O istorie militară a Themei Paradounavon: (secolele XI-XII)
Gespeichert in:
| Hauptverfasser: | , |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Constanţa
Editura M.N.M.R (Muzeul Naţional al Marinei Române)
2021
|
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Literaturverzeichnis |
| Beschreibung: | 203 Seiten Illustrationen, Karten |
| ISBN: | 9786068305295 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV048460851 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20220916 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 220908s2021 a||| |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9786068305295 |9 978-606-8305-29-5 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1344249136 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV048460851 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
| 100 | 1 | |a Mărculeţ, Vasile |d 1962- |e Verfasser |0 (DE-588)1046536249 |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a O istorie militară a Themei Paradounavon |b (secolele XI-XII) |c Vasile Mărculeţ, Ginel Lazăr |
| 264 | 1 | |a Constanţa |b Editura M.N.M.R (Muzeul Naţional al Marinei Române) |c 2021 | |
| 300 | |a 203 Seiten |b Illustrationen, Karten | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Grenze |0 (DE-588)4130793-8 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Militär |0 (DE-588)4039305-7 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 651 | 7 | |a Paristrion |0 (DE-588)1268215066 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 689 | 0 | 0 | |a Paristrion |0 (DE-588)1268215066 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Militär |0 (DE-588)4039305-7 |D s |
| 689 | 0 | 2 | |a Grenze |0 (DE-588)4130793-8 |D s |
| 689 | 0 | 3 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Lazăr, Ginel |d 1974- |e Verfasser |0 (DE-588)1196046816 |4 aut | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033838861&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033838861&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Literaturverzeichnis |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20220916 | |
| 942 | 1 | 1 | |c 355.009 |e 22/bsb |f 09021 |g 398 |
| 942 | 1 | 1 | |c 355.009 |e 22/bsb |f 09021 |g 499 |
| 942 | 1 | 1 | |c 355.009 |e 22/bsb |f 09021 |g 496 |
| 943 | 1 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033838861 | |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1812279384858427392 |
|---|---|
| adam_text |
CUPRINS Introducere. 5 Structura lucrării. 5 Sectorul Dunării Inferioare: însemnătate și rol. 6 Paristrion / Paradounavon: semnificația denumirilor.9 Precizări privind transcrierea toponimelor. 10 Capitolul 1 Thema Paradounavon. Constituire, funcționare și organizare (secolele XI-XII). 11 Ofensiva bizantină și cucerirea Bulgariei dunărene (996-1018). 11 Constituirea și funcționarea Themei Paradounavon.16 Organizarea Themei Paradounavon în secolele XI-XII. 19 Capitolul 2 Apărarea Themei Paradounavon . . 32 Armata Themei Paradounavon. 32 Sistemul defensiv al Themei Paradounavon . 40 Fortificații de la Dunărea de Jos reprezentate pe hărți din secolele XIV-XVIII. 66 Capitolul 3 Strategia militară bizantină la Dunărea de Jos
