger Sachsen, in Zeitschrift für Siebenbürghische Landeskunde, 22,1999,2, p.197-216; 323. MONACA della A., Memoria historica dell antichissima e fedelissima città di Brindisi, Lece 1674; 324. Monumenta Germaniae Historica, Scripteres, Hannover: V, Annales Barenses,; XVII, Chronicon Magni Presbiteri,; XXVI, Historia Regnum Francorum,; XXVI, ODO de DEOGILLO, De Ludovici VIII
profectione in Orientem,; 325. Monumenta Hungáriáé Historica, Acta estera, III, Budapesta 1876; 326. Monumenta Historica Slavorum Meridionalium, IV, Sofia, 1874; 327. Monumenta Historica Unguriam Vetera Sacram ïllustrantia, ed. Theiner A., Roma, 1,1859; II, 1860; 328. Monumenta Históriáé Patriae, Scripteres,: Imposicio Officii Gazariae, Torino 1838, coll.282; Anciennes chroniques de Savoye, I, Tormo 1940, coll.313; Liber Jurium Reipublicae Genuensis, IX, coll.601-606; 329. MOVILA Petru, Mărturisirea Ortodoxa, Ed. Junimea, Iasi, 1996; 330. MULLER G., Urkundenbuch zur Geschichte des Deutschen in Siebenbürgen, II, Hermannstadt 1879; 325
Padre Mihai Driga 331.Idem, Documenti sulle relazioni delle città toscane coll Oriente cristiano e coi Turchifino all anno 1531, Firenze 1879; 332. MUNTEAN V., Organizarea mănăstirilor româneşti în comparatie cu cele bizantine (pînà la 1600), in: S. T. , 1984,1-2; 333. MURNU G., Istoria românilor din Pind. Vlahia Mare. (980-1259), Bucuresti 1913; 334.Idem, Românii din Bulgaria medievală, Bucuresti 1939; 335.MUSSO G. G., Note d archivio sulla Massaria ՛ di Coffa, Genova 1968; 336.Idem, Navigazione e commercio genovese con il Levante nei documenti dell Archivio di Stato di Genova (sec. ХГѴ-ХѴ), Roma 1975; 33 7.MUTAFCIEV P., Dobrotic-Dobrotica et la Dobrugia, in: R. E. S. , VII, 1927, fasc.1-2; 338.1dem, Bulgares et Roumains dans l histoire des Pays danubiens, Sofía 1932; 339.1dem, Die angebliche Einwanderung von Seldjuk. Turken in Dobroudscha im XIII Jahrhundert, Sofia 1943; 340. MUZICESCU A., IONESCU Gr., Istoria artelor plastice în România, I, Bucuresti 1968; 341. NĂSTUREL P., Les fastes épiscopaux de la métropole de Vicina ?, in: B. N. J , 1971,21; 342.1dem, Remarques sur les Valaques dans l’empire Byzantin sous les Comnènes et les Anges, in: Vlacho-Balcanica , Athen 1978; 343.1dem, Les Valaques balkaniques aux X-XIII siècles, in: B. F. , 1979,7; 344.1dem, Mais où donc localiser Vicina, 1986 (manoscritto); 345. NEAMTU V., CHEMPTEA S., Meşteşugul prelucrării lemnului la Baia în secolele ХГѴ-ХѴ. Contribuţii, in: Anuarul Xenopoi , 1985; 346. NEDKOV В., La Bulgaria e le terre limitrofe nel secolo XII, secondo la Geografia di Urisi , Sofia 1960; 347. NEIDHART von
Reuenthal, ed. M. HAUPT, Leipzig, 1858; 348.idem, Die Lider Neidharts, ed.Wiessner, ПІ ed. H. FISCHER, Tübingen, 1968. 349. Das Nibelungenlied, ed. K. Bartsch, Leipzig 1866; 350. NICOLESCU C, Aspecte ale relaţiilor culturale cu Bizanţul la Dunărea de Jos în sec. X-XIV, in: S. M. I. M. , 1962,5; 351. NICOL M. D., The Byzantine Family of Kantakouzenos (Cantacuzeinos) 11001460. A. Genealogical and Prosopographical Study, Washington 1968; 352. NOE C, POPESCU S., Les Roumains en Bulgarie, Craiova 1939M 353. NOGOIU L, Denaturarea de către istoriografia burgheză a rolului tătarilor în teritoriul patriei noastre, in: Anuarul Universităţii din Bucuresti , 1961; 354.0BLENSKY, The Byzantine Commonwealth, London 1971; 355.0GERIUS Panis, Annales, in: M. G. H. , II; 326
La Dobnigia Bizantina e і rapporti con l Occidente dallafine del XII all inizio del XV Secolo 356.0IK0D0MIDES M., L organisation de la frontière orientale de Byzance aux XXI siècles et la taktikon de l Escorial, in: Actes ; 357.Idem, La décomposition de l Empire Byzantin à la veille de 1204 et les origines de l’Empire de Nicée, Atene 1976; 35 8.Idem, Documents et études sur les institutions de Byzance (VI1֊XV siècles), Londra, Variorum Reprints, 1976, 24; 359.0NCIUL T., Teoria lui Rosier. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traianà, in: C. Ն. , 1885,19; 360.1dem, Originile principatelor române, in: S. I. , I-П, ed. A. Sacerdoteanu, Bucuresti 1968; 361.1dem, Tradiţia istorică in chestiunea originilor principatelor Române, in: Analele Ac. R. , 1907; 362.Idem, Radu Negru si originile principatului Tării Româneşti, in: C. L. , 18901892, 24-26; 363.0STROGORSKY G., Pour l histoire de lafoedalité byzantine, Bruxelles 1954; 364.1dem, Unum Despotes. Die Angange der Despoten wurde in Byzanz, in: B. Z. , 1951,44; 365.1dem, Storia dell impero bizantino, Torino 1968; 366.0TT0KARS Österreichische Reimchronik, ed. ƒ. SEEMÜLLER, Deutsche Chroniken und andere Geschichtsbücher des Mittelalters, in: „MGH , V, 1. Hannover, 1890. 367.PACURARIU M., Viata bisericească în Dobrogeas si în partile Dunării de Jos în sec. XV-XIX, in: DDM. ; 368.1dem, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, I, Bucuresti 1980; 369. PACHIMERES G., De Michele et Andronico Paleólogo, XIII, ed. BONN, 1835; 370. PAGLIARDO An., BAUSANI A., Storia della letteratura persiana, Roma 1960; 371. PANAITESCU P. P.,
Latinità e cristianesimo nell evoluzione storica del popolo romeno, in: Studi sulla Romania , Napoli 1923; 372.1dem, Mircea cel Bàtrìn, Bucuresti 1944; 373.1dem, Introducere în istoria culturii româneşti, Bucuresti 1969; 374.PAOLINO di Nola, I Carmi, Introduzione, traduzione, note e indici a cura di Andrea RUGGERO, Roma 1990; 375.1dem, Le lettere, I, II, Testo latino con introduzione, traduzione italiana, note e indici a cura di G. SANTARIELLO, Napoli - Roma, 1992. 376.PAPACOSTEA S., De Vicina à Kilia. Byzantins et génois aux bouches du Danube au XIVsiècle, in: R. E. S. E. E, , 1978,1; 377.1dem, Quod non iretur ad Tanam , un aspect fondamental de la politique génoise dans la Mer Noire au ХГѴ siècle, in: R. E. S. E. E. , 1979,2; 378.Idem, România, Tara Românească, Valahia: un nume de tară, in: Luceafărul , XXII, 1979, 3; 327
Padre Mihai Driga 379.1dem, La fin de la domination génoise à Licostomo, in: Anuarul Xenopoi , 1985; 380. PAPACHRYSSANTHOU D., Hiérisseos métropole éphémère au XIV siècle, in: T. M. , 3,1970,4; 381. PARIS G-, Romani, Romania, Lingua Romana, in: Romania , I, Roma 1872; 382. PASCU S-, Meşteşugurile din Transilvania pìnà-n secolul alXVl-lea, Cluj 1954; 383. PORPHYROGENIUS, De administrando imperio, ed. G. Moravcsik, R. J. Jenkins, Washington 1967; 384. PEGOLOTO, B. G., La prattica della mercatura, ed. Allan Evans, Cambridge Massachussets, 1936; 385. PERTUSSI A., La caduta di Costantinopoli, IL L eco del mondo, Milano 1976; 386. PIRU A., Literatura romana veche, Bucuresti 1961; 387. PISTARINO G., Notai genovesi in Oltremare. Atti rogati a Chilia da Antonio di Ronzo (1360-1361), Genova 1971; 388.1dem, Genova e la Bulgaria nel Medio Evo, Genova 1984; 389. PLACIDO Sukias Somai, Quadro della storia letteraria di Armenia, Venezia 1829; 390. POP Server, Recueil posthume de la linguistique et dialectologie, in: Acta philologica , IV, Roma 1966; 391. POPESCU E., Inscripţiile din secolele IV-XIII descoperite ín Romania, Bucuresti 1976; 392.1dem, Organizarea ecclesiastica a Provinciei Scythia Minor în secolele IV-VI, in: S. T. , 1980, 7-10 393.1dem, Christianitas Daco-Romana, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1994; 394. POPESCU N., loan preotul Episcopisi Aromânilor, in: B. O. R. , 1934; 395. POPESCU Spinéi M., România în izvoarele geografice si cartografice, Bucuresti 1978; 396. POPRUZENKO M. G., Sinodik carja Borila, in: Balgarak Starini , Academia di Sofia, 1928, 8; 397.
