Relaţii româno-sovietice: 1918 - 1941
Gespeichert in:
| Hauptverfasser: | , |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Iaşi
Casa Ed. Demiurg
2008
|
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Abstract |
| Beschreibung: | Zsfassung in engl. Sprache |
| Beschreibung: | 378 S. |
| ISBN: | 9789731520988 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV035637598 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20110630 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 090721s2008 |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9789731520988 |9 978-973-152-098-8 | ||
| 035 | |a (OCoLC)614443485 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV035637598 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rakwb | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 |a DE-Re13 | ||
| 050 | 0 | |a DR229.S65 | |
| 084 | |a 7,41 |2 ssgn | ||
| 100 | 1 | |a Bold, Emilian |e Verfasser |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Relaţii româno-sovietice |b 1918 - 1941 |c Emilian Bold ; Răzvan Ovidiu Locovei |
| 264 | 1 | |a Iaşi |b Casa Ed. Demiurg |c 2008 | |
| 300 | |a 378 S. | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 500 | |a Zsfassung in engl. Sprache | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte 1918-1944 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 4 | |a Außenpolitik | |
| 651 | 4 | |a Rumänien | |
| 651 | 4 | |a Sowjetunion | |
| 651 | 4 | |a Romania |x Foreign relations |y 1914-1944 | |
| 651 | 4 | |a Romania |x Foreign relations |z Soviet Union | |
| 651 | 4 | |a Soviet Union |x Foreign relations |y 1917-1945 | |
| 651 | 4 | |a Soviet Union |x Foreign relations |z Romania | |
| 651 | 7 | |a Rumänien |0 (DE-588)4050939-4 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 651 | 7 | |a Sowjetunion |0 (DE-588)4077548-3 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 689 | 0 | 0 | |a Rumänien |0 (DE-588)4050939-4 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Sowjetunion |0 (DE-588)4077548-3 |D g |
| 689 | 0 | 2 | |a Geschichte 1918-1944 |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Locovei, Răzvan Ovidiu |e Verfasser |4 aut | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSBMuenchen |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017692439&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017692439&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Abstract |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-017692439 | ||
| 942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 0904 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 909 |e 22/bsb |f 0904 |g 947.08 |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1804139316799078400 |
|---|---|
| adam_text | CUPMNS
Cuvânt înainte
................................................................................................. 9
Capitolul
I:
„Sovietele : putere militară
=
putere politică
.................................................
J3
Capitolul
II:
Basarabia şi relaţiile româno-ruso/sovietice
(1917-1920)............................. 55
Capitolul III:
întâlniri diplomatice româno-sovietice şi tratative nefinalizate
(1919-1924) 75
Capitolul
IV:
Basarabia
-
nodul gordian al tratativelor româno-sovietice
..........................
Capitolul
V:
Negocieri româno-sovietice pentru un tratat de neagresiune
(1936)................
J27
Capitolul
VI:
Documente ale Legaţiei sovietice din Bucureşti
privind politica românească
(1934-1936)......................................................
Capitolul VII:
Istoria unui tratat româno-sovietk rămas în fază de proiect
(1936)............. 267
Capitolul VIII:
Demiterea luiNicolae Titulescu în variantă sovietică
...................................
Capitolul
IX:
Diplomaţia românească post Titulescu
........................................................... 213
Emilian
BOLD, Răzvan LOCOVEI
Capitolul
X:
Unele momente de nervozitate la Moscova
..................................................... 233
Capitolul
XI:
Pierderea Basarabiei
(1940)............................................................................ 259
Capitolul XII:
Internaţionala a îlî-a Comunistă şi rolul Partidului Comunist din România
în destrămarea teritorială a României
...................................................................
297
Concluzii
.......................................................................................................... 326
Abstract
(translated by
Irina
IONIŢĂ)
........................................................ 330
Bibliografie
...................................................................................................... 335
Anexe
............................................................................................................... 347
Indice general (Alexandrina Ioniţă)
.............................................................. 359
Emilian
BOLD, Răzvan LOCOVEI
Abstract
The First World
War
(1914-1918),
like any great war, was followed by numerous
human and material misfortunes, remarked when the hostilities ended and when the great
victorious powers were looking to establish the basis of the peace in the capital of France.
Not only the victorious, but also the defeated, were bearing with difficulty the lacks of any
kind, hunger, the demobilization of the armies, the excessive mortality, the economic
crisis, unemployment, and the destruction of cities and villages. A powerful social
effervescence trend was passing over the European continent, the hardest hit by the ill-
fated consequences of the global conflagration. Such a climate was being accompanied by
the launching of some demagogical political proposes of reconstruction of social support,
proposals which did not have, however, audience, the public opinion manifesting serious
reserves regarding their achievement. The discontents were materialised through strikes of
vast proportions, rallies or critics addressed to those who were leading then the political
and economic destinies of different countries. Some social groups, impoverished by the
war, have radicalized their political opinions, stimulated to a great degree also by the
events in Russia. There, in February
1917,
the revolution broke out, which destroyed the
monarchy and, in October of the same year,
a coup d état
was instituting the Bolshevik
communist regime, authoritative, despotic and inhuman, lead by V. I. Lenin (Ulianov).
