Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău:
Gespeichert in:
| Hauptverfasser: | , |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Chişinău
Cartdidact
2018
|
| Ausgabe: | Ed. a 2-a |
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Register // Personenregister |
| Beschreibung: | 356 Seiten |
| ISBN: | 9789975318044 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV046734212 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20210422 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 200525s2018 |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9789975318044 |9 978-9975-3180-4-4 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1249660628 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV046734212 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
| 100 | 1 | |a Bahnaru, Vasile |d 1949- |e Verfasser |0 (DE-588)1055771042 |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău |c Vasile Bahnaru, Gheorghe E. Cojocaru |
| 250 | |a Ed. a 2-a | ||
| 264 | 1 | |a Chişinău |b Cartdidact |c 2018 | |
| 300 | |a 356 Seiten | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 630 | 0 | 7 | |a Zvezda |g Zeitschrift, Sankt Petersburg |f 1924- |0 (DE-588)1078243441 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 630 | 0 | 7 | |a Leningrad |g Zeitschrift, Sankt Petersburg |f 1940-1946 |0 (DE-588)1209160617 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 648 | 7 | |a Geschichte 1946-1948 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Schriftsteller |0 (DE-588)4053309-8 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Journalist |0 (DE-588)4028781-6 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Dokument |0 (DE-588)4139988-2 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Politik |0 (DE-588)4046514-7 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 651 | 7 | |a Chişinău |0 (DE-588)4073461-4 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 689 | 0 | 0 | |a Chişinău |0 (DE-588)4073461-4 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Zvezda |g Zeitschrift, Sankt Petersburg |f 1924- |0 (DE-588)1078243441 |D u |
| 689 | 0 | 2 | |a Leningrad |g Zeitschrift, Sankt Petersburg |f 1940-1946 |0 (DE-588)1209160617 |D u |
| 689 | 0 | 3 | |a Journalist |0 (DE-588)4028781-6 |D s |
| 689 | 0 | 4 | |a Politik |0 (DE-588)4046514-7 |D s |
| 689 | 0 | 5 | |a Schriftsteller |0 (DE-588)4053309-8 |D s |
| 689 | 0 | 6 | |a Dokument |0 (DE-588)4139988-2 |D s |
| 689 | 0 | 7 | |a Geschichte 1946-1948 |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Cojocaru, Gheorghe E. |d 1963- |e Verfasser |0 (DE-588)102608086X |4 aut | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032144241&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032144241&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Register // Personenregister |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20210422 | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032144241 | ||
| 942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 09044 |g 947.08 |
| 942 | 1 | 1 | |c 070.9 |e 22/bsb |f 09044 |g 947.08 |
| 942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 09044 |g 476 |
| 942 | 1 | 1 | |c 070.9 |e 22/bsb |f 09044 |g 476 |
| 942 | 1 | 1 | |c 907.2 |e 22/bsb |f 09044 |g 947.08 |
| 942 | 1 | 1 | |c 907.2 |e 22/bsb |f 09044 |g 476 |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1804181482077421568 |
|---|---|
| adam_text | SUMAR Notă asupra ediţiei .......................................................................................................... 7 Literatura, arta şi cultura în vizorul ideologiei comuniste.............................................8 DOCUMENTE Nr. 1. Hotărârea Biroului Organizatoric al PC(b) din toată Uniunea „Despre revistele „Zvezda” şi „Leningrad”, din 14 august 1946 .................................... 42 Nr. 2. Raportul tov. Jdanov Andrei Aleksandrovid....................................................... 46 Nr. 3. Referatul tovarăşului Jdanov despre jurnalele „Zvezda” şi „Leningrad” ............ 58 Nr. 4. Extrase din stenograma şedinţei din 31 august 1946 a Prezidiului Uniunii Scriitorilor Sovietici, împreună cu membrii Cârmuirii, prezenţi la Moscova, privind Hotărârea CC al PC (b) din toată Uniunea, din 14 august 1946...........................................................................................................76 N. S. Tihonov...................................................................................................................76 Tov. Mihalkov...................................................................................................................90 S. Ia. Marşak.................................................................................................................... 92 V. V. Vişnevski..................................................................................................................94 A.
Fadeev..........................................................................................................................104 V. P. Kataev.......................................................................................................................105 Emilian Bucov (Moldova) ...............................................................................................106 Nr. 5. Rezoluţia Cârmuirii Prezidiului Uniunii Scriitorilor Sovietici, din 4 septembrie 1946..................................................................................................... 108 Nr. 6. Recomandările comisiei CC al PC(b)M cu privire la ameliorarea activităţii Uniunii Scriitorilor din RSSM, din 4 septembrie 1946 ................................................. 114 Nr. 7. Ia. Afanasiev, „Purtătorul ideoljiei străine în literatură” (22 septembrie 1946)........................................................................................................ 118 Nr. 8. Bogdan Istru, „Schimonosirea chipului lui Kotovski” (26 septembrie 1946)........................................................................................................ 122 Nr. 9. Stenograma Adunării oamenilor de litere şi de artă din oraşul Chişinău, din 25-26 şi 30 septembrie 1946......................................................................................126 Tov. N. G. Covai............................................................................................................... 127 Ion
Canna......................................................................................................................... 130 Tov. Trubeţkoi.................................................................................................................. 139 Tov. Gerchfeld.................................................................................................................. 145 Tov. Zlatov........................................................................................................................ 148 Tov. Neaga ........................................................................................................................ 151 Tov. Istru........................................................................................................................... 154 Tov. Lupan ........................................................................................................................ 160 Tov. Vetrov........................................................................................................................ 168 Tov. Meniuc...................................................................................................................... 171 Tov. Rudniţki.....................................................................................................................173 Tov. Deleanu......................................................................................................................176 Tov.
Corneanu................................................................................................................... 177
6 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Tov. Ermuratski.................................................................................................................. 182 Tov. Gherlac........................................................................................................................ 186 Tov. Bucov .......................................................................................................................... 191 Tov. Gurov..........................................................................................................................203 Tov. Ceban I. D.................................................................................................................... 208 Profesorul Dolguşin......................................................................................................... 213 Tov. Aksionov..................................................................................................................... 217 Tov. Vasiliev........................................................................................................................220 Tov. F. M. Butov................................................................................................................. 224 Tov. Covai...........................................................................................................................227 Tov. Gerchfeld.................................................................................................................... 230 Tov. Şakirean
......................................................................................................................230 Tov. Bespoiasmi ................................................................................................................. 231 Nr. 10. în legătură cu Hotărârea CC al PC(b) din toată Uniunea „Despre revistele „Zvezda” şi „Leningrad” şi „Despre repertoriul teatrelor dramatice şi despre modalităţile de ameliorare a acestora”............................................................. 232 Nr. 11. „Pentru calitatea înaltă ideinico-artistică a literaturii noastre” (6 octombrie 1946)............................................................................................................ 244 Nr. 12. „Pentru opere de artă artistico-ideinice” (13 octombrie 1946) .........................247 Nr. 13. Scrisoarea lui Em. Bucov către secretarul CC al PC(b)M, I. S. Zîkov, din 15 septembrie 1948......................................................................................................249 Nr. 14. Ion Canna, Ion Ceban, A. Egorov, „Să dezrădăcinăm până la capăt naţionalismul burghez din creaţia scriitorilor moldoveni” (25 septembrie 1948)........260 Nr. 15. Scrisoarea lui Em. Bucov către secretarul CC al PC(b)M, N. G. Covai, din 3 octombrie 1948 .........................................................................................................270 Nr. 16. Despre sarcinile organizaţiei de partid din republică cu privire la împlinirea Hotărârii Comitetului Central al PC(b) din toată Uniunea de la 4 octombrie anul 1948. Din referatul secretarului
Comitetului Central al PC(b) din Moldova tov. N. G. Covai la plenumui XVII al Comitetului Central al PC(b) din Moldova. întrebările lucrului ideologic..................................................................... 319 Nr. 17. Hotărârea Biuroului Comitetului Central al PC(b) din Moldova „Despre starea literaturii artistice sovietice moldoveneşti şi despre măsurile pentru îmbunătăţirea ei”, dela 22 noiembrie anul 1948................................................. 323 Nr. 18. „Sarcina însămnată a scriitorilor din Moldova” (30 noiembrie 1948).............. 326 Nr. 19. N. G. Covai, secretarul Comitetului Central al PC(b) din Moldova, „Despre starea literaturii artistice sovetice moldoveneşti şi despre măsurile îmbunătăţirii ei” (19 decembrie 1948) ............................................................328 Indice de nume de persoane 338
INDICE DE NUME DE PERSOANE Afanasiev Gavriil (1879, Chişinău - 1946, Chişinău), cântăreţ de opera (bari ton), pedagog de canto. Afteniuc Semion Iacovlevici (7 noiembrie 1906, Strenţî, Podolia - 1990, Chi şinău), activist de stat şi de partid din RSSM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, secretar al CC al PC al Moldovei, ministru al învăţământului. Ahmatova Anna Andreevna (11/23 iunie 1889, Odessa - 5 martie 1966, Do modedovo, reg. Moscova), poeta rusă şi sovietică, traducătoare, literat, una din cele mai importante poete ale Secolului de argint, nominalizată la Premiul Nobel pentru literatură (1965 şi 1966); au fost supuşi represaliilor sovietice primul ei soţ, Nikolai Gumiliov (executat în 1921), cel de-al doilea soţ, Nikolai Punin (arestat de trei ori şi mort în 1953), şi fiul ei, Lev Gumiliov; declarată de regimul sovietic „duş man al poporului”, ca urmare a hotărârii CC al PC(b)U, din 1946, a fost interzisă publicarea operelor ei; clasic al literaturii ruse şi sovietice. Aksionov Vasili Pavloviči (20 august 1932, Kazan - 6 iulie 2009, Moscova), nu velist prolific rus contemporan; participant activ la mişcarea împotriva reabilitării lui Stalin şi pentru susţinerea disidenţilor sovietici; la 22 iulie 1980 pleacă în SUA în baza unei invitaţii, i se retrage cetăţenia sovietică; până în 2004 locuieşte în SUA; în 1990 і se restituie cetăţenia sovietică; locuieşte în Biarritz (Franţa) şi în Moscova. Aleksandrov Georghi Fiodorovici (22 martie / 4 aprilie 1908, Sankt-Petersburg - 21 iunie 1961, Moscova), activist de partid şi de stat sovietic, filosof, pro
fesor (1939), academician (1946); membru supleant aí CC al PC(b)U (1941-1956), membru al Biroului Organizatoric al CC al PC(b)U, deputat al Sovietului Suprem al URSS (1946-1950, 1954-1955), laureat a două premii Stalin (1943,1946). Altman Iohan Lvovici (1 mai 1900, Orhei, Basarabia - 26 februarie 1955, Mos cova), literat, critic literar şi teatral, redactor şef al gazetei „Sovetskaia kultura” (19361938) şi primul redactor al revistei „Teatr” (1937 - 1941); în 1949 în perioada luptei cu cosmopolitismul şi cu activitatea antipatriotică, la insistenţa lui A. A. Fadeev, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor, din partid şi, în fine, a fost arestat. Antokolski Pavel Grigorievici (19 iunie / 1 iulie 1896, Sankt-Petersburg — 9 octombrie 1978, Moscova), poet sovietic rus, traducător şi dramaturg. Antosiac Gheorghi Fiodorovici (6 noiembrie 1897, Suraşevka, reg. Amur, Rusia - 12 noiembrie 1977, Chişinău), activist de partid şi de stat din RSSM, vice preşedinte al Consiliului de Miniştri. Ardov Viktor Efimovici (24 octombrie 1900, Voronej - 26 februarie 1976, Moscova), scriitor sovietic rus. Aseev Nikolai Nikolaevici (28 iunie / 10 iulie] 1889, Lgov, reg. Kursk - 16 iunie 1963, Moscova), poet şi traducător sovietic rus, scenarist, activist în cadrul curentului futurist, laureat al premiului Stalin (1941).
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA ŞI „LENINGRAD” ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 339 Averbach Leopold Leonidivici (1903, Saratov ֊ 14 august 1937, Moscova), critic literar sovietic, executat în timpul teroarei roşii din 1937. Bakşeev Vasili Nikolaevici (24 decembrie 1862, Moscova ֊ 28 septembrie 1958, Moscova), artist plastic sovietic rus, artist al poporului din URSS (1956), laureat al premiului Stalin (1943). Barjanschi Iurie (6 septembrie 1922, Braşov - 11 septembrie 1986, Orhei), poet, prozator şi traducător din RSSM. Belinski Vissarion Grigorevici (30 mai /11 iunie 1811, Sveaborg, Finlanda 26 mai 7 iunie 1848, Sankt-Petersburg), critic literar rus. Bergholz Olga Fiodorovna (3/16 mai 1910, Sankt-Petersburg - 13 noiem brie 1975, Leningrad), poetă, prozatoare, dramaturgă şi jurnalistă sovietică rusă, în 1934 devine membru al Uniunii Scriitorilor Sovietici, fiind exclusă la 16 mai 1937 şi readmisă în iulie 1938, ca în decembrie 1938 să fie arestată şi acuzată de „relaţii cu duşmanii poporului” şi de participare la o conspiraţie contrarevoluţionară; la 3 iulie 1939 este eliberată şi reabilitată în totalitate; deşi a avut merite deosebite, în mai 1945 a fost criticată aspru la plenara a X-a a Uniunii Scriitorilor din URSS. Boiadjiev Grigori Nersesovoci (1/14 martie 1909, Rostov pe Don - 13 mai 1974, Moscova), teatrolog, critic de teatru, pedagog, acuzat în 1949 de cosmopoli tism şi antipatriotism, este exclus din partid şi concediat din serviciu. Borşciagovski Aleksandr Mihailoviči (1/14 octombrie 1913, Belaia Ţerkov ֊ 4 mai 2006, Moscova), critic de tetru, prozator, literat sovietic,
în urma campaniei ideo logice de combatere a „cosmopolitismului burghez” a fost exclus din partid şi conce diat de la Teatrul Armatei Sovietice, unde activa în calitate de şef al direcţiei literare. Brăiloiu Constantin (13 august 1893, Bucureşti, România - 20 decem brie 1958, Geneva, Elveţia), compozitor, critic muzical, etnomuzicolog, folclorist şi profesor român, animator al vieţii musicale româneşti. Brodsky Joseph Aleksandrovid (24 mai 1940, Leningrad, URSS — 28 ianu arie 1996, New York, SUA, înmormântat în Veneţia), poet rus şi american, eseist, dramaturg, traducător, laureat al premiului Nobel (1987); din 1963 este atacat dur în presă pentru „modul parazitar de viaţă”, în 1964 este internat într-o clinică psi hiatrică şi judecat pentru „parazitism”, în 1972 i se retrage cetăţenia sovietică şi emigrează în Viena, iar din iulie 1972 se stabileşte în SUA. Brovko Fiodor Grigorievici (3/16 mai 1904, Popenki, reg. Podolia - 24 ia nuarie 1960, Chişinău), lider comunist din RSSM, preşedinte al Consiliului Co misarilor Poporului din RASSM (1938-1940), preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM (1941-1951). Bucov Emilian (8 august 1909, Chilia, Basarabia - 17 octombrie 1984, Chişi nău), poet, prozator şi traducător sovietic din RSSM, laureat al premiului de stat al RSSM şi al titlului onorific de Scriitor al poporului al RSSM, decorat cu steaua de Erou al muncii socialiste şi de două ori cu ordinul Lenin. Bunin Pavel Lvovid (28 noiembrie 1927, Moscova - 2008), pictor-ilustrator rus, memorialist, poet-traducător; în 1978 emigrează în Austria; în 1987 revine în
URSS; expoziţii personale în Moscova, Viena, Paris, Piatigorsk, Basel, Cambridge, Sahalin etc.
340 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Canna Ion (28 ianuarie 1902, s. Goian, Dubăsari ֊ 27 ianuarie 1979, Chisi nau), scriitor, traducător, dramaturg sovietic din RSSM. Ceaikovski Piotr Ilici (7 mai 1840, Votkinsk, Rusia - 6 noiembrie 1893, Sankr-Petersburg), compozitor rus, autor de simfonii, concerte, opere, balete şi mu zică de cameră, unele dintre acestea făcând parte din repertoriul clasic al multor concerte populare şi teatre muzicale. Ceban Ivan Dmitrievici (25 aprilie 1910, s. Culnaia-Veche, Cotovsc, reg. Odessa - 8 ianuarie 2000, Chişinău), om de stat din RSSM, scriitor proletcultist, adept al „moldovenismului” primitiv, promotor la ideii existenţei unei limbi aparte „moldoveneşti”. Cernîşevski Nikolai Gavrilovici (12/24 iulie 1828, Saratov - 17/29 octom brie 1889, Saratov), filosof materialist rus, revoluţionar-democrat, personalitate enciclopedică, teoretician al socialismului critic utopic, savant, critic literar, publi cist şi scriitor. Coca Eugen (15 aprilie 1893, Cureşniţa, jud. Soroca - 9 aprilie 1954, Chi şinău), violonist şi compozitor, autor de opere instrumentale, vocale, de cameră, simfonii, poeme simfonice. Condrea Constantin (27 noiembrie 1920, Dorohoi, jud. Botoşani, România - 2 august 2009, Seattle, SUA), scriitor-satiric, poet, dramaturg, scenarist. Corneanu Leonid (1 ianuarie 1909, Coşniţa, Dubăsari - 26 noiembrie 1957, Chişinău), poet şi dramaturg proletcultist din RSSM. Covai Nicolae Grigorievici (19 decembrie 1904, Camenca, gub. Podolia, Impe riul Rus - 15 ianuarie 1970, Chişinău), lider comunist din RSS Moldovenească, pre şedinte al
Consiliuluiui Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească (1945-1946) şi prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (1946-1950). Cruceniuc Petrea (29 iunie 1917, Ploti, Rîbniţa - 4 ianuarie 1988, Chişinău), scriitor, publicist, scenarist, secretar responsabil al Uniunii Scriitorilor din RSSM, redactor-şef al revistei „Octombrie” (1949-1953), redactor-şef al săptămânalului „Cultura” (1957-1964), scriitor al poporului din RSSM (1982). Cutcoveţchi Iacob (1 noiembrie 1907, Camenca - 23 martie 1971, Chişinău), scriitor proletcultist, activist de partid şi comsomolist, redactor al gazetei „Moldo va socialistă”. Dankevici Konstantin Fiodorovici (11/24 decembrie 1905, Odessa - 26 fe bruarie 1984, Kiev), compozitor sovietic ucrainean, dirijor, pianist, pedagog, artist al poporului din URSS (1954). Danilevski Grigori Petroviči (14 [26] aprilie 1829, Danilovka, reg. Har kov - 6 /18 decembrie 1890, Sankt-Petersburg), scriitor rus, publicist, traducător, autor de romane istorice. Darienco Petrea (16 aprilie 1923, Valea Hoţului, Ucraina - 9 iulie 1976, Mos cova), poet din RSSM. Deleanu Liviu (21 februarie 1911, Iaşi - 12 mai 197, Chişinău), poet şi dra maturg de limbă română.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA” ŞI „LENINGRAD ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 341 Dobroliubov Nikolai Aleksandrovid (24 ianuarie / 5 februarie 1836, Nijni Novgorod, Rusia — 17 /29 noiembrie 1861, Sankt-Petersburg), critic literar rus, poet, publicist, revoluţionar democrat. Dovjenko Aleksandr Petrovid (30 august /11 septembrie 1894, Sosniţa, reg. Cernigov ֊ 25 noiembrie 1956, Peredelkino, Moscova), regizor de cinema sovietic ucrainean, scriitor, dramaturg, artis al poporului din URSS (1950), laureat al pre miului Lenin (1959, postmortem) şi a două premii Stalin (1941,1949). Dubinovschi Lazăr (1/14 mai 1910, Făleşti, Basarabia - 29 noiembrie 1982, Chişinău), sculptor şi pictor, discipol al sculptorilor români Dimitrie Paciurea şi Oscar Han, membru de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1961), laureat al premiului de stat al RSSM (1970), artist plastic al poporului din RSSM (1963). Dudin Mihail Aleksandrovid (7/20 noiembrie 1916, s. Klevnevo, reg. Ivano vo - 31 decembrie 1993, Sankt-Petersburg), poet, traducător, jurnalist, corespon dent militar sovietic rus, prim-secretar al secţiei Leningrad a Uniunii Scriitorilor din Federaţia Rusă (1965-1967), Erou al muncii socialiste, laureat al premiului de stat al URSS (1981). Durov Vladimir Grigorievici (3 /16 aprilie 1909, Voronej, Rusia - 14 martie 1972, Moscova), actor, regizor de film, artist de circ, dresor, artist al poporului din URSS (1967). Eikhenbaum Boris Mihailoviči (22 septembrie 1886, Krasnîi, reg. Smolensk, Rusia - 24 noiemrie 11959, Leningrad), literat sovietic rus, reprezentant de seamă al „şcolii formale”
din Rusia, specialist în studierea operei lui L. Tolstoi; în 1949 este concediat de la Universitatea din Leningrad, împreună cu profesorii Zhirmunski, Azadovski şi Gukovski, în campania de luptă împotriva cocmopolitismului. Eisenstein Serghei Mihailoviči (10/22 ianuarie 1898, Riga, Imperiul Rus -11 februarie 1948, Moscova), regizor de teatru şi film, pictor, scenarist, teoretician de artă, pedagog, profesor universitar, autor al unor studii fundamentale în domeniul teoriei cinematografice. Ermilov Vladimir Vladimirovici (29 octombrie /11 noiembrie 1904, Mosco va - 19 noiembrie 1965, Moscova), critic literar sovietic, redactor al revistei „Molodaia gvardia” (1926-1929), redactor-şef al revistei „Krasnaia novi” (1932-1938) şi al săptămânalului „Literaturnaia gazeta” (1946-1950), autor de articole denigra toare la adresa mai multor scriitori sovietici (V. Maiakovski, V. Grossman etc.). Ermolova Maria Nikolaevna (3 / 15 iulie 1853, Moscova — 12 mar tie 1928, Moscova), actriţă dramatică rusă a Teatrului Mic din Moscova, artistă emerită a teatrelor imperiale (1902), prima artistă a poporului din Federaţia Rusă (1924), din 1935 Teatrul dramatic din Moscova îi poartă numele. Ermuratski Vasili Nikitid (3/16 aprilie 1905 - ?, Chişinău), filosof, doctor în fi losofie (1954), profesor universitar, specialist în istoria gândirii filosofice din Moldova. Fadeev Aleksandr Aleksandrovid (11/24 decembrie 1901, Kimrî, Rusia - 13 mai 1956, Peredelkino), scriitor sovietic rus, jurnalist, correspondent militar, lau reat al premiului Stalin (1946).