PORTOGHESE A., Romania ricordando uno sguardo di storia, in: Rocca , 1986, 24; 398. PREVIALE L., Un panegirico inedito per Michele VIII Paleólogo, in: B. Z. , 1942,42; 399. PRIMOV В., Crearea celui de al doilea tarat bulgar si participarea vlahilor, in: Relaţii romano-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. ХП-ХІХ) , Bucuresti 1978; 400. PUECH H. C., VAILLANT A., Le traité contre les bogomiles de Cosmas le Prêtre, Paris 1945; 401. RADULESCU A., BITOLEANU I., Istoria românilor dintre Dunăre si Mare. Dobrogea, Bucureşti 1979; 328
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dallafine del XII all inizio del XV Secolo 402. RADIANU S. P., Din trecutul si prezentul agriculturii române, I, Bucuresti 1906; 403. RAFN C. C., Antiquités russes. D après les moments historiques des Irlandais et des anciens Scandinaves, lí, Copenhaga 1852; 404. RANDA A., Handbuch der Weltgeschichte, В, Π, Olten-Freiburg 1956; 405. RAMUREANU L, Sfinti si martiri la Tomis-Constanta, in: B. O. R. , 1974,7-8; 406.1dem, Sfinta MucenitàFilofteia (7/12), in: lesit-a semănătorul , Timisoara 1974; 407.1dem, Mitropolia Virinei si rolul ei in păstrarea ortodoxiei în ţinuturile româneşti, in: DDM. ; 408. REGEL W., Fontes Rerum byzantinarum, 1,2, Petrograd 1917; 409. REINAUD M., Géographie d Aboulféda, Π, Paris 1848; 410. ROBERT de CLARI, La prise de Constantinople, ed. Ch. Hopf, in: Chroniques Gréco-Romanes , Berlin 1873; 41 Lidem, La conquête de Constantinople, ed. Ph. Louer, Paris 1924; 412. ROCCI L., Vocabolario greco-italiano, Roma 1981; 413. ROHRICHT R., Geschichte des erste Kreuzzuges, Insbruck 1901; 414. ROMANSKI R., Dobrogea, Sofia 1918; 415. ROESLER R., Romanischen Studien. Untersunchungen zur älter Geschichte Romäniens, Leipzig 1871; 416. ROGERII, Carmen miserabile, ed. G. ЮРА - LISEANU, Izvoarele istoriei romanilor, V, Bucuresti, 1935; 417. ROSONYL L., NAGY L, Valcho-turcica, Sonderabdruck aus den Forschungsarbeiten der Mitglieder des ungarischen Instituts und des CoEegium Hungáriáim in Berlin, Berlin-Leipzig 1927; 418. RUDOLFS von Ems, Weltchronik, ed. G. Ehrismann, Berlin 1815; 419. RUFFINI M., La scuola latinista
transilvana (1780-1871), Roma 1841; 420. RUNCIMAN S., Storia delle Crociate, II, Torino 1966; 421. RYPKA J., Orientalistische Literaturzeitung, 1960; 422.SABATIN R., Quando fu riconosciuta la latinità dei Romeni, in: Atene e Roma , 1915,18; 423.SACERDOTEANU A., Marea invazie tàtara si sud-estul Europei, Bucuresti 1933; 424.1dem, Vlahii din Caldàica, in: In memoria lui Vasile Párvan, Bucuresti 1934; 425.SAKAZOV L, Bulgarische Wirtschaftsgeschichte, Sofia 1927; 426.SANUTO Martinus, dietus TorseUus, Liber secretorum fidelium Crucis super Terrae Sanctae recuperatione et conservatione, in: „Gesta Dei per Francos, Π, ed. I. Bongarsius , Hanoviae 1611; 427.SCHMEIDLER B., Einleitung a THOLOMEUS von Lucca, Die Annalen, pp. XVI, XXI e XXIV-XXV. ed. 2, in: „MGH, Scriptores rerum Germanicarum, NS , VII, Berlin, 1955; 329
Padre Mihai Driga 428.SCHREINER, Die Byzantinischen Kleinchroniken, II. Historischer Kommentar, Viena 1977; 429.SCHRODER Ed., Herzog und Furst, in: Z. S. S. , 1924,44; 430.SCHLUMBERGER G., Numismatique de l Orient, Paris 1878; 431 .Scripteres Rerum Hungaricarum Minores, Π, ed. M. G. Kovachich, Buda 1798; 432.SERBANESCU N., Pătrunderea si dezvoltarea creştinismului în Scythia Minor, in: DDM. ; 433.SESAN M., Din istoricul Arhiepiscopei Tomisului, in: M. A. , 1976,1-3; 434Idem, Les thèmes byzantins à l époque des Comnènes et des Anges (1081-1204), in: R. E. S. E. E. , 1978,1; 435.1dem, Mitropolia Celtinei si importanta et, in: DDM. ; 436.SIMEDREA T., Viata si traiul Sfîntului Nifon, Rm. Vïlcea 1937; 437.SIRAQGO Vito A., Da Brindisi al Danubiońtinerario di Traiano nel 105, in: „Romanita Orientale e Italia Meridionale dall antichità al medioevo. Paralleli storici e culturali , Quaderni di clnvigilata Lucemis , nr. 9, Edipuglia, Bari 2000. 43 8.SMALLEY В., Thomas УЯalleys, О. Р., in: Archivium Fratrum praedicatorum , Roma 1954, 24; 439.SNAGOV D., Monumenta Romaniae Vaticana, Bucuresti 1996, p.293-296 440.SORANZO G., Il Papato, l Europa cristiana ed і Tartari, Milano 1930; 441.SOULIS G. C., The Tessalian Vlachia, in: Zbornik radova vizantoloskog Instituta , 1966, 8; 442.SPINEI V., Informaţii despre Vlahi în izvoarele medievale nordice, in: S. C. I. V. , 1973,1; 443idem, L influence de Byzance et de la Russie sur tes régions orientales de la Roumanie au premier quart du II millénaire à la lumière des sources archéologiques, in: Dacia , 1975,19; 444.1dem, Moldova ín
secoL·le XI-XLV, Bucuresti 1982; 445 .Idem, Realitāti etnice si politice în Moldova Meridionale în secolele X-XIII. Români si turanici, Iaşi 1985; 446.1dem, Marile migraţii din estul si sud-estul Europei in secolele ІХ-ХІП, Iaşi, 1999; 447.1dem, Cronicari italiani destre repercusiunile marii invazii mongole din 1241 1242 asupra romanilor, in: Studii si materiale de Istorie medie, XIX, 2001. 448.SPITERIS J., La critica bizantina del Primato romano nel secolo XII, in: О. C. А. , 1979, 208; 449.STANILOAIE D., L Eglise orthodoxe roumaine dans le passé et aujourd hui, Bucarest 1979; 450.STANESCU E., Byzantinovlachica, I; Les Vlaques à la fin du X siècle - debout du XI siècle et la restauration de la domination byzantine dans la Péninsule Balkanique, in: R. E. S. E. E. , 1968, 3; 330
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all inizio del XV Secolo 451.Idem, Unitatea teritoriului românesc în lumina menţiunilor externe. Vlahia si sensurile ei, in: Studii , 1968, 6; 452.1dem, La population vlaque de l empire byzantin aux XI-XIII siècles. Structure et mouvements, Atens 1976; 453.STEFANESCU C. M., Două toponime majore din regiunea Gurilor Dunării: Chilia si Sfîntul Gheorghe, in: Comunicări de geografie si istorie , Constanta 1971, II; 454.STEFANESCU St., Istoria României, Bucuresti 1960; 455.Idem, Rumîno-bolgarskie sviazi, V, IX-XIV; I Stanovlenie rumînsko gosudarstvenosti, in: R. S. , IX, 1963; 456.Idem, Byzanz und die Dobrudscha in der Zweiten Hafte des XIV Jahrhundert, in: Sonderdruck aus Byzantinische Beitrage herausgegeben von Johannes Irmscher , Berlin 1964; 457.Idem, Legaturi romàno-bulgare în prima jumătate a secolului XIII, in: Omagiu P. Constantinescu-Iasi , Bucuresti 1965; 458.1dem, Byzance et les Pays roumains aux IX-X.IVsiècle, in: Actes , I; 459.STOICESCU N., Descălecat sau întemeiere? O veche preocupam a istoriografiei româneşti. Legenda si adevăr istoric, in: Constituirea statelor feudale romaneşti ; 460.1dem, Organisation de Vetat, in: R. P. H. , XI, 1986,4; 461. TAFEL G., THOMAS G., Urkunden zur älteren Handels und Staatsgeschichte der Republik Venedig mit besonderer Beziehungenen auf Byzanz und die Levante, Viena 1856-1857; (reimprimato ad Amsterdam nel 1964); 462. TAFRALI O., La cité pontique de Dionysopolis, Kali-Akra, Cavama, Teké et Ekréné, Paris 1927; 463 .TAGLIAVINI C, Le origini delle lingue
neolatine. Introduzione alla filologia romanza, Bologna 1954; 464. TAMBORA A., La teoria politico religiosa di Mosca-terza Roma nei secoli ХѴ1ИXIX; sopravvivenza e linee di svolgimento, in: Roma, Costantinopoli, Mosca, Studi , II, Roma 1983; 465. TANASOCA N. S., Din nou despre geneza si caracterul statului Asànestilor, in: R. I , 1981, 7; 466.Idem, Autonomia Vlahilor din Imperni Otoman în secolele XV-XVII, in: R. I. , 1981, 8; 467.TAUTU A., Margherita di Ungheria imperatrice di Bisanzio, in: Antemurale , 1956,3; 468.1dem, Le conflit entre lohanitsa et Emeric roi de Hongrie (1202-1204), in: Mélanges Tisserant , II, Vatican 1965; 469.1dem, La badia di San Ničeta presso Melendugno (Lecce), in: La Chiesa greca in Italia dal VIII al XVI secolo , Padova 1973; 331
Padre Mihai Driga 470. TEODOR-DAN G., Romanitatea carpato-dunàreanà si Bizanţul în veacurile VXI, e. n., Iaşi 1981; 471. TEODORESCU R., Un mileniu de arta la Dunărea de Jos (400-1400), Bucuresti 1976; 472. THEOPHANES, ed. BONN, 1,1838; 473. THIRIET F., Régestes des délibérations du Sénat de Venice concernant la Romanie, I, Paris 1958; 474.Idem, Les Vénitiens en Mer Noire. Organisation et trafics (XIII-XV siècle), in: Arheion Pontu , 1979,35; 475. THOLOMEUS von Lucca, Die Annalen, ed. 2, B. SCHMEIDLER, in: „MGH, Scriptores rerum Germanicarum, NS , VII, Berlin, 1955; 476. THOMAS H. G., Diplomatarium veneto-levantinum, II, Venezia 1889; 477. TICHOMIROV M. M., Elenco delle città russe vicine e lontano, in: Appunti storici , 1952,40; 478. TOMASCHEK W., Zur Kunde der Hamus-Haloinsel. Topographische, Archeologische und ethnologische Mischehen, Wien, 1882; 479. TODOROVA E., More about Vicina and the West Black Sea Coast, in: E. BaL , 1978, 2; 480.1dem, Gli insediamenti genovesi alle foci del Danubio: Vicina, Chili, Licostomo, in: G. B. ; 48 Lidem, Le relazioni di Dobrotiza con і Genovesi, in: G. B. ; 482.TURKIYE Ansiklopedisi, Ankara, III, 1956; 483 .VAIDA Gamaliel, Π Monastero di Cozia - ieri ed oggi, Rm. Valcea 1977, 484. VASILIEV A. A., The Goth in the Crimea, Cambridge 1936; 485. VASSMER M., Russisches etymologisches Wortebuch, I, Heidelberg 1953; 486. VISLAN G., Dunărea de Jos în viata poporului român, in: Graiul românesc , 1927,10; 487. VLADUCEANU V., Cuvioasa Maica Parascheva (14 oct.), in lesit-a semănătorul , Timisoara 1974; 488. VORNICESCU N., Primele scrieri
patristice in literatura noastră sec. IV-XVI, Craiova 1984; 489.1dem, Aethicus Histricus, Ecrivain protoroumain - auteur d une Cosmographie et d un alphabet, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986. 490. XENOPOL A. D., Istoria românilor din Dacia Tratam, Bucuresti (senza data), Ш; 491. WESSEN Е., Gotlands ruminskrifter, Stockholm 1962; 492. WOLFF R. L., The “Second Bulgarian Empire . Its Origin and History to 1204, in Speculum , XXIV, 1940; 493. WORD Atlas, Moscou 1967; 332