în secolele ХІ-ХП. 72 Strategia militară bizantină la Dunărea de Jos în secolul XI. 72 Modificări ale strategiei militare bizantine la Dunărea de Jos în secolul XII. 77 Capitolul 4 Thema Paradounavon și rolul ei în cadrul politicii militare bizantine la Dunărea de Jos în secolele XI-XII. 81 Defensiva bizantină la Dunărea de Jos în secolul XI. 81 De la defensivă la contraofensivă și ofensivă militară bizantină la Dunărea de Jos în secolul XII 106 Capitolul 5 Vlaho-bulgari și bizantini. Raporturile militare și sfârșitul Themei Paradounavon (toamna 1185 - primăvara 1201). 114 Revolta vlaho-bulgară și reacția bizantină (toamna 1185 - vara 1188). 114 Ofensiva vlaho-bulgaro-cumană și contraofensiva bizantină (1189-1201) . 132 Lista ilustrațiilor. 160 Fortificații din sistemul defensiv al Themei Paradounavon. 160 Hărți: Thema Paradounavon; Campanii militare. 161 Regiunea Dunării de Jos: hărți din secolele XIV-XVIII. 161
Bibliografie. 163 Anexe. 183 Anexa 1. Fortificații din sistemul defensiv al Themei Paradounavon. 183 Anexa 2. Hărți: Thema Paradounavon; Campanii militare. 192 Anexa 3. Regiunea Dunării de Jos: hărți din secolele XIV-XVIII. 195 203
BIBLIOGRAFIE Izvoare A Tenth-Century Byzantine Military Manual: The Sylloge Tacticorum. Translated by G. Chatzelis and J. Hanis, London-New York, 2017 {Sylloge Tacticorum). Akropolites, G., The History. Introduction, Translation and Commentary Ruth Macrides, Oxford, 2007 (Akropolites 2007) [a se vedea și ediția: Akropolites, G., Die Chronik. Übersetzt und Erläutert von W. Blum, Stuttgart, 1989 (Akropolites 1989)]. Ansbertus, Historia de expeditione Friderici imperatoris, ín „Quellen zur Geschichte des Kreuzzuges Kaiser Friedrichs I”. Herausgegeben von A. Chroust, în „Monumenta Germaniae Historica. Scriptores Rerum Germanicarum”, Nova Series, t. V, Berolini, MCMXXVIII (Ansbertus 1928). Attaleiates, Μ., The History. Translated by A. Kaldellis and D. Krallis, Cambridge, Massachusetts, London, 2012 (Attaleiates 2012) [a se vedea și edițiile: Attaliatès, Μ, Histoire. Traduction française par H. Grégoire, în ,3yzantion”, XXVIII, 1958, 325-362 (Attaliatès 1958); Ataliates, Μ., Historia. Introducción, edición, traducción y comentario de I. Pérez Martín, Madrid, 2002 (Ataliates 2002)]. Bibliotheca Apostolica Vaticana, Urbana Latina, Enea Silvius Piccolomini, Commentarli rerum memorabilium {Memorii și comentarii privind faptele și timpul acestora), manuscris pe pergament, datat circa 1458, Cotă BAV, URB. LAT. 402, ff. 238 verso-239 recto (Piccolomini 1458, Cotă BAV, URB. LAT. 402, ff. 238 verso-239 recto). Bogošić, V., Jireček, C„ Liber statutorum civitatis Răgușii compositus anno 1272: cum legibus aetate posteriore insertis atque cum summariis, adnotationibus et scholiis a veteribus
