Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy:
Gespeichert in:
| 1. Verfasser: | |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Ukrainian |
| Veröffentlicht: |
Kyïv
Nacionalʹna Akad. Nauk Ukraïny, Inst. Archeolohiï
2007
|
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Abstract |
| Beschreibung: | In kyrill. Schr., ukrain. - Zsfassung in engl., rumän. und russ. Sprache |
| Beschreibung: | 300 S. Ill. |
| ISBN: | 9789660244207 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV035381494 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20101230 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 090319s2007 a||| |||| 00||| ukr d | ||
| 020 | |a 9789660244207 |9 978-966-02-4420-7 | ||
| 035 | |a (OCoLC)643961897 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV035381494 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rakwb | ||
| 041 | 0 | |a ukr | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a 7,41 |2 ssgn | ||
| 100 | 1 | |a Mychajlyna, Ljubomyr Pavlovyč |d 1953- |e Verfasser |0 (DE-588)143103040 |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy |c Ljubomyr Mychajlyna |
| 264 | 1 | |a Kyïv |b Nacionalʹna Akad. Nauk Ukraïny, Inst. Archeolohiï |c 2007 | |
| 300 | |a 300 S. |b Ill. | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 500 | |a In kyrill. Schr., ukrain. - Zsfassung in engl., rumän. und russ. Sprache | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte 700-900 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Slawen |0 (DE-588)4077491-0 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 651 | 7 | |a Ostkarpaten |0 (DE-588)4075749-3 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 651 | 7 | |a Dnjepr-Gebiet |z Süd |0 (DE-588)7645073-9 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 689 | 0 | 0 | |a Slawen |0 (DE-588)4077491-0 |D s |
| 689 | 0 | 1 | |a Dnjepr-Gebiet |z Süd |0 (DE-588)7645073-9 |D g |
| 689 | 0 | 2 | |a Geschichte 700-900 |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 689 | 1 | 0 | |a Slawen |0 (DE-588)4077491-0 |D s |
| 689 | 1 | 1 | |a Ostkarpaten |0 (DE-588)4075749-3 |D g |
| 689 | 1 | 2 | |a Geschichte 700-900 |A z |
| 689 | 1 | |5 DE-604 | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017185745&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017185745&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Abstract |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-017185745 | ||
| 942 | 1 | 1 | |c 900 |e 22/bsb |f 09021 |g 477 |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1804138711343955968 |
|---|---|
| adam_text | Зміст
ВСТУП
...........................................................................................................5
Розділ
1
ХРОНОЛОГІЯ, ПЕРІОДИЗАЦІЯ ТА ОСНОВНІ
КАТЕГОРІЇ ПАМ ЯТОК
..........................................................................10
1.1.
Хронологія
í
періодизація
...............................................................10
1.2.
Основні категорії археологічних пам яток
....................................43
1.2.1.
Селища
..................................................................................45
1.2.2.
Городища
..............................................................................57
1.2.3.
Могильники
...........................................................................68
Розділ
2
ТИПОЛОГІЯ ЖИТЕЛ
VIII-X
СТ. МІЖ ДНІПРОМ
ІКАРПАТАМИ
...........................................................................................75
2.1.
Загальні засади типології житлових споруд
.................................76
2.2.
Напівземлянки каркасно-стовпової конструкції
...........................83
2.3.
Напівземлянки зрубної конструкції
................................................88
2.4.
Наземні житла з підвалами
............................................................90
2.5.
Печі
..................................................................................................92
2.6.
Вхід у житло
..................................................................................102
2.7.
Планова структура жител
............................................................104
Розділ З
ГОСПОДАРСТВО НАСЕЛЕННЯ РАЙКОВЕЦЬКОЇ
КУЛЬТУРИ
...............................................................................................106
3.1.
Землеробство
................................................................................106
3.2.
Скотарство
....................................................................................117
3.3.
Мисливство, рибальство та промисли
.......................................125
3.4.
Розвиток чорної металургії та металообробки
...........................131
3.5.
Обробка кольорових металів
.......................................................141
3.6.
Гончарна справа
...........................................................................143
3.7.
Каменерізне ремесло
....................................................................147
3.8.
Косторізна справа
.........................................................................148
3.9.
Торговельно-економічні відносини
.............................................150
Розділ
4
СУСПІЛЬНИЙ РОЗВИТОК
...................................................................159
4.1.
Соціальний зміст поселенських структур
...................................159
4.2.
Літописні княжіння
.......................................................................170
4.2.1.
Поляни
................................................................................171
4.2.2.
Деревляни
............................................................................173
4.2.3.
Уличі
............................-........................................................174
4.2.4.
Тиверці
................................................................................178
4.2.5.
Волиняни
.............................................................................180
4.2.6.
Хорвати
..............................................................................181
4.3.
Полюддя
............................................................................:...........183
Розділ
5
ПЕРВІСНІ ВІРУВАННЯ
.........................................................................187
5.1.
Сімейні культові місця
..................................................................189
5.2.
Культові місця родового та общинного значення
......................198
5.3.
Культові об єкти гнізда поселень (племінні святилища)
...........205
5.4.
Культові об єкти природного походження
.................................226
5.5.
Поховальний обряд
......................................................................227
5.6.