La Dobnigia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all inìzio del XV Secolo 494. ZAIMOVA-TAPKOVA Vv Quelques observations sur la domination byzantine aux Bouches du Danube. Le sort de Lykostomion et d autre villes côtières, in: Studia Balcanica , Sofia 1970; 495. ZANFIRESCU E., VELIČAN V., VALUTA Gh„ Fitotehnia, I, Bucuresti 1956; 496. ZEILLER J., Les premiers établissements des Goths chrétiens dans l Empire d Orient, in: Mélanges Schlumberger , I, Paris 1924; 497.Idem, Les origines chrétiennes dans les provincces danubiennes, Paris 1918; 498. ZEISS H., Herzogsname und Herzogsamt, in: Wiener Praehistorische Zeitschrift , 1952,19; 499. ZIGABENUL E., De Haeres Bogomillorum Naratio, in: Die Phundagiagiten ein Beitrag zur Ketzergeschichte des byzantinischen Mittelalters, von FICKER G., Leipzig 1908; 500. ZIMMERMANN Fr., U. K. B., II; 501. ZLATARSKI V. N., Istoria na bulgarskata durzava prez sredrite vekove III, Utoro bułgarsko carstvo. Bulgariyapri Asenevci (1187-1280), Sofia 1940; 333
|
| adam_txt |
SOMMARIO INTRODUZIONE. .13 PARTE PRIMA LA SITUAZIONE POLITICO AMMINISTRATIVA NELLA DOBRUGIA (Fine XII - inizio XV secolo) Capitolo ԼI VLACHIE LA ROMANITA’ ORIENTALE. 19 1. Fonti. 24 1.1. Fonti Greche. 24 1.2. Fonti Latine. 27 1.3. Fonti Francesi. 30 1.4. Fonti Slave. 31 1.5. Fonti Armene, Persiane, Arabe.33 1.5.1. Armene. . 33 1.5.2. Persiane. .35 1.5.3. Arabe. 37 1.6. Fonti nordiche e Germaniche. 37 1.6.1. Svedesi. 37 1.6.2. Islandesi. 37 1.6.3. Germaniche.38 1.7. Cronisti italiani.41 1.8. Fonti e testimonianze
umanistiche. 45 1.9. Testiomonianze dei Cronisti romeni. 48 Capitolo IL Ľ ORGANIZZAZIONE POLITICOAMMINISTRATIVA DELLA DOBRUGIA MEDIEVALE (Fine XII - inizio XV secolo). 53 1. Reminiscenze bizantine:Thema Paristrion. 54 1.1. Sistema amministrativo locale: Stratega, Voivoda, Herzog, Cneaz. 56 2. Terra Valachorum ossia Kara-Ulah. 58 3. Terra Carvunae. Le Zagore.62 4. L’Impero Vlaco-Bulgaro: ipotesi e testimonianze. 65 4.1. Ipotesi e testimonianze della storiografia bulgara.67 334
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 4.2. Ipotesi e testimonianze della storiografia romena. 68 4.3. Fonti greche. 77 4.3.1. Ničeta Chômâtes. 77 4.3.2. Giorgio Akropolites. 84 4.3.3. Teodoro Scutariotes. 86 4.3.4. Efrem il Monaco. 87 4.4. Fonti Crociate.89 4.4.1. Latine. 89 4.4.2. Cronisti Francesi. 92 4.5. Fonti Giuridiche. 97 Capitolo III. LA PRESENZA BIZANTINA NELLA DOBRUGIA DOPO LA RESTAURAZIONE DELL’IMPERO DI COSTANTINOPOLI (1261).103 1. Cumani, l’elemento base dell’equilibrio militare nel territorio della Dobrugia. 103 2. Matrimoni politici: la miglior soluzione per rafforzare il potere militare di Bisanzio.105 3. L’opposizione
antiunionista delle Chiese Ortodosse. 107 4. Il mosaico della simbiosi etnica danubiano-pontica. 109 5. Testimonianze numismatiche sulla presenza bizantina.121 6. Il Despotato di Dobrotici. 127 6.1. L’origine. Ipotesi filologiche. 127 6.2. Carattere e ruolo politico - amministrativo.129 6.3. Ivanco, figlio e successore di Dobrotici.136 PARTE SECONDA LA SITUAZIONE RELIGIOSA NEL BASSO DANUBIO (Fine XII ֊ inizio XV secolo) Capitolo I. TESTIMONIANZE ARCHEOLOGICHE ED EPIGRAFICHE DELLA DIFFUSIONE DEL CRISTIANESIMO E DELLA VITA RELIGIOSA SINO AL XIII SECOLO.143 1. Testimonianze letterarie ed epigrafiche. 143 2. Testimonianze archeologie. 147 Capitolo II. L’ORGANIZZAZIONE ECCLESIASTICA. 160 1. Metropolia di Vicina.164 2. Metropolia di Ungrovlachia. 176 3. Metropolia di Moldavia. 184 Capitolo III. TÀRNOVO E LA SPIRITUALITÀ ATTUALE ROMENA. 189 335
Padre Mihai Driga Capitolo IV. RELAZIONI TRA LA CHIESA VLACO-BULGARA E ROMASINO ALL’INVASIONE TARTARA DEL 1241. 194 Capitolo V. LA MISSIONE LATINA IN DOBRUGIA.222 PARTE TERZA LA PRESENZA GENOVESE NELLA DOBRUGIA Capitolo Լ I GENOVESI NEL MARNERÒ. 231 Capitolo IL INSEDIAMENTI GENOVESI IN DOBRUGIA.244 1. Vicina. 244 2. Chilia. 251 3. Licostomo.261 Capitolo III. DESPOTATO DI DOBROTICI: RAPPORTI CON GENOVA DURANTE IL GOVERNO DI DOBROTICIE IVANCO. 271 Capitolo IV. OCCUPAZIONI ED ECONOMIA LOCALE.288 1. Agricoltura.288 2. Apicoltura. 294 3. Viticoltura.298 4. Allevamenti ed Arte Casearia. 299 5. Seta, stoffe e spezie. 300 6. Commercio di schiavi.300 CONCLUSIONI. 307 ABBREVIAZIONI.308
BIBLIOGRAFIA. 312 SOMMARIO. 334 336
BIBLIOGRAFIA 1. Acta Patriarchatus Constantinopolitani, LX, ed. MIKLOSICH Fr., MULLER I, 1.1, Vindobonae 1860; 2. AHRWEILLER H., Byzance et la Mer. La marine de guerre. La politique et les institutions maritimes de Byzance aux VII-XV siècles, Paris 1966; 3. Idem, La frontière et les frontières en Orient, in: "Actes", I; 4. Idem, Citoyens et étrangers dans l'Empire Romain d'Orient, in: "R. T. R."; 5. AIRALDI G., I Genovesi a Licostomo nel secolo XLV, in: "S. M.", II, 1972; 6. ALEXANDRESCU M. M,, BULGARU D., La Seigneurie de Dobrotici, fief de Byzance, in: "Actes", Π; 7. ANDREA A., Latin Evidence for the Accesión Date of Jon X Comateros, Patriarch of Constantinople, in: "B. Z.", 1973, 66; 8. ANDRESCU S., Une ville disputée: Kilia pendant la première moitié du XV siècle, in: "R. R. H.", 1985, 24; 9. ANDRONIC A., Orase moldoveneşti în secolul al ХГѴ-lea în lumina celor mai vechi izvoare rusesti, in: "R. S.", 1965,11; 10. ANGELOV D., Les peuples de l'Europe du Sud-Est et leur rôle dans l'histoireBulgarie, Sofia, 1969; 11. Idem, Nouvelles données sur le bogomilisme dans le "Synodikon de ľortodoxie", in: "В. В.", 1970, 3; 12. Annales Barenses, ed. PERTZ, in: "M. G. H.", V; 13. Annali Genovesi di Caffarо e dei suoi continuatori, C. Imperiale di Sant'Angelo, ed. BELGRANO L. T., Roma 1890-1929,1-V; 14. ANSBERTUS, Ystoria de espeditione Priderki imperatorie edita a quodam Austriensi clerico, qui eidem interjúit, nomine Ansbertus, in: "F. R. A. SS.", V; 15. ARMBRUSTER A., Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucuresti 1972; 16. Idem, Nochmals herzoge Ramunk uzer Vlachen lant, in
"R. R. Η.", ХП, 1973,1; 17. Arta Crestina in Romania, Editura Institutului biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti 1981,1983, vol. 2,3; 18. ASTUTI G., Le colonie genovesi del Mar Nero e ordinamenti giuridici, in: "Qolloq."; 19. Atlasband, in "Mayers Lexicon", t.XII, Leipzig 1936; 312
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l’Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 20. Atlasul, ed. Academia Republici Socialiste România, Bucuresti 1961; 21. World Atlas, Moscou 1967; 22. BACON Rv The "Opus maius", I, ed. BRIDGES J. H., Oxford 1887; 23. BAFFI M., Gheorge Sáncai e la latinità dá Romeni, in: "O. R.", 28/03/1955; 24. Idem, Un problema sempre attuale: la Romanità dei Romeni, in: "S. R.", sett. ott. 1955,5; 25. Idem, Leopardi filologo e la lingua romena, in: "G. I. F/', 1956, 9; 26. Idem, Un apostolo della latinità: Petru Maior, in: "O. R.", 24/11/1957; 27. Idem, Samuil Міси Clain, in: "O. R.", 09/03/1958; 28. Idem, Dacia-romana e Romania proto-cristiana, conferenza tenuta per la "Fondazione Europea Dragan", Roma 26/06/1968; 29. Idem, Giacomo Leopardi e la latinità del romeno, in: "Actes du X Congrès international des linguistes, II, Bucarest 1970; 30. Idem, Gli umanisti italiani e la latinità del romeno, in: "Actele"; 31. Idem, La Romania alla ricerca di Roma, Roma 1984; 32. BAILLY A., Dictionnaire grec-français, Paris 1903; 33. BALBI G., RAITERI S., Notai genovesi in Oltremare. Atti rogati a Cafra e a Licostomo sec. XIV, Genova 1973; 34. BALBI G., La schiavitù a Genova tra і secoli XII e XIII, in "Mélanges offerts à René Crozet", Poitiers 1966; 35. BALCESCU N., Românii supt Mihai Vodà Viteazul, Bucuresti 1878; 36. BALLETTO L., Presenze bulgare, in: "G. В."; 37. BALLARD M., A propos de la bataille du Bosphore. L'expédition génoise de Paganino Doňa à Constantinople (1351-1352), in: "T. M.", 1970,4; 38. Idem, Gênes et ľOutre-Mer, I, Paris 1973; 39.
Idem, Les Génois dans l'ouest de la Mer Noire au XIVsiècle, in: "Actes", I; 40. Idem, La Romanie génoise (XII -débout du XV siècle), I, Roma 1978; 41. Idem, Gênes et l'Outre-Mer, II, Actes de Kilia du notaire Antonio da Ponzo 1360, Paris-La Haye, New York 1980; 42. Idem, Les Génois et les régions bulgares au XIV siècle, in: "B. B.", 1981, 7; 43. Idem, Gênes et la Mer Noire (XIII-XVsiècle), in: "R. H.", Paris 1983,547; 44. BANESCU N., Chilia (Licostomo) und das bithynische, in: "B. Z.", 1928,28; 45. Idem, Ein Schlusswort über das bithynische, in: "B. Z.", 1938, 32; 46. Idem, Crearea si caracterul statului Asànestilor, in: "Analele Ac. R.", 1943, XXXV; 47. Idem, Un problème d'histoire médiévale: création et caractère du seconde Empire bulgare (1185), Bucarest 1943; 48. Idem, Les duchés byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de la Bulgarie, Bucarest 1946; 313
Padre Mihal Driga 49. BARASCHt Sv Izvoare scrise privind aşezările dobrogene de pe Dunăre în secolele XI-XIV, in: "R. L", 1981,2; 50. Idem, Les sources byzantines et la localisation de la cité de Kilia (XII-XIII siècles), in: "R. E. S. E. E.", 1981,3; 51. BARBU I., Sub cerul Romei, Editura Antim Ivíreanul, Râmnicul Valcea, 2004, p. 35. 52. BARKER W. J., Miscellaneous of the Late Fourteenth and Early Fifteenth Centuries, in: "E. B.", 1979,1-2; 53. BARNEA I., Byzance, Kiev et l'Orient sur le Bas-Danube du X au XII siècle, Bucarest 1955; 54. Idem, Monumente de arta, in: "S. T.", 1958,5-6; 55. Idem, Din Istoria Dobrogei, Bucuresti 1971; 56. Idem, Bisericuţe rupestre de la Murfatalar, in: "D. D. M."; 57. BARNEA I., BUCUR I., ANGHELESCU N., Săpaturile de salvare de la Noviodunum, in: "M. C. A.", 1957,4; 58. BARONE G., P(aulinus) Minorita, in: „Lexikon des Mittelalters", VI, Munchen-Zurich, 1993, col.1815-1816. 59. BAUMANN H. V., Sângele Martirilor, Constanţa, 2004; 60. BAUTIER R. H., Notes sur Ies sources de l'histoire économique médiévale dans les archives italiennes, in: "M. A. N.", (Ecole française de Rome), 1948,60; 61. Idem, Les relations économique des Occidentaux avec les pays d'Orient au Moyen Age. Points de vue et documents, in: "Actes Beyrout"; 62. BECK H. G., Kirche und theologische Litteratur in byzantinische Reich, München 1959; 63. BEES N. A., Unedirte Schriftstuke aus der Kanzlei des Joannes Apokkaukos des Metropoliten von Naumaktos (in Aetolien). Eigeleitet von Hekne BEES-SEFERLIS, in: "B. N. J.", 1976, XXI; 64. BELOU C, Ocupaţiile daco-getüor în lumina literaturi