The Lenin government was confronted from the start with indescribable internal
difficulties
-
economic crisis and communism of war, generalized hunger, the war with
Poland
(1920),
the anarchy from the army
-,
which produced powerful dissatisfactions,
some mutinies, especially in the peasant rank, being suppressed in blood, like the mutiny
of the sailors from
Kronstadt,
who supported the Bolshevik movement. The solution was
found in the establishment of terror, massive shouting, deportation to Siberia and the
abolition of all democratic liberties. The introduced
NEP
has only partially improved and
limited the effects of the economic and social crisis, the coming of I. V. Stalin at the state s
control meaning the ruthless regime known in the modern and contemporary history.
In the foreign politics, the Soviet Russia, and afterwards the Union of the Socialist
Soviet Republics
-
U.S.S.R.
-
faithfully continued the tsarist principals: territorial
expansion, dominance in the Danube area, Balkans and the straits of the Black See and the
Mediterranean Sea. Through the breaking out of the global revolution of the proletariat
-
the communist leaders from Moscow were thinking
-
Russia could have dominated the
world, the role of the 3rd International along with the Red Army, reorganized and
massively stimulated material by the regime, being determinant.
With such objectives, Russia
-
George Kennan, former U.S.A. ambassador at
Moscow was recording after the Second World War
-
can have at borders only enemies or
vassals . In the Moscow view, the potential enemy was formed by countries from the
Western border of Russia: Finland, the Baltic Countries, Poland and Romania. In
1918,
Romania (the old Kingdom) had managed to unite all its provinces located until then under
foreign sway. The first step of the unification was done in March/April
1918
with
Bessarabia, when the Country s Council, democratically chosen, had decided the
unification with Romania.
The U.S.S.R. attitude towards the mentioned countries was arrogant and
330
Relaţii
romàno-sovietice
(1918 -1941)
aggressive,
an attitude of great power during the entire interwar interval. It desired them
permanently conquered or vassal. It managed after the Second World War. Referring to the
3rd International and it role in the Moscow s objectives, as well as to the Messianic idea of
the Russian people about a Moscow which would be the third Rome , the philosopher
Nikolai Berdiaev was showing that such a desire was not accomplished. The Messianic
ideas
-
he was writing
-
have dressed, however, different forms: when the apocalyptic one,
when the revolutionary one . Instead of the third Rome , Russia met the 3rd International,
which assumed an account of the 3rd Rome. It is extremely difficult
-
continued the
Russian philosopher, found in emigration
-
to make the Westerns to understand that the 3rd
International does not represent, actually, and International, but a Russian national idea,
being about the discussion about the transformation, a metamorphosis of the Russian
Messianic 98. In other words
-
a chapter (chapter
XII)
of this book is eloquent
-
the
Russian messianic meant, however, territorial expansion, using other means: sabotages,
supporting rebellions and insurrections, political demagogy, territorial break up of some
countries , among which also Romania, the International supporting the communist
parties, affiliated to it, as well as the Communist Party in Romania. It was an insignificant
party, a poor relative of the
Komintern ,
without any social basis, with a small number of
members, those enrolled being members of the national minorities discontented with the
regime from Bucharest. According to the directives of the 3rd International, P.C.d.R. had
objectives difficult to achieve, devoid of national or social interest: plebiscite in
Bessarabia100, annexation of Bessarabia to the Soviet Russia, the right of the new provinces
to break of with Romania, criticism of the Nazi and fascism and praises to the Soviet
government s initiative from 23rd of August
1939,
for the division of the influence zones,
and moreover, at the beginning of the anti-Soviet war, to criticize the Hitler regime and the
Antonescu regime.
Regarding the Romanian-Soviet relations from the interwar interval, it must be
mentioned from the start, that these were almost always tensioned. Two fundamental
problems stood in the way of the resumption of the diplomatic relations, broken once with
the war declaration to Lenin against Romania, in January
1918:
the union of Bessarabia
with Romania, in March
1918
and the refusal of the Soviet Russia to return the Romanian
thesaurus, sent in custody in
1916
and
1917
to Moscow, under the circumstances of the
German army attack.
The period which we dwell upon
(1918-1941)
can be conventionally divided,
naturally, in a couple of stages, when the Romanian-Soviet reports did not exist or existed
without the mentioned problems to have found a solution. From
1918
until
1934,
between
Romania and the Soviet Russia we can not speak of diplomatic relations per
se, but
only
about conversations in different European cities, carried on by accredited delegations of
the respective governments.
The discussions have emphasized the speculative improvisation feature, marked by
untruth, for some of
Ље
Soviet point of views, the stubborn denial to recognize the
unification of Bessarabia with Romania, to accredit without proofs that Bessarabia for
centuries has been Russian land , that the providence s population was majority
98
Nikolai Berdiaev,
Originile şi sensul comunismului rus, Cluj-Napoca, Editura Dacia,
1994,
p.
175.
99
Oleg
Sarin, Lew
Dvoreţchi, Agresiunile Uniunii Soviectice împotriva lumii.
1919-1989,
Bucharest,
Editura Antet,
1997,
p.
2.
100
At the Romanian-Soviet Conference from
Viena
(1924),
P.
C. d. R.,
along with the Soviet
delegation, asked for a plebiscite in Bessarabia.
331
Emilian
BOLD, Răzvan LOCOVEI
Russian-Ukrainian, that Romania has committed an aggression , occupying with armed
force Bessarabia and Bucovina, that the imperialist Romania (sic
!)
has applied an
exploitation difficult to abide to, that the resumption of the diplomatic relations depended
by an plebiscite
(Wien, 1924),
which would have shown the true pro-Soviet opinion of the
population etc. etc. The Romanian delegations have presented themselves well
documented, their points of views centering on authentic documents, the historical past,
tradition, culture and common religion. The Romanian proofs were refutable by the Soviet
delegations, the discussions held proved permanently without any sense and possibility of
reaching a compromise.