Знаково-символічна орнаментація глиняних виробів
...............236
ВИСНОВКИ
..............................................................................................241
СПИСОК ВИКОРИСТАНИХ ДЖЕРЕЛ І ЛІТЕРАТУРИ
...................249
РЕЗЮМЕ
...................................................................................................273
RESUME
....................................................................................................282
REZUMAT
..................................................................................................286
ІМЕННИЙ ПОКАЖЧИК
......................................................................292
ПОКАЖЧИК ГЕОГРАФІЧНИХ НАЗВ
................................................297
RESUME
Long-term archeological research between the Dnieper in the east and the
Carpathians in the west, from Prypiat in the north to Lower Danube in the south
proves the existence of solid area of monuments characterized by unity of settlements
types, house building, ceramic utensils, burial rites etc. they belong to the monuments
types, single out while researching the settlement in tract
Luka
near the village of
Raiky in Zhytomyr Region and nowadays is known as a Raikovetska culture.
The largest number of archeological findings of Raikovetska culture is numerous
and various ceramic utensils. Ceramic culture complexes consist of stucco and pottery
ware. The variety of stucco utensils are presented by pots, conic bowls, frying pans
and diminutive vessels. The most specific shape of the pots was conic one. Vessels of
this shape, broadened at the upper part and narrowed a lot at the bottom are divided
into such types: with convex shoulders and with non-defined shoulders. The corona
of these vessels is either vertical or deflected. Round-sided vessels in comparison
with conic ones have less difference in the neck and bottom diameters and convex
shoulders are lower. Round-sided vessels are divided into egg-shaped with maximum
broadening at the top and deflected corona; low with the most broadening in the
middle part and vertical corona; tulip-shaped. The pots often resemble the utensils
shape of Prague-Korszak culture, but differ from them by bigger trimming of the
vessels corona as well as corona decoration with holes, dents, cuts. Pottery resembles
stucco vessels, but mostly decorated with the combination of vertical and wavy
horizontal lines, covering almost the whole pot surface. Early ceramic complexes
consist entirely of stucco utensils, but later stucco vessels an pottery coexist in the
same complexes.
Ceramic complex changes combined with
stratigraphie data,
archeological
magnet dating and other dating things are the basis of chronological division of
Raikovetska culture of the VHI-X-th centuries into three periods, every of which is
dated within the frames of one century.
Early period is the
VII-
VTII-th centuries, middle period is the IX-th
-
beginning
of the X-th centuries and late period is the X-th century.
Ceramic complexes of the Vlll-th century are represented by stucco utensils,
shapes and variety of which continue local customs and rites of the previous times.
The difference is in the bigger trimming of the pot corona, width of the vessels sides
and the most important change is in decoration of pots corona, conic hollows made
by finger pushing, dents and oblique cuts. Ceramic of such kind is leading in the
ceramic complexes of the IX-th
-
beginning of the Xth centuries as well. The specific
____________________________________
Resume
_________________________________283
feature of this period complex is existence of the early pottery ceramics of the ancient
Rus type,
which is chronological characteristic of the IX-th century. Stucco ceramics
can be found in the ceramic complexes of the X-th century. Unlike the IX-th century
pottery ceramics predominates here and as long as late X-th century replaces stucco
pots, though stucco conic bowls, frying pans go on existing till XI century.
Such succession of the
VIK
-
X-th centuries ceramic complexes development
by time and essence is identical all over the whole territory of raikovetska culture
spreading.
.
The most widespread category of Raikovetska culture monuments was non-
fortified settlements, situated in the naturally protected places, near the waterways.
Very often Raikovetska culture settlements co-exist with the Prague and Penkov
settlements in the same topography conditions and were situated in one and the same
place and represent consecutive periods of one settlement existing. Settlements were
scattered in groups and got conditional name settlements nests . There were living
and utility buildings, formed in certain groups on the territory of the settlement.
The important category of the archeological monuments of Raikovetska culture is
sites of ancient settlement. Predominantly they were situated taking into consideration
protecting relief features and had artificial wooden-ground fortifications and were on
the seats of the sites of ancient settlement of the early iron age. The basis of the
fortifications of Raikovetska culture sites of ancient settlement were wooden defending
walls of different types fortified from both sides.
Very close to the sites of ancient settlement, as well as on their territory there
were tumulus and non-tumulus ground burial places. The process of burying was
according to the rite of cremation with consequent burying of the rests in mortuary
urns, shallow holes. Sometimes tumulus burial places are surrounded by wooden
fence or quadrangle wooden constructions.
The most mass category of the Raikovetska culture researched monuments is
quadrangle one-room house constructions of two types: semi-dugouts and above ground
houses. The obligatory attribute of every house was a stove made of stone in most
cases, sometimes of wattle and daub.
Semi-dugouts are divided by the type of wooden walls constructing into two
types: pole-type and log houses. Above ground houses were only log buildings and
consisted of above ground living room and utility room, recessed into subsoil.
In the Vlll-X-th centuries between the Dnieper and the Carpathians pole-type
semi-dugouts prevail in quantity, they embody local traditions ofbuilding construction
of the previous times and exist on this territory till the Xl-th century and sometimes are
fixed in the
ХП
-th
century. Log dugouts are rarely met andits type ofbuilding starts
spreading in the VHI-IX-th centuries. Appearing of above ground houses with basement
belongs to the X-th century. They obviously belonged to feudal top of the society.
Archeological research results and written sources information testify to the
cardinal changes in household development of the Eastem Slavonic community of the
284___________________
МихатинаЛ. Слов яни
Vllì-lXcm.