antice, in: "R. E. F.", LXIII, 1968,1; 65. BELDICEANU N., Sur les Valaques des Balkans slaves à l'époque ottomane (1450-1551), in: "R. E. L", 1966; 66. Idem, Une mentioné inconnue des Vlaques à la fin du XIII siècle, in: "R. E. S. E. E.", 1974,4; 67. Idem, Le monde ottoman des Balkans (1402-1566). Institutions, société, économie, Londra 1976; 68. BELGRANO G., Documenti riguardanti la colonia genovese di Pera, Genova 1888; 69. Idem, Nuova serie di documenti sulle relazioni di Genova con l'Impero Bizantino, in: "Atti delle Società ligure di storia Patria", 1898, 28; 314
La Dobrugia Bizantina e і rapporti coni Occidente dalla fine del XII all 'inizio del XV Secolo 70. BENDEFY L., Epistola fr. [uliani de bello Mongolorum. Fontes autentici itinera (1235-1238) fr. [uliani illustrantes, in: „ Archivům Europae Centro Orientalis", III, 1937,1-4, р.38. 71. BERTELE' Th., Moneta veneziana e moneta bizantina (secoli XÍÍ-XV), in: "Venezia e il Levante fino al secolo XV", Firenze 1973,1; 72. BESEVLIEV V., Sul nome "Diána" о "Vicina", del fiume Tirína, in "Rassegna dell'istituto di lingua bulgara", Sofia, 1963, 8, (in bulgaro); 73. Biblioteca Hagiographica Graeca, ed. II, Bruxelles 1909; 74. Biblioteca Hagiographica Orientalis Bollandiana, Bruxelles 1909; 75. Biblioteca Sactorum, XI, 1968, coll. 522-529; 76. Biserica în misiune. Patriarhia Română la ceas aniversar: 120 de ani de autocefalie (1885-2005) şi 80 de ani de patriarhat (1925-2005), Bucuresti 2005; 77. BOGDAN I., Ein Beitrag zur Bulgarischen und Serbischen Geschichtschreibung, in: "A. S. Ph", XIII, 1981, 4; 78. Божидар Д, България в средновековната морска картография XIV - XVII век, Sofía 1984; 79. BOLLATI F. di Saint Pierre, Illustrazioni della spedizione in Oriente di Amedeo VI (il Conte Verde), in: "B. S. I.", V, Torino 1900, VII; 80. BON A., Byzanz, Genève 1972; 81. BONFANTE G., Leibnitz e la lingua romena, in: "C. S. P.", 1953, 2; 82. BOZILOV A., Zur Geschichte der Fürstentume Vidin, in: "В. В.", 1973,4; 83. BRAND Ch., Byzantium confronte the West, 1180-1204, in: "Haward University Press", Cambridge 1968; 84. BRANIŞTE E., Martiri creştini la Dunăre în timpul persecutilor: Martirul
Sfîntului Dasius, in: "Almanahul", 1976; 85. Idem, Martiri si sfinti pe pămîntul Dobrogei de azi, in: "D. D. M."; 86. BRANIŞTE M., Moaştele Sfîntului loan cel Nou de la Suceava, la Viena (19141918), in: " Almanahul", 1984; 87. BRATESCU C, Dobrogea în secolul XII: Bergean, Paristrion. Pagini de geografie medievală, Bucuresti 1920; 88. BRATLANU G. I., Vicina, contributie la istoria dominaţiei bizantine si a comerţului genovez în Dobrogea, in: "Ac. R. B. S. H.", 1923, X; 89. Idem, Les Bulgares à Cetatea Albă (Akkerman) au début du XIV siècle, in: "Byz.", 1926, 2; 90. Idem, Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire au XIII siècle, Bucarest 1929; 91. Idem, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, Bucarest 1935; 92. Idem, Les Vénitiens dans la Mer Noire au XIV siècle. La politique du Sénat en 1332-1333 et la nation de la latinité, Bucerest 1939; 315
Padre Mihai Dri ga 93. Idem, Bulgaria de dincolo de Dunăre, in: "Izvoarele bizantine-Omagiu lui loan Lupas", Bucuresti 1943; 94. Idem, Origines et formation de l'unité roumaine, Bucarest 1943; 95. Idem, La Mer Noire, plaque tournante du trafic international à la fin du Moyen Age, in: "R. E.S. E. E", 1944, XXI; 96. Roman si Vlachata în tradiţia istorică a descălecatului Moldovei, in: "Ac. R. B. S. H", 1944-1945; 97. Idem, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, Bucuresti 1945; 98. Idem, Les rois de Hongrie et les Principats roumaines au XIV siècle, in: "Ac. R. B. S. H", 1947, 28; 99. Idem, La Mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, Munich 1969; ÎOO.BROMBERG J., Toponymical and historical miscellanies on the medieval Dobrudja, Bessarabia and Moldo-Walachia, in: "Byz."; 101.BREHIER, L., L'église et l'orient au moyen age: Les croisades in: « Bibliothèque de ľeinsegnement de l'histoire ecclésiastique », V-eme édition, Paris, 1928, p. 122 102.1dem, Vie et mort de Byzance, Paris 1970; 103. BREZEANU S., "Imperator Bulgáriáé et Vlachiae". In jurul genezei si semnificaţiei termenului "Vlachia" din titulatura lui Ionità Asan, in: "R. L", ХХШ, 1980,4; 104. Călători străini despre Ţările Române, I, Bucuresti, 1968; 105. CANTACUZINO G., Les tombes des bogomiles de Roumanie, in: "Actes", П; 106. CASAU T., La guerra di Chioggia e la pace di Torino, Fiorenza 1866; 107. CARABELLESE F., Carlo I ďAngid nei rapporti politici e commerciali con Venezia e l'Oriente, Bari 1911; 108. CERNAVODEANU D., Les émissions monétaires armoriées des princes de Valachie au XIV et XV
siècles et leur implication dans l'histoire de cette principauté, in: "Recueil du IX Congrès international de numismatique de Berne, le 15 septembre 1979; 109. CHALCONDYLAS L., Historiarum libri decem, Bonn 1843; 1 ÎO.CHONIATES N., Historia, De Andronico Comneno, I, Bonn 1835; 111. CHRONICONBUDENSE, ed. PRODHRADCZKY, Buda 1838; 112. CHRONICON DUBN1CENSE, in: "Históriáé Hungaricae Fontes Domestici, Scripteres", ed. FLORIANUS M., Qumqueecclessiis 1884; IU. CHRONICA PONTIFICUM ET IMPERATOR UM MANTUANA, ed. G. Waitz, in: MGH, SS, XXIV, Hannoverae, 1879; 114. CIOCILTAN G., Chilia în primul sfert al veacului al XV-lea, in: "R. L", 1981, 3; 115. CIOBANU R. S., Les Chroniqueurs français de la TV crois ade et les Romains de l'aire de la latinité orientale, in: "N. E. H.", Bucarest 1985; 316
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con / Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 116. CIOFFARI G., Storia della basilica di San Nicola di Bari, I, Bari 1984; 117. CIOROIU C, Càlàtori la Pontul Euxin, Bucuresti 1984; 118. CIRĪL, CuOÎnt la canonisirea sfinţilor români, in: "B. O. R.", 1955,11-12; 119. Codice diplomatico brindisino, I, ed. A. de Leo, Trani 1940; 120. Codex Iuris Canonicis Orientalis. Fontes, series III, Roma, vol. ІІ-ХПІ, (19501970); 121 .Collection de documents inédits sur l’histoire de France, serie “Histoire politique", II, Paris 1840; 122.COMAN G., Evoluţia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercetărilor arheologice cu privire la secolele V-XIII, in: "M. A", 1971, 3; 123.Idem, Materiale arheologice privind creştinismul în Moldova în secolele VI-XIII, in: "Danubius", 1971,5; 124.COMAN I., Formule si sinteze teologice în inscripţii, in: "D. D. M."; 125.1dem, Episcopi de Tomis orientati în teologie si în viata spirituala a Bisericii, in "D. D. M"; 126.1dem, Scriitori bisericeşti din epoca stràromânà, Bucuresti 1979; 127.1dem, Scriitori teologi in Scythia Minor, in: "D. D. M."; 128. Ո Compasso da navigare. Opera italiana della metà del XIII secolo, ed. BACCHISIO R. Mötzo, Cagliari 1947; 129. CONSTANTINESCU N., La residence de Arges des voïvodes roumains des XIII et XIV siècle. Problemes de chronologie à la lumiere des récentes recherches archéologiques, in: "R. E. S. E. E.", 1970, 8; 130.1dem, Curtea de Arges (1200-1400). Asupra începuturilor Tarii Româneşti, Bucuresti 1984; 131. CORNEANU N. Metropolita, Chiesa di Cristo, non della
nazione., l'intervista in: „II regno-attualità", 16, 2004, p.531. 132. Constituirea statelor feudale romaneşti, Bucuresti 1980; 133. Cronici turceşti privind Tarile Române. Estrose, II, Bucuresti 1966, Π, 1974; 134. DANDULI Andreae, Chronicon Venetum a pontificatu sancii Marci ad annuum usque MCCCXXXIX, in „Rerum Italicarum Scripteres", ХП, Mediolani, 1728, col. 342. 135.1dem, Chronica per extensum descripta aa. 46-1280 d.C., ed. E. PASTORELLO, in: Rerum Italicarum Scriptores, NE, XII, Bologna,1938; 136. DANIEL ROPS H., L'Eglise de la Cathédrale et de la Croisade, Paris 1953; 137. DANIELE di CHINAZZO, Cronica de la guerra da Veniciania Zenovesi, ed. LAZZARINIV., Venezia 1958; 138. DARROUZES Recherches sur les offikia de l’Eglise byzantine, Paris 1970; 139. DEAC A., Vlahii înfruntă pe “Кірсеас", in: "M. L", 1985,11; 140. DECEI A., Asupra unui pasaj din geograful persan Gardizia (an. 1050), Bucuresti 1956; 317
Padre Mihai Driga 14Udem, Etablisement de Aktov de la Horde d'Or, dans l'Empire Ottoman au tempe de Yldirim Bayazid, in: "A Zaki Velidi Togan armagam", Istambul 1950-1951; 142.Idem, Invazia tătarilor din 1241/1242, in: "R. R. H.", 1973,12; 143.Idem, Relaţii romàno-orientale, Bucuresti 1978; 144.DELLATE A., Les portulans grecs, Paris 1947; 145.1dem, Les portulans grecs. Complements, Bruxelles 1958; 146. DELORT R., Quelques précisions sur le commerce des esclaves à Gênes vers la fin du XIV siècle, in: "M. A. H.", 1966, 78; 147. DEX, Dicţionarul Explicativ al Limbii Romane, ed. II, Bucuresti, 1998 148. DIACONESCU T., ĽEtnogenesi dei Romeni: la testimonianza dei manoscritti di Eutropio, in: „Romanità Orientale e Italia Meridionale dall'Antichità al Medioevo. Paralelli storici e culturali, Quaderni di Invigilata Lucemis, 9, Bari, 2000. 149. DIACONU P., Din nou despre încadrarea cronologica a Valului si Mănăstirii de la Niculüel, in: "S. C. I. V. A.", 1975, 26; 150.1dem, Pàcuiul lui Soare-Vicina, in "Byzantina", Thesalonique 1976, 8; 151.Idem, Despre situatia politica de la Dunărea de Jos în secolul al ХП-lea, in: "S. C. I. V. A.", 1976, 27; 152.1dem, Les Cumans au Bas-Danube aux XI et XII siècles, Bucarest 1979; 153.1dem, O formaţiune statală la Dunărea de Jos la sfirsitul secolului al XIV-lea necunoscută pînà-n prezent, in: "S. C. I. V. A.", 1980,4; 154.1dem, Iarăşi despre localizarea Virinei, in: "R. L", 1981,12; 155. DIAMO L., STOICOVICI D., Din terminologia socială a documentelor slavomoldoveneşti din sec. XIV si XV, in: "R. S.", 1962, 6; 156. DICnONARUL explicativ al limbii
române, Bucuresti 1975; 157. ĐIMANESCU C., Monumenta chartografica Moldoviae, Valachiae et Transilvaniae, San Francisco, 1933-1935; 158. Diplomatarium Veneto-Levantinum, ed. THOMAS G. M., II, Venezia 1889; 159. Documenta Romaniae Historica, Bucuresti 1975; 160. Documente privind istoria românilor: A. Moldova, Bucuresti 1954,1, II; 1956, ГѴ; 161 .Documenti tratti dai Registri Vaticani (da Innocenzo III a Nicola IV), ed. D. VENDOLA, Trani 1940; 162. DOGLIONI G. N., Compendio historko universale, Venezia 1594; 163. DOLGER Fr., Aus den Schatzkammern des Heiligen Berges, I, München 1948; 164.1dem, Regestes des Kaiserurkunden des Oströmischen Reiches, IV, München 1960; 165 .DRAGOMIR S., Vlahii din Serbia în sec. XII-XV, in: "Anuarul", 1921-1922; 166.1dem, La patrie primitive des Romains, in: "В. A.", VII, 1944,1; 167. DRIGA M., La personalità e la produzione letteraria di Ničeta di Remessiana, Tesi di laurea presso ÌTJniversita di Bari, anno scolastico 1997-1998, dattilografiate; 168. DUDA H. W., Seltschukengeschichte des Ibn Bibi, Copenhaga 1959; 318