A certain relaxation was observed in the interval
1933-1936-1937
when, through
the Minister of Foreign Affairs, Nicolae Titulescu, Romania signed the convention
regarding the notion of aggressor and aggression (London,
1933).
A year later the
diplomatic relations could be recommenced, and the entrance of U.S.S.R. in the Nations
Society was rejoiced by the disinterested support of Romania, among other countries. It
was gone further, for the negotiation of a mutual assistance treaty, which remained only in
the phase of project, refused by the
soviets
and ended up with the replacement of Nicolae
Titulescu with Victor Antonescu.
The documentation used and found in different archives, including the soviet ones,
unpublished or published, certify that as long as Nicolae Titulescu held the function of
chief of the Romanian diplomacy and militated for the getting together of the diplomatic
relations with the U.S.S.R., it was appreciated as
sui generis
by Moscow or by relevant
members of the Soviet delegation from Bucharest. The opinion of Nicolae Titulescu in
considering the Soviet Union the force which could have defended Romania s
independence and integrity was illusory, based on a negotiable non-aggression treaty.
Numerous internal political forces draw the attention that the discussions of Nicolae
Titulescu with the People s Commisar of Foreign Affairs, Maxim Litvinov, regarding the
possibility of the Red Army support, in the case in which Romania constituted the
objective of an attack from a third power, would have ended up in the occupation of the
country and the introduction by force of the Bolshevik regime. Despite all these, the chief
Romanian diplomacy persevered although he was conscious of the fact that Moscow did
not approved of the signature of a non-aggression treaty with Romania. The result was his
demission from the Gh. Tatarescu government. At his demission it contributed also
France s position, through the non-acceptance of the signature on the mutual assistance
with the Small Understanding, a project initiated by
N.
Titulescu. The Polish, in their turn,
were criticizing him for encouraging the
soviets,
while the Germans and Italians, like some
other right-wing politicians in Romania, and were watching him with suspicion. In the end,
king Carol the Second, for the fact that he was being eclipsed by the Titulescu
s
powerful
personality in the external politics, wanted to make him vacant, and he achieved it.
Somehow, the uncivilized way through which Titulescu was removed from the
government, which was related in detail by the documents of the Soviet Legation from
Bucharest, emphasizes with regard some undemocratic aspects of the Romanian politics.
The bringing of Victor Antonescu on the position as Minister of Foreign Affairs
did not change the main traditional lines of the external relations regarding the Western
powers
-
France, Britain
-
and this not only for the years
1936-1937,
but until
1939,
when
the international situation grew evidently worse. Romania folded its external politic
according to the aggression of the totalitarian states
-
Germany, Italy, U.S.S.R.
-
as well as
Hungary and Bulgaria; it always sought for diplomatic means through which to defend its
territorial integrity, sovereignty and independence. However, this effort was labeled by the
332
Relaţii
romàno-sovietice
(1918 -1941)
Moscow diplomacy as the hitlerization of Romania , epithet which does not at all
correspond to reality. The fact was grasped by the plenipotentiary Soviet Minister himself
in Bucharest,
Mihail
Ostrovskí,
who criticized some negative aspects of the U.S.R.R.
position towards Romania and of those which leading the Soviet external politics. It was an
unseen audacity because the Soviet external politics was fixed by I. V. Stalin himself. The
verdict could not have been otherwise
-
Ostrovskí
and many other diplomats, consider
advocates and agents of capitalism were taken from the positions, judged , sent in
working camps (gulags) or simply shot.
The reciprocal Romanian-Soviet suspicion situation was strengthened at the same
time with visible signs of the bursting of the second global conflagration. What amazed the
political, diplomatic and the press world was the signing of the Ribbentrop-Molotov Pact
on the 23rd of August
1939.
Until then the Nazi propaganda vehemently criticized Stalin s
politics, while die Soviet one criticized Hitler s politics. Nevertheless, subsidiary,
Germany and U.S.R.R. were maintaining good economic and political relations, hidden to
the diplomatic world101. The German-Soviet pact had painful consequences for Romania:
the loss of Bessarabia, of the north of Bucovina and the
Herta
region. Paradoxically, the
territorial theft suffered by Romania did not concluded, as it would have been normal, with
the breaking off of the diplomatic relations. Critics brought to Romania did not end, the
provocations at the border increased and, in order to maintain the traditional tensioned
situation, Moscow, after the departure of
M. Ostrovskí
(25*
of January
1939)
and until the
naming of the new occupant in the person of
Alexandr
Lavrentiev (22nd of June
1940),
let a
year and a half pass, not finding in the entire Soviet External Ministry a person who
could speak French, the diplomatic language of the time. In this interval, the Soviet
Legation was lead by Pavel Kukoliev, charged with the affairs, a recognized anti-Romanian.
He, like
M. Ostrovskí,
continued to inform Moscow regarding the internal situation, the
activities of the governments of Gh. Tatarescu,
Octavian
Goga,
patriarch
Mirón Cristea,
Armand Calinescu, Gen.
Ion Antonescu, on the political parties with their social basis, of
their contradictions among them. Not even the mingling of Carol the Second in the
political life and his tendencies of setting up an authority regime were neglected. An
increased attention was awarded to the right-wing organizations, like the anti-communist
elements and those related to the political regimes from Germany and Italy.