342 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Flit Aleksandr Matveevici (11 / 23 septembrie 1891, Kiev - 16 decem brie 1954, Leningrad), poet şi prozator satiric sovietic rus. „Fraţii Serapion” („Serapinos-Brüder”), uniune de tineri scriitori (prozatori, poeţi şi critici), care a apărut la Petrograd la 1 februarie 1921, având ca fondatori scriitorii Mihail Zoşcenko, Veniamin Kaverin şi Lev Luntz (care vor deveni ul terior autori extrem de prolifici ai literaturii sovietice), precum şi multe alte per sonalităţi. L. Luntz a propus ca grupul să poarte această denumire după volumul de nuvele „Fraţii Serapion” al scriitorului romantic german Ernst Theodor Wil helm Hoffmann, fiind totodată un remarcabil compozitor şi pictor. Eroii literari ai lui Hoffmann, pustnicul Serapion şi fraţii lui, erau propuşi de Luntz ca un model de mântuire existent în literatură. L. Luntz a scris în 1921 articolul „De ce sun tem Fraţii Serapion”, care a devenit într-un mod oarecum neaşteptat manifestul literar al grupului. Articolul avea o atitudine critică faţă de realităţile noului stat socialist post-revoluţionar. Publicarea articolul a declanşat o critică dură oficială, căreia Luntz i-a răspuns în eseul „Despre critică şi ideologie”. Ulterior, el a scris un al doilea manifest al grupului intitulat „Spre Vest”, care a fost publicat de revis ta „Беседа” din Berlin, a lui M. Gorki. Fraţii Tur, pseodonim literar al scriitorilor L.D. Tubelski şi P. L. Rîjei, care au scris împreună, începând cu 1925, opere caracterizate prin combinarea stilului publicistic cu cel detectivist. Furmanov Dmitri Andreevici
(26 octombrie / 7 noiembrie 1891, Sereda, Im periul Rus - 15 martie 1926, Moscova), Prozator sovietic rus, revoluţionar, activist politic şi militar. Galiţ Vladimir (1915? - ?), poet şi prozator, folclorist, redactor-şef al revistei „Octombrie” (1951-1952). Geambul Geabaev sau Djambul Djabaev (în limba kazahă: Geambâl Geabaev; 28 februarie 1846, reg. Geambul, Kazahstan - 22 iunie 1945, Alma-Ata, Kazahstan), poet (akân) kazah, clasic al literaturii cazahe, laureat al premiului Stalin (1941). Gerchfeld David Grigorievici (15/28 august 1911, Bobrineţ, reg. Kirovograd ֊ 28 ianuarie 2005, Bradenton, Florida, SUA), compozitor, dirijor, pedagog, folclo rist, preşedinte al Uniunii compozitorilor din RSSM (1940-1948. Gherlac Victor (19 ianuarie 1915, Grigoriopol ֊ 18 august 2007, Chişinău), actor, regizor de teatru, pedagog, director de teatru, artist emerit al RSSM. Gladkov Aleksandr Konstantinovici (17/30 martiel912, Murom, Rusia - 11 aprilie 1976, Moscova), romancier sovietic rus, dramaturg şi scenarist de cinema. Glavan Boris (24 decembrie 1920, Ţarigrad, jud. Hotin - 5 ianuarie 1943, Krasnodar, URSS), membru al organizaţiei clandestine comsomoliste „Garda tâ nără” din Krasnodar. Glinka Mihail Ivanoviči (1 iunie 1804, Smolensk, Rusia - 15 februarie 1857, Berlin, Germania), primul compozitor rus care a obţinut recunoaştere în propria ţară, considerat fondator al muzicii ruse clasice, creaţia lui având o mare influen ţă asupra viitorilor compozitori ruşi, autor de muzică de cameră, simfonii, opere, drame muzicale, romanţe şi cântece.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA ŞI „LENINGRAD ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 343 Gogol Nikolai Vasilevici (1 aprilie 1809, Velikie Sorocinţî, reg. Poltava, Im periul Rud - 4 martie 1852, Moscova), scriitor rus de origine ucraineană, poet, dramaturg, prozator, publicis şi critic literar, clasic al literaturii ruse. Gorki Maxim (16 / 28 martie 1868, Nijni-Novgorod -18 iunie 1936, Moscova), scriitor, prozator şi dramaturg sovietic rus, fondator oficial al realismului socialist. Grabar Igor Emmanuilovici (27 martie 1871, Budapesta - 16 mai 1960, Mos cova), pictor rus şi sovietic post-impresionist şi istoric important al artei ruse. Grecu Mihai ( 22 noiembrie 1916, Faraoani, Basarabia, Imperiul Rus - 9 apri lie 1998, Chişinău), pictor român din Basarabia care a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii naţionale de pictură, unul dintre cei mai apreciaţi artişti atât de critici, cât şi de public. Grossman Vasili Semionovici (29 noiembrie / 12 decembrie 1905, Berdicev 14 septembrie 1964, Moscova), scriitor sovietic rus, jurnalist şi corespondent militar. Gudzenko Semion Petroviči (5 martie 1922, Chiev - 12 februarie 1953, Mos cova), poet şi jurnalist sovietic rus, corespondent militar. Gujel Anatol (6 aprilie 1922, Iaşi), poet şi publicist. Gurevici Gerghi Iosifovici (11/24 aprilie 1917, Moscova - 18 decembrie 1998, Moscova), scriitor sovietic, autor de romane fantastice, critic literar. Gurov Leonid Simonoviči (20 iunie / 30 iulie 1910, Arhangheískoe, reg. Her son - 1993, Chişinău), compozitor, autor de simfonii, muzică vocală, preşedinte al Uniunii
compozitorilor din RSSM (1948-1956), rector al Conservatorului de stat din Chişinău (1960-1964). Gurvici Abram Solomonovici (30 ianuarie /11 februarie 189, Baku - 18 no iembrie 1962 Moscova), literat şi critic teatral sovietic, membru al Unuinii Scriito rilor din URSS, în anii de combatere a „cosmopolitismului anaţional” a fost unul din principalii care a fost dur criticat şi hărţuit în presă; renunţând la activitatea de critic de teatru şi de literat, a revenit la practicarea şahului, în 1957 devine maestru în sport al URSS pentru compoziţiile de şah. Hadaturian Aram Ilici (24 mai / 6 iunie 1903, satul Kodjora, Tbilisi - 1 mai 1978, Moscova), compositor sovietic armean, dirijor, activist muzical şi de stat, Erou al muncii socialistae (1973), artist al poporului din URSS, laureat al premiului de stat al URSS şi al RSS Armene, de patru ori laureat al premiului Stalin (1941,1943,1946, 1950), academician al Academiei de Ştiinţe a RSSA (1963), secretar al conducerii Uniunii compozitorilor din URSS (1957-1978), profesor universitar, compositor ce lebru din secolul al XX-lea, autor a 3 balete, 3 simfonii, 6 concerte etc., criticat aspru şi acuzat de formalism în muzică prin hotărârea CC al PC(b)U, din 1948. Hodasevici Vladislav Feliţianovici (16/28 mai 1886, Moscova - 14 iunie 1939, Paris), poet, memorialist, critic şi istoric literar. Holodov Efim Geigorevici (1/14 ianuarie 1915, Mitava - 21 august 1981, re giunea Moscova), teatrolog, critic teatral, literat sovietic, specialist în istoria şi te oria dramaturgiei şi teatrului rus şi sovietic, criticat dur în 1949 ca
participant al grupului „antipatriotic”.
344 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Hrennikov Tihon Nikolaevi (28 mai / 10 iunie 1913 Eleţ — 14 august 2007, Moscova), compozitor sovietic rus, om de artă, pedagog, profesor universitar, pre şedinte al Uniunii compozitorilor sovietici (1948-1991). Iakovlev Aleksandr Nikolaevici (2 decembrie 1923, loc. Koroliovo, reg. Iaroslav — 18 octombrie 2005, Moscova), activist politic şi de stat sovietic rus, publicist, academician, unul din unul dintre ideologii şi arhitecţii restructurării lui Gorbaciov. Iaşin Aleksandr Iakovlevici (14/27 martie 1913, Bludnovo, reg. Vologda - 11 iulie 1968, Moscova), poet, prozator, jurnalist sovietic rus, redactor, corespondent militar, laureat al premiului Stalin (1950). Iliaşenco Chirii (4 mai 1915, Lipeţk, reg. Podolsk - 21 aprilie 1980, Chişinău), activist de stat şi de partid sovietic din RSSM, preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM (1966-1980). Inculeţ Ion (5 aprilie 1884, Răzeni, Basarabia - 18 noiembrie 1940, Bucu reşti), om politic român, preşedinte al Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti, care a votat în 1918 Unirea Basarabiei cu România, ministru, mem bru titular al Academiei Române (1918). Isakovski Miail Vasilievici (7 /19 ianuarie 1900, Glotovka, reg. Smolensk — 20 iulie, 1973, Moscova), poet şi prozator sovietic rus, traducător, Erou al muncii socialiste (1970), laureat a două premii Stalin (1943, 1949). Istru Bogdan (13 aprilie 1914, Pistruieni, Bălţi, România - 25 martie 1993, Chi şinău), poet, a practicat iniţial simbolismul, iar în perioada sovietică - proletcultismul, adept fervent al revenirii la
românism în ultimii ani de viţă, membru titular al ASM. luster Gheorghe (1902 -?), pictor din RSSM. Iuzowski (Burstein) Jozef Ilici, (18 decembrie 1902, Varşovia - 15 decembrie 1964, Moscova), critic şi Eterat sovietic; în 1949, în perioada luptei cu cosmopo litismul şi cu activitatea antipatriotică, a fost supus unei critici aspre în presă şi ca urmare mai mulţi ani і s-a interzis să publice şi să activeze în instituţiile de stat. Ivanov Vsevolod Viaceslavovici (12 /24 februarie 1895 Lebiajie, reg. Semipalatinsk - 15 august 1963, Moscova), scriitor sovietic, dramaturg, jurnalist, cores pondent militar, membru al grupării literare „Fraţii Serapion”. Jakir-Lăpuşneanu Iacob (1910, Pârlita, Călăraşi - 1980, Natania, Israel), scri itor de limbă română şi idiş. Jdanov Andrei Aleksandrovid (14 /26 februarie 1896, Mariupol - 31 august 1948, sanatoriul „Valdai”, Rusia), activist de partid şi de stat sovietic, membru al CC al PC(b)U din 1930, secretar al CC al PC(b)U din 1934, membru al Biroului Politic al CC al PC(b)U din 1939. Jirmunski Viktor Maksimoviči (21 iulie / 2 august] 1891, Sankt-Petersburg -31 ianuarie 1971, Leningrad), lingvist şi literat sovietic rus, profesor, academician (1966), cpecialist în germanistică, turcologie, versificaţie, folcloristică etc.; arestat de trei ori (1933, 1935,1941), în 1949 este acuzat de naţionalism evreiesc burghez în campania de luptă împotriva cocmopolitismului şi concediat de la Universitatea din Leningrad.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA” ŞI „LENINGRAD ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 345 Kahana Mózes (26 noiembrie 1897, Bicazu Ardelean, România - 11 aprile 1974, Budapesta, Ungaria), prozator şi poet de limbă română şi maghiară, preşe dinte al Uniunii scriitorilor din RASSM (1936), la sfârşitul anilor 1950, se retrage din viaţa literară, iar mai tîrziu imigrează în Ungaria, îşi pune capăt zilelor într-un spital din Budapesta, abandonat şi uitat de toată lumea. Kalatozov Mihail Konstantinovici (28 decembrie 1903, Tiflis, Georgia - 27 martie 1973, Moscova), regizor, scenarist şi operator de cinema sovietic rus şi georgian, artist al poporului din URSS (1060). Kameneţki Aleksandr Petrovivici (5 martie 1902, Tiraspol - 1987, Harkov), dirijor şi compozitor, director de studii la Teatrul muzical-dramatic din Chişinău (1940-1941, 1945- 1957); dirijor al orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” al Filarmonicii din Chişinău (1957-1962). Kassil Lev Abramoviči (27 iunie 1905, Petrovskaia Svoboda, reg. Saratov - 29 iunie 1970, Moscova), scriitor şi scenarist rus, laureat al premiului Stalin (1951), membru-corespondent al Academiei Pedagogice din URSS. Kazhdan Aleksandr Petroviči (Peisahovici) (3 septembrie 1922, Moscova 29 mai 1997, Dumbarton Oaks, Washington, SUA), istoric bizantinolog sovietic şi american, armenist; în 1978 emigrează în Viena, devenind ulterior profesor la Universitatea din Princeton (SUA). Kirchon Vladimir Mihailoviči (6/19 august 1902, Nalcık - 28 iulie 1938, Mos cova), scriitor şi dramaturg sovietic rus, executat în 1938 ca „duşman al poporului”. Kiriliuk Evgheni
Prohorovici (12 martie 1902, Varşovia, Polonia - 24 iunie 1989, Kiev), scriitor sovietic ucrainean, critic literar. Kirov Sergei Mironovici (15/27 martie 1886, Urjum, reg. Viatka — 1 decem brie 1934, Leningrad), revoluţionar rus, om de stat şi de partid sovietic, asasinarea lui la 1 decembrie 1934 a pus începutul marii terori în URSS. Kirsanov Semion Isaakovici (5 septembrie 1906, Odessa - 10 decembrie 1972, Moscova), poet sovietic rus, discipol al lui Maiakovski, jurnalist, correspon dent militar, creator al prozei ritmate în literature rusă. Kliuev Nikolai Alekseevici (19/22 octombrie 1884, s. Koştughi, reg. Oloneţk - între 23 şi 25 octombrie 1937, Tomsk), poet rus, reprezentant al direcţiei neoţărăniste din poezia rusă a secolului al XX-lea, arestat în 1934 şi exilat pentru atitudine negativă faţă de colectivizare şi faţă de politica Partidului Comunist şi pentru „agi taţie antisoviética” şi difuzare literaturii contrarevoluţionare, în 1937 este din nou arestat pentru propagandă religioasă contrarevoluţionară şi executat. Korcinoi Victor Livovici (23 martie 1931, Leningrad - 6 iunie 2016, Volen, Elveţia), şahist sovietic rus, mare maestru (1956); în 1976 cere azil politic şi rămâ ne în Ţările de Jos, obţinând cetăţenia Elveţiei; în 1978 i se retrage cetăţenia URSS; în 1990 i se restituie cetăţenia sovietică. Korneiciuk Aleksandr Evdokimovici (12 /25 mai 1905, Hristinovka, reg. Kiev — 14 mai 1972, Kiev), scriitor sovietic ucrainean, scenarist, academician al Academiei de Ştiinţe a URSS, de 5 ori laureat al premiului Stalin (1941,1942,1943, 1949, 1951), Erou al muncii
socialiste.