...____________________
first millennium end which founded economical basis of Kyiv state. Farming was a
basis of economical development and amain direction of the economy activity of
eastern Slavonic population between the Dnieper and the Carpathians of the Vffi-X-
th centuries as well as in previous period. Of great importance are findings of corn
seeds together with the weeds, typical for winter corn, in Revnianskyi settlement.
They testify to cultivating of winter corn by Slavonic population. Another evidence of
winter and spring corns growing is weeds generic structure from
Monastyrka.
Winter com appearance records final establishing of fallow land farming system,
which increased the efficiency of corn growing on old plough lands. New system
provided plough lands division into three parts: for winter crops, for spring crops,
fallow lands.
Transition to fallow land fanning system caused quality changes in cattle-breeding.
In the researched period conditions cattle-breeding made up a unique complex with
agriculture providing the fields with organic fertilizers, transport means for organic
fertilizers taking away and draft cattle for ploughing.
Archeological data prove efficiency rise of cattle breeding and drastic increase
of meat consuming in comparison with the previous period. The importance of dairy
husbandry is also increasing, findings of bowls-strainers for cheese making testify to
this fact.
Efficiency rise of agriculture and cattle breeding promote development of crafts
and their gradual singling out into independent economy branch. Of particular
importance was ferrous metallurgy metal-working, supplying economy complex of
Raikovetska culture bearers with qualitative iron implements. New technological ways
of making iron ware appear and steel and combined iron ware are gradually spreading.
Implementing of potter s wheel influenced fast development of pottery craft.
Pottery utensils became mass ones, getting high quality due to burning in pottery
furnace.
Non-ferrous metal working development in the Vlll-X-th centuries grounded
on the previous times traditions. Alongside making technique was getting more
complicated shaping basis for jewelry making in ancient
Rus
times.
Hunting, fishing and bee-keeping were also developing. Furs, honey and wax
became very important import articles and constituent part of tribute.
Crafts and agriculture development created constant additional product stipulating
internal and external trade flourishing. New trade ways were appearing, foreign make
products and numismatic materials (Byzantine and
Kufa
coins) on the lands of
Raikovetska culture prove stable trade-economical ties of eastern Slavonic tribes of
Raikovetska culture with neighboring territories population.
Written sources and archeological research data testify to the fact that commune-
verv was the basis of eastern Slavonic community on the eve of Kyiv state establishing.
Archeological correspondence of the tribe is a nest of the same time settlements
together with its resources base: plough lands, pastures, forests etc. Nest of the
____________________________________
Resume
_________________________________285
settlements included several settlements, sites of ancient settlement, sanctuaries, burial
places.
Uniting cores of maximal community,
archeologica!
correspondence of which
was settlements nest, were community centers. Sites of ancient settlement were
traditionally such centers. Long buildings of common use were specific for all sites of
ancient settlement types. They were used for tribal meetings, common meals and
ritual actions.
Tribes can unite into unions and make complicated chiefdoms. Complicated
chiefs are known as princedoms on the pages of manuscript.
Eastern Slavonic tribes unions had structural hierarchy of managing. Union
consisted of separate tribes with regional tribe princes at the head. Prince of princes,
suzerain of all union tribes was at the head of the union. He was ruling by means of
annual going around of union tribes, collecting tribute, making trials, settling conflicts
between communes and tribes. He was winning gods favor to his subordinates by
showing magic acts, making ritual sacrificing. In the area of Raikovetska culture
spreading we know tribal princedoms of Polians,
Drevlians, Ulyches,
Volynians and
Croatians. Establishing of mentioned tribal princedoms meant transition to eastern
Slavonic statehood shaping.
Data of many archeological monuments of Raikovetska culture enable to trace the
display of Slavonic tribes pagan outlook and single out the objects connected with
ancient rites and beliefs.
There were such cult places of tribal and communal importance: houses-
sanctuaries with ritual things inside: idol, sacred utensils, sacrificial hearth; open type
sanctuaries inside settlements or near them (the main attribute of them is idol with the
complex of ritual buildings); sanctuaries-sacrificial altar (pagan temples) and altars
(sacrificial holes and stone-made areas). The important cult center was researched
on the right bank of the river Zbruch in Medobory in Temopil Region.
Tombstones give opportunity to restore Slavonic attitude to other world life.
The rite of body burning (cremation), specific for Raikovetska culture, is connected
with the belief in purifying fire force when late man s soul gets to the skies with the
smoke of burial fire and ancestor s ashes put into the ground should protect tribal
land property and intensify land fertility. At the end of the first millennium when family
gets a role of household unit of the community, one can observe rite simplifying
-
cremation is gradually turning into body putting (inhumation). Orthodox religion
spreading influenced this family cult. It was common for all Slavonic tribes on the
lands of Raikovetska culture.
Thus, on the territory of Right Bank Ukraine within the period of
VII
-X centuries
newtribes and tribal unions were shaping stipulated by social-economical development
of Slavonic community. They were recorded in Chronicle, archeological
correspondence of which is Raikovetska culture. These big unions-princedoms created
preconditions for eastern Slavonic statehood springing up and in their further historical
evolution made up Kyiv State.