The chiefs of the Soviet diplomatic missions from the Romania s capital discussed
intensively with numerous political persons, ministers or party leaders. This way, Moscow
was always posted with the internal political pulse, with the intensions or interests behind
the scenes, with some moments of political or social crisis. In their reports to the Centre ,
we find opinions obviously exaggerated regarding the capitalist exploitation of the
workers and peasants , of the accentuation of the class fight , of the continuous
impoverishment of the population, of the fascism of the country and the anti-Soviet
politics of Romania. The documents issued by the Soviet Legation in Bucharest reveal also
an aspect not at all negligible
-
the detailed knowing, amazingly detailed, of some secret
discussions from the government or the Royal Palace, on their activity, with hours and
minutes, of some ministers, of the economic situation or of aspects of external politics. The
Legation had informers in the most important institutions of the state. Otherwise, the
Legation s members could not have transmitted such detailed information, could not have
101
In Stalin s personal archive it was found a detailed documentation of the German-Soviet
economic-military cooperation in the interwar period (see „Novaia
і
noveişaia
istoriia , no.
3,
1998,
р.З).
333
Emilian
BOLD, Răzvan LOCOVEI
known what
content
had some diplomatic documents or discussions in the government, to
which they, considering the circumstances, could not have participated to. The diplomatic
spying, associated with that of the 3rd International, offered me way through which
U.S.R.R. was trying, not sparing the material stimulants, to be posted with situations less
luxurious from the accreditation country and, according to some of the weaknesses
signaled, to act accordingly.
The U.S.R.R. attitude towards Romania, unfriendly and arrogant, the territorial
theft from the
1940s
summer, provoked by the Soviets, the permanent maintenance of the
unlikely suspicion situation, the stubborn negation of some of the Romanian attempts to
normalize the bilateral relations and many other things pushed Romania in the arms of
Germany, with which it started the anti-Soviet war on the 22nd of June
1941.
From this
moment, paraphrasing the German
Klausewitz,
the relations continued through other
means. The war was a disaster for Romania, it being occupied by the Red Army in August
1944;
the country was treated with maximum severity, although it contributed to the defeat
of the German army, and was submitted to some very difficult material obligations, as
indemnifications of the damages produced during the war on the Soviet territory. Due to
the Red Army and with the both sided acceptance of the great victorious powers, the
political regime in Romania was radically changed, it being defined after the communist-
Bolshevik model, with all its negative and inhuman aspects.
Translated by
Irina
Ioniţă
334
CONCLUZII
Primul război mondial
(1914-1918),
ca orice mare război, a fost urmat de multiple
nenorociri umane şi materiale, vizibile când ostilităţile au încetat şi când marile puteri
învingătoare căutau în capitala Franţei să pună bazele păcii. Atât învingătorii, cât şi
învinşii, îndurau cu greu lipsurile de tot felul, foametea, demobilizarea armatelor,
mortalitatea excesivă, criza economică, şomajul, distragerea oraşelor şi a satelor. Un
puternic curent de efervescenţă socială străbătea continentul european, cel mai greu lovit
de consecinţele nefaste ale conflagraţiei mondiale. Un astfel de climat era însoţit de
lansarea unor propuneri politice demagogice, de refacere şi de sprijin social, propuneri care
nu aveau, însă, audienţă, opinia publică manifestându-şi serioase rezerve în ce priveşte
realizarea lor. Nemulţumirile s-au concretizat prin greve de amploare, mitinguri sau critici
la adresa celor care conduceau atunci destinele politice şi economice ale diverselor ţări.
Unele grupuri sociale, sărăcite de război, şi-au radicalizat opiniile politice, stimulate în
mare măsură şi de evenimentele din Rusia. Acolo, în februarie
1917,
a izbucnit revoluţia,
care a desfiinţat monarhia şi, în octombrie, acelaşi an, o lovitură de stat instituia regimul
comunist bolşevic, autoritar, despotic şi inuman, condus de
V. I. Lenin (Ulianov).
Guvernul
Lenin s-a
confruntat de la început cu dificultăţi
inteme
indescriptibile
-
criza economică şi comunismul de război, foametea generalizată, războiul cu Polonia
(1920),
anarhia din armată
-,
care au produs puternice nemulţumiri, unele răzvrătiri, mai
ales din rândul ţărănimii, fiind înăbuşite în sânge, ca şi revolta marinarilor din
Kronstadt,
care sprijiniseră mişcarea bolşevică. Soluţia a fost găsită în instaurarea terorii, împuşcarea
în masă, deportarea în Siberia şi desfiinţarea oricăror libertăţi democratice. NEP-ul
introdus a ameliorat doar parţial şi limitat efectele crizei economice şi sociale, venirea în
fruntea statului a lui
I. V.
Stalin
însemnând cel mai crud regim cunoscut de istoria modernă
şi contemporană.
în politica externă, Rusia Sovietică, apoi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
- U.R.S.S. -
a continuat fidel principiile ţariste: extinderea teritorială, dominaţia în zona
Dunării, în Balcani şi strâmtorile Mării Negre şi în Marea
Mediterana.
Prin izbucnirea
revoluţiei mondiale a proletariatului
-
gândeau şi visau liderii comunismului de la
Moscova
-
Rusia putea domina lumea, rolul Internaţionalei a
Ill
-а
fiind hotărâtor alături de
Armata Roşie, reorganizate şi stimulate material masiv de regim.