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all 'inizio del XV Secolo 169.DUICEV I., Il Francescanesimo in Bulgaria nei secoli XIII e XIV, in: "M. B. Z.", I, Roma 1965; 170.1dem, Saba, in: "B. S.", XI, 1968, coll.522-529; 171.Idem, Medioevo bizantino, Roma, II, 1968; III, 1971; 172.1dem, Il Patriarcato bulgaro nel sec. X, in: "O. C. A.", 181; 173.1dem, Un brindisino ambaschiatore in Bulgaria all'inizio del 1200, in: "Familiare" 82, Amici della A. de Leo, Brindisi 1982; 174.Idem, Italia e Bulgaria attraverso і secoli, in: "G. B."; 175. DUMITRESCU S., Borgiam V si Borgiam VIII, douà hàrti italiene din vremea Renaşterii si localizarea Vicinei pe Dunăre, in: "R. T.", 1979,10; 176. DZUROVA A, BOZTO AR, Manoscritti slavi. Documenti e carte riguardabili la storia bulgara della Biblioteca Vaticana e dell'Archivio segreto vaticano (IX - XII secolo), Sofia 1979; 177. EKREM Ali Mehmed, Civilizaţia turcă si menţiuni despre Romani in izvoarele turceşti preotomane si otomane, in: "Anale de istorie", 1982,4; 178. ELIAN A., Bizanţul, Biserica si cultura romaneasca. Studii si articole de istorie, lasi 2003. 179. Encyclopedie de l'Islam, ed. B. Lewis LEYDE, II, Paris 1964; 180. ESKENASY V., Notes concernant l'histoire du littoral ouest de la mer Noire: Dobrotich et ses relations avec Gênes, in: "R. R. H.", 1982,2; 181. Etymologicum Magnum Romaniae, IV, Bucuresti 1898, (ed. G. BRINCUSI, Ш, Bucuresti 1976); 182. FAILLER A., Prières du patriarche pour l'empereur, in: "Actes", II; 183. FARBES N., The Composition of the Earlier Russian Chronicles, in: "Sl. R.",
1922-1923,1; 184. FEDALTO G., Ecclesiastici latini in “partibus infidelium aut scismaticarum", in: "La Chiesa latina in Oriente", I, ed. 2, Verona 1981; 185. FICK C, Neues zu den Notitiae episcopatum und zu Kirlichen Geographie von Byzanz, in: "Z. S. S. R", 1930; 186. FLORESCU Gr, FLORESCU R., DIACONU P., Capidava. Monografie arheologică, I, Bucuresti 1958; 187. FODOR L, Die Grosse Wanderung der Ungarn vom Ural nach Pannonien, Budapest 1892; 188. Fontes Históriáé Bulgaricae, ХП, Sofia 1965; XV, 1971; 189. Fontes Graeci Históriáé Bulgaricae, VI, Serdicae 1965; 190. Fontes Latini Históriáé Bulgaricae, III, Sofia 1965; 191. Fontes Históriáé Daco Romanae, Bucuresti, II, 1970; III, 1975; IV, 1982; 192. Fontes Rerum Austriacarum, Լ Scripteres, V, Wien 1836; 193. GA.NSHOF Fr., Нѣіоіге des relations internationales: I. Le Moyen Age, Paris 1953; 319
Padre Mihai Driga 194. GELZER H., Ungedruckte und ungenügend veröffentlichte. Texte der Notitiae episcopatum, in: "Abhandlungen der Koniği. Bayerischen Akademie der Wissenschaften zu München", 1901,3; 195. GEMIL T. S., L'effort politico-diplomatique fourni pour enrayer l'offensive ottomane, in: "R. P. H.", 1986,4; 196. GEOFFROY de Willehardouin, La conquête de Constantinople, ed. E. FARAL, I-II, Paris 1938-1939; 197. GEORGESCU C., Sfìntul si pre cuviosul părintele nostru Dimitrie cel Nou ale cărui moaşte sfinte se afilà la Patriarhia din Bucuresti, in: "G. B.", 1984,10-12; 198. GEORGESCU V., Bizanţul si instituţiile româneşti pînă la mijlcolu secolului al XVIII-lea, Bucuresti 1980; 199. GHERGHEL I., Pasqua Romanorum; Pabula Iulii Caesaris? Un capitol din nomenclatura istorică romàna, in: "R. A.", 1923,2; 200. GHIATA A., Aspecte ale organizării politice în Dobrogea medievală (sec. XIIXV), in: "R. L", XXXIV, 1981,10; 201. GIOFFRE' D., Il mercato degli schiavi a Genova nel sec. XV, Genova 1971; 202. GJUZELEV V., Du commerce génois dans les terres bulgares durant le XIV siècle, in: "B. H. R.", 1979,4; 203 .Idem, I rapporti bulgaro-genovesi nei sec.XlU-XV, in: "G. В."; 204.GIURESCU C., Despre Vlahia Asànestilor, in: "Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj", IV, 1931; 205.Idem, întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, in: "B. O. R.", 1959,7-10; 206.Idem, 7uguri sau orase si cetàti moldoveneşti, Bucuresti 1967; 207.1dem, Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pînâ azi, Bucuresti 1971; 208.1dem, Principatele Romane la începtul sec. XIV, Bucuresti 1973;
209.Idem, Istoria Românilor, Bucuresti 1975; 210.1dem, Probleme controversate în istoriografia romană, Bucuresti 1977; 211.Idem, Les Génois au Bas-Danube aux XIII et ХГѴ siècles, in: "Qolloq"; 212. GOLUBOVICH G., Biblioteca bio-biobibliografica della Terra Santa e dell'Oriente francescano, Quaracchi-Fírenze, 1,1906; II, 1913; Ш, 1919; 213. GOUILLARD J., Compte rendu de "Hajjar G., Le synode permanent, Roma 1962", in: "B. Z.", 1963,56; 214.1dem, Le synodicon de l'Orthodoxie, édition et commentaire, II, Paris 1967; 215.GRABAR A., L'Eglise de Boiana, Sofia 1924; 216.1dem, La peinture religieuse en Bulgarie, Paris 1953; 217. GRECU V., Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, Bucuresti 1958; 218. GRENDI E., Genova alla metà del cinquecento: una politica del grano?, in: "Q. S.", aprile 1970; 219. GRIERSON Ph., The Origin of the Gros and Gold in Italy, in "N. S.", Praga 1971,12; 320
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 220. GROSST R., Histoire des Croisades et du royaume franc de Jérusalem, Paris 1934; 221. GRUMEL V., La Chronologie des patriarches de Constantinople de 1111 à 1206, in: "E. В.", 1,1943; 222. GUILLAND R., La correspondence inédite d'Athanase, patriarche de Constantinople (1289-1293; 1304-1310), in: "Mélanges Ch. Diehl", I, Paris 1930; 223 .Idem, La collation ou la decheance des titres nobiliaires, in: "R. E. B.", 1946,4; 224.1dem, Etudes sur l'histoire administrative de l'empire byzantin. Le despote, in: "R. E. B.", 1954,17; 225. HALEKI O., Un empereur de Byzance à Rome, Warscawa 1930; 226. HASDEU B. P., San Giorgio si Calafato, in: "Columna lui Traían", 1,1870,57; 227. HENDY M., Coinage and Money in The Byzantine Empire 1081-1261, in: "Dumbarton Oaks Studies", Washington 1969,12; 228. HENRI de Valenciennes, Histoire de l'Empereur Henri à la suite de Geoffroy de Villéhardouin (La conquête de Constantinople), ed. De Natallis de Waily, Paris 1882; 229. HETHERINGTON P., FORMAN W., Les Byzantins, histoire d'un empire, Paris 1982; 230. HOFLER C., Die Walachen als Begründer des zweiten bulgarischen Reiches der Asscniden, 1186-1207, in: "Sitzungsberichte der philosoph.-hist. -Classe der Akad. Der Wissenschaften", 1879,95; 231. HOLBAN Th., Contribuţii la problema originii si localizării bolohovenilor, in: "Studii", XXI, 1968,1; 232.1dem, Din cronica relaţiilor romăno-ungare în secolele XIII-XIV, Bucuresti 1981; 233. HOPF К., Griechenland in Mittelalter und in Neuzeit, in: "Griechenland,
geographisch, geschichtlich und culturhistorisch in Monographien dagestellt", VII, Leipzig 1870; 234. HULTSC Fr., Pappi Alexandrini Collections quae supersunt e libris manuscriptis edidit latina interpretatione et commentariis, I-III, Beroiini 1969; 235. HURMUZAKI, E., Documente privitoare la istoria romanilor, I, ed. N. DENSUSIANU, Bucuresti,1887, p. 75,77. 236.IORGA N., Actes et fragments relatifs à l'histoire des Roumains, Bucarest 1895; 237.1dem, Acte si fragmente cu privire la istoria românilor, III-l, Bucuresti 1897; 238.1dem, Studii istorice asupra Chiliei si Cetàtili Albe, Bucuresti 1899-1900; 239.Idem, Notes et extraits pour servir à Ibistoire des Croisades au XVsiècle, I, Paris 1899; 240.1dem, Comunicări mărunte, in: "C. L.", 1901,35; 24 Lidem, Veneţia în Marea Neagră: 1, Dobrotici, in: "Analele Ac. R.", 1919; 242.1dem, Histoire des Roumains de la Péninsule des Balkans, Bucarest 1919; 243.1dem, La "Romania" danubienne et les barbares au VI siècle, in: "R. B. H.", ПІ, 1924,1; 321
Padre Mihai Driga 244.Idem, Histoire des Roumains et de la românite orientale, Bucarest 1937; 245.ILIESCU O., însemnări privitoare la descoperiri monetare, II, in: "Studii C. N.", 1958, 21; 246.1dem, Le grand trésor de monnaies et lingots des XIII et XIV siècles trouvé en Dobrudja septrentrionale. Note préliminaire, in: "R. E. S. Е. E.", 1964; 247.1dem, Notes sur l'apport roumain au ravitaillement de Byzance d'après une source inédite du XIV siècle, in: "N. E. H.", 1965,3; 248.1dem, L'hyperpère byzantin au Bas-Danube (XI-XV siècle), in: "R. E. S. E. E.", 1969; 249.1dem, A stàpînit Dobrotici la gurile Dunării?, in: „PEUCE", 1971,4; 250.1dem, Emisiuni monetare ale oraşelor medievale de la Dunărea de Jos, in: "PEUCE", 1971,1; 251.Idem, Le montant du tribut payé par Byzance à l'empire ottoman en 1379 et 1424, in: "R. E. S. E. E.", 1971, 9; 252.1dem, Localizarea vechiului Licostomo, in: "Studii", 1972, 3; 253.1dem, Nouvelles editions d'actes notariés instrumentés au ХГѴ siècle dans les colonies génoises des bouches du Danube, in: "R. E. S. E. E.", 1977,1; 254.1dem, A la recherche de la Kilia byzantine, in: "R. E. S. E. E.", 1978,2; 255.1dem, Cercetării româneşti de numismatică bizantină (1948-1977), in: "B. S. N. R.", 1976-1980; 256.1dem, Les hyperpères de Vlaicu Vodă, in: "R. R. L", 1985, 3; 257.IORDAN I., Toponimie românească, Bucuresti 1963; 258.IORDACHE Gh., Ocupaţiile tradiţionale pe teritoriul Romanie, I, Buemesti 1985; 259.IOSIPESCU S., L'écho européen de l'effort roumain, in: "R. P. H.", XI, 1986,4; 260.ISOPESCU C, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica
italiana del '500, in: "Ac. R. B. S. H.", 1929,16; 26 Udem, Antiche testimonianze italiane della latinità dei Romeni, in: "Sagi romeno italo-ispanici", Roma 1942; 262.1dem, De la langue et de la littérature roumaine en Allemagne, in: "В. В. R.", Freibourg 1953; 263. Izvoarele Istoriei Românilor, ed. G. POPA LISEANU, Bucuresti: I, ANONYMOUS Belae regis notarius, Gesta Hungarorum; П, ANONYMOUS Geographus, Descriptie Europae Orientalis; IV, SIMON de Keza, Chronicon Hungarorum; V, ROGERII, Carmen miserabile,VEL, NESTOR, Cronica; XI, Chronicon Pietum Vindobonense; 264. JEAN PAUL II, Le Pape bénit la Roumanie, 7-9 mai 1999, Bucarest, 2000; 265. KAEPPELI T., Le procés contre Thomas Walleys, O. P., Roma, 1936; 266. KALUZNIAKI E., Werke des Patriarchen Euthymios von Bulgarien, Vienna 1901; 267. KHALDUN Ibn, The Mugaddimah an Introduction to History, I, ed. F. ROSENTHAL, New York, 1958; 322