Rezumat
Investigaţiile arheologice de mulţi ani în arealul dintre Nipru la est şi Carpaţii la
vest, dintre Pripeat la nord şi Dunărea
dejos
la sud mărturisesc existenţa în sec. VIII
-
X
unui masiv amplu de monumente, ce se caracterizează prin identitatea tipurilor de
aşezări, construcţiei de locuinţe, vaselor din ceramică, obiceiurilor funerare
etc. Ele
se referă la tipul de monumente atestate pentru prima oară lângă dâmbul
Luca
în
apropiere de s. Raichi din
reg.
Jitomir şi cunoscute în prezent ca cultura Raichi
(Raicoveţica).
Cea mai numeroasă categorie a descoperirilor arheologice ale culturii Raichi
e
cea a vaselor de ceramică. Complexurile de ceramică a acestei culturi sunt compuse
din vase lipite şi cele confecţionate cu ajutorul roţii olarului. Cea mai specifică formă
a ulcelelor este conul. Vasele de această formă, lărgite în partea superioară şi îngustate
considerabil la fund pot fi diferenţiete în câteva tipuri: cu pereţii umflaţi, cu pereţii slab
exprimaţi. Marginea acestor vase sunt drepte (verticale) sau răsfrânse. La oalele de
formă rotundă, în comparaţie cu cele conice, diferenţa dintre diametru gurii şi fundului
e
mai mică, iar umflătura pereţilor
e
situată mai jos. Vasele de formă ovală pot fi
împărţite în următoarele tipuri
:
în formă de ou cu o lărgire maximă în partea de sus şi
marginea răsfrânsă; vase mai apăsate cu lărgire maximă la centru şi margine dreaptă;
în formă de lalea. Oalele deseori repetă formele vaselor ce aparţin la cultura Pragha-
Corceac, dar se deosebesc printr-un profil mai bine conturat în partea superioară şi
ornamentarea
marginei
cu găurele, tăieturi, copci. Vasele produse la roata olarului
repetă formele celor lipite, dar sunt ornamentate în cele mai dese cazuri cu combinaţii
de linii orizontale drepte şi curbe, care acoperă urciorul aproape în întregime. Cele
mai timpurii complexe ceramice sunt exclusiv lipite, mai târziu vasele lipite şi cele
confecţionate prin intermediul roţii olarului coexistau în aceleaşi complexe.
Schimbările din complexul ceramic, materialul stratigrafie, datarea arheomagnetică
şi alte obiecte şi metode de datare au alcătuit baza cronologizării culturii Raichi din
sec. VIU
-X
în trei perioade, fiecare din ele fiind datat în limitele unui secol. Perioada
timpurie cuprinde sfârşitul sec. VII
-
VIII, cea medie
-
până la sec. Di
-
începutul
sec.
X
şi cea târzie
-
până în sec.
X.
Complexurile de ceramică din sec. VIII sunt
prezentate prin vase lipite, care prin formele şi asortimentul său continuă tradiţiile
autohtone mai vechi. Deosebirea constă în o mai mare claritate a părţii superioare a
vasului, grosimii pereţilor urciorului, iar principalul
-
în prezenţa ornamentării
marginei
ulcelelor, farfuriilor şi tigăilor conice prin apăsări de degete, copci şi tăieturi făcute sub
un unghi. Această ceramică
e
cea mai specifică pentru complexurile din sec.
IX-
înc.
sec.
X.
Specificul acestei perioade constă în existenţa ceramicii olăreşti de tip rus
Rezumat
287
vechi, apariţia căreia
e
un indice cronologic a sec.
X.
Ceramica lipită se păstreză
deasemeni şi în cimplexurile sec.
X.
în contrast cu sec.
IX,
ceramica olărească
predomină şi până la sfârşitul sec.
X,
înlocuieşte ulcelele lipite, deşi farfuriile conice,
tigăile şi sobiţele îşi continuă existenţa până-n sec.
XI
inclusiv.
O astfel de consecutivitate în dezvoltare complexelor de ceramică în sec. VIII
-
X
după timp şi esenţă
e
comună întreg teritoriului răspândirii culturii Raichi. De exemplu,
complexele ceramice de la sfirşitul sec. VII
-
VIII aparţin tipului de monumente de
trecere în zona dintre Nipru şi Bugul de Est conform concepţiei lui I.P.Rusanova,
fazei timpurii a culturii Raichi în Bucovina de Nord după părerea lui B.O.Timoşciuc,
tipului Sahnov în Podolie şi Nipru de Mijloc conform afirmărilor lui O.M. Prihodniuc.
Complexele sec. IX-X- aparţin fazei târzii a culturii Raichi (Umoşciuc) şi perioadei
Luca-Raichi, după părerea lui O.M.Prihodniuc.
Cea mai răspândită categorie de monumente ale culturii Raichi au fost aşezările
nefortificate, amplasate în locuri apărate de natură, în apropierea izvoarelor de apă.
Adeseori aşezările din cultura Raichi se găseau în aceleaşi condiţii topografice cu
aşezările culturii
Praga
şi Penchiv, s-au erau situate în unul şi acelaşi loc şi alcătuiau
perioade consecutive în existenţa unuea şi aceiaşi localitate. Aşezările erau amplasate
în grupuri, care au primit condiţional denumirea de „cuib de aşezări . Pe teritoriul lor
au fost descoperite construcţii locative şi gospodăreşti, care alcătuiau anumite grupe.
Locul amplasării locuinţelor pe teritoriul aşezării, aranjate în proporţii bine determinate
faţă de clădirile gospodăreşti indică existenţa anumitor grupe de locuinţe, între care
erau pieţe de folos comun.