Cu asemenea obiective, „Rusia
-
consemna
George
Kennan, fost ambasador al
U.S.A.
la Moscova, după cel de al doilea război mondial
-
nu poate avea la hotare decât
inamici sau vasali . în concepţia moscovită, „inamicul potenţial îl formau ţările de la
graniţa vestică a Rusiei: Finlanda, Ţările baltice, Polonia şi România. în
1918,
România
(Vechiul Regat) reuşise să-şi unească toate provmciile aflate până atunci sub stăpânire
străină. Primul pas al întregirii a fost înfăptuit în martie/aprilie
1918
de Basarabia, când
Sfatul Ţării, ales democratic, a hotărât unirea cu România.
Atitudinea U.R.S.S. faţă de ţările menţionate a fost arogantă şi agresivă, atitudine
de mare putere în întreg intervalul interbelic.
Le
-а
voit permanent cucerite sau vasale. A
reuşit după al doilea război mondial. Referindu-se la Internaţionala
а Ш-а
şi rolul ei în
obiectivele Moscovei
cà
şi la ideea mesianică a poporului ras despre o Moscovă care să fie
„а Ш-а
Romă , filosoful
Nikolai
Berdiaev arăta că o asemenea dorinţă nu
s
-а
îndeplinit.
326
Relaţii
romàno-sovietice
(1918 - 1941)
„Ideile mesianice
-^scria
el
-
au îmbrăcat însă diverse forme: când cea apocaliptică, când
cea revoluţionară . în loc de „a
Ill
-а
Romă , Rusia a cunoscut
а Ш-а
Internaţională, care a
luat o seamă de trăsături de la
а ІП-а
Romă. Este extrem de greu
-
continua filosoful ras,
aflat în emigraţie
-
să faci pe occidentali să priceapă că Internaţionala
а Ш-а
nu reprezintă,
de fapt, o Internaţională, ci o idee naţională rusească, nefiind vorba decât de o
transformare, o metamorfoză, a mesianismului rusesc 94. Cu alte cuvinte
-
un capitol (cap.
XII) al acestei cărţi este elocvent
-
mesianismul rusesc însemna, de fapt, extinderea
teritorială, folosind orice mijloace: sabotajele, sprijinirea răscoalelor şi a insurecţiilor,
demagogia politică, destrămarea teritorială a unor ţări95, între care şi România,
Internaţionala sprijinindu-se pe partidele comuniste, afiliate ei, ca şi Partidul Comunist din
România. A fost un partid neînsemnat, o „rudă săracă a Komintemului , fără o bază
socială, cu un număr mic de membri, cei înscrişi fiind membri ai minorităţilor naţionale
nemulţumite de regimul de la Bucureşti. Conform directivelor Internaţionalei
а Ш-а,
P.C.d.R. avea obiective greu de realizat, lipsite de interes naţional sau social: plebiscit în
Basarabia96, alipirea Basarabiei la Rusia Sovietică, dreptul noilor provincii de a se rupe de
România, criticarea nazismului şi fascismului şi laude la iniţiativa guvernului soviectic din
23
august
1939,
pentru împărţirea zonelor de influenţă, ca apoi, la începutul războiului
antisovietic, să critice regimul bitlerist şi pe cel antonescian.
Relativ la relaţiile
romàno-sovietice din
intervalul interbelic, trebuie să menţionăm
din capul locului, că ele au fost aproape permanent tensionate. Două probleme
fundamentale au stat în calea reluării relaţiilor diplomatice, rupte odată cu declararea de
către
Lenin a
războiului contra României, în ianuarie
1918:
unirea Basarabiei cu România,
în martie
1918,
şi refuzul Rusiei Sovietice de a returna tezaurul românesc, trimis spre
păstrare în
1916
şi
1917,
la Moscova, în condiţiile ofensivei armatei germane.
Perioada asupra căreia insistăm
(1918-1941)
poate fi împărţită convenţional,
fireşte, în câteva etape, când raporturi
romàno-sovietice
nu au existat sau au existat, fără ca
problemele menţionate să-şi găsească o soluţionare. Din
1918
şi până în
1934,
între
România şi Rusia Sovietică nu putem vorbi de relaţii diplomatice propriu-zise, ci doar de
convorbiri în diferite oraşe europene, purtate de delegaţii acreditate de guvernele respective.
Discuţiile au evidenţiat caracterul de improvizaţie speculativ, marcat de neadevăr, al unora
din punctele de vedere sovietice, refuzul încăpăţânat de a recunoaşte unirea Basarabiei cu
România, de a acredita fără argumente că Basarabia „de veacuri a fost „pământ rusesc ,
că populaţia provinciei era majoritar raso-ucraineană, că România a comis „o agresiune ,
ocupând cu forţa
annata
Basarabia şi Bucovina, că „România imperialistă (sic
!)
a aplicat
o exploatare greu de suportat, că reluarea relaţiilor diplomatice depindea de un plebiscit
(Viena,
1924),
care ar arăta adevărata opinie prosovietică a populaţiei
etc. etc.
Delegaţiile
româneşti s-au prezentat bine documentate, punctele lor de vedere axându-se pe documente
autentice, pe trecutul istoric, pe tradiţie, cultură, religia comună. Argumentele româneşti au
fost respinse de delegaţiile sovietice, discuţiile purtate dovedindu-se permanent fără sens şi
fSră posibilitatea de a se ajunge la un compromis.