juris consultibus ragusinis additis, Zagrabiae, MCMIV (Bogošić, Jireček 1904). Browning, R., An Anonymous Βασιλικός λόγος Addressed to Alexios I Comnenus, în „Byzantion”, XXVIII, 1958, p. 31-50 (Browning 1965). Bryennio, N., Histoire, introduction, texte, traduction et notes par P. Gautier, Bruxelles, 1975 (Bryennio 1975). Byzantium in the Time of Troubles. The Continuation of the Chronicle of John Skylitzes (10571079). Introduction, Translation, and Notes by E. McGeer. Prosopographical Index and Glossary of Terms by J.W. Nesbitt, Leiden-Boston, 2020 {The Continuation of the Chronicle of John Skylitzes). Călători străini despre Țările Române, vol. I, București, 1968 {Călători străini, I). Cântec despre oastea lui Igor, fiul lui Sveatoslav, nepotul lui Oleg. Traducere din vechea rusă, cu introducere și comentarii de Μ. Beniuc, București, 1951 {Cântec despre oastea lui Igor). Cedreni, G., Historiarum Compendium, în Georgius Cedrenus, Ioannis Scylitzae ope ab Imm. Bekkero, suppletus et emendatus, t. II, Bonnae, MDCCCXXXIX (Cedrenus 1839). Choniatae, N., Orationes et epistulae, recensuit LA. van Dieten, Berolini et Novi Eboraci, MCMLXXII (Choniates 1972). Cinnami, I., Epitome rerum ab loanne et Alexio Comnenis gestarum, recensuit Aug. Meineke, Bonnae, MDCCCXXXVI (Cinnamus 1836) [a se vedea și ediția: Kinnamos, J., Deeds of John and Manuel. Translated by Ch. Μ. Brand, New York, 1976 (Kinnamos 1976)]. Clari, Robert de, La conquête de Constantinople, éditée par Ph. Lauer, Paris, 1956 (Clari 1956)[a se vedea și edițiile: Clari, Robert de, Cei care au cucerit Constantinopolul,
ediție de Tatiana-Ana Fluieraru și Ov. Pecican, Cluj-Napoca, 2005 (Clari 2005a); Clari, Robert of, The Conquest of Constantinople. Translated with Introduction and Notes by E.H. McNeal, New York, 2005 (Clari 2005b)]. Colecția de carte veche Emilian Radu (Colecția de carte veche E.R.). 163
Colecia de hărți a Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi (Colecția de hărți a MNHCV). Colecția de hărți Emilian Radu (Colecția de hărți ER). Comateni, D., Ponemata Diaphora. Recensük G. Prinzing, Berolini et Novi Eboraci, MMII (Chomateños 2002). Comnène, Anne, Alexiade. Règne de l’empereur Alexis I Comnène (1081-1118), 1.1 (Livres I-IV), t. II (Livres V-X), t. III (Livres XI-XV). Texte établi et tradui par B. Leib, Paris, 1943, 1945 (Comnène 1937, 1943, 1945) [a se vedea și edițiile: Comnena, Ana, Alexiada. Traducere Marina Marinescu. Prefață, tabel cronologic și note de N.-Ș. Tanașoca, București, 1977 (Comnena 1977); Comneno, Ana, La Alexiada. Estudio preliminar y traducción de E.D. Rolando, Sevilla, 1986 (Comneno 1986); Comnena, Anna, The Alexiad. Translated by Elizabeth A.S. Dawes, Cambridge, Ontario, 2000 (Comnena 2000); Comnena, Anna, Alessiade. Opera storica di una principessa porfirogenita bizantina, a cura di G. Agnello, Palermo, 2010 (Comnena 2010)]. Coniata, N., Grandezza e catastrofe di Bizanzio, vol. I (Libri I-VIII), a cura Anna Pontani. Introduzione di G. Cavallo. Testo critico e Nota al testo di J.-L. van Dieten, Fondazione Lorenzo Valla, 2017; vol. II (Libri IX-XIV), a cura Anna Pontani. Testo critico e Nota al testo di J.-L. van Dieten, Fondazione Lorenzo Valla, 1999; vol. Ili (Libri XV-XIX), a cura Anna Pontani. Testo critico e Nota al testo di J.-L. van Dieten, Traduzione fi Anna e Filippomaria Pontani, Fondazione Lorenzo Valla, 2014 (Coniata 1999, 2014, 2017) [a se vedea și ediția: Choniates, N., О City of Byzantium, Annales of Niketas Chômâtes.