O categorie importantă a monumentelor arheologice din cultura Raichi sunt
aşezările fortificate („gorodiştea ). Ele sunt ampasate în majoritetea cazurilor ţinând
seama de caracterul reliefului, având însă şi fortificaţii din pământ şi lemn. De multe
ori ele erau situate în locurile aşezărilor din epoca timpurie a fierului. Fortificaţiile
aşezărilor erau alcătuite din diferite tipuri de pereţi de lemn, întăriţi suplimentar din
ambele părţi. Din partea exterioară
-
cu o pantă de argilă cu anumite întărituri din
piatră sau cărămidă, din cea interioară-prin case alungite sau construcţii gospodăreşti
din buşteni, care erau alipite zidului. Un rol important în apărare jucau turnurile de
luptă, deasemeni
escárpele
-
tăieturi artificiale de sol, făcute special pentu sporirea
înclinării pantei pe sectoarele primejdioase pentru apărarea localităţii.
în apropierea nemijlocită a aşezărilor, uneori şi pe teritoriul lor, se descoperă
înmormântări de tip corhan sau fără înălţare, înhumarea în care se practica prin metoda
de
crematie
în exterior şi înmormântare posterioară în gropi nu prea adânci sau la
orizont. Uneori necropolele de tip corhan erau înconjurate de un gard de lemn circular,
uneori înmormântarea era făcută în construcţii de lemn de formă dreptunghiulară.
Cea mai numeroasă categorie de obiecte investigate ale culturii Raichi sunt locuinţele
cu o singură cameră de formă pătrată, ce aprţineau la două tipuri
:
semibordeie şi case
de suprafaţă. Un atribut nelipsit în fiecare locuinţă era soba, construită în cele mai
dese cazuri din piatră, mai rar
-
din argilă.
288___________________
МихайпинаЛ. Слов яни
Vlll-lXcm.
..._____________________
Locuinţele
de
tip semibordei după metode de construire a pereţilor din lemn pot
fi împărţite în două specii: cu stâlpi şi din buşteni. Pereţii semibordeielor de construcţie
prin stâlpi erau alcătuiţi din butuci orizontali întăriţi în găurile verticale a stâlpilor-
ţinători. în dependenţă de numărul stâlpilor şi amplasarea lor reciprocă specia de
semibordeie aveau trei variante: construcţii cu carcasul din opt stâlpi verticali, amplasaţi
în ungheruri şi pe la mijlocul pereţilor, edificii cu şase stâlpi (patru- în unghere, doi
-
la jumătatea pereţilor opuşi); locuinţa cu patru stâlpi, amplasaţi în ungherele gropii.
Mărturii ale caselor din bârne sunt încheieturile buştenilor din ungherele casei
arse. în semibordeiele clădite din buşteni uneori descoperim gropiţele stâlpilor. Aceste
construcţii au trei variante. în prima variantă pereţii sunt făcuţi prin metoda de tăiere
şi deseori au „creste ce se iţesc în locurile de intersectare a buştenilor. Varianta
secundă prezintă
-
locuinţa în care intersectarea buştenilor se unea cu stâlpi verticali,
care se aflau la mijlocul pereţilor opuşi. în locuinţele ce aparţin de varianta treia gropile
de stâlpi se observă la
mij
locul fiecărui perete din groapă.
Construcţiile de suprafaţă erau exclusiv din buşteni şi puteau avea locuinţă terestră
şi construcţii gospodăreşti afundate în pământ.
Pentru sec. VIII
-
X
în arealul dintre Nipru şi
Carpati
numeric predomină
semibordeiele cu stâlpi, care continuă tradiţia anterioară de construcţie a caselor şi
sunt prezente în acest teritoriu până în sec.
XI,
iar uneori sunt fixate chiar şi în sec.
ХП.
Semibordeiele clădite din buşteni sunt atestate mai rar, iar răspândirea lor, probabil,
începe în sec. VIII
- EX.
Apariţia construcţiilor terestre, având şi beciuri, deţine sec.
X.
Ele se deosebesc de semibordeiele răspândite în masă, se află doar în localităţi
fortificate, probabil, aparţineau elitei
feodale.
In determinarea apartenenţei monumentelor arheologice la o cultură sau alta ne
ajută materialele din morminte. Pe tot teritoriul de răspândire a monumentelor culturii
Raichi se observă un obicei unic de înhumare
-
arderea cadavrului într-un loc rezervar
pentru toată comunitatea, apoi înmormântarea resturilor cremării în gropi, în orizont, în
urne de lut, construcţii de lemn
etc.
întâlnim înmormântări atât în pământ, cât şi în
cornane.
Rezultatele cercetărilor arheologice şi relatările izvoarelor scrise indică schimbări
cardinale în dezvoltarea economică a societăţii estslave la sfârşitul mileniului
I,
care au
închegat temelia Statului Chievean. Baza dezvoltării economice şi direcţia principală
a activităţii gospodăreşti a populaţiei estslave dintre Nipru şi
Carpati
în sec. VIII
-
X,
analogic perioadei anterioare, era agricultura. Culturile principale de grăunţoase erau
câteva soiuri de grâu, de secară, mazărea, cânepa, in, ovăz, bob. O atenţie deosebită
merită descoperirirle din aşezarea de la
Revno
de grăuncioare de secară amestecate
cu buruiene. Existenţa semănăturilor de toamnă şi primăvară a culturii de grăunţoase
indică şi specia buruienilor din Monastârca. Descoperirile
paleobotanice
mărturisesc
că alături de sistemul agrar tradiţional de defrişare şi pârloagă se introducea un sistem
de prelucrare
intensi
vă a pământului
-
cea cu ogor negru.