O oarecare destindere este observată în intervalul
1933-1936-1937
când, prin
ministrul de Externe român Nicolae Titulescu, România a semnat convenţia privind
94
Nikolai
Berdiaev, Originile şi sensul comunismului rus, Cluj-Napoca, Editura Dacia,
1994,
p.
175.
95
Oleg
Sarin, Lew
Dvoreţchi, Agresiunile Uniunii Soviectice împotriva lumii.
1919-1989,
Bucureşti, Editura Antet,
1997,
p.
2.
96
La Conferinţa romfino-sovietică de la
Viena
(1924),
P. C. d. R.
a
cerut alături de delegaţia
sovietică, plebiscit în Basarabia.
327
Emilian
BOLD, Răzvan LOCOVEI
noţiunea de agresor şi agresiune (Londra,
1933).
Un an mai târziu s-au putut relua relaţiile
diplomatice, iar intrarea U.R.S.S. în Societatea Naţiunilor
s-a
bucurat, alături
de alte
ţări şi
de sprijinul dezinteresat al României.
S
-а
mers mai departe, pentru negocierea unui tratat
de asistenţă mutuală, rămas doar în faza de proiect, refuzat de sovietici şi soldat cu
înlocuirea lui Nicolae Titulescu cu Victor Antonescu.
Documentaţia folosită şi aflată în diverse arhive, inclusiv în cele sovietice, inedite
sau publicate, atestă că atâta vreme cât Nicolae Titulescu a ocupat funcţia de şef al
diplomaţiei româneşti şi a militat pentru strângerea relaţiilor diplomatice cu U.R.S.S. a fost
apreciat sui
generis
de Moscova sau de membrii marcanţi ai Legaţiei sovietice de la
Bucureşti. Opinia lui Nicolae Titulescu de a considera Uniunea Sovietică forţa care putea
apăra independenţa şi integritatea României era iluzorie în baza unui tratat negociabil de
neagresiune. Numeroase forţe politice interne au atras atenţia că discuţiile lui Nicolae
Titulescu cu ministrul de Externe sovietic Maxim Litvinov, relative la posibilitatea
sprijinului Armatei Roşii, în eventualitatea că România constituia obiectivul unui atac din
partea unei terţe puteri, s-ar fi soldat cu ocuparea ţării şi cu introducerea forţată a regimului
bolşevic. Cu toate acestea, şeful diplomaţiei româneşti a perseverat deşi era conştient că
Moscova nu agrea semnarea unui tratat de neagresiune cu România. Rezultatul a fost
demiterea lui din guvernul Gh. Tătărăscu. La demiterea lui a contribuit şi poziţia Franţei,
prin neacceptarea semnării tratatului de asistenţă mutuală cu Mica înţelegere, proiect iniţiat
de
N.
Titulescu. Polonezii, la rândul lor, îl criticau că îi încuraja pe sovietici, iar nemţii şi
italienii, ca şi unii politicieni de extremă dreaptă din România, îl priveau cu suspiciune. în
fine, regele
Carol
al Il-lea, pentru faptul că era eclipsat de puternica personalitate a lui
Titulescu în politica externă, îl voia, şi a reuşit, să-1 disponibilizeze. Oarecum, modul
necivilizat prin care Titulescu a fost înlăturat din guvern, relatat în amănunţime de
documentele Legaţiei sovietice din Bucureşti, scoate în evidenţă unele laturi nedemocratice
ale politicii dâmboviţene.
Aducerea lui Victor Antonescu în postul de ministru de Externe nu a schimbat
liniile principale, tradiţionale, ale relaţiilor externe, faţă de puterile occidentale
-
Franţa,
Anglia
-
şi asta nu numai pentru anii
1936-1937,
ci până în
1939,
când situaţia
internaţională
s
-а
agravat evident. România şi-a pliat politica externă în funcţie de
agresivitatea regimurilor statelor totalitare
-
Germania, Italia,
U.R.S.S. -
ca şi a Ungariei şi
Bulgariei, a căutat permanent mijloace diplomatice, prin intermediul cărora să-şi apere
integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa. Aceste efort a fost etichetat, însă, de
diplomaţia moscovită drept „hitlerizarea României , epitet ce nu corespundea absolut
deloc realităţii. Faptul a fost sesizat de însuşi ministrul plenipotenţiar sovietic la Bucureşti,
Mihail
Ostrovsld, care a criticat unele laturi negative ale poziţiei
U.R.S.S.
faţă de România
şi a celor care dirijau politica externă sovietică. Era o îndrăzneală ieşită din comun
deoarece politica externă sovietică era fixată de însuşi
I. V. Stalin.
Deznodământul nu
putea fi altul
-
Ostrovskí
şi mulţi alţi diplomaţi, consideraţi „adepţi şi agenţi ai
capitalismului au fost scoşi din funcţii, Judecaţi , trimişi în lagăre de muncă
(gulag
-ші)
sau
pur şi simplu împuşcaţi.
Starea de suspiciune reciprocă româno-sovietică
s
-а
accentuat odată cu semnele
vizibile ale declanşării celei de a doua conflagraţii mondiale. Ceea ce a uimit lumea
politică, diplomatică şi de presă a fost semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov din
23
august
1939.
Până atunci propaganda nazistă criticase vehement politica lui
Stalin,
iar cea
sovietică pe cea a lui
Hitler.