Translated by H.J. Magoulias, Detroit, 1984 (Chômâtes 1984)]. Constantine Porphyrogenitus, De Administrando Imperio. Greek Text Edited by Gy. Moravcsik. English Translation by R.J.H. Jenkins, Dumbarton Oaks, 1967 (Constantine Porphyrogenitus 1967) [a se vedea și ediția: Constantin Porfirogenetul, Carte de învățătură pentru fiul său Romanos, traducere de V. Grecu, București, 1971 (Constantin Porfirogenetul 1971)]. Constantino Porpfirogenito, De Thematìbus. Introduzione, testo critico, commento a cura di A. Pertusi, Citta del Vaticano, 1952 (Constantino Porfirogenito 1952). Cronica lui Nestor / Chronica Nestoris, traducere și comentatii de G.Popa-Lisseanu în „Fontes Históriáé Daco-Romanorum / Izvoarele istoriei românilor”, București, 1953 (Cronica lui Nestor). Darrouzès, J., Les discours d’Euthyme Tornikès (1200-1205), ín „Revue des Études Byzantines”, XXVI, 1968, p. 49-121 (Darrouzès 1968). Darrouzès, J., Le traité des transferts. Édition critique et commentaire, ín ,Revue des Études Byzantines”, XLII, 1984, p. 147-214 (Darrouzès 1984). Del Chiharo Fiorentino, Antonio-Maria, Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia. Con la descizione del paese, natura, costumi, riti e religione degli abitanti. Nova edizione per cura di N. Iorga, București, 1914 (Del Chiharo 1914). Diaconi Caloënsis, L., Históriáé libri decem et Liber de Velitatione bellica Nicephori Augusti, e recensione C.B. Hasii, Bonnae, MDCCCXXVIII (Diaconus 1828) [a se vedea și ediția: Leon the Deacon, The History. Byzantine Military Expansion in the Tenth Century. Introduction, translation, and annotations by
Alice-Mary Talbot and D.F. Sullivan with the assistance of G.T. Dennis and Stamatina McGrath, Washington, D.C., 2005 (Leon the Deacon 2005)]. Documenta Romániáé Historica, D. Relații între Țările Române, vol. I (1222-1456), București, 1977 (DRH, D, I). Documente privind istoria României. Veacul XI, XII, XIII, C. Transilvania, vol. I, (1075-1250), București, 1951 (DIR, C, I). Documente privitoare la istoria românilor, culese de E. de Hurmuzaki, vol. I. 1199-1345, partea 1: Documente privitoare la istoria românilor 1199-1345, culese și însoțite de note și variante de Nic. Densușianu, București, 1887; vol. I, partea 2:1346-1450, culese, adnotate și publicate de Nic. Densușianu, București, 1890 (Hurmuzaki, Densușianu 1887,1890). 164
Doxapatrius, N., Taxis ton patriarchikon tronon, în „Hieroclis Synecdemus et Notitiae Graecae Episcopatunm. Accedunt Nili Doxapatrii Notitia Patriarchatuum et Locorum nomina immutata”, ex recognitione G. Pathey, Berolini, 1866, p. 265-308 (Doxapatrius 1866) [a se vedea și ediția: Doxapatri, N., Ordinea scaunelor patriarhalelor (II), editor C. Erbiceanu, în „Biserica Ortodoxă Română”, XXXI, 1908, 12, p. 1339-1354 (Doxapatri 1908)]. Dumitriu-Snagov, I., Țările Române în secolul al XIV-lea. Codex Latiņus Parisnus. Tratat despre arta militară și mașinile de război, București, 1979 (Dumitriu-Snagov 1979). Ephraem Aenii, Historia Chronica, recensuit O. Lampsides, Athenis, MCMXC (Ephraem 1990). Eustathii metropolitae Thessalonicensis, Opuscula. Accedunt Trapezuntinae históriáé sriptores Panorėtus et Eugenicus, nunc primům edidit T.L.F. Tafel, Francofurti ad Moenum, MDCCCXXXII (Eustathios 1832). Eustathios of Thessaloniki, Secular Orationes 1167/8 to 1179. Translation with Introduction and Commentary by A.F. Stone, Leiden-Boston, 2013 (Eustathios of Thessaloniki 2013). Fontes Históriáé Daco-Romanae, III. Scriptores byzantini saec, XI-XIV / Izvoarele istoriei României, ІП. Scriptores Nyzantini Saec. XI-XIV/ Scriitori bizantini (sec. XI-XIV), publicate de Al. Elian și N.