Apariţia secarei de toamnă fixează cu desăvârşire sistemul cu ogor negru, ceridicase
considerabil eficacitatea creşterii culturilor grăunţoase pe pământurile cu arătură veche.
Rezumat
289
El prevedea împărţirea pământului arabil în trei părţi
-
una cu semănătură de toamnă,
alta
-
cu cele de primăvară, a treia
-
pârloagă sau ogor negru. Rânduirea lor anuală a
sporit fertilitatea solului, deci şi a roadei. La aceasta a contribuit şi un asolament specific,
care avea, probabil, succesivitatea următoare: secară-mei-pârloagă-grâu-secară.
Trecerea la sistemul de pârloagă în agricultură a provocat schimbări calitative şi
în dezvoltarea vităritului. în condiţiile perioadei investigate vităritul alcătuia un complex
unic cu prelucrarea pământului, deoarece satisfăcea câmpurile cu îngrăşăminte
organice, mijloace de transport pentru scoaterea acestor îngrăşăminte în câmp şi cu
forţă de tracţiune la arat.
Sursele arheologice mărturisesc sporirea productivităţii vităritului şi creşterea
bruscă a folosirii cărnii de animale domestice în comparaţie cu perioada anterioară.
Creşte considerabil rolul ramurei lăptoase a vităritului, la ce indică descoperiri dese
de străchini
-
strecurători, care erau folosite la producţia brânzei şi caşcavalului.
La creşterea productivităţii vităritului într-o mare măsură a contribuit trecerea
vitelor la ţinere în grajd şi asigurarea cu furaj pe timp de iarnă.
Creşterea productivităţii vităritului şi agriculturii a stimulat dezvoltarea
meşteşugurilor şi stabilirea lor treptată ca ramură independentă a gospodăriei
.
Un rol
deosebit aparţinea metalurgiei negre şi prelucrării metalelor, care asigurau cu unelte
de muncă calitative din fier complexul economic a purtătorilor culturii Raichi
.
Apar
noi metode tehnologice de producere a obiectelor de fier, o răspândire esenţială
capătă produsele din oţel şi aliage din fier. Productele acestei ramuri erau folosite la
prelucrarea pământului. Trecerea la sistemul cu ogor negru în agricultură a condiţionat
apariţia plugului de lemn cu ascuţiş de fier, care răsturna brazda.
Introducerea roţii olarului a contribuit la dezvoltarea accelerată a olăritului. Astfel
de vase sunt răspândite în masă. Ele erau de o calitate înaltă datorită arderii în cuptoare
speciale. Trăsăturile lor caracteristice sunt simetria, ornamentarea urcioarelor pe
întreaga lor suprafaţă şi prezenţa pecetei pe rundul vasului.
Se observă o dezvoltare esenţială a prelucrării metalelor colorate, în special
folosite la fabricarea bijuteriilor. Juvaergiii din cultura Raichi foloseau turnarea în forme
uni şi bilaterale, cu uzitarea modelului din ceară, deasemeni şi forjare rece, imprimare,
cizelare
etc. Se
practica pe larg gravarea, incrustarea, spoirea cu aur.
O dezvoltare mai amplă au resimţit vânatul, pescuitul şi stupăritul. Produsele
acestor îndeletniciri
-
blănuri, miere şi ceară
-
au devenit un aport important ca articol
de export şi parte componentă a impozitului adunat în timpul poliudiei.
Dezvoltarea agriculturii şi meşteşugurilor crea permanent un supraproduct, ce
contribuia ladezvoltarea comerţului interior şi exterior. Apăreau căi comerciale noi,
îşi continuau dezvoltarea şi cele vechi. Produse din alte ţări şi materialul numismatic
descoperit în arealul culturii Raichi indică existenţa unor legături stabile dintre triburile
estslave din cultura Raichi şi populaţia din teritoriile învecinate.
Izvoarele narative şi materialele cercetărilor arheologice ne dovedesc, că baza
societăţii estslave până la apariţia Statului Chieveanera comunitatea-
verv,
parte
290___________________
МгаайлинаЛ. Слов яни УШ-ІХст.
..._________________
componentă a tribului. Un analog arheologic al tribului,
e,
probabil, cuibul de aşezări,
care se suprapun în timp, având resurse în formă de ogoare, imaşuri, păduri
etc. In
componenţa cuibului întrau câteva localităţi fortificate şi nefortificate, sanctuare şi
necropoale.
Locuinţele în aşezările nefortificate erau amplasate după un plan strict, care reieşea
din anumite linii genealogice, ce în condiţiile ginţii târzii erau
reglaméntate
în comunitatea-
verv a slavilor de normele de drept şi obiceiuri.