346 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Kratt Ivan Fiodorovici (17/29 august 1899, s. Olsana, reg. Cernigov ֊19 mai 1950, Leningrad), scriitor sovietic rus. Krîmov Nikolai Petroviči (20 aprilie / 2 mai 1884, Moscova — 6 mai 1958, Moscova), artist plastic şi pedagog sovietic rus, artist al poporului din URSS, mem bru corespondent al AŞ a URSS. Kupala lanka (7 iulie 1882, Viazânka, Minsk - 28 iunie 1942), clasic al lite raturii bieloruse, unul din fondatorii literaturii şi limbii literare bieloruse, artist al poporului din RSS Bielorusă, academician al Academiei de Ştiinţe a RSSB (1928). Kutuzov Mihail Vasilievici Illarionovici (16 septembrie 1745, Sankt-Petersburg - 28 aprilie 1813, Bolesławiec, Polonia), general rus, cunoscut prin victo ria asupra lui Napoleon în 1812. Kuzneţov Aleksei Aleksandrovid (7/20 februarie 1905, Borovici, reg. Nogorod - 1 octombrie 1950, Leningrad), prim-secretar al comitetului orăşenesc şi regional Leningrad (1945-1946), secretar al CC al PC (b)U (18 martie 1946 - 28 ianuarie 1949), executat ca figurant în dosarul Leningrad. Laptev Iuri Grigorevici (12/25 octombrie 1903, Viatka, Rusia - 12 decembrie 1984, Moscova), scriitor şi dramaturg sovietic rus, laureat al premiului Stalin (1949). Laskin Boris Savelievici (22 iulie / 4 august 1914, Orşa, Imperiul Rus - 22 august 1983, Moscova), poet, prozator şi dramaturg sovietic rus, autor de povestiri umoriste. Lavrentiev Viktor Vladimirovici (14/27 februarie 1914, Tomsk, Rusia 1985, Moscova), prozator şi dramaturg sovietic rus, redactor-şef al revistei „Театр” (1969-1972). Lebedev-Kumaci Vasili
Ivanoviči (27 iulie / 8 august 1898, Moscova - 20 fe bruarie 1949, Moscova), poet sovietic rus, autor de cuvinte al unor cântece popu lare sovietice, laureat al premiului Stalin (1041). Lebedinski luri Nikolaevici (10 decembrie 1898, Odessa - 24 noiembrie 1969, Moscova), scriitor sovietic, jurnalist, corespondent militar. Leites Aleksandr Mihailoviči (5 aprilie 1901, Brest-Litovsk - 3 mai 1976, Moscova), critic literar sovietic, specialist în teoria literaturii. Lenei Leonid Sergheevici (20 iunie / 2 august 1905, Morozovka, reg. Moghiliov - 28 ianuarie 1991, Moscova), scriitor-umorist sovietic rus. „Leningrad”, revistă lunară literar-artistică a secţiei Leningrad (Petrograd, Sankt-Petersburg) a Uniunii Scriitorilor din URSS, editată în anii 1940-1946, fiind succesoarea revistei „Резец” („Tăietorul” - 1924-1939), în care şi-au publicat ope rele renumiţi scriitori ruşi: N. Tihonov, I. Kratt, N. Orlov, M. Dudin, O. Bergholz, E. Vechtomova, A. Golubev, A. A. Prokofiev etc.; reînfiinţată în 2013. Leonov Leonid Maksimoviči (19 / 31 mai 1899, Moscova - 8 august 1994, Moscova), scriitor şi dramaturg sovietic rus, Erou al muncii socialiste (1967. Lipkin Semion Izraelevici (6/19 septembrie 1911, Odessa - 31 martie 2003, Peredelkino, Rusia), poet şi traducător sovietic rus, soţul poetei Inna Lisneanskaia; în 1979 se autoexclude din Uniunea Scriitorilor, împreună cu soţia sa şi cu Vasili Aksionov, în semn de protest împotriva excluderii din Uniune a scriitorilor Viktor Erofeev şi Evgheni Popov.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA ŞI „LENINGRAD ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 347 Lermontov Mihail Iurevici (15 octombrie 1814, Moscova - 27 iulie 1841, Piatigorsk, Rusia), scriitor şi poet romantic rus. Levitan Isaak Ilici (30 august 1860, Kybartai, Lituania - 4 august 1900, Mos cova), pictor rus celebru, renumit peisagist. Lisnyanskaya Inna Livovna (24 iunie 1928, Baku - 12 martie 2014, Haifa, Is rael), poetă şi prozatoare rusă, soţia lui Semion Lipkin; timp de 7 ani i se interzice să publice în URSS, din care cauză publică numai peste hotare. Ludwig Emil (25 ianuarie 1881, Breslau, Polobia - 17 septembrie 1948, Asco na, Elveţia), scriitor german, bioraf renumit. Lupan Andrei (15 februarie 1912, corn. Mihuleni, Orhei - 24 august 1992, Chişinău), poet, dramaturg, eseist, publicist şi om de stat din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSSM (1961), Erou al muncii socialiste. Malenkov Gheorghi Maksimilianovici (26 decembrie 1901 / 8 ianua rie 1902, Orenburg - 14 ianuarie 1988, Moscova), activist de partid şi de stat sovietic rus, apropiat al lui I. Stalin, preşedinte al Consiliului de Miniştri al URSS (1953-1955), membru al Biroului Organizatoric al CC al PC(b) din toată Uniu nea (1939-1952), membru al CC al PC(b)U (1939-1957), membru supleant al Biroului Politic (Prezidiului) al CC al PC(b)U (1941-1946), membru al Birou lui Politic al CC al PC(b)U (1946-1957), secretar al CC al PC(b)U (1939-1946, 1948-1953), deputat al Sovietului Suprem al URSS (1938-1958), responsabil de industria de apărare şi de crearea bombei cu hidrogen, membru al „grupului
antipartinic” din care mai făceau parte L. M. Kaganovici şi V. M. Molotov, care în 1957 au încercat să-l dea jos pe N. S. Hruşciov din postul de prim secretar al CC al PCUS. Maliughin Leonid Antonovoci (19 februarie / 4 martie 1909, Sankt-Petersburg ֊ 20 uabuarie 1968, Moscova), dramaturg, scenarist de cinema, publicist, critic literar şi de teatru, în timpul luptei cu cosmopolitismul a fost criticat aspru şi etichetat drept „critic antipatriotic” şi „calomniator”. Mandelshtam Osip Emilievivi (3/15 martie ianuarie 1891, Varşovia - 27 de cembrie 1938, Gulag), poet, prozator, traducător, eseist, literat, critic literar rus; la 14 mai 1934 este arestat şi exilat, în mai 1937 este eliberat, iar în mai 1938 este arestat din nou şi executat. Markish Peretz Davidivici (25 noiembrie / 7 decembtie 1895, Polonnoe, reg. Hmelniţk - 12 august 1952, Moscova), poet sovietic de limbă idiş, unicul scriitor evreu care a devenit cavaler al ordinului Lenin (1939), arestat în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1949 ca membru al Comitetului antifascist evreiesc, executat la 12 august 1952 şi reabilitat la 22 noiembrie 1955. Marşak Samuil Iakovlevici (3 noiembrie 1887, Voronej - 4 iulie 1964, Mosco va), poet, dramaturg, traducător, scenarist şi critic literar rus şi sovietic, cunoscut autor de cărţi pentru copii. Meniuc George (20 mai 1918, Chişinău - 8 februarie 1987, Chişinău), eseist, poet, prozator, publicist şi traducător din RSSM.
348 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Merejkovski Dmitri Sergheevici (2 / 14 august 1865, Sankt-Petersburg - 9 de cembrie 1941, Paris), scriitor rus, poet, critic literar, traducător, istoric, filosof religios, activist public, reprezentant al celebrului secol de argint din literatura rusă, fondator al simbolismului rus, publicist, eseist, de zece ori a fost nominalizat la premiul Nobel. Meyerhold Karl Kasimir Theodor (Vsevolod Emilevici) (28 ianuarie [9 fe bruarie] 1874, Penza, — 2 februarie 1940, Moscova), regizor de teatru sovietic, actor şi pedagog; teoretician şi dramaturg, practician al grotescului în teatru, auto rul programului „Octombrie teatral” şi fondator al unui nou sistem pentru actori, artist al poporului din Federaţia Rusă (1923). Miaskovski Nikolai Iakovlevici (8/20 aprilie 1881, Novogheorghievsk - 8 au gust 1950, Moscova), compositor sovietic rus, pedagog şi critic musical; fondator şi conducător al şcolii de compozitori sovietici din Moscova, artist al poporului din URSS, laureat a cinci premii Stalin (1941, de două ori în 1946, 1950 şi în 1951 postmortem), în 1948 acuzat de formalism, împreună cu alţi compozitori. Mihalkov Serghei Vladimirovici (28 februarie /13 martie 1913, Mosco va — 27 august 2009, Moscova), scriitor, fabulist, poet, autor de cărţi pentru co pii, dramaturg, publicist sovietic rus, corespondent militar, scenarist, activist pu blic, autor al cuvintelor imnului de stat al URSS şi al Federaţiei Ruse, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Federaţia Rusă, preşedinte al coasociaţiei internaţionale a uniunilor scriitorilor
(1992-2008); Erou al muncii socialiste, laureat al premiului Lenin (1967), laureat a trei premii Stalin (1941, 1942, 1950), laureat al premiului de stat al URSS (1978), academician al Academiei Ruse pentru Educaţie, deputat în Sovietul Suprem al URSS (1970—1989). Mikhoels Solomon Miailovici (4/16 martie 1890, Daugavpils, Letonia — 12 ianuarie 1948, Minsk,Bielorusia) — actor sovietic de teatru, regizor de origine evreiască, pedagog, om politic şi de stat, artist al poporului din URSS, laureat al premiului Stalin de gradul II (1946); asasinat într-un accident rutier înscenat de securitatea sovietică. Mordovţev Daniil Lukiči (7 /19 decembrie 1830, Danilovka, reg. Don - 10/23 iunie 1905, Kislovodsk; înmormântat în Rostov pe Don), scriitor rus şi ucrainean, autor de romane istorice din viaţa cazacilor de pe don din secolele XVII—XVIII. Muradeli Vano Ilici (24 martie / 6 aprilie 1908, Gori, Georgia - 14 august 1970, Tomsk, Rusia), compositor şi dirijor sovietic armean, laureat al două premii Stalin (1946,1951), acuzat de formalism în Hotărârea CC al PC(b)U „Despre Opera „Ma rea prietenie”, din 10 februarie 1948, după moartea lui Stalin, în baza hotărârii CC al PC(b) din 28 mai 1958 a fost restabilit la muncă în Uniunea compozitorilor din URSS. Musicescu Gavriil (20 martie 1847, Ismail, Basarabia - 21 decembrie 1903, Iaşi, Romania), compozitor, muzicolog şi dirijor român, muzician de inalta pregătire, dirijor si organizator al corului Mitropolitan din Iaşi. Musorgski Modest Petroviči (27 martie 1839, Karevo, Pskov, Rusia - 28 mar tie 1881, Sankt-Petersburg, Rusia), compozitor
rus, autor de opere, simfonii, mu zică vocală.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA” ŞI „LENINGRAD ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 349 NarovciatovSerghei Sergheevici (3 octombrie 1919, Hvalînsk, reg. Saratov - 22 iunie 1981, Koktebel, Crimeea), poet sovietic rus, critic literar şi jurnalist, corespon dent militar, Erou al muncii socialiste (1979), prim-secretar al secţiei din Moscova a Uniunii scriitorilor din RSFSR (din 1971, redactor şef al revistei „Novîi mir”). Neaga Ştefan ( 24 noiembrie 1900, Chişinău, Basarabia - 30 mai 1951, Chisi nau), compozitor, pianist şi dirijor din RSSM. Nekrasov Viktor Platonovici (4 /17 iunie 1911, Kiev - 3 septembrie 1987, Pa ris), scriitor sovietic rus, disident şi emigrant, laureat la Premiului Stalin de gradul al Il-lea (1947); în 1966 se pronunţă împotriva reabilitării lui Stalin; în 1974 emi grează în Elveţia. Nesvedov Boris (2 februarie 1903, Mitki, reg. Poltava, Ucraina - 28 septem brie 1963, Chişinău), pictor, scenograf, grafician, elev al lui A. Baillayre la Şcoala da Arte Plastice din Chişinău (1923), pictor la Teatrul Naţional din Chişinău (1924 1935), participă împreună cu alţi pictori la decorul interiorului bisericii Mazarache (1936), în anii postbelici se impune în calitate de grafician de carte. Nilin Pavel Filippovici (3 [16] ianuarie 1908, Irkutsk - 2 octombrie 1981, Moscova), scriitor, scenarist, prozator şi dramaturg sovietic rus. Nureev (Nuriev) Rudolf Hametovici (13 martie 1938, Irkusk, URSS - 6 ia nuarie 1993, Paris), artist de balet sovietic, britanic şi francez, maestru de balet; în 1961 cere azil politic în Franţa; conducător al Operei franceze (1985-1989). Orfeev
Serafim Dmitrievici (2/15 mai 1904 Kruttcenskaia Baigora, reg. Tam bov - 2 decembrie 1974, Odessa, RSSU), compozitor sovietic rus, rector al Conser vatorului de stat din Odessa. Ostrovski Aleksandr Nikolaevici (31 martie / 12 aprilie 1823, Moscova 2/14 iulie 1886, Kostroma), dramaturg rus, autor a 47 de opera dramatice, fondator al teatrului national rus, membru-corespondent al Academiei imperiale (1863). Pandi Petro (4 iulie 1891, Vaiki, reg. Harkov - 1 decembrie 1978, Kiev), scrii tor şi dramaturg ucrainean, unul din fundadorii literaturaturii sovietice ucrainene. Panferov Fiodor Ivanoviči (20 septembrie / 2 octombrie 1896, Pavlovka, reg. Saratov - 10 septembrie 1960, Moscova), scriitor sovietic rus, redactor-şef al revis tei „Октябрь” (din 1931). Panfilov Evgheni Andreevici (13/26 decembrie 1902, Sankt-Petersburg - au gust 1941, reg. Leningrad), poet sovietic rus. Pasternak Boris Leonodovici (28 ianuarie /10 februarie 1890, Moscova - 30 mai 1960, Peredelkino, reg. Moscova), scriitor, poet şi traducător rus; în 1955 devi ne laureat al premiului Nobel pentru literatură, dar ca urmare a unei campanii de defăimare este impus să renunţe la premiu. Paustovski Konstantin Gheorghievici (31 mai 1892, Moscova -14 iulie 1968, Moscova), scriitor sovietic rus. Pîriev Ivan Aleksandrovid (4/17 noiembrie 1901, Kamen, reg. Tomsk - 7 fe bruarie 1968, Moscova), regizor de cinema sovietic rus, fondatorul şi primul pre şedinte al Uniunii cineaştilor din URSS.
350 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Pervenţev Arkadi Alekseevici (13/26 ianuarie 1905, Ngut, reg. Stavropol — 30 octombrie 1981, Moscova), prozator, scenarist, dramaturg şi publicist sovietic rus, laureat a două premii Stalin (ambele, în 1949). Platonov Andrei (16/28 august 1899, Voronej — 5 ianuarie 1951, Moscova), scriitor sovietic rus, dramaturg, port, publicist; la finele anului 1946 publică po vestirea „întoarcerea” (în varianta autorului, „Familia Ivanov”), din care cauză este atacat şi acuzat de „calomniere detestabilă a oamenilor sovietici, a familiei sovieti ce, a militarilor victorioşi”. Pogodin Radi Petroviči (16 august 1925, Dupliovo, reg. Novgorod —30 mar tie 1993, Sankt-Petersburg), scriitor, poet şi scenarist sovietic rus, celebru pentru cărţile destinate copiilor, luând apărarea lui M. M. Zoşcenko şi A. A. Ahmatova a fost arestat şi condamnat pentru „propagandă antisoviética” (1948-1950). Poleakov Valeri Leonidovici (24 octombrie 1913, Oriol - 17 ianuarie 1970, Chişinău), dirijor şi compositor, autor de creaţii scenice, vocal-simfonice, simfo nice, instrumentale de cameră, corale, vocale, secretar la Teatrul muzical-dramatic din Tiraspol (1937-1940), redactor muzical la Radio Chişinău (1940-1941), dirijor al Orchestrei de studio a Radiodifuziunii din Chişinău (1951-1953), dirijor al Or chestrei Ansamblului de dansuri „Joc” (1953-1957) şi al Orchestrei de jazz „Bucu ria” (1965-1966), secretar responsabil la filiala Chişinău a Uniunii Compozitorilor din URSS (1952-1955), maestru emerit al artei din RSSM (1960), membru al Uni unii Compozitorilor din
URSS (1937). Polenov Vasili Dmitrievici (20 mai 1844, Sankt-Petersburg - 18 iulie 1927, Polenovo, Rusia), pictor rus, renumit peisagist. Ponomari Fiodor (20 martie 1919, Goian, Dubăsari - 1968, Chişinău), poet, scriitor şi traducător din RSSM, originar din stânga Nistrului. Popov Evgheni Anatolievici (5 ianuarie 1946, Krasnoïarsk), scriitor, prozator, dramaturg şi publicist sovietic rus; în 1978 este exclus din Uniunea Scriitorilor, împreună cu V. Aksionov şi alţii; din 1990 membru al PEN-clubului din Rusia. Popov Gavriil Nikolaevici (30 august /12 septembrie 1904, Novocerkask - 17 februarie 1972, Repino), compositor sovietic rus, maestru emerit în arte al Fede raţiei Ruse (1947), laureat al premiul Stalin de gradul II (1946),, Hotărârea CC al PC(b)U, din 1948, se crtitică aspru muzica lui, acuzat fiind de formalism. Portnoi Ramil (11 ianuarie 1908, Vărzăreşti, Nisporeni - 18 decem brie 1965, Chişinău), critic, istoric literar şi dramaturg din RSSM. Prokofiev Aleksandr Anđreevici (19 noiembrie / 2 decembrie 1900, s. Koboa, reg. Petersburg -18 septembrie 1971, Leningrad), poet sovietic rus, în perioada 945-1948 şi 1955-1965 - prim-secretar al secţiei Leningrad a Uniunii Scriitorilor din URSS. ’ Prokofiev Serghei Sergheevici (11/23 august 1891 [9 august], Sonţovka - 5 martie 1953, Moscova), compositor sovietic rus, pianist, dirijor, scriitor, artist al poporului din Federaţia Rusă, laureat al premiului Lenin (1957) şi a şase premii Stalin (1943, de trei ori în 1946, 1947, 1952), autor all opere, 7 balete, 7 somfo-
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA ŞI „LENINGRAD ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 351 nii etc., unele fiind incluse în tezaurul muzical universal; în 1948 a fost acuzat de formalism şi criticat aspru (împreună cu Muradeli, Miaskovski, Popov, Şebalin, Hachaturian) în Hotărârea CC al PC(b)U „Despre opera lui V. Muradeli „Marea prietenie”, iar intepretarea operelor sale a fost interzisă prin ordinul secret al Co mitetului pentru problem de artă, anulat la 16 martie 1949, la indicaţia personală a lui I. V. Stalin; moare în aceeaşi zi cu Stalin. Propp Vladimir (Gherman Voldemar Iakovlevici (16 / 28 aprilie 1895, Sankt-Peterburg - 22 augusta 1970, Leningrad), profesor universitar din Leningrad, savant sovietic rus, filolog, foclorist, savant cu renume mondial, fondator al me todei comparativ-tipologice în folcloristică, unul din fondatorii teoriei moderne a textului şi al strucuturalismului; după război este exclus din Academie, i se retrage paşaportul şi i se interzice intrarea în Leningrad, numai în urma demersului recto rului Universităţii din Leningrad evită arestul. Pudovkin Vsevolod Illarionovici (18/28 februarie 1893, Penza - 30 iunie 1953, Jūrmala, Letonia), regizor sovietic de cinema, scenarist, pictor, pedagog, la ureat a trei premii Stalin (1941,1947,1951), artist al poporului din URSS (1948). Pumpianski Lev Vasilievici (17/29 ianuarie 1891, Vilna - 6 iunie 1940, Le ningrad), literat, critic literar şi muzicilog sovietic rus. Pustovoit Piotr Grigorievici (1918 - 2007), critic şi istoric literar sovietic rus, specialist în studierea operei lui I. Turghenev, profesor
universitar. Puşkin Aleksansdr Sergheevici (26 mai / 6 iunie 1799, Moscova - 29 ianua rie /10 februarie 1837, Sankt-Petersburg), poet, dramaturg şi prozator rus, fonda tor al orientării critice în literatură, critic şi teoretician literar, istoric şi publicist, întemeietor al literaturii ruse moderne. Rahmanov Leonid Nikolaevici (15/28 februarie 1908, Kotelnici, reg. Viatka 24 aprilie 1988, Leningrad), scriitor şi dramaturg sovietic rus, corespondent militar. RAPP (abreviere din sintagma în 1. rusă Российская ассоциация пролетарских писателей (РАПП) „Asociaţia rusă а scriitorilor proletari”), asociaţie literară formată în 1925 în URSS, secretar general fiind ales L. L. Averbach, activistul şi ideologul principal al asociaţiei; membri au fost: D. Furmanov, Iu. Lebedinski, V. Kirchon, A. Fadeev, V. Stavski, V. Ermilov; a fost desfiinţată la 23 aprilie 1932, prin hotărârea CC al PC(b) din toată Uniunea „Despre restructurarea organizaţiilor literar-artistice”, şi a intrat în componenţa Uniunii Scriitorilor din URSS. Rîbak Natan Samoilovici (21 decembrie 1912/3 ianuarue 1913, Ivanovka, reg. Cherson - 11 septembrie 1978, Kiev), scriitor sovietic ucrainean, laureat al premiului Stalin (1950). Rîlski Maksim Fadeevici (19 martie 1895, Kiev ֊ 24 iulie 1964, Kiev), poet sovietic ucrainean, traducător, publicist, activist public. Romadin Nikolai Mihailoviči (6/19 mai 1903, Samara, Rusia - 10 aprilie 1987, Moscova), artist plastic sovietic rus, peisagist, pedagog, academician al Academiei de arte plastice din URSS (1967), artist al poporului din URSS (1971), laureat al pre miului
Stalin (1946), Lenin (1980) şi al premiului de stat al Federaţiei Ruse (1970).