-Ș. Tanașoca, București 1975; IV. Scriptores et acta Imperii Byzantini saeculorum TV-XV / Scriitori și acte bizantine, secolele IV-XV, publicate de H. Mihăescu, R. Lăzărescu, N.-Ș. Tanașoca, T. Teoteoi, București, 1982 (Fontes, Ш, IV). Gautier, P., Le dossier d’un haut fonctionnaire d’Alexis Ier Comnène, Manuel
Straboromanos, ín „Revue des Études Byzantines”, ХХПІ, 1965, p. 168-204 (Gautier 1965). Glycae, Μ., Annales, recensuit Imm. Bekkerus, Bonnae MDCCCXXXVI (Glykas 1836). Hieroclis Grammatici Synecdemus, ín „Hieroclis Synecdemus et Notitiae Episcopatuum accedunt Nili Doxapatrii Notitia Patriarchatuum et Locorum nomina immutata”, ex recognitione G. Parthey, Berolini 1866 (Hieroclis 1866). Ibn Khordâdhbeh, Abu’l Kasim Obaidallah ibn Abdallah, Kitâb al-Masâlik Wa’l Mamâlik, et excerpta e Kodama ibn Dja’far, Kitâb al-Kharâdj, quae cum versione Gallica edidit, Indicibus et Glossario instruxit, Μ. J. de Goeje, Lungduni-Batavorum, 1889 (Ibn Khordâdhbeh 1889). Idrîsî, La première géographie de l’Occident. Présentation, notes, index, chronologie et bibliographie par H. Brese et Annliese Nef. Traduction du Chevalier Jaubert, revue par AnnlieseNef, Paris, 1999 (Idrîsî 1999). Kékauménos, Conseils et récits d’un gentilhomme byzantin. Texte présenté et traduit du grec par P. Odorico, Toulouse, 2015 (Kékauménos 2015) [a se vedea și edițiile: Cecaumeno, Consejos y relatos de un aristócrata bizantino. Edición de J.S. Codoñer, Madrid, 2000 (Cecaumeno 2000); Kékauménos, Vademecum des Byzantinischen Aristokraten. Das sogenannte Strategikon des Kékauménos. Übersetz, eingeleitet und erklärt von H.-G. Beck, Graz-WienKöln, 1964 (Kékauménos 1964); Kékauménos, Advice and Anecdotes. English translation and commentary by Charlotte Roueche, SAWS Dynamic Library of Wisdom Literatures, 2013, pe https://ancientwisdoms.ac.uk/library/kekaumenos-consilia-et-narrationes/ (accesat: 22.05.2021) (Kékauménos 2013);
Kekavmen, Sověti i rasskazî Kekavmena. Socinenie vizantijskogo polkovodța XI veka. Podgotovka teksta, wedenie, perevod i kommentarij G. G. Litavrina, Moskva, 1972 (Kekavmen 1972)]. La vie de Saint Cyrille le Philéote moine byzantin (j 1110). Introduction, texte critique, traduction et notes, par É. Sargologos, Bruxelles, 1964 (Saint Cyrille le Philéote). Matthew of Edessa, The Chronicle of Matthew of Edessa. Translated from Original Armenian with a Commentary and Introduction by A.E. Dostourian, Lanham-New York-London, 1993 (Matthew of Edessa 1993) [a se vedea și ediția: Matthieu d’Édesse (962-1136) avec la continuation de Grégoire le Prêtre jusqu’en 1162: Traduit en français par E. Dulaurier, Paris, MDCCCLVIII (Matthieu d’Édesse 1858)]. 165