La etapa existenţei familiei mari menţionăm trei tipuri de comunităţi: o familie
mare alcătuia o obşte minimală, câteva familii mari a unei aşezări alcătuiau o comunitate
medie, iar o comunitate de aşezări, în care locuiau toţi membrii clanului conic, alcătuia
o comunitate maximală. Unei comunităţi minimale î-i corespundea o curte colectivă a
familiei mari, localitatea cu câteva curţi
-
linige
-
obştii medii, iar cuibul de aşezări
-
unei comunităţi maximale. Cea din urmă era un organism social, care putea fiinţa
independent de altele, şi avea analog social tribul, care unea comunitatea etnică cu
structura politică în frunte cu o căpetenie. O astfel de structură politică era protostatul-
cifd tribal cu o conducere centralizată şi ierarhie ereditară a conducătorilor şi
aristocraţiei, neavând însă un aparat de restrângere formal. Cifdomul prezenta din
sine o structură politică universală ca o etapă naturală şi obligatorie în dezvoltarea
societăţii în drum spre stabilirea statalităţii.
Conducerea tribului era alcătuită din căpetenie şi rudele sale, care se aflau în
vârful clanului conic-ierarhic a diferitor linii genealogice a neamului. Situaţia excepţională
a conducătorului era determinată de împuternicirile lui, privilegiile în folosirea proprietăţii
comune, de sacralizarea personalităţii lui. Treptele inferioare ale ierarhiei de conducere
ale tribului erau ocupate de capurile de familii mari
-
linigilor şi liderii obştii.
Nucleu de unire a comunităţilor maximale, analog arheologic al cărui este cuibul de
aşezări, erau centrele comunităţilor. Tradiţional rolulunor astfel de centre îl jucau aşezările
fortificate. Comunpenra aşezările fortificate de diferite tipuri era prezenţa clădirilor lungi
de folos obştesc, unde aveau loc adunările tribului, ospăţurile şi acţiunile
ritice.
Triburile
ρυίε3μ
să se alieze în uniuni şi să constituie căpitănii complicate. Aceste
căpitănii complicate, sau uniunile de triburi apar în paginile letopiseţelor ca cnezate.
Uniunile de triburi la slavii de est aveau o ierarhie de conducere structurizată.
Uniunea era alcătuită din triburi luate aparte în frunte cu cnezi tribali regionali. în
fruntea uniunii stătea cneazul cnezilor
-
cneazul luminat
-
suzeran al cnezilor tribali,
care îşi efectua împuternicirile prin strângerea poliudiei
-
ocolul anual al triburilor
aliate, la care luau parte discipolii şi drujina. în timpul poliudiei cneazul incasa impozitul
de la populaţia supusă, demonstra tăria puterii cnezeşti şi involuptivitatea proprietăţii
sale,
j
udeca, oprea conflictele dintre comunităţi şi triburi, prin acţiuni magice şi sacrificii
ritice
asigura binevoinţa zeilor faţă de subalternii săi.
în arealul răspândirii culturii Raichi cunoaştem cnezări tribale ale poienilor,
drevlenilor, ulicilor, tiverţilor, volânenilor şi croaţilor. Stabilirea cnezărilor tribale amintite
semnala trecerea la formarea statalităţii estslave.
Rezumat
291
Materialele descoperite în multe monumente arheologice ale culturii Raichi ne
oferă posibilitatea să urmărim unele prezenţe ale conceptului păgân despre lume la
triburile slave şi să evedenţiem obiectele, legate într-un mod sau altul cu datinele şi
credinţele primitive. Păgânismul era baza vieţii spirituale a slavilor în perioada de
până la adoptarea creştinsmului, formă şi sistem al valorilor culturale. El se baza pe
politeism cu un număr mare de culte. Pe un teritoriu luat aparte unul din zei ocupa
poziţia dominanta la nivel de trib, iar la nivelul familiei, ginţii, obştii, a câtorva obşti
înrudite zeii puteau să
fíe
alţii.
în pământurile slave sunt cunoscute mari centre ale păgânismului, în componenţa
cărora puteau întră câteva sanctuare cu o planificare complicată. Aici se aflau gropi
pentru sacrificii, templu, fântâni
ritice
şi alte elemente de sanctuar simplu. Astfel de
complexe păgâneşti erau amplasate în locuri greu accesibile
-
în munţi sau pante
abrupte acoperite cu păduri. Un important centru de cult a fost pe malul drept al r.
Zbruci în locul numit Medoborâ din
reg.
Ternopol.
Alături de obiecte religioase -produs al muncii oamenilor, slavii vechi continuau
să stimeze obiectele de cult: pietre (uneori prelucrate parţial), copaci, izvoare, crânguri,
munţi, care adeseori intrau în componenţa marelor complexe de rugăciuni. Diferite
obiecte discutate» precum şi ceramica ornamentată erau strâns legate de sistemul
obiceiurilor de ocrotire.
Monumentele funerare ne permit să reconstruim raportul slavilor faţă de viaţa de
apoi. Datina de ardere a morţilor, specific culturii Raichi, legată de credinţa în forţa
curativă a focului, atunci când sufletul răposatului ajunge în ceruri odată cu fumul
rugului funerar, iar rămăşiţele străbunului înhumate vor ocroti proprietatea funciară a
tribului şi vor spori fertilitatea solului. La sfârşitul mileniului
I
e.
п.,
când familia mică
devine unitate gospodărească a societăţii, are loc simplificarea substanţială a obiceiului
-
cremarea
e
înlocuită treptat de înhumare. Această datină a pierdut legăturile cu
formele publice şi a devenit o parte a culturii familial-gintal. Asupra răspândirii sale a
influienţat deasemeni religia creştină. Cultul strămoşilor, care
s
-а
păstrat practic până
în prezent, a fost comun tuturor triburilor slave din arealul culturii Raichi.