352 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Romaşov Boris Sergeevici (18/30 iunie 1895, Sankt-Petersburg - 6 mai 1958, Moscova), dramaturg, actor, regizor şi critic teatral sovietic rus. Rostropovici Mstislav Leopoldovici (27 martie 1827, Baku - 27 aprilie 2007, Moscova), violoncelist sovietic rus, pianist şi dirijor, pedagog, activist public; în 1974 emigrează împreună cu familia în Occident, retrăgându-i-se în 1978 cetăţe nia sovietică; în 1990 i se restituie cetăţenia sovietică; adept al reformelor preşedin telui rus B. Elţin. Rud Gerasim Iacovlevici (19 februarie 1907, Săreţei, Balta, reg. Podolia - 2 iunie 1982, Chişinău), activist de stat şi de partid din RASSM şi RSSM, pedagog, professor universitar (1966), membru-corespondent al ASM (1870). Rustaveli Shota (1172, Rustavi, Georgia - 1216, Ierusalim, Israel), poet geor gian din sec. al Xll-lea, autor al celei mai reprezentative opere medievale „Voinicul în piele de tigru”. Sainov Vissarion Mihailoviči (3/16 iunie 1903, Geneva, Elveţia - 22 ianuarie 1959, Leningrad), scriitor sovietic rus, redactor responsabil al revistei „Leningrad” (1942-1944) şi al revistei „Zvezda” (1945-1946), laureat al premiului Stalin (1949). Samed Vurgun (8/21 martie 1906, Iuharî, Azerbaidjan - 27 mai 1956, Bacu, Azerbaidjan), poet azer, dramaturg şi activist social, academician al Academiei de Ştiinţe a RSS Azere, laureat a 2 premii Stalin (1941,1942). Samoilov David (1 iunie 1920, Moscova - 23 februarie 1990, Tallin, Estonia), poet şi traducător sovietic rus, corespondent militar, traducător din maghiară, le tonă, polonă, cehă etc., laureat
al premiului de stat al URSS (1988). Savrasov Aleksei Kondratieivici (24 mai 1830, Moscova - 8 octombrie 1897, Moscova), pictor rus, renumit peisagist, considerat drept creator al stilului peisa gistic în pictura rusă. Schraibman Yechiel (12 martie 1913, Vadul-Raşcov, jud. Soroca - 9 decem brie 2005, Chişinău), scriitor de limba idiş. Selvinski Ilia Lvovici (24 octombrie / 5 noiembrie 1899, Simferopol - 22 mar tie 1968, Moscova), poet sovietic rus, prozator şi dramaturg, fondator şi preşedinte al Centrului literar al constructiviştilor; în anii ’30 piesele şi versurile Iui au fost dur criticate în documentele de partid. Sergheev-Ţenski Sergei Nikolaevici (18/30 septembrie 1875, Babino, reg, Tambov - 3 decembrie 1958, Alusta, Crimeea), scriitor sovietic rus, laureat al pre miului Stalin (1941), academician al Academiei de Ştiinţe a URSS (1943). Shostakovich Dmitri Dmitrievici (12/25 septembrie 1906, Sankt-Petersburg - 9 august 1975, Moscova), compositor şi pianist sovietic rus, activist musical şi de stat, pedagog, secretar al Uniunii compozitorilor din URSS (1957-1974), preşedin te al Uniunii Compozitorilor din URSS (1960-1968), Erou al muncii socialiste, ar tist al poporului din URSS, laureat al premiului Lenin (1958); autor a 15 simfonii, 6 concerte, 3 balete etc.; în 1948 a fost acuzat de „formalism”, „decadentism burgez” şi de „reverenţe în faţa Occidentului”.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA ŞI „LENINGRAD ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 353 Simonov Constantin (Chirill) Mihailoviči (28 noiembrie 1915, Petrograd ֊ 28 august 1979, Moscova), prozator, poet şi scenarist sovietic rus, jurnalist, Erou al muncii socailiste (1974), laureat al premiului Lenin (1976) şi a şase premii Stalin (1942,1943,1946,1947,1949,1950), secretar al Uniunii Scriitorilor din URSS (19461959 şi 1967-1979), redactor şef al revistei „Novii mir” (1946-1950 şi 1954-1958) şi al publicaţiei Uniunii Scriitorilor „Literaturnaia gazeta”, corespondent special al ga zetei „Pravda” pentru republicile din Asia Centrală (1958-1960), deputat în Sovietul Suprem al URSS (1946-1954,1955), membru supleant al CC al PCUS (1952-1956). Smoleakov Iaroslav Vasilievici (28 decembrie 1912 / 8 ianuarie 1913, Luţk, reg. Volán, Imperiul Rus - 27 noiembrie 1972, Moscova), poet, traducător şi critic literar sovietic rus, deşinut politic (1945, 1951-1955), laureat al premiului de stat al URSS (1967). Spaski Sergei Dmitrievici (9/21 decembrie 1898, Kiev — 24 august 1956, Iaroslavl), poet sovietic rus, prozator şi dramaturg, traducător şi critic literar, redactor. Stanislavski Konstantin Sergheevici (17 ianuarie 1863, Moscova - 7 august 1938, Moscova), regizor teatral rus, actor şi pedagog, reformator al teatrului rus, fondator al unui sistem al jocului de actor, primul artist al poporului din URSS, fon dator, împreună cu VI. I. Nemirovici-Dancenko, al teatrului artistic din Moscova. Stavski Vladimir Petroviči (1900-1943), scriitor, jurnalist, corespondent mi litar, secretar general al Uniunii
Scriitorilor sovietici (1937-1941). Surkov Aleksei Aleksandrovid (1/13 octombrie 1899, Serednevo, reg. Iaro slav - 14 iunie 1983, Moscova), poet şi critic literar sovietic rus, jurnalist, cores pondent militar, pedagog, activist public, de două ori laureat al premiului Stalin (1946,1951), Erou al muncii socialiste (1969). Suvorov Aleksandr Vasílievich (24 noiembrie 1729, Moscova -18 mai 1800, Sankt-Petersburg), generalisim rus, considerat geniu mulitar care nu a pierdut nici o bătălie. Salom-Aleihem sau Solom Aleihem ( 2 martie 1859, Periaslav-Hmelnitki - 1 mai 1916, New-York, SUA), scriitor de limbă idiş, autor de romane, nu vele, piese de teatru, de cărţi pentru copii, a prezentat cu compasiune şi cu mult talent viaţa oamenilor mici, universul evreiesc din oraşele şi târgurile din Eropa de Est; clasic al literaturii moderne evreieşti. Şcerbakov Aleksandr Sergheevici (27 septembrie / 10 ocrombrie 1901, Ruza, reg. Moscova - 10 mai 1945, Moscova), activist de partid şi de stat sovietic rus, general-colonel (1943), membru al CC al PC(b)U (1939-1945), membru supleant al Biroului Politic al CC al PC(b)U (1941-1945), deputat al Sovietului Suprem al URSS (1937—1945). Şebalin Vissarion Iakovlevici (29 mai /11 iunie 1902, Omsk - 28 sau 29 mai 1963, Moscova), compozitor sovietic rus, pedagog, professor, artist la poporului din URSS (1947), laureate a două premii Stalina de gradul I (194, 1947), rector al Conservatorului de stat din Moscova (1942—1948), demis din ftincţie şi acuzat de formalism prin Hotărârea CC al PC(b)U, din 1948.
354 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Shakespeare William (26 aprilie 154, Stratford-upon-Avon - 23 aprilie / З mai 1616, Stratford-upon-Avon), dramaturg, poet şi actor englez, scriitor clasic celebru al literaturii engleze şi universale. Şişkin Ivan Ivanoviči (25 ianuarie 1832, Viatka, Rusia - 20 martie 1898, Sankt-Petersburg), pictor rus, peisagist de mare renume, majoritatea operelor sale re prezenta cu fidelitate peisaje naturale, fără nici un fel de stilizare, autor al unor tablouri de dimensiuni impresionante. Şolohov Miail Aleksandrovid (24 mai 1905, Vieşenskaia, reg. Rostov - 21 februarie 1984, Rostov-pe-Don, Rusia), scriitor sovietic rus, autor de romane şi nuvele scrise conform cerinţelor realismului socialist, Erou al muncii socialiste, ac tivist public, laureat al premiului de stat al URSS (1941), al premiului Lenin (1960) şi al premiului Nobel (1965). Tînianov Iuri Nikolaevici (6 / 1894, Rejiţa, reg. Vitebsk - 20 decembrie 1943, Moscova), prozator, poet, dramaturg, scenarist, traducător, critic literar, reprezen tant al formalismului rus. Tcaci Efim (8 ianuarie 1926, Secureni, Orhei - 27 aprilie 2002, Chişinău), mu zicolog, critic musical, publicist şi activist public din RSSM şi Republica Moldova. Teatrul Ermolova, teatru dramatic rus, fondat în 1925 şi situat în centrul Moscovei. Tendriakov Vladimir Fiodorovici (5 decembrie 1923, s. Makarovskaia, reg. Vo logda - 3 august 1984, Moscova), scriitor sovietic rus, autor de nuvele cu conflicte sociale violente, pune probleme complicate care frământau societatea sovietică şi, mai ales, viaţa de la ţară;
începând cu anii ’60 cenzura sovietică a interzis, practic, editarea scrierilor lui, publicarea lor fiind reluată în anii restructurării lui M. Gorbaciov. Tihonov Nikolai Semionovici (22 noiembrie / 4 decembrie 1896, Sankt-Pe tersburg - 8 februarie 1979, Moscova), poet, prozator şi publicist sovietic rus, Erou al muncii socialiste (1966), laureat al premiului Lenin pentru pace (1957), al pre miului Lenin (1970) şi a trei premii Stalin (1942,1949,1952), preşedinte al Uniunii Scriitorilor din URSS (1944-1946), a condamnat cu vehemenţă „adepţii cosmo politismului” şi „acţiunile antisovietice ale lui A. I. Soljeniţîn şi A. D. Saharov” („Pravda”, 31 august 1973). Tolstoi Lev Nikolaevici (9 septembrie 1828, Iasnaia Poliana, Rusia - 20 no iembrie, 1910, Astapovo, Rusia), scriitor rus, romancier şi nuvelist, unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai realismului critic din literatura universală. Tomashevski Boris Viktorovici (17/29 noiembrie 1890, Sankt-Petersburg - 24 august 1957, Gurzuf), literat sovietic rus, fililog celebru, istoric literar şi ling vist, teoretician în versificaţie şi textologie, cercetător al operei lui Puşkin, tradu cător, scriitor, şef al secţiei de manuscrise al Casei Puşkin; în campania de luptă împotriva „şcolii formale ruse” a fost concediat din instituţiile de filologie. Treniov Konstantin Andreevici (21 mai / 2 iulie 1876, Romaşovo, reg. Har kov, Imperiul Rus - 19 mai 1945, Moscova), poet, prozator şi dramatug soviètic rus, laureat al premiului Stalin (1941).
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA ŞI „LENINGRAD ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 355 Trubeţkoi Boris Alekseevici (28 iunie 1909, Voronej, Rusia - 1998, Chisi nau), istoric literar şi pedagog rus din RSSM, secretar responsabil al Uniunii Scrii torilor din RSSM (1945-1946), muzeograf, profesor universitar. Turghenev Ivan Sergheevici (28 octombrie / 9 noiembrie 1818, Oriol, Rusia 22 august / 3 septembrie 1883, Bougival, Franţa), scriitor rus realist, poet, publicist, dramaturg şi traducător, clasic al literaturii ruse, membru-corespondent al Academiai Imperiale de Ştiinţe a Rusiei. Tvardovski Aleksandr Trifonovici (8/21 iunie 1910 - 18 decembrie 1971), scriitor sovietic rus, poet, jurnalist, corespondent militar, redactor-şef al revistei „Novîi mir” (1950—1954, 1958—1970). Ţaranov Stepan Vasilievici (25 ianuarie 1905, Gorlovka, reg. Ekaterinoslav 7 februarie 1989, Chişinău), activist politic şi de stat din RSSM, în perioada 19361948 a deţinut următoarele funcţii: instructor, şef al secţiei de propagandă şi agi taţie, secretar al CC al PC (b)M, preşedinte al comitetului pentru învăţământul superior şi mediu de specialitate, ministru adjunct al învăţământului din RSSM, profesor universitar. Ureche Eugéniu (20 martie 1917, Hârtopul Mare, jud. Reni - 27 ianuarie 2005, Chişinău), actor de teatru şi cinema, câtăreţ (bas), regizor, scenoograf; lau reat al premiului de stat al URSS (1950), artist al poporului din RSSM (1953), artist al poporului din URSS (1967). Vahtangov Evgeni Bagrationovici (20 ianuarie / 1 februarie 1883, Vladicaucaz, Imperiul Rus - 22 mai 1922, Moscova), actor celebru
rus de origine armeană, regizor de teatru, fondator şi director al studioului dramatic studenţesc (1913), devenit din 1926 teatrul Vahtangov, publicist şi critic de teatru, adept al lui Stanis lavski şi al unităţii dintre etic şi estetic în teatru. Varšavski Iakov Lvovici (24 boiembrie 1911-13 martie 2000), critic de cine ma, dramaturg, scenarist sovietic, a fost supus criticii dure în timpul campaniei de combatere a „cosmopolitismului antipatriotic”. Vasiliev Alexei (1907, Samarkand, Uzbekistan - 25 martie 1975, Chişinău), pictor, preşedintele Uniunii Pictorilor din RSSM, maestru emerit al artei din RSSM (1946). Vechtomova Elena Andreevna (13 ianuarie 1908, Kazan - 1 iunie 1989, Le ningrad), poetă, prozatoare şi jurnalistă sovietică rusă. Vetrov David (22 iunie 1913, Chişinău - 22 noiembrie 1952, Chişinău), poet, prozator şi publicist din RSSM. Vişnevski Vcevolod Vitalievici (6/21 decembrie,1900, Sankt-Petersburg - 28 februarie 1951, Moscova), scriitor sovietic rus, dramaturg, scenarist, corespondent militar, laureat al premiului Stalin (1949). Vladimov Gheorghi Nikolaevici (19 februarie 1931, Harkov- 19 octom brie 2003, Frankfurt), scriitor şi critic literar rus de orientare realistă, ameninţat să fie antrenat într-un proces judiciar din cauza poziţiei sale antisovietice, emigrează în RFG în 1983.
Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU 356 Vodopianov Mihail Vasilievici (5/18 noiembrie 1899, Bolşie Studionki, reg. Tambov ֊11 august 1980, Moscova), aviator sovietic renumit, participant la mai multe expediiţii arctice, general-maior de aviaţie, scriitor, Erou al Uniunii Sovie tice. Войнович Владимир Николаевич (26 septembrie 1932, Stalinabad (Du şanbe), RSS Tadjică), scriitor, poet şi dramaturg sovietic rus; de la finele anilor 1960 este un participant activ al micării pentru drepturile omului şi, ca urmare, intră în conflict cu regimul, fiind persecutat; este exclus din Uniunea Scriitorilor; în decembrie 1980 este expulzat din URSS, în 1981 i se retrage cetăţenia sovietică; în 1980-1992 locuieşte în RFG şi SUA; în 1990 i se restituie cetăţenia şi revine în URSS. Volkov Aleksandr Melentievici (14 iunie 1891, Ust-Kamenonorsk, Imperiul Rus - 3 iulie 1977, Moscova), scriitor, dramaturg şi traducător sovietic rus. Voznesenski Nikolai Alekseevici (18 noiembrie / 1 decembrie 1903, s. Tioploe, reg. Tula - 1 octombrie 1950, Leningrad), activist politic şi de stat sovietic, economist, membru al CC al PC(b)U (1939-1949), membru supleant al Biroului Politic al CC al PC (b)U (1947-1949), preşedinte al Comitetului de stat pentru planificare al Consiliului de Miniştri al URSS, deputat în Sovietul Suprem al URSS, academician, laureat al premiului Stalin (1947), executat ca figurant în dosarul Le ningrad. Zabolotski Nikolai Alekseevici (24 aprilie / 7 mai 1903, Kizicesk, Kazan - 14 octombrie 1958, Moscova), poet şi traducător sovietic rus. Zlatov (-Atanasiu) Simion (31 martie 1893,
Chişinău ֊ 23 octombrie 1969, Chişinău), compozitor, dirijor şi pedagog din RSSM. Zoşcenko Mihail Mihailoviči (28 iulie / 9 august] 1894, Sankt-Petersburg 22 iulie 1958, Sestroreţk), scriitor sovietic rus, dramaturg, scenarist şi traducător, clasic aí literaturii sovietice. „Zvezda”, revistă lunară literar-artistică şi social-politică a Secţiei Leningrad (Petrograd, Sankt-Petersburg) a Uniunii Scriitorilor Sovietici, editată din 1924 cu un tiraj de 60 000 de exemplare, în care şi-au publicat operele renumiţi scriitori ruşi: M. Gorki, A. Ahmatova, A. Tolstoi etc. BsyenS Che Sí33Í£tMDFFCr.hök Мігпогикї
|
| adam_txt |
SUMAR Notă asupra ediţiei . 7 Literatura, arta şi cultura în vizorul ideologiei comuniste.8 DOCUMENTE Nr. 1. Hotărârea Biroului Organizatoric al PC(b) din toată Uniunea „Despre revistele „Zvezda” şi „Leningrad”, din 14 august 1946 . 42 Nr. 2. Raportul tov. Jdanov Andrei Aleksandrovid. 46 Nr. 3. Referatul tovarăşului Jdanov despre jurnalele „Zvezda” şi „Leningrad” . 58 Nr. 4. Extrase din stenograma şedinţei din 31 august 1946 a Prezidiului Uniunii Scriitorilor Sovietici, împreună cu membrii Cârmuirii, prezenţi la Moscova, privind Hotărârea CC al PC (b) din toată Uniunea, din 14 august 1946.76 N. S. Tihonov.76 Tov. Mihalkov.90 S. Ia. Marşak. 92 V. V. Vişnevski.94 A.
Fadeev.104 V. P. Kataev.105 Emilian Bucov (Moldova) .106 Nr. 5. Rezoluţia Cârmuirii Prezidiului Uniunii Scriitorilor Sovietici, din 4 septembrie 1946. 108 Nr. 6. Recomandările comisiei CC al PC(b)M cu privire la ameliorarea activităţii Uniunii Scriitorilor din RSSM, din 4 septembrie 1946 . 114 Nr. 7. Ia. Afanasiev, „Purtătorul ideoljiei străine în literatură” (22 septembrie 1946). 118 Nr. 8. Bogdan Istru, „Schimonosirea chipului lui Kotovski” (26 septembrie 1946). 122 Nr. 9. Stenograma Adunării oamenilor de litere şi de artă din oraşul Chişinău, din 25-26 şi 30 septembrie 1946.126 Tov. N. G. Covai. 127 Ion
Canna. 130 Tov. Trubeţkoi. 139 Tov. Gerchfeld. 145 Tov. Zlatov. 148 Tov. Neaga . 151 Tov. Istru. 154 Tov. Lupan . 160 Tov. Vetrov. 168 Tov. Meniuc. 171 Tov. Rudniţki.173 Tov. Deleanu.176 Tov.