Mălinaș, LM., Regeste și registre de la Constantinopol și Roma, din prima jumătate a secolului al XlII-lea, privitoare la primatul lui Vasile I și la împăratul loniļā Caloian din Tårnova, Oradea, 2000 (Mălinaș 2000). McGeer, E., Sowing the Dragon’s Teeth: Byzantine Warfare in the Tenth Century, Washington, D.C., 1995 (McGeer 1995). Michaelis Rhetoris, Oratio ad Manuelem imperatorem, în ,fontes Rerum Byzanrnarum”. Acuravit W. Regel, 1.1, fase. 1, Petropoli, MDCCCXCII (Michaelis Rhetoris 1892). Miklosich, Fr., Müller, Acta Patriarchatus Constantinopolitani, MCCCXV-MCCCCII, t. I, Vindobonae, MDCCCLX (Miklosich, Müller 1860). Notitia Dignitatum accedunt Notitia Urbis Constantinopolitanae et Laterculi Prouinciarum, edidit O. Seeck, Berolini, MDCCCLXXVI {Notitia Dignitatum) [a se vedea și ediția: La Notitia Dignitatum: nueva edición crítica y comentario histórico, editor C.N. Faleiro, Madrid, 1998 {La Notitia Dignitatum)]. Oikonomidès, N., Les listes de présence bywantines des IXe et Xe siècles, Paris, 1972 (Oikonomidès 1972). Paisij de Hilendar, L’histoire slavo-bulgare. Traduction et commentaire par A. Popov, Paris, 2005http://macedonia.kroraina.com/en/serafimova/slavo-bulgare.pdf (accesat: 04. 06. 2018) (Paisij de Hilendar 2005). Popruzhenko, M.G., Sinodik Tsarija Borila, Sofia, 1928 (Popruzhenko 1928). Procopius, Buildings, ín Procopius with an English Translation by the Late H.B. Dewing with the Collaboration of Gl. Downey, in Seven Volumes, VII, Cambridge, Masschusetts, London, MCMLXXI (Procopius 1971) [a se vedea și ediția: Procopius din Caesarea, De Aedificiis, text,
traducere și comentarii de G. Popa-Lisseanu, în „Fontes Históriáé Daco-Romanorum / Izvoarele istoriei românilor", București, 193 9 (Procopius 1939)]. Psellos, Μ., Chronographie ou histoire d’un siècle de Byzance (976-1077), t. IL Texte établi et traduit par É. Renauld, Paris, 1928 (Psellos 1928) [a se vedea și edițiile: Psellus, Μ., Fourteen Byzantine Rulers. The Chronographia. Translated, with an Introduction, by E.R.A. Sewter, Penguin Books, 1966 (Psellus 1966); Psellos, Μ., Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Traducere de R. Alexandrescu. Cuvânt înainte și note de N.-Ș. Tanașoca, Iași, 1998 (Psellos 1998); Psello, Μ., Imperatori di Bisanzio (Cronografia), vol. II (Libri VI 76-ѴП). Testo critico a cura di S. Impellizzeri. Commento di U. Criscuolo. Traduzione di Silvia Ronchey, Fondazione Lorenzo Valla, 2014 (Psello 2014)]. Scylitzae, L, Synopsis Historiarum, recensuit I. Thurn, Berolini et Novi Eboraci, MCMLXXIII (Skylitzes 1973) [a se vedea și edițiile: Skylitzès, J., Empereurs de Constantinople. Texte traduit par B: Flusin et annoté par: J.-CL Cheynet, Paris, 2003 (Skylitzès 2003); Skylitzes, J., A Synopsis ofByzantine History, 811-1057. Introduction, Text and Notes, Translated by J. Wortley, Cambridge, 2010 (Skylitzes 2010)]. Skutariotes, Th., Synopsis Chronike, ín „Mesaionike Bibliotheke”, t. VII, epistasia, C.N. Sathas, Veneția-Paris, 1894, p. 1-556 (Skutariotes 1894). Sofijskij Vremennik, Ui russkaia letopis s 862 po 1534 god. Izdal P. Stroev, vol. I. S 862 po 1425 god, Moskva, 1820 {Sofijskij Vremennik, I). Sturluson, S., Heimskringla. History of
the Kings of Norway, Translated with Introduction and Notes by L.M. Hollander, Austin, 2011 (Surluson 2011). Théophylacte d’Achrida, Letters. Introduction, texte, traduction et notes par P. Gautier, Thessalonique, 1986 (Théophylacte d’Achrida 1986). The Annales Barenses and the Annales Lupi Protospatharii. Critical edition and Commentary by W.J. Churchill, Toronto, 1979 {Annales Barenses). The Crusade ofFrederick Barbarossa. The History of the Expedition of the Emperor Frederick and Related Texts. Translated by G.A. Loud, Ashgate, 2010 (The Crusade of Frederick Barbarossa). 166