în subsidiar, însă, Germania şi
U.R.S.S.
întreţineau relaţii
328
Relaţii
romano-sovietice
(1918 -1941)
economice şi politice bune, ascunse lumii diplomatice97. Pactul germano-sovietic a avut
consecinţe dureroase pentru România: pierderea Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a
ţinutului Herţa. Paradoxal, raptul teritorial suferit de România nu
s
-а
soldat, cum ar fi fost
normal, cu ruperea relaţiilor diplomatice. Criticile aduse României nu au încetat, provocările la
graniţă s-au înteţit şi, pentru a menţine starea de tensiune „tradiţională , Moscova, după
plecarea lui
M. Ostrovskí
(25
ianuarie
1939)
şi până la numirea unui nou titular în
persoana lui
Alexandr
Lavrentiev
(22
iunie
1940)
a trecut un an şi jumătate, „negăsindu-
se în întregul Minister de Externe sovietic o persoană care să vorbească limba franceză,
limba diplomatică a timpului. în acest interval, Legaţia sovietică a fost condusă
de Pavel
Kukoliev, însărcinat cu afaceri, un antiroman recunoscut. Acesta, ca şi
M. Ostrovskí,
a
continuat să informeze Moscova asupra situaţiei
inteme,
asupra activităţii guvernelor Gh.
Tătărăscu,
Octavian
Goga,
patriarhul
Mirón
Cristea,
Armand
Călinescu, gen. Ion Antonescu, a
partidelor politice cu baza lor socială, a contradicţiilor dintre ele. Nici imixtiunile lui
Carol
al
П
-lea
în viaţa politică şi în tendinţele acestuia de a instaura un regim de autoritate nu au
fost neglijate. O atenţie mărită a fost acordată organizaţiilor de extremă dreaptă, ca
elemente anticomuniste şi legate de regimurile politice din Germania şi Italia.
Şefii misiunilor diplomatice sovietice din capitala României au discutat intens cu
numeroşi oameni politici, miniştri sau conducători de partide. în felul acesta, Moscova era
permanent la curent cu pulsul politic intern, cu intenţii sau interese de culise, cu unele
momente de criză politică sau socială. în rapoartele lor către „Centra , găsim păreri vădit
exagerate despre „exploatarea capitalistă a muncitorilor şi ţăranilor , despre accentuarea
„luptei de clasă , despre continua sărăcire a populaţiei, despre „fascizarea ţării şi despre
politica
antisoviética
a României. Documentele emise de Legaţia sovietică din Bucureşti
mai relevă un aspect deloc neglijabil
-
cunoaşterea amănunţită, uimitor de amănunţită, a
unor convorbiri secrete din guvern sau Palatul Regal, despre activitatea, cu ore şi minute, a
unor miniştri, despre situaţia economică sau despre aspecte de politică externă. Legaţia
avea informatori în cele mai importante instituţii ale statului. Altfel, membrii Legaţiei nu ar
fi putut transmite informaţii atât de detaliate, nu ar fi putut şti ce conţinut aveau unele acte
diplomatice sau discuţii în guvern, la care ei, prin foiţa lucrurilor, nu puteau lua parte.
Spionajul diplomatic, asociat cu cel al Internaţionalei
а Ш-а,
oferă măsura în care
U.R.S.S.
căuta, neprecupeţind stimulentele materiale, să fie la curent cu situaţii mai puţin faste din
ţara de acreditare şi, în funcţie de unele slăbiciuni semnalate, să acţioneze ca atare.
Atitudinea U.R-S.s faţă de România, neprietenoasă şi arogantă, raptul teritorial
din vara lui
1940,
provocat de sovietici, menţinerea permanentă a unei stări de suspiciune
neverosimilă, negarea obstinată a unor încercări româneşti de normalizare a relaţiilor
bilaterale şi multe altele a împins România în braţele Germaniei, cu care a început războiul
antisovietic, la
22
iunie
1941.
Din acest moment, parafrazând pe germanul
Klausewitz,
relaţiile au continuat cu alte mijloace. Războiul a fost un dezastru pentru România, ea fiind
ocupată
de Annata
Roşie, în august
1944;
ţara a fost tratată cu maximă asprime, deşi
contribuise la îngrângerea armatei gennane, şi a fost supusă unor obligaţii materiale foarte
grele, drept despăgubiri pentru pagubele produse pe parcursul războiului pe teritoriul
sovietic. Datorită Armatei Roşii şi cu acceptul tacit al marilor puteri învingătoare, regimul
politic din România a fost schimbat radical, el definindu-se după modelul comunisto-
bolşevic, cu toate laturile lui negative şi
inumarne.
97
în arhiva personală a lui
Stalin
s-a
găsit o documentare detaliată a cooperării economico-militare
germano-sovietice
în perioada interbelică (vezi „Novaia
і
noveişaia istoriia , nr.
3,1998,
p.
3).