Corneanu. 177
6 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Tov. Ermuratski. 182 Tov. Gherlac. 186 Tov. Bucov . 191 Tov. Gurov.203 Tov. Ceban I. D. 208 Profesorul Dolguşin. 213 Tov. Aksionov. 217 Tov. Vasiliev.220 Tov. F. M. Butov. 224 Tov. Covai.227 Tov. Gerchfeld. 230 Tov. Şakirean
.230 Tov. Bespoiasmi . 231 Nr. 10. în legătură cu Hotărârea CC al PC(b) din toată Uniunea „Despre revistele „Zvezda” şi „Leningrad” şi „Despre repertoriul teatrelor dramatice şi despre modalităţile de ameliorare a acestora”. 232 Nr. 11. „Pentru calitatea înaltă ideinico-artistică a literaturii noastre” (6 octombrie 1946). 244 Nr. 12. „Pentru opere de artă artistico-ideinice” (13 octombrie 1946) .247 Nr. 13. Scrisoarea lui Em. Bucov către secretarul CC al PC(b)M, I. S. Zîkov, din 15 septembrie 1948.249 Nr. 14. Ion Canna, Ion Ceban, A. Egorov, „Să dezrădăcinăm până la capăt naţionalismul burghez din creaţia scriitorilor moldoveni” (25 septembrie 1948).260 Nr. 15. Scrisoarea lui Em. Bucov către secretarul CC al PC(b)M, N. G. Covai, din 3 octombrie 1948 .270 Nr. 16. Despre sarcinile organizaţiei de partid din republică cu privire la împlinirea Hotărârii Comitetului Central al PC(b) din toată Uniunea de la 4 octombrie anul 1948. Din referatul secretarului
Comitetului Central al PC(b) din Moldova tov. N. G. Covai la plenumui XVII al Comitetului Central al PC(b) din Moldova. întrebările lucrului ideologic. 319 Nr. 17. Hotărârea Biuroului Comitetului Central al PC(b) din Moldova „Despre starea literaturii artistice sovietice moldoveneşti şi despre măsurile pentru îmbunătăţirea ei”, dela 22 noiembrie anul 1948. 323 Nr. 18. „Sarcina însămnată a scriitorilor din Moldova” (30 noiembrie 1948). 326 Nr. 19. N. G. Covai, secretarul Comitetului Central al PC(b) din Moldova, „Despre starea literaturii artistice sovetice moldoveneşti şi despre măsurile îmbunătăţirii ei” (19 decembrie 1948) .328 Indice de nume de persoane 338
INDICE DE NUME DE PERSOANE Afanasiev Gavriil (1879, Chişinău - 1946, Chişinău), cântăreţ de opera (bari ton), pedagog de canto. Afteniuc Semion Iacovlevici (7 noiembrie 1906, Strenţî, Podolia - 1990, Chi şinău), activist de stat şi de partid din RSSM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, secretar al CC al PC al Moldovei, ministru al învăţământului. Ahmatova Anna Andreevna (11/23 iunie 1889, Odessa - 5 martie 1966, Do modedovo, reg. Moscova), poeta rusă şi sovietică, traducătoare, literat, una din cele mai importante poete ale Secolului de argint, nominalizată la Premiul Nobel pentru literatură (1965 şi 1966); au fost supuşi represaliilor sovietice primul ei soţ, Nikolai Gumiliov (executat în 1921), cel de-al doilea soţ, Nikolai Punin (arestat de trei ori şi mort în 1953), şi fiul ei, Lev Gumiliov; declarată de regimul sovietic „duş man al poporului”, ca urmare a hotărârii CC al PC(b)U, din 1946, a fost interzisă publicarea operelor ei; clasic al literaturii ruse şi sovietice. Aksionov Vasili Pavloviči (20 august 1932, Kazan - 6 iulie 2009, Moscova), nu velist prolific rus contemporan; participant activ la mişcarea împotriva reabilitării lui Stalin şi pentru susţinerea disidenţilor sovietici; la 22 iulie 1980 pleacă în SUA în baza unei invitaţii, i se retrage cetăţenia sovietică; până în 2004 locuieşte în SUA; în 1990 і se restituie cetăţenia sovietică; locuieşte în Biarritz (Franţa) şi în Moscova. Aleksandrov Georghi Fiodorovici (22 martie / 4 aprilie 1908, Sankt-Petersburg - 21 iunie 1961, Moscova), activist de partid şi de stat sovietic, filosof, pro
fesor (1939), academician (1946); membru supleant aí CC al PC(b)U (1941-1956), membru al Biroului Organizatoric al CC al PC(b)U, deputat al Sovietului Suprem al URSS (1946-1950, 1954-1955), laureat a două premii Stalin (1943,1946). Altman Iohan Lvovici (1 mai 1900, Orhei, Basarabia - 26 februarie 1955, Mos cova), literat, critic literar şi teatral, redactor şef al gazetei „Sovetskaia kultura” (19361938) şi primul redactor al revistei „Teatr” (1937 - 1941); în 1949 în perioada luptei cu cosmopolitismul şi cu activitatea antipatriotică, la insistenţa lui A. A. Fadeev, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor, din partid şi, în fine, a fost arestat. Antokolski Pavel Grigorievici (19 iunie / 1 iulie 1896, Sankt-Petersburg — 9 octombrie 1978, Moscova), poet sovietic rus, traducător şi dramaturg. Antosiac Gheorghi Fiodorovici (6 noiembrie 1897, Suraşevka, reg. Amur, Rusia - 12 noiembrie 1977, Chişinău), activist de partid şi de stat din RSSM, vice preşedinte al Consiliului de Miniştri. Ardov Viktor Efimovici (24 octombrie 1900, Voronej - 26 februarie 1976, Moscova), scriitor sovietic rus. Aseev Nikolai Nikolaevici (28 iunie / 10 iulie] 1889, Lgov, reg. Kursk - 16 iunie 1963, Moscova), poet şi traducător sovietic rus, scenarist, activist în cadrul curentului futurist, laureat al premiului Stalin (1941).
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA" ŞI „LENINGRAD” ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 339 Averbach Leopold Leonidivici (1903, Saratov ֊ 14 august 1937, Moscova), critic literar sovietic, executat în timpul teroarei roşii din 1937. Bakşeev Vasili Nikolaevici (24 decembrie 1862, Moscova ֊ 28 septembrie 1958, Moscova), artist plastic sovietic rus, artist al poporului din URSS (1956), laureat al premiului Stalin (1943). Barjanschi Iurie (6 septembrie 1922, Braşov - 11 septembrie 1986, Orhei), poet, prozator şi traducător din RSSM. Belinski Vissarion Grigorevici (30 mai /11 iunie 1811, Sveaborg, Finlanda 26 mai 7 iunie 1848, Sankt-Petersburg), critic literar rus. Bergholz Olga Fiodorovna (3/16 mai 1910, Sankt-Petersburg - 13 noiem brie 1975, Leningrad), poetă, prozatoare, dramaturgă şi jurnalistă sovietică rusă, în 1934 devine membru al Uniunii Scriitorilor Sovietici, fiind exclusă la 16 mai 1937 şi readmisă în iulie 1938, ca în decembrie 1938 să fie arestată şi acuzată de „relaţii cu duşmanii poporului” şi de participare la o conspiraţie contrarevoluţionară; la 3 iulie 1939 este eliberată şi reabilitată în totalitate; deşi a avut merite deosebite, în mai 1945 a fost criticată aspru la plenara a X-a a Uniunii Scriitorilor din URSS. Boiadjiev Grigori Nersesovoci (1/14 martie 1909, Rostov pe Don - 13 mai 1974, Moscova), teatrolog, critic de teatru, pedagog, acuzat în 1949 de cosmopoli tism şi antipatriotism, este exclus din partid şi concediat din serviciu. Borşciagovski Aleksandr Mihailoviči (1/14 octombrie 1913, Belaia Ţerkov ֊ 4 mai 2006, Moscova), critic de tetru, prozator, literat sovietic,
în urma campaniei ideo logice de combatere a „cosmopolitismului burghez” a fost exclus din partid şi conce diat de la Teatrul Armatei Sovietice, unde activa în calitate de şef al direcţiei literare. Brăiloiu Constantin (13 august 1893, Bucureşti, România - 20 decem brie 1958, Geneva, Elveţia), compozitor, critic muzical, etnomuzicolog, folclorist şi profesor român, animator al vieţii musicale româneşti. Brodsky Joseph Aleksandrovid (24 mai 1940, Leningrad, URSS — 28 ianu arie 1996, New York, SUA, înmormântat în Veneţia), poet rus şi american, eseist, dramaturg, traducător, laureat al premiului Nobel (1987); din 1963 este atacat dur în presă pentru „modul parazitar de viaţă”, în 1964 este internat într-o clinică psi hiatrică şi judecat pentru „parazitism”, în 1972 i se retrage cetăţenia sovietică şi emigrează în Viena, iar din iulie 1972 se stabileşte în SUA. Brovko Fiodor Grigorievici (3/16 mai 1904, Popenki, reg. Podolia - 24 ia nuarie 1960, Chişinău), lider comunist din RSSM, preşedinte al Consiliului Co misarilor Poporului din RASSM (1938-1940), preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM (1941-1951). Bucov Emilian (8 august 1909, Chilia, Basarabia - 17 octombrie 1984, Chişi nău), poet, prozator şi traducător sovietic din RSSM, laureat al premiului de stat al RSSM şi al titlului onorific de Scriitor al poporului al RSSM, decorat cu steaua de Erou al muncii socialiste şi de două ori cu ordinul Lenin. Bunin Pavel Lvovid (28 noiembrie 1927, Moscova - 2008), pictor-ilustrator rus, memorialist, poet-traducător; în 1978 emigrează în Austria; în 1987 revine în
URSS; expoziţii personale în Moscova, Viena, Paris, Piatigorsk, Basel, Cambridge, Sahalin etc.
340 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Canna Ion (28 ianuarie 1902, s. Goian, Dubăsari ֊ 27 ianuarie 1979, Chisi nau), scriitor, traducător, dramaturg sovietic din RSSM. Ceaikovski Piotr Ilici (7 mai 1840, Votkinsk, Rusia - 6 noiembrie 1893, Sankr-Petersburg), compozitor rus, autor de simfonii, concerte, opere, balete şi mu zică de cameră, unele dintre acestea făcând parte din repertoriul clasic al multor concerte populare şi teatre muzicale. Ceban Ivan Dmitrievici (25 aprilie 1910, s. Culnaia-Veche, Cotovsc, reg. Odessa - 8 ianuarie 2000, Chişinău), om de stat din RSSM, scriitor proletcultist, adept al „moldovenismului” primitiv, promotor la ideii existenţei unei limbi aparte „moldoveneşti”. Cernîşevski Nikolai Gavrilovici (12/24 iulie 1828, Saratov - 17/29 octom brie 1889, Saratov), filosof materialist rus, revoluţionar-democrat, personalitate enciclopedică, teoretician al socialismului critic utopic, savant, critic literar, publi cist şi scriitor. Coca Eugen (15 aprilie 1893, Cureşniţa, jud. Soroca - 9 aprilie 1954, Chi şinău), violonist şi compozitor, autor de opere instrumentale, vocale, de cameră, simfonii, poeme simfonice. Condrea Constantin (27 noiembrie 1920, Dorohoi, jud. Botoşani, România - 2 august 2009, Seattle, SUA), scriitor-satiric, poet, dramaturg, scenarist. Corneanu Leonid (1 ianuarie 1909, Coşniţa, Dubăsari - 26 noiembrie 1957, Chişinău), poet şi dramaturg proletcultist din RSSM. Covai Nicolae Grigorievici (19 decembrie 1904, Camenca, gub. Podolia, Impe riul Rus - 15 ianuarie 1970, Chişinău), lider comunist din RSS Moldovenească, pre şedinte al
Consiliuluiui Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească (1945-1946) şi prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (1946-1950). Cruceniuc Petrea (29 iunie 1917, Ploti, Rîbniţa - 4 ianuarie 1988, Chişinău), scriitor, publicist, scenarist, secretar responsabil al Uniunii Scriitorilor din RSSM, redactor-şef al revistei „Octombrie” (1949-1953), redactor-şef al săptămânalului „Cultura” (1957-1964), scriitor al poporului din RSSM (1982). Cutcoveţchi Iacob (1 noiembrie 1907, Camenca - 23 martie 1971, Chişinău), scriitor proletcultist, activist de partid şi comsomolist, redactor al gazetei „Moldo va socialistă”. Dankevici Konstantin Fiodorovici (11/24 decembrie 1905, Odessa - 26 fe bruarie 1984, Kiev), compozitor sovietic ucrainean, dirijor, pianist, pedagog, artist al poporului din URSS (1954). Danilevski Grigori Petroviči (14 [26] aprilie 1829, Danilovka, reg. Har kov - 6 /18 decembrie 1890, Sankt-Petersburg), scriitor rus, publicist, traducător, autor de romane istorice. Darienco Petrea (16 aprilie 1923, Valea Hoţului, Ucraina - 9 iulie 1976, Mos cova), poet din RSSM. Deleanu Liviu (21 februarie 1911, Iaşi - 12 mai 197, Chişinău), poet şi dra maturg de limbă română.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA” ŞI „LENINGRAD" ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 341 Dobroliubov Nikolai Aleksandrovid (24 ianuarie / 5 februarie 1836, Nijni Novgorod, Rusia — 17 /29 noiembrie 1861, Sankt-Petersburg), critic literar rus, poet, publicist, revoluţionar democrat. Dovjenko Aleksandr Petrovid (30 august /11 septembrie 1894, Sosniţa, reg. Cernigov ֊ 25 noiembrie 1956, Peredelkino, Moscova), regizor de cinema sovietic ucrainean, scriitor, dramaturg, artis al poporului din URSS (1950), laureat al pre miului Lenin (1959, postmortem) şi a două premii Stalin (1941,1949). Dubinovschi Lazăr (1/14 mai 1910, Făleşti, Basarabia - 29 noiembrie 1982, Chişinău), sculptor şi pictor, discipol al sculptorilor români Dimitrie Paciurea şi Oscar Han, membru de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1961), laureat al premiului de stat al RSSM (1970), artist plastic al poporului din RSSM (1963). Dudin Mihail Aleksandrovid (7/20 noiembrie 1916, s. Klevnevo, reg. Ivano vo - 31 decembrie 1993, Sankt-Petersburg), poet, traducător, jurnalist, corespon dent militar sovietic rus, prim-secretar al secţiei Leningrad a Uniunii Scriitorilor din Federaţia Rusă (1965-1967), Erou al muncii socialiste, laureat al premiului de stat al URSS (1981). Durov Vladimir Grigorievici (3 /16 aprilie 1909, Voronej, Rusia - 14 martie 1972, Moscova), actor, regizor de film, artist de circ, dresor, artist al poporului din URSS (1967). Eikhenbaum Boris Mihailoviči (22 septembrie 1886, Krasnîi, reg. Smolensk, Rusia - 24 noiemrie 11959, Leningrad), literat sovietic rus, reprezentant de seamă al „şcolii formale”
din Rusia, specialist în studierea operei lui L. Tolstoi; în 1949 este concediat de la Universitatea din Leningrad, împreună cu profesorii Zhirmunski, Azadovski şi Gukovski, în campania de luptă împotriva cocmopolitismului. Eisenstein Serghei Mihailoviči (10/22 ianuarie 1898, Riga, Imperiul Rus -11 februarie 1948, Moscova), regizor de teatru şi film, pictor, scenarist, teoretician de artă, pedagog, profesor universitar, autor al unor studii fundamentale în domeniul teoriei cinematografice. Ermilov Vladimir Vladimirovici (29 octombrie /11 noiembrie 1904, Mosco va - 19 noiembrie 1965, Moscova), critic literar sovietic, redactor al revistei „Molodaia gvardia” (1926-1929), redactor-şef al revistei „Krasnaia novi” (1932-1938) şi al săptămânalului „Literaturnaia gazeta” (1946-1950), autor de articole denigra toare la adresa mai multor scriitori sovietici (V. Maiakovski, V. Grossman etc.). Ermolova Maria Nikolaevna (3 / 15 iulie 1853, Moscova — 12 mar tie 1928, Moscova), actriţă dramatică rusă a Teatrului Mic din Moscova, artistă emerită a teatrelor imperiale (1902), prima artistă a poporului din Federaţia Rusă (1924), din 1935 Teatrul dramatic din Moscova îi poartă numele. Ermuratski Vasili Nikitid (3/16 aprilie 1905 - ?, Chişinău), filosof, doctor în fi losofie (1954), profesor universitar, specialist în istoria gândirii filosofice din Moldova. Fadeev Aleksandr Aleksandrovid (11/24 decembrie 1901, Kimrî, Rusia - 13 mai 1956, Peredelkino), scriitor sovietic rus, jurnalist, correspondent militar, lau reat al premiului Stalin (1946).