The Hypatian Codex, Part 2: The Galician-Volynian Chronicle. An annotated translation by G.A. Perfecky, Munchen, 1973 {The Galician-Volynian Chronicle). The Nikonian Chronicle. From the Beginning to the Year 1132, vol. I; From the Year 1132-1240, vol. II. Edited, Introduced and Annotated by S.A. Zenkovsky. Translated by S.A and Betty Jean Zenkovsky, New Jersy, 1984 {The Nikonian Chronicle, I-II). The Russian Primary Chronicle. Laurentian Text. Translated and Edited by S.Hazzard Cross and O.P. Sherbowitz-Wetzor, Cambridge, Massachusetts, 1952 {The Russian Primary Chronicle). Timarion. Translated with Introduction and Commentary by B. Baldwin, Detroit, 1984 {Timarion). Urkunden altern Handels- und Statsgeschichte der Republik Veneding mit besonderer Beziehung aufByzanz und die Levante, Herausgegeben G.L. Fr. Tafel und G.M. Thomas, I. Theil. (8141205), Wien, 1856 (Tafel, Thomas 1856). Wavrin, Walerand de, Anchiennes cròniques d’Engleterre, է. II, Paris, MDCCCLIX (Wavrin 1859). Yahya ibn Sa'ïd d’Antioche, Histoire de Yahya ibn Sa'ïd ď Antioche continuateur de Sa'ïd ibn Bitriq, éditée et traduit en français par I. Kratchkovsky et A. Vasiliev, în „Patrologia Orientalis”, է. 23, fase. II, Paris, 1932, p. 345-520 (Yahya 1932). Zonarae, L, Epitomae historiarum libri XIII-XV1II, edidit Th. Büttner-Wobst, Bonnae, MDCCCXCVII (Zonaras 1897) [a se vedea și ediția: Zonaras, J., Libro de los emperadores (versión aragonesa del «Compendio de historia universal», patrocinada de J.F. de Heredia), edición crítica y estudio de Ad. Álvarez Rodríguez, investigación de fuentes bizantines de Fr.
Martín García, Zaragoza-Huesta, 2006 (Zonaras 2006)]. Lucrări generale și speciale Achim, V., Politica sud-estică a regatului ungar sub ultimii Arpadieni, București, 2008 (Achim 2008). Ahrweiler, Hélène, Byzance et la mer. La marine de guerre ; la politique et et les instititions maritimes de Byzance aux VIIe-XVe siècles, Paris 1966 (Ahrweiler 1966). Aladzhov, A., The Byzantine Empire and the Establishment of the Early Medieval City in Bulgaria, în vol „Byzanz - das Römerreich im Mittelalter, t. 3. Peripherie und Nachbarschaft. Herausgegeben F. Daim, J. Drauschke, Mainz, 2010 (Aladzhov 2010). Andreev, L, Istorija na vtoroto Bälgarsko Tsarstvo, Veliko Tărnovo, 1996 (Andreev 1996). Andreev, L, Pantev, A., Istoritseski spravotsnik Bălgarskite Hanove I Tsare ot nah Kubrat do tsar Boris III, Veliko Tamovo, 2004 (Andreev, Pantev 2004). Angelov, D., Văstanieto načelo s Asenovtsi, în „Istorija na Bălgarija”, t. ІП. „Vtora bălgarska dărjavo”, Sofia, 1982, p. 117-125 (Angelov 1982). Angelov, D., Ciolpanov, V., Bălgarska voenna istorija prez srednovekovieto (X-XV), Sofija, 1994 (Angelov, Ciolpanov 1994). Angold, Μ., The Byzantine Empire, 1025-1204. A Political History, London-New York, 1997 (Angeld 1997). Antonov, S., Hagiozacharitai - a Little-Known Byzantine Aristocratic Family from the 10^-11th C., in vol. „Ruler, State and Church on the Balkans in the Middle Ages. In Honour of the 60th Anniversary of Professor Dr. Plamen Pavlov”, part 1, Veliko Tamovo, 2020, p. 762-774 (Antonov 2020). Aparaschivei, D., Orașele romane de la Dunărea Inferioară (secolele I-III P. CHR.), Iași, 2010