329
|
| any_adam_object | 1 |
| author | Bold, Emilian Locovei, Răzvan Ovidiu |
| author_facet | Bold, Emilian Locovei, Răzvan Ovidiu |
| author_role | aut aut |
| author_sort | Bold, Emilian |
| author_variant | e b eb r o l ro rol |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV035637598 |
| callnumber-first | D - World History |
| callnumber-label | DR229 |
| callnumber-raw | DR229.S65 |
| callnumber-search | DR229.S65 |
| callnumber-sort | DR 3229 S65 |
| callnumber-subject | DR - Balkan Peninsula |
| ctrlnum | (OCoLC)614443485 (DE-599)BVBBV035637598 |
| era | Geschichte 1918-1944 gnd |
| era_facet | Geschichte 1918-1944 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02123nam a2200529 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV035637598</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20110630 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">090721s2008 |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9789731520988</subfield><subfield code="9">978-973-152-098-8</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)614443485</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV035637598</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rakwb</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield><subfield code="a">DE-Re13</subfield></datafield><datafield tag="050" ind1=" " ind2="0"><subfield code="a">DR229.S65</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">7,41</subfield><subfield code="2">ssgn</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Bold, Emilian</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Relaţii româno-sovietice</subfield><subfield code="b">1918 - 1941</subfield><subfield code="c">Emilian Bold ; Răzvan Ovidiu Locovei</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Iaşi</subfield><subfield code="b">Casa Ed. Demiurg</subfield><subfield code="c">2008</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">378 S.</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="500" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Zsfassung in engl. Sprache</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte 1918-1944</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Außenpolitik</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Rumänien</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Sowjetunion</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Romania</subfield><subfield code="x">Foreign relations</subfield><subfield code="y">1914-1944</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Romania</subfield><subfield code="x">Foreign relations</subfield><subfield code="z">Soviet Union</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Soviet Union</subfield><subfield code="x">Foreign relations</subfield><subfield code="y">1917-1945</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Soviet Union</subfield><subfield code="x">Foreign relations</subfield><subfield code="z">Romania</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Rumänien</subfield><subfield code="0">(DE-588)4050939-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Sowjetunion</subfield><subfield code="0">(DE-588)4077548-3</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Rumänien</subfield><subfield code="0">(DE-588)4050939-4</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Sowjetunion</subfield><subfield code="0">(DE-588)4077548-3</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte 1918-1944</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Locovei, Răzvan Ovidiu</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSBMuenchen</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017692439&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017692439&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Abstract</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-017692439</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">909</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">947.08</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Rumänien Sowjetunion Romania Foreign relations 1914-1944 Romania Foreign relations Soviet Union Soviet Union Foreign relations 1917-1945 Soviet Union Foreign relations Romania Rumänien (DE-588)4050939-4 gnd Sowjetunion (DE-588)4077548-3 gnd |
| geographic_facet | Rumänien Sowjetunion Romania Foreign relations 1914-1944 Romania Foreign relations Soviet Union Soviet Union Foreign relations 1917-1945 Soviet Union Foreign relations Romania |
| id | DE-604.BV035637598 |
| illustrated | Not Illustrated |
| indexdate | 2024-07-09T21:42:09Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9789731520988 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-017692439 |
| oclc_num | 614443485 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 DE-Re13 DE-BY-UBR |
| owner_facet | DE-12 DE-Re13 DE-BY-UBR |
| physical | 378 S. |
| publishDate | 2008 |
| publishDateSearch | 2008 |
| publishDateSort | 2008 |
| publisher | Casa Ed. Demiurg |
| record_format | marc |
| spelling | Bold, Emilian Verfasser aut Relaţii româno-sovietice 1918 - 1941 Emilian Bold ; Răzvan Ovidiu Locovei Iaşi Casa Ed. Demiurg 2008 378 S. txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Zsfassung in engl. Sprache Geschichte 1918-1944 gnd rswk-swf Außenpolitik Rumänien Sowjetunion Romania Foreign relations 1914-1944 Romania Foreign relations Soviet Union Soviet Union Foreign relations 1917-1945 Soviet Union Foreign relations Romania Rumänien (DE-588)4050939-4 gnd rswk-swf Sowjetunion (DE-588)4077548-3 gnd rswk-swf Rumänien (DE-588)4050939-4 g Sowjetunion (DE-588)4077548-3 g Geschichte 1918-1944 z DE-604 Locovei, Răzvan Ovidiu Verfasser aut Digitalisierung BSBMuenchen application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017692439&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB Muenchen application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017692439&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Abstract |
| spellingShingle | Bold, Emilian Locovei, Răzvan Ovidiu Relaţii româno-sovietice 1918 - 1941 Außenpolitik |
| subject_GND | (DE-588)4050939-4 (DE-588)4077548-3 |
| title | Relaţii româno-sovietice 1918 - 1941 |
| title_auth | Relaţii româno-sovietice 1918 - 1941 |
| title_exact_search | Relaţii româno-sovietice 1918 - 1941 |
| title_full | Relaţii româno-sovietice 1918 - 1941 Emilian Bold ; Răzvan Ovidiu Locovei |
| title_fullStr | Relaţii româno-sovietice 1918 - 1941 Emilian Bold ; Răzvan Ovidiu Locovei |
| title_full_unstemmed | Relaţii româno-sovietice 1918 - 1941 Emilian Bold ; Răzvan Ovidiu Locovei |
| title_short | Relaţii româno-sovietice |
| title_sort | relatii romano sovietice 1918 1941 |
| title_sub | 1918 - 1941 |
| topic | Außenpolitik |
| topic_facet | Außenpolitik Rumänien Sowjetunion Romania Foreign relations 1914-1944 Romania Foreign relations Soviet Union Soviet Union Foreign relations 1917-1945 Soviet Union Foreign relations Romania |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017692439&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017692439&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT boldemilian relatiiromanosovietice19181941 AT locoveirazvanovidiu relatiiromanosovietice19181941 |