342 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Flit Aleksandr Matveevici (11 / 23 septembrie 1891, Kiev - 16 decem brie 1954, Leningrad), poet şi prozator satiric sovietic rus. „Fraţii Serapion” („Serapinos-Brüder”), uniune de tineri scriitori (prozatori, poeţi şi critici), care a apărut la Petrograd la 1 februarie 1921, având ca fondatori scriitorii Mihail Zoşcenko, Veniamin Kaverin şi Lev Luntz (care vor deveni ul terior autori extrem de prolifici ai literaturii sovietice), precum şi multe alte per sonalităţi. L. Luntz a propus ca grupul să poarte această denumire după volumul de nuvele „Fraţii Serapion” al scriitorului romantic german Ernst Theodor Wil helm Hoffmann, fiind totodată un remarcabil compozitor şi pictor. Eroii literari ai lui Hoffmann, pustnicul Serapion şi fraţii lui, erau propuşi de Luntz ca un model de mântuire existent în literatură. L. Luntz a scris în 1921 articolul „De ce sun tem Fraţii Serapion”, care a devenit într-un mod oarecum neaşteptat manifestul literar al grupului. Articolul avea o atitudine critică faţă de realităţile noului stat socialist post-revoluţionar. Publicarea articolul a declanşat o critică dură oficială, căreia Luntz i-a răspuns în eseul „Despre critică şi ideologie”. Ulterior, el a scris un al doilea manifest al grupului intitulat „Spre Vest”, care a fost publicat de revis ta „Беседа” din Berlin, a lui M. Gorki. Fraţii Tur, pseodonim literar al scriitorilor L.D. Tubelski şi P. L. Rîjei, care au scris împreună, începând cu 1925, opere caracterizate prin combinarea stilului publicistic cu cel detectivist. Furmanov Dmitri Andreevici
(26 octombrie / 7 noiembrie 1891, Sereda, Im periul Rus - 15 martie 1926, Moscova), Prozator sovietic rus, revoluţionar, activist politic şi militar. Galiţ Vladimir (1915? - ?), poet şi prozator, folclorist, redactor-şef al revistei „Octombrie” (1951-1952). Geambul Geabaev sau Djambul Djabaev (în limba kazahă: Geambâl Geabaev; 28 februarie 1846, reg. Geambul, Kazahstan - 22 iunie 1945, Alma-Ata, Kazahstan), poet (akân) kazah, clasic al literaturii cazahe, laureat al premiului Stalin (1941). Gerchfeld David Grigorievici (15/28 august 1911, Bobrineţ, reg. Kirovograd ֊ 28 ianuarie 2005, Bradenton, Florida, SUA), compozitor, dirijor, pedagog, folclo rist, preşedinte al Uniunii compozitorilor din RSSM (1940-1948. Gherlac Victor (19 ianuarie 1915, Grigoriopol ֊ 18 august 2007, Chişinău), actor, regizor de teatru, pedagog, director de teatru, artist emerit al RSSM. Gladkov Aleksandr Konstantinovici (17/30 martiel912, Murom, Rusia - 11 aprilie 1976, Moscova), romancier sovietic rus, dramaturg şi scenarist de cinema. Glavan Boris (24 decembrie 1920, Ţarigrad, jud. Hotin - 5 ianuarie 1943, Krasnodar, URSS), membru al organizaţiei clandestine comsomoliste „Garda tâ nără” din Krasnodar. Glinka Mihail Ivanoviči (1 iunie 1804, Smolensk, Rusia - 15 februarie 1857, Berlin, Germania), primul compozitor rus care a obţinut recunoaştere în propria ţară, considerat fondator al muzicii ruse clasice, creaţia lui având o mare influen ţă asupra viitorilor compozitori ruşi, autor de muzică de cameră, simfonii, opere, drame muzicale, romanţe şi cântece.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA" ŞI „LENINGRAD" ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 343 Gogol Nikolai Vasilevici (1 aprilie 1809, Velikie Sorocinţî, reg. Poltava, Im periul Rud - 4 martie 1852, Moscova), scriitor rus de origine ucraineană, poet, dramaturg, prozator, publicis şi critic literar, clasic al literaturii ruse. Gorki Maxim (16 / 28 martie 1868, Nijni-Novgorod -18 iunie 1936, Moscova), scriitor, prozator şi dramaturg sovietic rus, fondator oficial al realismului socialist. Grabar Igor Emmanuilovici (27 martie 1871, Budapesta - 16 mai 1960, Mos cova), pictor rus şi sovietic post-impresionist şi istoric important al artei ruse. Grecu Mihai ( 22 noiembrie 1916, Faraoani, Basarabia, Imperiul Rus - 9 apri lie 1998, Chişinău), pictor român din Basarabia care a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii naţionale de pictură, unul dintre cei mai apreciaţi artişti atât de critici, cât şi de public. Grossman Vasili Semionovici (29 noiembrie / 12 decembrie 1905, Berdicev 14 septembrie 1964, Moscova), scriitor sovietic rus, jurnalist şi corespondent militar. Gudzenko Semion Petroviči (5 martie 1922, Chiev - 12 februarie 1953, Mos cova), poet şi jurnalist sovietic rus, corespondent militar. Gujel Anatol (6 aprilie 1922, Iaşi), poet şi publicist. Gurevici Gerghi Iosifovici (11/24 aprilie 1917, Moscova - 18 decembrie 1998, Moscova), scriitor sovietic, autor de romane fantastice, critic literar. Gurov Leonid Simonoviči (20 iunie / 30 iulie 1910, Arhangheískoe, reg. Her son - 1993, Chişinău), compozitor, autor de simfonii, muzică vocală, preşedinte al Uniunii
compozitorilor din RSSM (1948-1956), rector al Conservatorului de stat din Chişinău (1960-1964). Gurvici Abram Solomonovici (30 ianuarie /11 februarie 189, Baku - 18 no iembrie 1962 Moscova), literat şi critic teatral sovietic, membru al Unuinii Scriito rilor din URSS, în anii de combatere a „cosmopolitismului anaţional” a fost unul din principalii care a fost dur criticat şi hărţuit în presă; renunţând la activitatea de critic de teatru şi de literat, a revenit la practicarea şahului, în 1957 devine maestru în sport al URSS pentru compoziţiile de şah. Hadaturian Aram Ilici (24 mai / 6 iunie 1903, satul Kodjora, Tbilisi - 1 mai 1978, Moscova), compositor sovietic armean, dirijor, activist muzical şi de stat, Erou al muncii socialistae (1973), artist al poporului din URSS, laureat al premiului de stat al URSS şi al RSS Armene, de patru ori laureat al premiului Stalin (1941,1943,1946, 1950), academician al Academiei de Ştiinţe a RSSA (1963), secretar al conducerii Uniunii compozitorilor din URSS (1957-1978), profesor universitar, compositor ce lebru din secolul al XX-lea, autor a 3 balete, 3 simfonii, 6 concerte etc., criticat aspru şi acuzat de formalism în muzică prin hotărârea CC al PC(b)U, din 1948. Hodasevici Vladislav Feliţianovici (16/28 mai 1886, Moscova - 14 iunie 1939, Paris), poet, memorialist, critic şi istoric literar. Holodov Efim Geigorevici (1/14 ianuarie 1915, Mitava - 21 august 1981, re giunea Moscova), teatrolog, critic teatral, literat sovietic, specialist în istoria şi te oria dramaturgiei şi teatrului rus şi sovietic, criticat dur în 1949 ca
participant al grupului „antipatriotic”.
344 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Hrennikov Tihon Nikolaevi (28 mai / 10 iunie 1913 Eleţ — 14 august 2007, Moscova), compozitor sovietic rus, om de artă, pedagog, profesor universitar, pre şedinte al Uniunii compozitorilor sovietici (1948-1991). Iakovlev Aleksandr Nikolaevici (2 decembrie 1923, loc. Koroliovo, reg. Iaroslav — 18 octombrie 2005, Moscova), activist politic şi de stat sovietic rus, publicist, academician, unul din unul dintre ideologii şi arhitecţii restructurării lui Gorbaciov. Iaşin Aleksandr Iakovlevici (14/27 martie 1913, Bludnovo, reg. Vologda - 11 iulie 1968, Moscova), poet, prozator, jurnalist sovietic rus, redactor, corespondent militar, laureat al premiului Stalin (1950). Iliaşenco Chirii (4 mai 1915, Lipeţk, reg. Podolsk - 21 aprilie 1980, Chişinău), activist de stat şi de partid sovietic din RSSM, preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM (1966-1980). Inculeţ Ion (5 aprilie 1884, Răzeni, Basarabia - 18 noiembrie 1940, Bucu reşti), om politic român, preşedinte al Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti, care a votat în 1918 Unirea Basarabiei cu România, ministru, mem bru titular al Academiei Române (1918). Isakovski Miail Vasilievici (7 /19 ianuarie 1900, Glotovka, reg. Smolensk — 20 iulie, 1973, Moscova), poet şi prozator sovietic rus, traducător, Erou al muncii socialiste (1970), laureat a două premii Stalin (1943, 1949). Istru Bogdan (13 aprilie 1914, Pistruieni, Bălţi, România - 25 martie 1993, Chi şinău), poet, a practicat iniţial simbolismul, iar în perioada sovietică - proletcultismul, adept fervent al revenirii la
românism în ultimii ani de viţă, membru titular al ASM. luster Gheorghe (1902 -?), pictor din RSSM. Iuzowski (Burstein) Jozef Ilici, (18 decembrie 1902, Varşovia - 15 decembrie 1964, Moscova), critic şi Eterat sovietic; în 1949, în perioada luptei cu cosmopo litismul şi cu activitatea antipatriotică, a fost supus unei critici aspre în presă şi ca urmare mai mulţi ani і s-a interzis să publice şi să activeze în instituţiile de stat. Ivanov Vsevolod Viaceslavovici (12 /24 februarie 1895 Lebiajie, reg. Semipalatinsk - 15 august 1963, Moscova), scriitor sovietic, dramaturg, jurnalist, cores pondent militar, membru al grupării literare „Fraţii Serapion”. Jakir-Lăpuşneanu Iacob (1910, Pârlita, Călăraşi - 1980, Natania, Israel), scri itor de limbă română şi idiş. Jdanov Andrei Aleksandrovid (14 /26 februarie 1896, Mariupol - 31 august 1948, sanatoriul „Valdai”, Rusia), activist de partid şi de stat sovietic, membru al CC al PC(b)U din 1930, secretar al CC al PC(b)U din 1934, membru al Biroului Politic al CC al PC(b)U din 1939. Jirmunski Viktor Maksimoviči (21 iulie / 2 august] 1891, Sankt-Petersburg -31 ianuarie 1971, Leningrad), lingvist şi literat sovietic rus, profesor, academician (1966), cpecialist în germanistică, turcologie, versificaţie, folcloristică etc.; arestat de trei ori (1933, 1935,1941), în 1949 este acuzat de naţionalism evreiesc burghez în campania de luptă împotriva cocmopolitismului şi concediat de la Universitatea din Leningrad.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA” ŞI „LENINGRAD" ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 345 Kahana Mózes (26 noiembrie 1897, Bicazu Ardelean, România - 11 aprile 1974, Budapesta, Ungaria), prozator şi poet de limbă română şi maghiară, preşe dinte al Uniunii scriitorilor din RASSM (1936), la sfârşitul anilor 1950, se retrage din viaţa literară, iar mai tîrziu imigrează în Ungaria, îşi pune capăt zilelor într-un spital din Budapesta, abandonat şi uitat de toată lumea. Kalatozov Mihail Konstantinovici (28 decembrie 1903, Tiflis, Georgia - 27 martie 1973, Moscova), regizor, scenarist şi operator de cinema sovietic rus şi georgian, artist al poporului din URSS (1060). Kameneţki Aleksandr Petrovivici (5 martie 1902, Tiraspol - 1987, Harkov), dirijor şi compozitor, director de studii la Teatrul muzical-dramatic din Chişinău (1940-1941, 1945- 1957); dirijor al orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” al Filarmonicii din Chişinău (1957-1962). Kassil Lev Abramoviči (27 iunie 1905, Petrovskaia Svoboda, reg. Saratov - 29 iunie 1970, Moscova), scriitor şi scenarist rus, laureat al premiului Stalin (1951), membru-corespondent al Academiei Pedagogice din URSS. Kazhdan Aleksandr Petroviči (Peisahovici) (3 septembrie 1922, Moscova 29 mai 1997, Dumbarton Oaks, Washington, SUA), istoric bizantinolog sovietic şi american, armenist; în 1978 emigrează în Viena, devenind ulterior profesor la Universitatea din Princeton (SUA). Kirchon Vladimir Mihailoviči (6/19 august 1902, Nalcık - 28 iulie 1938, Mos cova), scriitor şi dramaturg sovietic rus, executat în 1938 ca „duşman al poporului”. Kiriliuk Evgheni
Prohorovici (12 martie 1902, Varşovia, Polonia - 24 iunie 1989, Kiev), scriitor sovietic ucrainean, critic literar. Kirov Sergei Mironovici (15/27 martie 1886, Urjum, reg. Viatka — 1 decem brie 1934, Leningrad), revoluţionar rus, om de stat şi de partid sovietic, asasinarea lui la 1 decembrie 1934 a pus începutul marii terori în URSS. Kirsanov Semion Isaakovici (5 septembrie 1906, Odessa - 10 decembrie 1972, Moscova), poet sovietic rus, discipol al lui Maiakovski, jurnalist, correspon dent militar, creator al prozei ritmate în literature rusă. Kliuev Nikolai Alekseevici (19/22 octombrie 1884, s. Koştughi, reg. Oloneţk - între 23 şi 25 octombrie 1937, Tomsk), poet rus, reprezentant al direcţiei neoţărăniste din poezia rusă a secolului al XX-lea, arestat în 1934 şi exilat pentru atitudine negativă faţă de colectivizare şi faţă de politica Partidului Comunist şi pentru „agi taţie antisoviética” şi difuzare literaturii contrarevoluţionare, în 1937 este din nou arestat pentru propagandă religioasă contrarevoluţionară şi executat. Korcinoi Victor Livovici (23 martie 1931, Leningrad - 6 iunie 2016, Volen, Elveţia), şahist sovietic rus, mare maestru (1956); în 1976 cere azil politic şi rămâ ne în Ţările de Jos, obţinând cetăţenia Elveţiei; în 1978 i se retrage cetăţenia URSS; în 1990 i se restituie cetăţenia sovietică. Korneiciuk Aleksandr Evdokimovici (12 /25 mai 1905, Hristinovka, reg. Kiev — 14 mai 1972, Kiev), scriitor sovietic ucrainean, scenarist, academician al Academiei de Ştiinţe a URSS, de 5 ori laureat al premiului Stalin (1941,1942,1943, 1949, 1951), Erou al muncii
socialiste.
346 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Kratt Ivan Fiodorovici (17/29 august 1899, s. Olsana, reg. Cernigov ֊19 mai 1950, Leningrad), scriitor sovietic rus. Krîmov Nikolai Petroviči (20 aprilie / 2 mai 1884, Moscova — 6 mai 1958, Moscova), artist plastic şi pedagog sovietic rus, artist al poporului din URSS, mem bru corespondent al AŞ a URSS. Kupala lanka (7 iulie 1882, Viazânka, Minsk - 28 iunie 1942), clasic al lite raturii bieloruse, unul din fondatorii literaturii şi limbii literare bieloruse, artist al poporului din RSS Bielorusă, academician al Academiei de Ştiinţe a RSSB (1928). Kutuzov Mihail Vasilievici Illarionovici (16 septembrie 1745, Sankt-Petersburg - 28 aprilie 1813, Bolesławiec, Polonia), general rus, cunoscut prin victo ria asupra lui Napoleon în 1812. Kuzneţov Aleksei Aleksandrovid (7/20 februarie 1905, Borovici, reg. Nogorod - 1 octombrie 1950, Leningrad), prim-secretar al comitetului orăşenesc şi regional Leningrad (1945-1946), secretar al CC al PC (b)U (18 martie 1946 - 28 ianuarie 1949), executat ca figurant în dosarul Leningrad. Laptev Iuri Grigorevici (12/25 octombrie 1903, Viatka, Rusia - 12 decembrie 1984, Moscova), scriitor şi dramaturg sovietic rus, laureat al premiului Stalin (1949). Laskin Boris Savelievici (22 iulie / 4 august 1914, Orşa, Imperiul Rus - 22 august 1983, Moscova), poet, prozator şi dramaturg sovietic rus, autor de povestiri umoriste. Lavrentiev Viktor Vladimirovici (14/27 februarie 1914, Tomsk, Rusia 1985, Moscova), prozator şi dramaturg sovietic rus, redactor-şef al revistei „Театр” (1969-1972). Lebedev-Kumaci Vasili
Ivanoviči (27 iulie / 8 august 1898, Moscova - 20 fe bruarie 1949, Moscova), poet sovietic rus, autor de cuvinte al unor cântece popu lare sovietice, laureat al premiului Stalin (1041). Lebedinski luri Nikolaevici (10 decembrie 1898, Odessa - 24 noiembrie 1969, Moscova), scriitor sovietic, jurnalist, corespondent militar. Leites Aleksandr Mihailoviči (5 aprilie 1901, Brest-Litovsk - 3 mai 1976, Moscova), critic literar sovietic, specialist în teoria literaturii. Lenei Leonid Sergheevici (20 iunie / 2 august 1905, Morozovka, reg. Moghiliov - 28 ianuarie 1991, Moscova), scriitor-umorist sovietic rus. „Leningrad”, revistă lunară literar-artistică a secţiei Leningrad (Petrograd, Sankt-Petersburg) a Uniunii Scriitorilor din URSS, editată în anii 1940-1946, fiind succesoarea revistei „Резец” („Tăietorul” - 1924-1939), în care şi-au publicat ope rele renumiţi scriitori ruşi: N. Tihonov, I. Kratt, N. Orlov, M. Dudin, O. Bergholz, E. Vechtomova, A. Golubev, A. A. Prokofiev etc.; reînfiinţată în 2013. Leonov Leonid Maksimoviči (19 / 31 mai 1899, Moscova - 8 august 1994, Moscova), scriitor şi dramaturg sovietic rus, Erou al muncii socialiste (1967. Lipkin Semion Izraelevici (6/19 septembrie 1911, Odessa - 31 martie 2003, Peredelkino, Rusia), poet şi traducător sovietic rus, soţul poetei Inna Lisneanskaia; în 1979 se autoexclude din Uniunea Scriitorilor, împreună cu soţia sa şi cu Vasili Aksionov, în semn de protest împotriva excluderii din Uniune a scriitorilor Viktor Erofeev şi Evgheni Popov.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA" ŞI „LENINGRAD" ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 347 Lermontov Mihail Iurevici (15 octombrie 1814, Moscova - 27 iulie 1841, Piatigorsk, Rusia), scriitor şi poet romantic rus. Levitan Isaak Ilici (30 august 1860, Kybartai, Lituania - 4 august 1900, Mos cova), pictor rus celebru, renumit peisagist. Lisnyanskaya Inna Livovna (24 iunie 1928, Baku - 12 martie 2014, Haifa, Is rael), poetă şi prozatoare rusă, soţia lui Semion Lipkin; timp de 7 ani i se interzice să publice în URSS, din care cauză publică numai peste hotare. Ludwig Emil (25 ianuarie 1881, Breslau, Polobia - 17 septembrie 1948, Asco na, Elveţia), scriitor german, bioraf renumit. Lupan Andrei (15 februarie 1912, corn. Mihuleni, Orhei - 24 august 1992, Chişinău), poet, dramaturg, eseist, publicist şi om de stat din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSSM (1961), Erou al muncii socialiste. Malenkov Gheorghi Maksimilianovici (26 decembrie 1901 / 8 ianua rie 1902, Orenburg - 14 ianuarie 1988, Moscova), activist de partid şi de stat sovietic rus, apropiat al lui I. Stalin, preşedinte al Consiliului de Miniştri al URSS (1953-1955), membru al Biroului Organizatoric al CC al PC(b) din toată Uniu nea (1939-1952), membru al CC al PC(b)U (1939-1957), membru supleant al Biroului Politic (Prezidiului) al CC al PC(b)U (1941-1946), membru al Birou lui Politic al CC al PC(b)U (1946-1957), secretar al CC al PC(b)U (1939-1946, 1948-1953), deputat al Sovietului Suprem al URSS (1938-1958), responsabil de industria de apărare şi de crearea bombei cu hidrogen, membru al „grupului
antipartinic” din care mai făceau parte L. M. Kaganovici şi V. M. Molotov, care în 1957 au încercat să-l dea jos pe N. S. Hruşciov din postul de prim secretar al CC al PCUS. Maliughin Leonid Antonovoci (19 februarie / 4 martie 1909, Sankt-Petersburg ֊ 20 uabuarie 1968, Moscova), dramaturg, scenarist de cinema, publicist, critic literar şi de teatru, în timpul luptei cu cosmopolitismul a fost criticat aspru şi etichetat drept „critic antipatriotic” şi „calomniator”. Mandelshtam Osip Emilievivi (3/15 martie ianuarie 1891, Varşovia - 27 de cembrie 1938, Gulag), poet, prozator, traducător, eseist, literat, critic literar rus; la 14 mai 1934 este arestat şi exilat, în mai 1937 este eliberat, iar în mai 1938 este arestat din nou şi executat. Markish Peretz Davidivici (25 noiembrie / 7 decembtie 1895, Polonnoe, reg. Hmelniţk - 12 august 1952, Moscova), poet sovietic de limbă idiş, unicul scriitor evreu care a devenit cavaler al ordinului Lenin (1939), arestat în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1949 ca membru al Comitetului antifascist evreiesc, executat la 12 august 1952 şi reabilitat la 22 noiembrie 1955. Marşak Samuil Iakovlevici (3 noiembrie 1887, Voronej - 4 iulie 1964, Mosco va), poet, dramaturg, traducător, scenarist şi critic literar rus şi sovietic, cunoscut autor de cărţi pentru copii. Meniuc George (20 mai 1918, Chişinău - 8 februarie 1987, Chişinău), eseist, poet, prozator, publicist şi traducător din RSSM.