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 268. KOLAROV V., Contributo alla questione dei rapporti commerciali della Bulgaria con l'esterno nei sec. Xll-XlV, in: "G. B."; 269. KOVALSKY T., Les Turcs et la langue turque de la Bulgarie du nord-est. Mémoires de la commission orientaliste de l'Académie des sciences, Cracovie, 1933; 270idem, Les éléments ethniques turcs de la Dobrudja, in: "Rac. Orient.", 1938,14; 271. KRENIC B., Dubrovnik (Raguse) et le Levant au Moyen Age, Paris 1961; 272. KUTICOV V., Un interessante clausola economica nell'accordo del 1387 tra il principe Ivanko e і Genovesi, in: "G. B."; 273. JEAN de S. Martin, Mémoires historiques et géographiques sur l'Arménie, I-II, Paris 1819; 274. JEDIN H., Storia della Chiesa, Milano 1976, V, 1; 275. ЈШЕСЕК V., Geschichte der Bulgaren, Praga 1876; 276. LASSANDRO D., Pertransierunt benefaciendo. In memoria di Demetrio e Meluta Marin, in: "Quaderni di Invigilata Lucemis ", nr. 3, Bari 1995; 277.1dem, Un inedito di Demetrio Marim.Grafemi e Morfemi, Romanità Orientale e Italia Meridionale dall'antichità al Medioevo. Paraleli storici e culturali, in: „Quaderni di invigilata Lucemis , 9, Edipuglia, Bari 2000; 278. LAURENT V., Les signataires du second concile des Blakkernes (été 1285), in "E. O.", 1927,26; 279.Idem, Heraclée du Pont, in: "E. O.", 1932; 280.1dem, Compte rendu de G. L Bratiami, Recherches sur Vicina et Cetatea Alba, Bucarest 1935, in: "E. O.", 1936,39; 28Lidem, Notes de Chronographie et d'histoire byzantine. La date d'élection du patriarche Jean X Comateros,
in: "E. O.", 1937,36; 282.1dem, Le métropolite de Vicina Macaire et la prise de la ville par les Tortures, in: "R. E. S. E. E.", 1946, 23; 283.Idem, L'assaut avorté de la Horde d'Or contre l'Empire Byzantin, in: "R. E. B.", 1960,18; 284.1dem, Les regestes des actes du Patriarcat de Constantinople, I, fasc.IV, (12081309) , Paris 1971; 285. LAURENT V., NĂSTUREL P. S., Facsimile de texte si documente bizantine din veacurile XIV-XVprivitoare la istoria Bisericii Române, Bucuresti 1946; 286. LEMERLE P., Philippes et la Macédoine orientale à l'époque chrétienne et byzantine, Paris 1945; 287.1dem, L'Emirat d'Aydin, Byzance et l'Occident. Recherches sur "Le geste d'Umur-Pacha", Paris 1957; 288.LOENERTZ R. G., Menego Schiavo, esclave, corsaire, seigneur d'Ios (12961310) , in: "S. V", 1967, 9; 289.1dem, Notes d'histoire et de chronologie byzantine: III. Occupation de Ténédos par les Vénitiens: octobre 1376, in "Byzantina et franco-graeca", Roma 1970; 323
Padre Mihai Driga 290.LONGOM G., L'empire latin de Constantinople, Paris 1949; 291.Idem, Actes du VI Congrès international d'études byzantines, 1, Paris 1956; 292. LONGUS Johannes de Ypra (Iprensis, Iperius), Chronica monasterii s. Bestini, in: „Catalogus fontium históriáé Hungaricae", ed. A.F. GOMBOS, II, Budapesta, 1937 ; 293. LOPEZ O. S., L'importance de la Mer Noire dans l'histoire de Gênes, in: "Qolloq"; 294. LORINT F., Tovàràsia de plug si ceremonialui aratului în nordul regiunii Arges si Oltenia, in: "R. M.", 1967,1; 295. LOZINSKIJ N., La Russie dans la littérature française du Moyen Age: Le pays, in: "R. E. S.", IX, 1929,1-2; 296. LUCHAIRE A., Innocent III: la question d'Orient, Ш, Paris 1907; 297. LUCIC, Memoire storiche di Tragurio oggi Tran, Veneţia 1664; 298. LUISI A., Ovidio e la causa della relegazione a Tomi, in: „Romanita Orientale e Italia Meridionale dall'antichità al medioevo. Paralleli storici e culturali", Quaderni di «Invigilata Lucemis», nr. 9, Edipuglia, Bari 2000, p. 104-133. 299. MARCULESCU O., Cavama medievală si moderna, in: "A. D.", 1936,17; 300.1dem, Balica si Dobrotici (doi dinasti pontici), in: "A. D."; 301. MANFRONI C, Le relazioni tra Genova e l'impero byzantino ed і Turchi, in: "Atti della società ligure di storia patria", 1898,28; 302. MANOLESCU R., Le commerce sur le littoral ouest de la mer Noire (à partir du XII siècle jusqu'au milieu du XVI siècle), in: "Etudes"; 303. MARCU A., Riflessi di storia romena in Opere italiane dei secoli XIV e XV, in: "Ephemeris Daco-romana", I, Roma 1923; 304. MARIN D., Părăsirea Daciei în izvoarele
literaturii antice, in "B. I. F. R.", Iaşi, 1943; 305. MARIN M., Note retoriche ed esegetiche su Ničeta di Remessiana. Il „De psalmodiae bono", in: „Vetera Cristianorum", 33,1996; 306.1dem, Il „De diversis appellationibus" di Ničeta di Remessiana, in: „Romanita Orientale e Italia Meridionale dall'antichità al medioevo. Paralleli storici e culturali", Quaderni di clnvigilata Lucemis , nr. 9, Edipuglia, Bari 2000. 307. Marinescu M., Ana Comneana, Alexiada, Bucuresti 1969; 308. MARTINI OPPAVIENSIS, Chronicon Pontificum et Imperatoram, ed. L.Weiland, in: „MGH, Scripteres, XXII", Hannoverae, 1872. 309. MASCHIN N. A., Istoria Romei antice, Bucuresti 1951; 310. MAUSION J., Les origines du christianisme chez les Goths, in: "Annales. Bolland.", XXXIII, 1944; 311 .MEHMET M., Aspecte din Istoria Dobrogei sub dominaţia otomană în veacurile XIV-XV, in: "Studii, R. I.", 1965, 5; 324
La Dobntgia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all ’inizio del XV Secolo 312. MEILLET A., Le slave commun, Paris 1934; 313. MEYENDORFF ƒ., Un mauvais théologien de l'unité au XIV siècle-Barlaam le Calabrais, in: "Collection-Irenikon", Chevetogne, 195; 314. Idem, Le tome synodal de 1347, in "Zbornik radova Vizanloskog Instituta, ѴПІ/l, Belgrade 1963; 315. MICUNCO G., Sine Dominko non possumus. I martiri di Abitene e la Pasqua domenicale, Ecumenica Editrice, Bari 2004. 316. MILLET G., Cozia et les églises de la Morava, in: "Mélanges offerts à Ms. N. Iorga", Paris 1938; 317. MINEA L, Războiul lui Basarab cel Mare cu regele Carol Robert (noiembrie 1330), in: "Cercetări istorice", Iasi, Ѵ-ѴП, 1929-1931; 318. MINOIS G., La Chiesa e la guerra. Dalla Bibbia all'era atomoca, edizioni Dedalo, Bari 2003; 319. MOISESCU C, Un monument medieval dobrogean necunoscut: Biserica Sfîntul Atanoste de la Niculitel (sec. XIII), in: "DDM."; 320. MOISIL C, Despoiatul lui Dobrotici, in: "C. L.", 1906,40; 321.Idem, Statistica tezaurelor intrate pînà la 31 decembrie 1946, in: "Buletinul lunar Ac. R.", 1947,2; 322. MOLDT, Unus sit populus et suo uno judice. Bemerkungen zum „Godenen Freibrif'der Siebenbürger Sachsen, in Zeitschrift für Siebenbürghische Landeskunde, 22,1999,2, p.197-216; 323. MONACA della A., Memoria historica dell'antichissima e fedelissima città di Brindisi, Lece 1674; 324. Monumenta Germaniae Historica, Scripteres, Hannover: V, Annales Barenses,; XVII, Chronicon Magni Presbiteri,; XXVI, Historia Regnum Francorum,; XXVI, ODO de DEOGILLO, De Ludovici VIII
profectione in Orientem,; 325. Monumenta Hungáriáé Historica, Acta estera, III, Budapesta 1876; 326. Monumenta Historica Slavorum Meridionalium, IV, Sofia, 1874; 327. Monumenta Historica Unguriam Vetera Sacram ïllustrantia, ed. Theiner A., Roma, 1,1859; II, 1860; 328. Monumenta Históriáé Patriae, Scripteres,: Imposicio Officii Gazariae, Torino 1838, coll.282; Anciennes chroniques de Savoye, I, Tormo 1940, coll.313; Liber Jurium Reipublicae Genuensis, IX, coll.601-606; 329. MOVILA Petru, Mărturisirea Ortodoxa, Ed. Junimea, Iasi, 1996; 330. MULLER G., Urkundenbuch zur Geschichte des Deutschen in Siebenbürgen, II, Hermannstadt 1879; 325
Padre Mihai Driga 331.Idem, Documenti sulle relazioni delle città toscane coll'Oriente cristiano e coi Turchifino all'anno 1531, Firenze 1879; 332. MUNTEAN V., Organizarea mănăstirilor româneşti în comparatie cu cele bizantine (pînà la 1600), in: "S. T.", 1984,1-2; 333. MURNU G., Istoria românilor din Pind. Vlahia Mare. (980-1259), Bucuresti 1913; 334.Idem, Românii din Bulgaria medievală, Bucuresti 1939; 335.MUSSO G. G., Note d'archivio sulla "Massaria'՛ di Coffa, Genova 1968; 336.Idem, Navigazione e commercio genovese con il Levante nei documenti dell'Archivio di Stato di Genova (sec. ХГѴ-ХѴ), Roma 1975; 33 7.MUTAFCIEV P., Dobrotic-Dobrotica et la Dobrugia, in: "R. E. S.", VII, 1927, fasc.1-2; 338.1dem, Bulgares et Roumains dans l'histoire des Pays danubiens, Sofía 1932; 339.1dem, Die angebliche Einwanderung von Seldjuk. Turken in Dobroudscha im XIII Jahrhundert, Sofia 1943; 340. MUZICESCU A., IONESCU Gr., Istoria artelor plastice în România, I, Bucuresti 1968; 341. NĂSTUREL P., Les fastes épiscopaux de la métropole de Vicina ?, in: "B. N. J", 1971,21; 342.1dem, Remarques sur les Valaques dans l’empire Byzantin sous les Comnènes et les Anges, in: "Vlacho-Balcanica", Athen 1978; 343.1dem, Les Valaques balkaniques aux X-XIII siècles, in: "B. F.", 1979,7; 344.1dem, Mais où donc localiser Vicina, 1986 (manoscritto); 345. NEAMTU V., CHEMPTEA S., Meşteşugul prelucrării lemnului la Baia în secolele ХГѴ-ХѴ. Contribuţii, in: "Anuarul Xenopoi", 1985; 346. NEDKOV В., La Bulgaria e le terre limitrofe nel secolo XII, secondo la "Geografia di Urisi", Sofia 1960; 347. NEIDHART von
Reuenthal, ed. M. HAUPT, Leipzig, 1858; 348.idem, Die Lider Neidharts, ed.Wiessner, ПІ ed. H. FISCHER, Tübingen, 1968. 349. Das Nibelungenlied, ed. K. Bartsch, Leipzig 1866; 350. NICOLESCU C, Aspecte ale relaţiilor culturale cu Bizanţul la Dunărea de Jos în sec. X-XIV, in: "S. M. I. M.", 1962,5; 351. NICOL M. D., The Byzantine Family of Kantakouzenos (Cantacuzeinos) 11001460. A. Genealogical and Prosopographical Study, Washington 1968; 352. NOE C, POPESCU S., Les Roumains en Bulgarie, Craiova 1939M 353. NOGOIU L, Denaturarea de către istoriografia burgheză a rolului tătarilor în teritoriul patriei noastre, in: "Anuarul Universităţii din Bucuresti", 1961; 354.0BLENSKY, The Byzantine Commonwealth, London 1971; 355.0GERIUS Panis, Annales, in: "M. G. H.", II; 326