în acest fel, pe teritoriul Ucrainei din dreapta Niprului în perioada de la răscrucea
sec. VII
-
VIII până în sec.
X
în rezultatul dezvoltării
social-economice a
societăţii
slave se formează triburi şi uniuni de triburi noi, atestate în Letopiseţ, având
corespondent arheologic cultura Raichi. Aceste mari uniuni-cnezări au creat
premize
pentru apariţia statalităţii estslave şi în dezvoltarea lor posterioară au fost unite în
Statul Chievean.
|
| any_adam_object | 1 |
| author | Mychajlyna, Ljubomyr Pavlovyč 1953- |
| author_GND | (DE-588)143103040 |
| author_facet | Mychajlyna, Ljubomyr Pavlovyč 1953- |
| author_role | aut |
| author_sort | Mychajlyna, Ljubomyr Pavlovyč 1953- |
| author_variant | l p m lp lpm |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV035381494 |
| ctrlnum | (OCoLC)643961897 (DE-599)BVBBV035381494 |
| era | Geschichte 700-900 gnd |
| era_facet | Geschichte 700-900 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02028nam a2200469 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV035381494</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20101230 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">090319s2007 a||| |||| 00||| ukr d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9789660244207</subfield><subfield code="9">978-966-02-4420-7</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)643961897</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV035381494</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rakwb</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">ukr</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">7,41</subfield><subfield code="2">ssgn</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Mychajlyna, Ljubomyr Pavlovyč</subfield><subfield code="d">1953-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)143103040</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy</subfield><subfield code="c">Ljubomyr Mychajlyna</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Kyïv</subfield><subfield code="b">Nacionalʹna Akad. Nauk Ukraïny, Inst. Archeolohiï</subfield><subfield code="c">2007</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">300 S.</subfield><subfield code="b">Ill.</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="500" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">In kyrill. Schr., ukrain. - Zsfassung in engl., rumän. und russ. Sprache</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte 700-900</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Slawen</subfield><subfield code="0">(DE-588)4077491-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Ostkarpaten</subfield><subfield code="0">(DE-588)4075749-3</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Dnjepr-Gebiet</subfield><subfield code="z">Süd</subfield><subfield code="0">(DE-588)7645073-9</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Slawen</subfield><subfield code="0">(DE-588)4077491-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Dnjepr-Gebiet</subfield><subfield code="z">Süd</subfield><subfield code="0">(DE-588)7645073-9</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte 700-900</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Slawen</subfield><subfield code="0">(DE-588)4077491-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="1"><subfield code="a">Ostkarpaten</subfield><subfield code="0">(DE-588)4075749-3</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte 700-900</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017185745&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017185745&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Abstract</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-017185745</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">900</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09021</subfield><subfield code="g">477</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Ostkarpaten (DE-588)4075749-3 gnd Dnjepr-Gebiet Süd (DE-588)7645073-9 gnd |
| geographic_facet | Ostkarpaten Dnjepr-Gebiet Süd |
| id | DE-604.BV035381494 |
| illustrated | Illustrated |
| indexdate | 2024-07-09T21:32:32Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9789660244207 |
| language | Ukrainian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-017185745 |
| oclc_num | 643961897 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 300 S. Ill. |
| publishDate | 2007 |
| publishDateSearch | 2007 |
| publishDateSort | 2007 |
| publisher | Nacionalʹna Akad. Nauk Ukraïny, Inst. Archeolohiï |
| record_format | marc |
| spelling | Mychajlyna, Ljubomyr Pavlovyč 1953- Verfasser (DE-588)143103040 aut Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy Ljubomyr Mychajlyna Kyïv Nacionalʹna Akad. Nauk Ukraïny, Inst. Archeolohiï 2007 300 S. Ill. txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier In kyrill. Schr., ukrain. - Zsfassung in engl., rumän. und russ. Sprache Geschichte 700-900 gnd rswk-swf Slawen (DE-588)4077491-0 gnd rswk-swf Ostkarpaten (DE-588)4075749-3 gnd rswk-swf Dnjepr-Gebiet Süd (DE-588)7645073-9 gnd rswk-swf Slawen (DE-588)4077491-0 s Dnjepr-Gebiet Süd (DE-588)7645073-9 g Geschichte 700-900 z DE-604 Ostkarpaten (DE-588)4075749-3 g Digitalisierung BSB Muenchen application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017185745&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB Muenchen application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017185745&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Abstract |
| spellingShingle | Mychajlyna, Ljubomyr Pavlovyč 1953- Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy Slawen (DE-588)4077491-0 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4077491-0 (DE-588)4075749-3 (DE-588)7645073-9 |
| title | Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy |
| title_auth | Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy |
| title_exact_search | Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy |
| title_full | Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy Ljubomyr Mychajlyna |
| title_fullStr | Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy Ljubomyr Mychajlyna |
| title_full_unstemmed | Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy Ljubomyr Mychajlyna |
| title_short | Slovʺjany VIII - X st. miž Dniprom i Karpatamy |
| title_sort | slovʺjany viii x st miz dniprom i karpatamy |
| topic | Slawen (DE-588)4077491-0 gnd |
| topic_facet | Slawen Ostkarpaten Dnjepr-Gebiet Süd |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017185745&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=017185745&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT mychajlynaljubomyrpavlovyc slovʺjanyviiixstmizdnipromikarpatamy |