348 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Merejkovski Dmitri Sergheevici (2 / 14 august 1865, Sankt-Petersburg - 9 de cembrie 1941, Paris), scriitor rus, poet, critic literar, traducător, istoric, filosof religios, activist public, reprezentant al celebrului secol de argint din literatura rusă, fondator al simbolismului rus, publicist, eseist, de zece ori a fost nominalizat la premiul Nobel. Meyerhold Karl Kasimir Theodor (Vsevolod Emilevici) (28 ianuarie [9 fe bruarie] 1874, Penza, — 2 februarie 1940, Moscova), regizor de teatru sovietic, actor şi pedagog; teoretician şi dramaturg, practician al grotescului în teatru, auto rul programului „Octombrie teatral” şi fondator al unui nou sistem pentru actori, artist al poporului din Federaţia Rusă (1923). Miaskovski Nikolai Iakovlevici (8/20 aprilie 1881, Novogheorghievsk - 8 au gust 1950, Moscova), compositor sovietic rus, pedagog şi critic musical; fondator şi conducător al şcolii de compozitori sovietici din Moscova, artist al poporului din URSS, laureat a cinci premii Stalin (1941, de două ori în 1946, 1950 şi în 1951 postmortem), în 1948 acuzat de formalism, împreună cu alţi compozitori. Mihalkov Serghei Vladimirovici (28 februarie /13 martie 1913, Mosco va — 27 august 2009, Moscova), scriitor, fabulist, poet, autor de cărţi pentru co pii, dramaturg, publicist sovietic rus, corespondent militar, scenarist, activist pu blic, autor al cuvintelor imnului de stat al URSS şi al Federaţiei Ruse, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Federaţia Rusă, preşedinte al coasociaţiei internaţionale a uniunilor scriitorilor
(1992-2008); Erou al muncii socialiste, laureat al premiului Lenin (1967), laureat a trei premii Stalin (1941, 1942, 1950), laureat al premiului de stat al URSS (1978), academician al Academiei Ruse pentru Educaţie, deputat în Sovietul Suprem al URSS (1970—1989). Mikhoels Solomon Miailovici (4/16 martie 1890, Daugavpils, Letonia — 12 ianuarie 1948, Minsk,Bielorusia) — actor sovietic de teatru, regizor de origine evreiască, pedagog, om politic şi de stat, artist al poporului din URSS, laureat al premiului Stalin de gradul II (1946); asasinat într-un accident rutier înscenat de securitatea sovietică. Mordovţev Daniil Lukiči (7 /19 decembrie 1830, Danilovka, reg. Don - 10/23 iunie 1905, Kislovodsk; înmormântat în Rostov pe Don), scriitor rus şi ucrainean, autor de romane istorice din viaţa cazacilor de pe don din secolele XVII—XVIII. Muradeli Vano Ilici (24 martie / 6 aprilie 1908, Gori, Georgia - 14 august 1970, Tomsk, Rusia), compositor şi dirijor sovietic armean, laureat al două premii Stalin (1946,1951), acuzat de formalism în Hotărârea CC al PC(b)U „Despre Opera „Ma rea prietenie”, din 10 februarie 1948, după moartea lui Stalin, în baza hotărârii CC al PC(b) din 28 mai 1958 a fost restabilit la muncă în Uniunea compozitorilor din URSS. Musicescu Gavriil (20 martie 1847, Ismail, Basarabia - 21 decembrie 1903, Iaşi, Romania), compozitor, muzicolog şi dirijor român, muzician de inalta pregătire, dirijor si organizator al corului Mitropolitan din Iaşi. Musorgski Modest Petroviči (27 martie 1839, Karevo, Pskov, Rusia - 28 mar tie 1881, Sankt-Petersburg, Rusia), compozitor
rus, autor de opere, simfonii, mu zică vocală.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA” ŞI „LENINGRAD" ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 349 NarovciatovSerghei Sergheevici (3 octombrie 1919, Hvalînsk, reg. Saratov - 22 iunie 1981, Koktebel, Crimeea), poet sovietic rus, critic literar şi jurnalist, corespon dent militar, Erou al muncii socialiste (1979), prim-secretar al secţiei din Moscova a Uniunii scriitorilor din RSFSR (din 1971, redactor şef al revistei „Novîi mir”). Neaga Ştefan ( 24 noiembrie 1900, Chişinău, Basarabia - 30 mai 1951, Chisi nau), compozitor, pianist şi dirijor din RSSM. Nekrasov Viktor Platonovici (4 /17 iunie 1911, Kiev - 3 septembrie 1987, Pa ris), scriitor sovietic rus, disident şi emigrant, laureat la Premiului Stalin de gradul al Il-lea (1947); în 1966 se pronunţă împotriva reabilitării lui Stalin; în 1974 emi grează în Elveţia. Nesvedov Boris (2 februarie 1903, Mitki, reg. Poltava, Ucraina - 28 septem brie 1963, Chişinău), pictor, scenograf, grafician, elev al lui A. Baillayre la Şcoala da Arte Plastice din Chişinău (1923), pictor la Teatrul Naţional din Chişinău (1924 1935), participă împreună cu alţi pictori la decorul interiorului bisericii Mazarache (1936), în anii postbelici se impune în calitate de grafician de carte. Nilin Pavel Filippovici (3 [16] ianuarie 1908, Irkutsk - 2 octombrie 1981, Moscova), scriitor, scenarist, prozator şi dramaturg sovietic rus. Nureev (Nuriev) Rudolf Hametovici (13 martie 1938, Irkusk, URSS - 6 ia nuarie 1993, Paris), artist de balet sovietic, britanic şi francez, maestru de balet; în 1961 cere azil politic în Franţa; conducător al Operei franceze (1985-1989). Orfeev
Serafim Dmitrievici (2/15 mai 1904 Kruttcenskaia Baigora, reg. Tam bov - 2 decembrie 1974, Odessa, RSSU), compozitor sovietic rus, rector al Conser vatorului de stat din Odessa. Ostrovski Aleksandr Nikolaevici (31 martie / 12 aprilie 1823, Moscova 2/14 iulie 1886, Kostroma), dramaturg rus, autor a 47 de opera dramatice, fondator al teatrului national rus, membru-corespondent al Academiei imperiale (1863). Pandi Petro (4 iulie 1891, Vaiki, reg. Harkov - 1 decembrie 1978, Kiev), scrii tor şi dramaturg ucrainean, unul din fundadorii literaturaturii sovietice ucrainene. Panferov Fiodor Ivanoviči (20 septembrie / 2 octombrie 1896, Pavlovka, reg. Saratov - 10 septembrie 1960, Moscova), scriitor sovietic rus, redactor-şef al revis tei „Октябрь” (din 1931). Panfilov Evgheni Andreevici (13/26 decembrie 1902, Sankt-Petersburg - au gust 1941, reg. Leningrad), poet sovietic rus. Pasternak Boris Leonodovici (28 ianuarie /10 februarie 1890, Moscova - 30 mai 1960, Peredelkino, reg. Moscova), scriitor, poet şi traducător rus; în 1955 devi ne laureat al premiului Nobel pentru literatură, dar ca urmare a unei campanii de defăimare este impus să renunţe la premiu. Paustovski Konstantin Gheorghievici (31 mai 1892, Moscova -14 iulie 1968, Moscova), scriitor sovietic rus. Pîriev Ivan Aleksandrovid (4/17 noiembrie 1901, Kamen, reg. Tomsk - 7 fe bruarie 1968, Moscova), regizor de cinema sovietic rus, fondatorul şi primul pre şedinte al Uniunii cineaştilor din URSS.
350 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Pervenţev Arkadi Alekseevici (13/26 ianuarie 1905, Ngut, reg. Stavropol — 30 octombrie 1981, Moscova), prozator, scenarist, dramaturg şi publicist sovietic rus, laureat a două premii Stalin (ambele, în 1949). Platonov Andrei (16/28 august 1899, Voronej — 5 ianuarie 1951, Moscova), scriitor sovietic rus, dramaturg, port, publicist; la finele anului 1946 publică po vestirea „întoarcerea” (în varianta autorului, „Familia Ivanov”), din care cauză este atacat şi acuzat de „calomniere detestabilă a oamenilor sovietici, a familiei sovieti ce, a militarilor victorioşi”. Pogodin Radi Petroviči (16 august 1925, Dupliovo, reg. Novgorod —30 mar tie 1993, Sankt-Petersburg), scriitor, poet şi scenarist sovietic rus, celebru pentru cărţile destinate copiilor, luând apărarea lui M. M. Zoşcenko şi A. A. Ahmatova a fost arestat şi condamnat pentru „propagandă antisoviética” (1948-1950). Poleakov Valeri Leonidovici (24 octombrie 1913, Oriol - 17 ianuarie 1970, Chişinău), dirijor şi compositor, autor de creaţii scenice, vocal-simfonice, simfo nice, instrumentale de cameră, corale, vocale, secretar la Teatrul muzical-dramatic din Tiraspol (1937-1940), redactor muzical la Radio Chişinău (1940-1941), dirijor al Orchestrei de studio a Radiodifuziunii din Chişinău (1951-1953), dirijor al Or chestrei Ansamblului de dansuri „Joc” (1953-1957) şi al Orchestrei de jazz „Bucu ria” (1965-1966), secretar responsabil la filiala Chişinău a Uniunii Compozitorilor din URSS (1952-1955), maestru emerit al artei din RSSM (1960), membru al Uni unii Compozitorilor din
URSS (1937). Polenov Vasili Dmitrievici (20 mai 1844, Sankt-Petersburg - 18 iulie 1927, Polenovo, Rusia), pictor rus, renumit peisagist. Ponomari Fiodor (20 martie 1919, Goian, Dubăsari - 1968, Chişinău), poet, scriitor şi traducător din RSSM, originar din stânga Nistrului. Popov Evgheni Anatolievici (5 ianuarie 1946, Krasnoïarsk), scriitor, prozator, dramaturg şi publicist sovietic rus; în 1978 este exclus din Uniunea Scriitorilor, împreună cu V. Aksionov şi alţii; din 1990 membru al PEN-clubului din Rusia. Popov Gavriil Nikolaevici (30 august /12 septembrie 1904, Novocerkask - 17 februarie 1972, Repino), compositor sovietic rus, maestru emerit în arte al Fede raţiei Ruse (1947), laureat al premiul Stalin de gradul II (1946),, Hotărârea CC al PC(b)U, din 1948, se crtitică aspru muzica lui, acuzat fiind de formalism. Portnoi Ramil (11 ianuarie 1908, Vărzăreşti, Nisporeni - 18 decem brie 1965, Chişinău), critic, istoric literar şi dramaturg din RSSM. Prokofiev Aleksandr Anđreevici (19 noiembrie / 2 decembrie 1900, s. Koboa, reg. Petersburg -18 septembrie 1971, Leningrad), poet sovietic rus, în perioada 945-1948 şi 1955-1965 - prim-secretar al secţiei Leningrad a Uniunii Scriitorilor din URSS. ’ Prokofiev Serghei Sergheevici (11/23 august 1891 [9 august], Sonţovka - 5 martie 1953, Moscova), compositor sovietic rus, pianist, dirijor, scriitor, artist al poporului din Federaţia Rusă, laureat al premiului Lenin (1957) şi a şase premii Stalin (1943, de trei ori în 1946, 1947, 1952), autor all opere, 7 balete, 7 somfo-
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA" ŞI „LENINGRAD" ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 351 nii etc., unele fiind incluse în tezaurul muzical universal; în 1948 a fost acuzat de formalism şi criticat aspru (împreună cu Muradeli, Miaskovski, Popov, Şebalin, Hachaturian) în Hotărârea CC al PC(b)U „Despre opera lui V. Muradeli „Marea prietenie”, iar intepretarea operelor sale a fost interzisă prin ordinul secret al Co mitetului pentru problem de artă, anulat la 16 martie 1949, la indicaţia personală a lui I. V. Stalin; moare în aceeaşi zi cu Stalin. Propp Vladimir (Gherman Voldemar Iakovlevici (16 / 28 aprilie 1895, Sankt-Peterburg - 22 augusta 1970, Leningrad), profesor universitar din Leningrad, savant sovietic rus, filolog, foclorist, savant cu renume mondial, fondator al me todei comparativ-tipologice în folcloristică, unul din fondatorii teoriei moderne a textului şi al strucuturalismului; după război este exclus din Academie, i se retrage paşaportul şi i se interzice intrarea în Leningrad, numai în urma demersului recto rului Universităţii din Leningrad evită arestul. Pudovkin Vsevolod Illarionovici (18/28 februarie 1893, Penza - 30 iunie 1953, Jūrmala, Letonia), regizor sovietic de cinema, scenarist, pictor, pedagog, la ureat a trei premii Stalin (1941,1947,1951), artist al poporului din URSS (1948). Pumpianski Lev Vasilievici (17/29 ianuarie 1891, Vilna - 6 iunie 1940, Le ningrad), literat, critic literar şi muzicilog sovietic rus. Pustovoit Piotr Grigorievici (1918 - 2007), critic şi istoric literar sovietic rus, specialist în studierea operei lui I. Turghenev, profesor
universitar. Puşkin Aleksansdr Sergheevici (26 mai / 6 iunie 1799, Moscova - 29 ianua rie /10 februarie 1837, Sankt-Petersburg), poet, dramaturg şi prozator rus, fonda tor al orientării critice în literatură, critic şi teoretician literar, istoric şi publicist, întemeietor al literaturii ruse moderne. Rahmanov Leonid Nikolaevici (15/28 februarie 1908, Kotelnici, reg. Viatka 24 aprilie 1988, Leningrad), scriitor şi dramaturg sovietic rus, corespondent militar. RAPP (abreviere din sintagma în 1. rusă Российская ассоциация пролетарских писателей (РАПП) „Asociaţia rusă а scriitorilor proletari”), asociaţie literară formată în 1925 în URSS, secretar general fiind ales L. L. Averbach, activistul şi ideologul principal al asociaţiei; membri au fost: D. Furmanov, Iu. Lebedinski, V. Kirchon, A. Fadeev, V. Stavski, V. Ermilov; a fost desfiinţată la 23 aprilie 1932, prin hotărârea CC al PC(b) din toată Uniunea „Despre restructurarea organizaţiilor literar-artistice”, şi a intrat în componenţa Uniunii Scriitorilor din URSS. Rîbak Natan Samoilovici (21 decembrie 1912/3 ianuarue 1913, Ivanovka, reg. Cherson - 11 septembrie 1978, Kiev), scriitor sovietic ucrainean, laureat al premiului Stalin (1950). Rîlski Maksim Fadeevici (19 martie 1895, Kiev ֊ 24 iulie 1964, Kiev), poet sovietic ucrainean, traducător, publicist, activist public. Romadin Nikolai Mihailoviči (6/19 mai 1903, Samara, Rusia - 10 aprilie 1987, Moscova), artist plastic sovietic rus, peisagist, pedagog, academician al Academiei de arte plastice din URSS (1967), artist al poporului din URSS (1971), laureat al pre miului
Stalin (1946), Lenin (1980) şi al premiului de stat al Federaţiei Ruse (1970).
352 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Romaşov Boris Sergeevici (18/30 iunie 1895, Sankt-Petersburg - 6 mai 1958, Moscova), dramaturg, actor, regizor şi critic teatral sovietic rus. Rostropovici Mstislav Leopoldovici (27 martie 1827, Baku - 27 aprilie 2007, Moscova), violoncelist sovietic rus, pianist şi dirijor, pedagog, activist public; în 1974 emigrează împreună cu familia în Occident, retrăgându-i-se în 1978 cetăţe nia sovietică; în 1990 i se restituie cetăţenia sovietică; adept al reformelor preşedin telui rus B. Elţin. Rud Gerasim Iacovlevici (19 februarie 1907, Săreţei, Balta, reg. Podolia - 2 iunie 1982, Chişinău), activist de stat şi de partid din RASSM şi RSSM, pedagog, professor universitar (1966), membru-corespondent al ASM (1870). Rustaveli Shota (1172, Rustavi, Georgia - 1216, Ierusalim, Israel), poet geor gian din sec. al Xll-lea, autor al celei mai reprezentative opere medievale „Voinicul în piele de tigru”. Sainov Vissarion Mihailoviči (3/16 iunie 1903, Geneva, Elveţia - 22 ianuarie 1959, Leningrad), scriitor sovietic rus, redactor responsabil al revistei „Leningrad” (1942-1944) şi al revistei „Zvezda” (1945-1946), laureat al premiului Stalin (1949). Samed Vurgun (8/21 martie 1906, Iuharî, Azerbaidjan - 27 mai 1956, Bacu, Azerbaidjan), poet azer, dramaturg şi activist social, academician al Academiei de Ştiinţe a RSS Azere, laureat a 2 premii Stalin (1941,1942). Samoilov David (1 iunie 1920, Moscova - 23 februarie 1990, Tallin, Estonia), poet şi traducător sovietic rus, corespondent militar, traducător din maghiară, le tonă, polonă, cehă etc., laureat
al premiului de stat al URSS (1988). Savrasov Aleksei Kondratieivici (24 mai 1830, Moscova - 8 octombrie 1897, Moscova), pictor rus, renumit peisagist, considerat drept creator al stilului peisa gistic în pictura rusă. Schraibman Yechiel (12 martie 1913, Vadul-Raşcov, jud. Soroca - 9 decem brie 2005, Chişinău), scriitor de limba idiş. Selvinski Ilia Lvovici (24 octombrie / 5 noiembrie 1899, Simferopol - 22 mar tie 1968, Moscova), poet sovietic rus, prozator şi dramaturg, fondator şi preşedinte al Centrului literar al constructiviştilor; în anii ’30 piesele şi versurile Iui au fost dur criticate în documentele de partid. Sergheev-Ţenski Sergei Nikolaevici (18/30 septembrie 1875, Babino, reg, Tambov - 3 decembrie 1958, Alusta, Crimeea), scriitor sovietic rus, laureat al pre miului Stalin (1941), academician al Academiei de Ştiinţe a URSS (1943). Shostakovich Dmitri Dmitrievici (12/25 septembrie 1906, Sankt-Petersburg - 9 august 1975, Moscova), compositor şi pianist sovietic rus, activist musical şi de stat, pedagog, secretar al Uniunii compozitorilor din URSS (1957-1974), preşedin te al Uniunii Compozitorilor din URSS (1960-1968), Erou al muncii socialiste, ar tist al poporului din URSS, laureat al premiului Lenin (1958); autor a 15 simfonii, 6 concerte, 3 balete etc.; în 1948 a fost acuzat de „formalism”, „decadentism burgez” şi de „reverenţe în faţa Occidentului”.