La Dobnigia Bizantina e і rapporti con l Occidente dallafine del XII all 'inizio del XV Secolo 356.0IK0D0MIDES M., L'organisation de la frontière orientale de Byzance aux XXI siècles et la taktikon de l'Escorial, in: "Actes"; 357.Idem, La décomposition de l'Empire Byzantin à la veille de 1204 et les origines de l’Empire de Nicée, Atene 1976; 35 8.Idem, Documents et études sur les institutions de Byzance (VI1֊XV siècles), Londra, Variorum Reprints, 1976, 24; 359.0NCIUL T., Teoria lui Rosier. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traianà, in: "C. Ն.", 1885,19; 360.1dem, Originile principatelor române, in: "S. I.", I-П, ed. A. Sacerdoteanu, Bucuresti 1968; 361.1dem, Tradiţia istorică in chestiunea originilor principatelor Române, in: "Analele Ac. R.", 1907; 362.Idem, Radu Negru si originile principatului Tării Româneşti, in: "C. L.", 18901892, 24-26; 363.0STROGORSKY G., Pour l'histoire de lafoedalité byzantine, Bruxelles 1954; 364.1dem, Unum Despotes. Die Angange der Despoten wurde in Byzanz, in: "B. Z.", 1951,44; 365.1dem, Storia dell'impero bizantino, Torino 1968; 366.0TT0KARS Österreichische Reimchronik, ed. ƒ. SEEMÜLLER, Deutsche Chroniken und andere Geschichtsbücher des Mittelalters, in: „MGH", V, 1. Hannover, 1890. 367.PACURARIU M., Viata bisericească în Dobrogeas si în partile Dunării de Jos în sec. XV-XIX, in: "DDM."; 368.1dem, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, I, Bucuresti 1980; 369. PACHIMERES G., De Michele et Andronico Paleólogo, XIII, ed. BONN, 1835; 370. PAGLIARDO An., BAUSANI A., Storia della letteratura persiana, Roma 1960; 371. PANAITESCU P. P.,
Latinità e cristianesimo nell'evoluzione storica del popolo romeno, in: "Studi sulla Romania", Napoli 1923; 372.1dem, Mircea cel Bàtrìn, Bucuresti 1944; 373.1dem, Introducere în istoria culturii româneşti, Bucuresti 1969; 374.PAOLINO di Nola, I Carmi, Introduzione, traduzione, note e indici a cura di Andrea RUGGERO, Roma 1990; 375.1dem, Le lettere, I, II, Testo latino con introduzione, traduzione italiana, note e indici a cura di G. SANTARIELLO, Napoli - Roma, 1992. 376.PAPACOSTEA S., De Vicina à Kilia. Byzantins et génois aux bouches du Danube au XIVsiècle, in: "R. E. S. E. E,", 1978,1; 377.1dem, "Quod non iretur ad Tanam", un aspect fondamental de la politique génoise dans la Mer Noire au ХГѴ siècle, in: "R. E. S. E. E.", 1979,2; 378.Idem, România, Tara Românească, Valahia: un nume de tară, in: "Luceafărul", XXII, 1979, 3; 327
Padre Mihai Driga 379.1dem, La fin de la domination génoise à Licostomo, in: "Anuarul Xenopoi", 1985; 380. PAPACHRYSSANTHOU D., Hiérisseos métropole éphémère au XIV siècle, in: "T. M.", 3,1970,4; 381. PARIS G-, Romani, Romania, Lingua Romana, in: "Romania", I, Roma 1872; 382. PASCU S-, Meşteşugurile din Transilvania pìnà-n secolul alXVl-lea, Cluj 1954; 383. PORPHYROGENIUS, De administrando imperio, ed. G. Moravcsik, R. J. Jenkins, Washington 1967; 384. PEGOLOTO, B. G., La prattica della mercatura, ed. Allan Evans, Cambridge Massachussets, 1936; 385. PERTUSSI A., La caduta di Costantinopoli, IL L'eco del mondo, Milano 1976; 386. PIRU A., Literatura romana veche, Bucuresti 1961; 387. PISTARINO G., Notai genovesi in Oltremare. Atti rogati a Chilia da Antonio di Ronzo (1360-1361), Genova 1971; 388.1dem, Genova e la Bulgaria nel Medio Evo, Genova 1984; 389. PLACIDO Sukias Somai, Quadro della storia letteraria di Armenia, Venezia 1829; 390. POP Server, Recueil posthume de la linguistique et dialectologie, in: "Acta philologica", IV, Roma 1966; 391. POPESCU E., Inscripţiile din secolele IV-XIII descoperite ín Romania, Bucuresti 1976; 392.1dem, Organizarea ecclesiastica a Provinciei Scythia Minor în secolele IV-VI, in: "S. T.", 1980, 7-10 393.1dem, Christianitas Daco-Romana, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1994; 394. POPESCU N., loan preotul Episcopisi Aromânilor, in: "B. O. R.", 1934; 395. POPESCU Spinéi M., România în izvoarele geografice si cartografice, Bucuresti 1978; 396. POPRUZENKO M. G., Sinodik carja Borila, in: "Balgarak Starini", Academia di Sofia, 1928, 8; 397.
PORTOGHESE A., Romania ricordando uno sguardo di storia, in: "Rocca", 1986, 24; 398. PREVIALE L., Un panegirico inedito per Michele VIII Paleólogo, in: "B. Z.", 1942,42; 399. PRIMOV В., Crearea celui de al doilea tarat bulgar si participarea vlahilor, in: "Relaţii romano-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. ХП-ХІХ)", Bucuresti 1978; 400. PUECH H. C., VAILLANT A., Le traité contre les bogomiles de Cosmas le Prêtre, Paris 1945; 401. RADULESCU A., BITOLEANU I., Istoria românilor dintre Dunăre si Mare. Dobrogea, Bucureşti 1979; 328
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dallafine del XII all 'inizio del XV Secolo 402. RADIANU S. P., Din trecutul si prezentul agriculturii române, I, Bucuresti 1906; 403. RAFN C. C., Antiquités russes. D'après les moments historiques des Irlandais et des anciens Scandinaves, lí, Copenhaga 1852; 404. RANDA A., Handbuch der Weltgeschichte, В, Π, Olten-Freiburg 1956; 405. RAMUREANU L, Sfinti si martiri la Tomis-Constanta, in: "B. O. R.", 1974,7-8; 406.1dem, Sfinta MucenitàFilofteia (7/12), in: "lesit-a semănătorul", Timisoara 1974; 407.1dem, Mitropolia Virinei si rolul ei in păstrarea ortodoxiei în ţinuturile româneşti, in: "DDM."; 408. REGEL W., Fontes Rerum byzantinarum, 1,2, Petrograd 1917; 409. REINAUD M., Géographie d'Aboulféda, Π, Paris 1848; 410. ROBERT de CLARI, La prise de Constantinople, ed. Ch. Hopf, in: "Chroniques Gréco-Romanes", Berlin 1873; 41 Lidem, La conquête de Constantinople, ed. Ph. Louer, Paris 1924; 412. ROCCI L., Vocabolario greco-italiano, Roma 1981; 413. ROHRICHT R., Geschichte des erste Kreuzzuges, Insbruck 1901; 414. ROMANSKI R., Dobrogea, Sofia 1918; 415. ROESLER R., Romanischen Studien. Untersunchungen zur älter Geschichte Romäniens, Leipzig 1871; 416. ROGERII, Carmen miserabile, ed. G. ЮРА - LISEANU, Izvoarele istoriei romanilor, V, Bucuresti, 1935; 417. ROSONYL L., NAGY L, Valcho-turcica, Sonderabdruck aus den Forschungsarbeiten der Mitglieder des ungarischen Instituts und des CoEegium Hungáriáim in Berlin, Berlin-Leipzig 1927; 418. RUDOLFS von Ems, Weltchronik, ed. G. Ehrismann, Berlin 1815; 419. RUFFINI M., La scuola latinista
transilvana (1780-1871), Roma 1841; 420. RUNCIMAN S., Storia delle Crociate, II, Torino 1966; 421. RYPKA J., Orientalistische Literaturzeitung, 1960; 422.SABATIN R., Quando fu riconosciuta la latinità dei Romeni, in: "Atene e Roma", 1915,18; 423.SACERDOTEANU A., Marea invazie tàtara si sud-estul Europei, Bucuresti 1933; 424.1dem, Vlahii din Caldàica, in: "In memoria lui Vasile Párvan, Bucuresti 1934; 425.SAKAZOV L, Bulgarische Wirtschaftsgeschichte, Sofia 1927; 426.SANUTO Martinus, dietus TorseUus, Liber secretorum fidelium Crucis super Terrae Sanctae recuperatione et conservatione, in: „Gesta Dei per Francos, Π, ed. I. Bongarsius", Hanoviae 1611; 427.SCHMEIDLER B., Einleitung a THOLOMEUS von Lucca, Die Annalen, pp. XVI, XXI e XXIV-XXV. ed. 2, in: „MGH, Scriptores rerum Germanicarum, NS", VII, Berlin, 1955; 329
Padre Mihai Driga 428.SCHREINER, Die Byzantinischen Kleinchroniken, II. Historischer Kommentar, Viena 1977; 429.SCHRODER Ed., Herzog und Furst, in: "Z. S. S.", 1924,44; 430.SCHLUMBERGER G., Numismatique de l'Orient, Paris 1878; 431 .Scripteres Rerum Hungaricarum Minores, Π, ed. M. G. Kovachich, Buda 1798; 432.SERBANESCU N., Pătrunderea si dezvoltarea creştinismului în Scythia Minor, in: "DDM."; 433.SESAN M., Din istoricul Arhiepiscopei Tomisului, in: "M. A.", 1976,1-3; 434Idem, Les thèmes byzantins à l'époque des Comnènes et des Anges (1081-1204), in: "R. E. S. E. E.", 1978,1; 435.1dem, Mitropolia Celtinei si importanta et, in: "DDM."; 436.SIMEDREA T., Viata si traiul Sfîntului Nifon, Rm. Vïlcea 1937; 437.SIRAQGO Vito A., Da Brindisi al Danubiońtinerario di Traiano nel 105, in: „Romanita Orientale e Italia Meridionale dall'antichità al medioevo. Paralleli storici e culturali", Quaderni di clnvigilata Lucemis , nr. 9, Edipuglia, Bari 2000. 43 8.SMALLEY В., Thomas УЯalleys, О. Р., in: "Archivium Fratrum praedicatorum", Roma 1954, 24; 439.SNAGOV D., Monumenta Romaniae Vaticana, Bucuresti 1996, p.293-296 440.SORANZO G., Il Papato, l'Europa cristiana ed і Tartari, Milano 1930; 441.SOULIS G. C., The Tessalian Vlachia, in: "Zbornik radova vizantoloskog Instituta", 1966, 8; 442.SPINEI V., Informaţii despre Vlahi în izvoarele medievale nordice, in: "S. C. I. V.", 1973,1; 443idem, L'influence de Byzance et de la Russie sur tes régions orientales de la Roumanie au premier quart du II millénaire à la lumière des sources archéologiques, in: "Dacia", 1975,19; 444.1dem, Moldova ín
secoL·le XI-XLV, Bucuresti 1982; 445 .Idem, Realitāti etnice si politice în Moldova Meridionale în secolele X-XIII. Români si turanici, Iaşi 1985; 446.1dem, Marile migraţii din estul si sud-estul Europei in secolele ІХ-ХІП, Iaşi, 1999; 447.1dem, Cronicari italiani destre repercusiunile marii invazii mongole din 1241 1242 asupra romanilor, in: "Studii si materiale de Istorie medie, XIX, 2001. 448.SPITERIS J., La critica bizantina del Primato romano nel secolo XII, in: "О. C. А.", 1979, 208; 449.STANILOAIE D., L'Eglise orthodoxe roumaine dans le passé et aujourd'hui, Bucarest 1979; 450.STANESCU E., Byzantinovlachica, I; Les Vlaques à la fin du X siècle - debout du XI siècle et la restauration de la domination byzantine dans la Péninsule Balkanique, in: "R. E. S. E. E.", 1968, 3; 330