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA" ŞI „LENINGRAD" ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 353 Simonov Constantin (Chirill) Mihailoviči (28 noiembrie 1915, Petrograd ֊ 28 august 1979, Moscova), prozator, poet şi scenarist sovietic rus, jurnalist, Erou al muncii socailiste (1974), laureat al premiului Lenin (1976) şi a şase premii Stalin (1942,1943,1946,1947,1949,1950), secretar al Uniunii Scriitorilor din URSS (19461959 şi 1967-1979), redactor şef al revistei „Novii mir” (1946-1950 şi 1954-1958) şi al publicaţiei Uniunii Scriitorilor „Literaturnaia gazeta”, corespondent special al ga zetei „Pravda” pentru republicile din Asia Centrală (1958-1960), deputat în Sovietul Suprem al URSS (1946-1954,1955), membru supleant al CC al PCUS (1952-1956). Smoleakov Iaroslav Vasilievici (28 decembrie 1912 / 8 ianuarie 1913, Luţk, reg. Volán, Imperiul Rus - 27 noiembrie 1972, Moscova), poet, traducător şi critic literar sovietic rus, deşinut politic (1945, 1951-1955), laureat al premiului de stat al URSS (1967). Spaski Sergei Dmitrievici (9/21 decembrie 1898, Kiev — 24 august 1956, Iaroslavl), poet sovietic rus, prozator şi dramaturg, traducător şi critic literar, redactor. Stanislavski Konstantin Sergheevici (17 ianuarie 1863, Moscova - 7 august 1938, Moscova), regizor teatral rus, actor şi pedagog, reformator al teatrului rus, fondator al unui sistem al jocului de actor, primul artist al poporului din URSS, fon dator, împreună cu VI. I. Nemirovici-Dancenko, al teatrului artistic din Moscova. Stavski Vladimir Petroviči (1900-1943), scriitor, jurnalist, corespondent mi litar, secretar general al Uniunii
Scriitorilor sovietici (1937-1941). Surkov Aleksei Aleksandrovid (1/13 octombrie 1899, Serednevo, reg. Iaro slav - 14 iunie 1983, Moscova), poet şi critic literar sovietic rus, jurnalist, cores pondent militar, pedagog, activist public, de două ori laureat al premiului Stalin (1946,1951), Erou al muncii socialiste (1969). Suvorov Aleksandr Vasílievich (24 noiembrie 1729, Moscova -18 mai 1800, Sankt-Petersburg), generalisim rus, considerat geniu mulitar care nu a pierdut nici o bătălie. Salom-Aleihem sau Solom Aleihem ( 2 martie 1859, Periaslav-Hmelnitki - 1 mai 1916, New-York, SUA), scriitor de limbă idiş, autor de romane, nu vele, piese de teatru, de cărţi pentru copii, a prezentat cu compasiune şi cu mult talent viaţa oamenilor mici, universul evreiesc din oraşele şi târgurile din Eropa de Est; clasic al literaturii moderne evreieşti. Şcerbakov Aleksandr Sergheevici (27 septembrie / 10 ocrombrie 1901, Ruza, reg. Moscova - 10 mai 1945, Moscova), activist de partid şi de stat sovietic rus, general-colonel (1943), membru al CC al PC(b)U (1939-1945), membru supleant al Biroului Politic al CC al PC(b)U (1941-1945), deputat al Sovietului Suprem al URSS (1937—1945). Şebalin Vissarion Iakovlevici (29 mai /11 iunie 1902, Omsk - 28 sau 29 mai 1963, Moscova), compozitor sovietic rus, pedagog, professor, artist la poporului din URSS (1947), laureate a două premii Stalina de gradul I (194, 1947), rector al Conservatorului de stat din Moscova (1942—1948), demis din ftincţie şi acuzat de formalism prin Hotărârea CC al PC(b)U, din 1948.
354 Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU Shakespeare William (26 aprilie 154, Stratford-upon-Avon - 23 aprilie / З mai 1616, Stratford-upon-Avon), dramaturg, poet şi actor englez, scriitor clasic celebru al literaturii engleze şi universale. Şişkin Ivan Ivanoviči (25 ianuarie 1832, Viatka, Rusia - 20 martie 1898, Sankt-Petersburg), pictor rus, peisagist de mare renume, majoritatea operelor sale re prezenta cu fidelitate peisaje naturale, fără nici un fel de stilizare, autor al unor tablouri de dimensiuni impresionante. Şolohov Miail Aleksandrovid (24 mai 1905, Vieşenskaia, reg. Rostov - 21 februarie 1984, Rostov-pe-Don, Rusia), scriitor sovietic rus, autor de romane şi nuvele scrise conform cerinţelor realismului socialist, Erou al muncii socialiste, ac tivist public, laureat al premiului de stat al URSS (1941), al premiului Lenin (1960) şi al premiului Nobel (1965). Tînianov Iuri Nikolaevici (6 / 1894, Rejiţa, reg. Vitebsk - 20 decembrie 1943, Moscova), prozator, poet, dramaturg, scenarist, traducător, critic literar, reprezen tant al formalismului rus. Tcaci Efim (8 ianuarie 1926, Secureni, Orhei - 27 aprilie 2002, Chişinău), mu zicolog, critic musical, publicist şi activist public din RSSM şi Republica Moldova. Teatrul Ermolova, teatru dramatic rus, fondat în 1925 şi situat în centrul Moscovei. Tendriakov Vladimir Fiodorovici (5 decembrie 1923, s. Makarovskaia, reg. Vo logda - 3 august 1984, Moscova), scriitor sovietic rus, autor de nuvele cu conflicte sociale violente, pune probleme complicate care frământau societatea sovietică şi, mai ales, viaţa de la ţară;
începând cu anii ’60 cenzura sovietică a interzis, practic, editarea scrierilor lui, publicarea lor fiind reluată în anii restructurării lui M. Gorbaciov. Tihonov Nikolai Semionovici (22 noiembrie / 4 decembrie 1896, Sankt-Pe tersburg - 8 februarie 1979, Moscova), poet, prozator şi publicist sovietic rus, Erou al muncii socialiste (1966), laureat al premiului Lenin pentru pace (1957), al pre miului Lenin (1970) şi a trei premii Stalin (1942,1949,1952), preşedinte al Uniunii Scriitorilor din URSS (1944-1946), a condamnat cu vehemenţă „adepţii cosmo politismului” şi „acţiunile antisovietice ale lui A. I. Soljeniţîn şi A. D. Saharov” („Pravda”, 31 august 1973). Tolstoi Lev Nikolaevici (9 septembrie 1828, Iasnaia Poliana, Rusia - 20 no iembrie, 1910, Astapovo, Rusia), scriitor rus, romancier şi nuvelist, unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai realismului critic din literatura universală. Tomashevski Boris Viktorovici (17/29 noiembrie 1890, Sankt-Petersburg - 24 august 1957, Gurzuf), literat sovietic rus, fililog celebru, istoric literar şi ling vist, teoretician în versificaţie şi textologie, cercetător al operei lui Puşkin, tradu cător, scriitor, şef al secţiei de manuscrise al Casei Puşkin; în campania de luptă împotriva „şcolii formale ruse” a fost concediat din instituţiile de filologie. Treniov Konstantin Andreevici (21 mai / 2 iulie 1876, Romaşovo, reg. Har kov, Imperiul Rus - 19 mai 1945, Moscova), poet, prozator şi dramatug soviètic rus, laureat al premiului Stalin (1941).
CAZUL REVISTELOR „ZVEZDA" ŞI „LENINGRAD" ŞI ECOURILE LUI LA CHIŞINĂU 355 Trubeţkoi Boris Alekseevici (28 iunie 1909, Voronej, Rusia - 1998, Chisi nau), istoric literar şi pedagog rus din RSSM, secretar responsabil al Uniunii Scrii torilor din RSSM (1945-1946), muzeograf, profesor universitar. Turghenev Ivan Sergheevici (28 octombrie / 9 noiembrie 1818, Oriol, Rusia 22 august / 3 septembrie 1883, Bougival, Franţa), scriitor rus realist, poet, publicist, dramaturg şi traducător, clasic al literaturii ruse, membru-corespondent al Academiai Imperiale de Ştiinţe a Rusiei. Tvardovski Aleksandr Trifonovici (8/21 iunie 1910 - 18 decembrie 1971), scriitor sovietic rus, poet, jurnalist, corespondent militar, redactor-şef al revistei „Novîi mir” (1950—1954, 1958—1970). Ţaranov Stepan Vasilievici (25 ianuarie 1905, Gorlovka, reg. Ekaterinoslav 7 februarie 1989, Chişinău), activist politic şi de stat din RSSM, în perioada 19361948 a deţinut următoarele funcţii: instructor, şef al secţiei de propagandă şi agi taţie, secretar al CC al PC (b)M, preşedinte al comitetului pentru învăţământul superior şi mediu de specialitate, ministru adjunct al învăţământului din RSSM, profesor universitar. Ureche Eugéniu (20 martie 1917, Hârtopul Mare, jud. Reni - 27 ianuarie 2005, Chişinău), actor de teatru şi cinema, câtăreţ (bas), regizor, scenoograf; lau reat al premiului de stat al URSS (1950), artist al poporului din RSSM (1953), artist al poporului din URSS (1967). Vahtangov Evgeni Bagrationovici (20 ianuarie / 1 februarie 1883, Vladicaucaz, Imperiul Rus - 22 mai 1922, Moscova), actor celebru
rus de origine armeană, regizor de teatru, fondator şi director al studioului dramatic studenţesc (1913), devenit din 1926 teatrul Vahtangov, publicist şi critic de teatru, adept al lui Stanis lavski şi al unităţii dintre etic şi estetic în teatru. Varšavski Iakov Lvovici (24 boiembrie 1911-13 martie 2000), critic de cine ma, dramaturg, scenarist sovietic, a fost supus criticii dure în timpul campaniei de combatere a „cosmopolitismului antipatriotic”. Vasiliev Alexei (1907, Samarkand, Uzbekistan - 25 martie 1975, Chişinău), pictor, preşedintele Uniunii Pictorilor din RSSM, maestru emerit al artei din RSSM (1946). Vechtomova Elena Andreevna (13 ianuarie 1908, Kazan - 1 iunie 1989, Le ningrad), poetă, prozatoare şi jurnalistă sovietică rusă. Vetrov David (22 iunie 1913, Chişinău - 22 noiembrie 1952, Chişinău), poet, prozator şi publicist din RSSM. Vişnevski Vcevolod Vitalievici (6/21 decembrie,1900, Sankt-Petersburg - 28 februarie 1951, Moscova), scriitor sovietic rus, dramaturg, scenarist, corespondent militar, laureat al premiului Stalin (1949). Vladimov Gheorghi Nikolaevici (19 februarie 1931, Harkov- 19 octom brie 2003, Frankfurt), scriitor şi critic literar rus de orientare realistă, ameninţat să fie antrenat într-un proces judiciar din cauza poziţiei sale antisovietice, emigrează în RFG în 1983.
Vasile BAHNARU, Gheorghe E. COJOCARU 356 Vodopianov Mihail Vasilievici (5/18 noiembrie 1899, Bolşie Studionki, reg. Tambov ֊11 august 1980, Moscova), aviator sovietic renumit, participant la mai multe expediiţii arctice, general-maior de aviaţie, scriitor, Erou al Uniunii Sovie tice. Войнович Владимир Николаевич (26 septembrie 1932, Stalinabad (Du şanbe), RSS Tadjică), scriitor, poet şi dramaturg sovietic rus; de la finele anilor 1960 este un participant activ al micării pentru drepturile omului şi, ca urmare, intră în conflict cu regimul, fiind persecutat; este exclus din Uniunea Scriitorilor; în decembrie 1980 este expulzat din URSS, în 1981 i se retrage cetăţenia sovietică; în 1980-1992 locuieşte în RFG şi SUA; în 1990 i se restituie cetăţenia şi revine în URSS. Volkov Aleksandr Melentievici (14 iunie 1891, Ust-Kamenonorsk, Imperiul Rus - 3 iulie 1977, Moscova), scriitor, dramaturg şi traducător sovietic rus. Voznesenski Nikolai Alekseevici (18 noiembrie / 1 decembrie 1903, s. Tioploe, reg. Tula - 1 octombrie 1950, Leningrad), activist politic şi de stat sovietic, economist, membru al CC al PC(b)U (1939-1949), membru supleant al Biroului Politic al CC al PC (b)U (1947-1949), preşedinte al Comitetului de stat pentru planificare al Consiliului de Miniştri al URSS, deputat în Sovietul Suprem al URSS, academician, laureat al premiului Stalin (1947), executat ca figurant în dosarul Le ningrad. Zabolotski Nikolai Alekseevici (24 aprilie / 7 mai 1903, Kizicesk, Kazan - 14 octombrie 1958, Moscova), poet şi traducător sovietic rus. Zlatov (-Atanasiu) Simion (31 martie 1893,
Chişinău ֊ 23 octombrie 1969, Chişinău), compozitor, dirijor şi pedagog din RSSM. Zoşcenko Mihail Mihailoviči (28 iulie / 9 august] 1894, Sankt-Petersburg 22 iulie 1958, Sestroreţk), scriitor sovietic rus, dramaturg, scenarist şi traducător, clasic aí literaturii sovietice. „Zvezda”, revistă lunară literar-artistică şi social-politică a Secţiei Leningrad (Petrograd, Sankt-Petersburg) a Uniunii Scriitorilor Sovietici, editată din 1924 cu un tiraj de 60 000 de exemplare, în care şi-au publicat operele renumiţi scriitori ruşi: M. Gorki, A. Ahmatova, A. Tolstoi etc. BsyenS'Che Sí33Í£tMDFFCr.hök Мігпогикї |
| any_adam_object | 1 |
| any_adam_object_boolean | 1 |
| author | Bahnaru, Vasile 1949- Cojocaru, Gheorghe E. 1963- |
| author_GND | (DE-588)1055771042 (DE-588)102608086X |
| author_facet | Bahnaru, Vasile 1949- Cojocaru, Gheorghe E. 1963- |
| author_role | aut aut |
| author_sort | Bahnaru, Vasile 1949- |
| author_variant | v b vb g e c ge gec |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV046734212 |
| ctrlnum | (OCoLC)1249660628 (DE-599)BVBBV046734212 |
| edition | Ed. a 2-a |
| era | Geschichte 1946-1948 gnd |
| era_facet | Geschichte 1946-1948 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02843nam a2200613 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV046734212</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20210422 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">200525s2018 |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9789975318044</subfield><subfield code="9">978-9975-3180-4-4</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1249660628</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV046734212</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Bahnaru, Vasile</subfield><subfield code="d">1949-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)1055771042</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău</subfield><subfield code="c">Vasile Bahnaru, Gheorghe E. Cojocaru</subfield></datafield><datafield tag="250" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Ed. a 2-a</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Chişinău</subfield><subfield code="b">Cartdidact</subfield><subfield code="c">2018</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">356 Seiten</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="630" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Zvezda</subfield><subfield code="g">Zeitschrift, Sankt Petersburg</subfield><subfield code="f">1924-</subfield><subfield code="0">(DE-588)1078243441</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="630" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Leningrad</subfield><subfield code="g">Zeitschrift, Sankt Petersburg</subfield><subfield code="f">1940-1946</subfield><subfield code="0">(DE-588)1209160617</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte 1946-1948</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Schriftsteller</subfield><subfield code="0">(DE-588)4053309-8</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Journalist</subfield><subfield code="0">(DE-588)4028781-6</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Dokument</subfield><subfield code="0">(DE-588)4139988-2</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Politik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4046514-7</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Chişinău</subfield><subfield code="0">(DE-588)4073461-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Chişinău</subfield><subfield code="0">(DE-588)4073461-4</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Zvezda</subfield><subfield code="g">Zeitschrift, Sankt Petersburg</subfield><subfield code="f">1924-</subfield><subfield code="0">(DE-588)1078243441</subfield><subfield code="D">u</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Leningrad</subfield><subfield code="g">Zeitschrift, Sankt Petersburg</subfield><subfield code="f">1940-1946</subfield><subfield code="0">(DE-588)1209160617</subfield><subfield code="D">u</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Journalist</subfield><subfield code="0">(DE-588)4028781-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="4"><subfield code="a">Politik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4046514-7</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="5"><subfield code="a">Schriftsteller</subfield><subfield code="0">(DE-588)4053309-8</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="6"><subfield code="a">Dokument</subfield><subfield code="0">(DE-588)4139988-2</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Geschichte 1946-1948</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Cojocaru, Gheorghe E.</subfield><subfield code="d">1963-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)102608086X</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032144241&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032144241&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Register // Personenregister</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20210422</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032144241</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09044</subfield><subfield code="g">947.08</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">070.9</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09044</subfield><subfield code="g">947.08</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09044</subfield><subfield code="g">476</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">070.9</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09044</subfield><subfield code="g">476</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">907.2</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09044</subfield><subfield code="g">947.08</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">907.2</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09044</subfield><subfield code="g">476</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Chişinău (DE-588)4073461-4 gnd |
| geographic_facet | Chişinău |
| id | DE-604.BV046734212 |
| illustrated | Not Illustrated |
| index_date | 2024-07-03T14:37:20Z |
| indexdate | 2024-07-10T08:52:21Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9789975318044 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032144241 |
| oclc_num | 1249660628 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 356 Seiten |
| psigel | BSB_NED_20210422 |
| publishDate | 2018 |
| publishDateSearch | 2018 |
| publishDateSort | 2018 |
| publisher | Cartdidact |
| record_format | marc |
| spelling | Bahnaru, Vasile 1949- Verfasser (DE-588)1055771042 aut Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău Vasile Bahnaru, Gheorghe E. Cojocaru Ed. a 2-a Chişinău Cartdidact 2018 356 Seiten txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Zvezda Zeitschrift, Sankt Petersburg 1924- (DE-588)1078243441 gnd rswk-swf Leningrad Zeitschrift, Sankt Petersburg 1940-1946 (DE-588)1209160617 gnd rswk-swf Geschichte 1946-1948 gnd rswk-swf Schriftsteller (DE-588)4053309-8 gnd rswk-swf Journalist (DE-588)4028781-6 gnd rswk-swf Dokument (DE-588)4139988-2 gnd rswk-swf Politik (DE-588)4046514-7 gnd rswk-swf Chişinău (DE-588)4073461-4 gnd rswk-swf Chişinău (DE-588)4073461-4 g Zvezda Zeitschrift, Sankt Petersburg 1924- (DE-588)1078243441 u Leningrad Zeitschrift, Sankt Petersburg 1940-1946 (DE-588)1209160617 u Journalist (DE-588)4028781-6 s Politik (DE-588)4046514-7 s Schriftsteller (DE-588)4053309-8 s Dokument (DE-588)4139988-2 s Geschichte 1946-1948 z DE-604 Cojocaru, Gheorghe E. 1963- Verfasser (DE-588)102608086X aut Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032144241&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032144241&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Register // Personenregister |
| spellingShingle | Bahnaru, Vasile 1949- Cojocaru, Gheorghe E. 1963- Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău Zvezda Zeitschrift, Sankt Petersburg 1924- (DE-588)1078243441 gnd Leningrad Zeitschrift, Sankt Petersburg 1940-1946 (DE-588)1209160617 gnd Schriftsteller (DE-588)4053309-8 gnd Journalist (DE-588)4028781-6 gnd Dokument (DE-588)4139988-2 gnd Politik (DE-588)4046514-7 gnd |
| subject_GND | (DE-588)1078243441 (DE-588)1209160617 (DE-588)4053309-8 (DE-588)4028781-6 (DE-588)4139988-2 (DE-588)4046514-7 (DE-588)4073461-4 |
| title | Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău |
| title_auth | Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău |
| title_exact_search | Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău |
| title_exact_search_txtP | Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău |
| title_full | Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău Vasile Bahnaru, Gheorghe E. Cojocaru |
| title_fullStr | Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău Vasile Bahnaru, Gheorghe E. Cojocaru |
| title_full_unstemmed | Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău Vasile Bahnaru, Gheorghe E. Cojocaru |
| title_short | Cazul revistelor Zvezda şi Leningrad şi ecourile lui la Chişinău |
| title_sort | cazul revistelor zvezda si leningrad si ecourile lui la chisinau |
| topic | Zvezda Zeitschrift, Sankt Petersburg 1924- (DE-588)1078243441 gnd Leningrad Zeitschrift, Sankt Petersburg 1940-1946 (DE-588)1209160617 gnd Schriftsteller (DE-588)4053309-8 gnd Journalist (DE-588)4028781-6 gnd Dokument (DE-588)4139988-2 gnd Politik (DE-588)4046514-7 gnd |
| topic_facet | Zvezda Zeitschrift, Sankt Petersburg 1924- Leningrad Zeitschrift, Sankt Petersburg 1940-1946 Schriftsteller Journalist Dokument Politik Chişinău |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032144241&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032144241&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT bahnaruvasile cazulrevistelorzvezdasileningradsiecourileluilachisinau AT cojocarugheorghee cazulrevistelorzvezdasileningradsiecourileluilachisinau |