La Dobrugia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all 'inizio del XV Secolo 451.Idem, Unitatea teritoriului românesc în lumina menţiunilor externe. Vlahia si sensurile ei, in: "Studii", 1968, 6; 452.1dem, La population vlaque de l'empire byzantin aux XI-XIII siècles. Structure et mouvements, Atens 1976; 453.STEFANESCU C. M., Două toponime majore din regiunea Gurilor Dunării: Chilia si Sfîntul Gheorghe, in: "Comunicări de geografie si istorie", Constanta 1971, II; 454.STEFANESCU St., Istoria României, Bucuresti 1960; 455.Idem, Rumîno-bolgarskie sviazi, V, IX-XIV; I Stanovlenie rumînsko gosudarstvenosti, in: "R. S.", IX, 1963; 456.Idem, Byzanz und die Dobrudscha in der Zweiten Hafte des XIV Jahrhundert, in: "Sonderdruck aus Byzantinische Beitrage herausgegeben von Johannes Irmscher", Berlin 1964; 457.Idem, Legaturi romàno-bulgare în prima jumătate a secolului XIII, in: "Omagiu P. Constantinescu-Iasi", Bucuresti 1965; 458.1dem, Byzance et les Pays roumains aux IX-X.IVsiècle, in: "Actes", I; 459.STOICESCU N., "Descălecat" sau întemeiere? O veche preocupam a istoriografiei româneşti. Legenda si adevăr istoric, in: "Constituirea statelor feudale romaneşti"; 460.1dem, Organisation de Vetat, in: "R. P. H.", XI, 1986,4; 461. TAFEL G., THOMAS G., Urkunden zur älteren Handels und Staatsgeschichte der Republik Venedig mit besonderer Beziehungenen auf Byzanz und die Levante, Viena 1856-1857; (reimprimato ad Amsterdam nel 1964); 462. TAFRALI O., La cité pontique de Dionysopolis, Kali-Akra, Cavama, Teké et Ekréné, Paris 1927; 463 .TAGLIAVINI C, Le origini delle lingue
neolatine. Introduzione alla filologia romanza, Bologna 1954; 464. TAMBORA A., La teoria politico religiosa di Mosca-terza Roma nei secoli ХѴ1ИXIX; sopravvivenza e linee di svolgimento, in: "Roma, Costantinopoli, Mosca, Studi", II, Roma 1983; 465. TANASOCA N. S., Din nou despre geneza si caracterul statului Asànestilor, in: "R. I", 1981, 7; 466.Idem, Autonomia Vlahilor din Imperni Otoman în secolele XV-XVII, in: "R. I.", 1981, 8; 467.TAUTU A., Margherita di Ungheria imperatrice di Bisanzio, in: "Antemurale", 1956,3; 468.1dem, Le conflit entre lohanitsa et Emeric roi de Hongrie (1202-1204), in: "Mélanges Tisserant", II, Vatican 1965; 469.1dem, La badia di San Ničeta presso Melendugno (Lecce), in: "La Chiesa greca in Italia dal VIII al XVI secolo", Padova 1973; 331
Padre Mihai Driga 470. TEODOR-DAN G., Romanitatea carpato-dunàreanà si Bizanţul în veacurile VXI, e. n., Iaşi 1981; 471. TEODORESCU R., Un mileniu de arta la Dunărea de Jos (400-1400), Bucuresti 1976; 472. THEOPHANES, ed. BONN, 1,1838; 473. THIRIET F., Régestes des délibérations du Sénat de Venice concernant la Romanie, I, Paris 1958; 474.Idem, Les Vénitiens en Mer Noire. Organisation et trafics (XIII-XV siècle), in: "Arheion Pontu", 1979,35; 475. THOLOMEUS von Lucca, Die Annalen, ed. 2, B. SCHMEIDLER, in: „MGH, Scriptores rerum Germanicarum, NS", VII, Berlin, 1955; 476. THOMAS H. G., Diplomatarium veneto-levantinum, II, Venezia 1889; 477. TICHOMIROV M. M., Elenco delle città russe vicine e lontano, in: "Appunti storici", 1952,40; 478. TOMASCHEK W., Zur Kunde der Hamus-Haloinsel. Topographische, Archeologische und ethnologische Mischehen, Wien, 1882; 479. TODOROVA E., More about Vicina and the West Black Sea Coast, in: "E. BaL", 1978, 2; 480.1dem, Gli insediamenti genovesi alle foci del Danubio: Vicina, Chili, Licostomo, in: "G. B."; 48 Lidem, Le relazioni di Dobrotiza con і Genovesi, in: "G. B."; 482.TURKIYE Ansiklopedisi, Ankara, III, 1956; 483 .VAIDA Gamaliel, Π Monastero di Cozia - ieri ed oggi, Rm. Valcea 1977, 484. VASILIEV A. A., The Goth in the Crimea, Cambridge 1936; 485. VASSMER M., Russisches etymologisches Wortebuch, I, Heidelberg 1953; 486. VISLAN G., Dunărea de Jos în viata poporului român, in: "Graiul românesc", 1927,10; 487. VLADUCEANU V., Cuvioasa Maica Parascheva (14 oct.), in "lesit-a semănătorul", Timisoara 1974; 488. VORNICESCU N., Primele scrieri
patristice in literatura noastră sec. IV-XVI, Craiova 1984; 489.1dem, Aethicus Histricus, Ecrivain protoroumain - auteur d'une Cosmographie et d'un alphabet, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986. 490. XENOPOL A. D., Istoria românilor din Dacia Tratam, Bucuresti (senza data), Ш; 491. WESSEN Е., Gotlands ruminskrifter, Stockholm 1962; 492. WOLFF R. L., The “Second Bulgarian Empire". Its Origin and History to 1204, in "Speculum", XXIV, 1940; 493. WORD Atlas, Moscou 1967; 332
La Dobnigia Bizantina e і rapporti con l Occidente dalla fine del XII all 'inìzio del XV Secolo 494. ZAIMOVA-TAPKOVA Vv Quelques observations sur la domination byzantine aux Bouches du Danube. Le sort de Lykostomion et d'autre villes côtières, in: "Studia Balcanica", Sofia 1970; 495. ZANFIRESCU E., VELIČAN V., VALUTA Gh„ Fitotehnia, I, Bucuresti 1956; 496. ZEILLER J., Les premiers établissements des Goths chrétiens dans l'Empire d'Orient, in: "Mélanges Schlumberger", I, Paris 1924; 497.Idem, Les origines chrétiennes dans les provincces danubiennes, Paris 1918; 498. ZEISS H., Herzogsname und Herzogsamt, in: "Wiener Praehistorische Zeitschrift", 1952,19; 499. ZIGABENUL E., De Haeres Bogomillorum Naratio, in: "Die Phundagiagiten ein Beitrag zur Ketzergeschichte des byzantinischen Mittelalters, von FICKER G., Leipzig 1908; 500. ZIMMERMANN Fr., U. K. B., II; 501. ZLATARSKI V. N., Istoria na bulgarskata durzava prez sredrite vekove III, Utoro bułgarsko carstvo. Bulgariyapri Asenevci (1187-1280), Sofia 1940; 333 |
| any_adam_object | 1 |
| any_adam_object_boolean | 1 |
| author | Driga, Mihai |
| author_facet | Driga, Mihai |
| author_role | aut |
| author_sort | Driga, Mihai |
| author_variant | m d md |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV046909065 |
| ctrlnum | (OCoLC)1263278455 (DE-599)BVBBV046909065 |
| era | Geschichte gnd |
| era_facet | Geschichte |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>01947nam a2200457 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV046909065</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20210906 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">200923s2009 ac|| |||| 00||| ita d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9786065305632</subfield><subfield code="9">978-606-530-563-2</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1263278455</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV046909065</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">ita</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Driga, Mihai</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo</subfield><subfield code="c">Mihai Driga</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Craiova</subfield><subfield code="b">Sitech</subfield><subfield code="c">2009</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">373 Seiten</subfield><subfield code="b">Illustrationen, Porträts</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Byzanz</subfield><subfield code="0">(DE-588)4088772-8</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Dobrudscha</subfield><subfield code="0">(DE-588)4012571-3</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Byzanz</subfield><subfield code="0">(DE-588)4088772-8</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Dobrudscha</subfield><subfield code="0">(DE-588)4012571-3</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032318571&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032318571&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Literaturverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20210727</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">gbd_0</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032318571</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">907.2</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">398</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">499</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">907.2</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">499</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">907.2</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0902</subfield><subfield code="g">398</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Byzanz (DE-588)4088772-8 gnd Dobrudscha (DE-588)4012571-3 gnd |
| geographic_facet | Byzanz Dobrudscha |
| id | DE-604.BV046909065 |
| illustrated | Illustrated |
| index_date | 2024-07-03T15:27:31Z |
| indexdate | 2024-07-10T08:57:13Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9786065305632 |
| language | Italian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032318571 |
| oclc_num | 1263278455 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 373 Seiten Illustrationen, Porträts |
| psigel | BSB_NED_20210727 gbd_0 |
| publishDate | 2009 |
| publishDateSearch | 2009 |
| publishDateSort | 2009 |
| publisher | Sitech |
| record_format | marc |
| spelling | Driga, Mihai Verfasser aut La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo Mihai Driga Craiova Sitech 2009 373 Seiten Illustrationen, Porträts txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Geschichte gnd rswk-swf Byzanz (DE-588)4088772-8 gnd rswk-swf Dobrudscha (DE-588)4012571-3 gnd rswk-swf Byzanz (DE-588)4088772-8 g Dobrudscha (DE-588)4012571-3 g Geschichte z DE-604 Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032318571&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032318571&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Literaturverzeichnis |
| spellingShingle | Driga, Mihai La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo |
| subject_GND | (DE-588)4088772-8 (DE-588)4012571-3 |
| title | La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo |
| title_auth | La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo |
| title_exact_search | La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo |
| title_exact_search_txtP | La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo |
| title_full | La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo Mihai Driga |
| title_fullStr | La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo Mihai Driga |
| title_full_unstemmed | La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo Mihai Driga |
| title_short | La Dobrugia bizantina e i rapporti con l'occidente dalla fine del XII all'inizio del XV secolo |
| title_sort | la dobrugia bizantina e i rapporti con l occidente dalla fine del xii all inizio del xv secolo |
| topic_facet | Byzanz Dobrudscha |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032318571&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032318571&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT drigamihai ladobrugiabizantinaeirapporticonloccidentedallafinedelxiialliniziodelxvsecolo |