(Aparaschivei 2010). Aricescu, A., Noi date despre cetatea de la Hârșova, în „Pontica“, 4, 1971, p. 351-370 (Aricescu 1971). Asdracha, Catherine, La Thrace Orientale et la mer Noir: Géographie ecclesiastique et Prosographie (VHF-XIF siècles), ín „Géographie historique du monde méditerranéen” sous la direction d’Hélène Ahrweiler, Paris, 1988, p. 221-309 (Asdracha 1988). 167
Atanasov, G., Dobrudjanskoto despotstvo. Kam politiceskata, țărkovnata, stopanskata i kulturnata istorija na Dobrudja prez XIV vek, Veliko Tamovo, 2009 (Atanasov 2009a). Atanasov, G. lujnata kreposta stena na Durostorum-Drăstăr-Silistra, în „Arheologhiceski otkritija i razkopki” za 2008 g., Sofija, 2009, p. 433-435 (Atanasov 2009b). Atanasov, G., lujnata kreposta stena na Durostorum-Drăstăr-Silistra, în ,Arheologhiceski otkritija i razkopki” za 2009 g., Sofija, 2010,235-237 (Atanasov 2010). Atanasov, G., lujnata kreposta stena na Durostorum-Drăstăr-Silistra, în , Arheologhiceski otkritija i razkopki” za 2011 g., Sofija, 2012, p. 270-272 (Atanasov 2012). Atanasov, G., Kreposta na Durostorum-Dorostol-Drăstăr, Silistra 2013 (Atanasov 2013). Atanasov, G., Durostorum - Dorostol(os) — Drastra/Dristra - Silistra. The Danubian Fortress from the Beginning of the 4th to the Beginning of the 19th c., ín „Thracian, Greek, Roman and Medieval Cities, Rezidences and Fortresses”. Scientific Editor R. Ivanov, Sofia, 2015, p. 493-587 (Atanasov 2015). Atanasov, G., Jordanov, I., Srednovekovnijat Vetren na Dunav, Sumen, 1994 (Atanasov, lordanov 1994). Barakov, V., The Medieval City of Tarnov Capital of Second Bulgarian Kingdom, ín vol.„Thracian, Greek, Roman and Medieval Cities. Residences and Fortreses”, Sofia, 2014, p. 1-39 (Barakov 2014). Baraschi, Silvia, Unele probleme despre Proslavița, în „Рейсе”, X, 1991, 1, p. 399-409; 2, p. 373375 (Baraschi 1991). Barnea, I., A propos de la découverte de deux sceaux byzantins de Dinogetia, ín „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s.,
II, 1958, p. 473-475 (Barnea 1958). Barnea, I., Sigilii inedite din Dobrogea, în „Studii și Cercetări de Numismatică”, III, 1960, p. 323332 (Barnea 1960). Barnea, L, Sceaux de deux gouverneurs inconnu du Thème de Paristrion, ín „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s., VIII, 1964, p. 239-272 (Barnea 1964). Barnea, I., Noi sigilii bizantine de la Dunărea de Jos, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 17, 1966, 2, p. 277-297 (Barnea 1966). Barnea, I., Sigilii bizantine de la Noviodunum, în „Studii și Cercetări de Numismatică”, IV, 1968, p. 239-247 (Barnea 1968). Barnea, L, Sigilii bizantine de la Noviodunum (II), în „Studii și Cercetări de Numismatică”, VI, 1975, p. 159-162 (Barnea 1975). Barnea, I., Stăpânirea bizantină asupra Dobrogei între anii 971-1185: Thema Paristrion (Paradunavon), în I. Barnea, Șt. Ștefănescu, „Din istoria Dobrogei”, voi. ІП: „Bizantini, români și bulgari la Dunărea de Jos”, București, 1971 (Barnea 1971). Barnea, I., Sigilii bizantine inedite din Dobrogea (II), în „Pontica”, XVIII, 1985, 235-248 (Barnea 1985). Barnea, I., Noi contribuții la istoria Themei Paristrion (Paradunavon), în „Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie”, 37,1986, 3, p. 268-274 (Barnea 1986). Barnea, L, Seaux byzantins de Dobroudja, m Studies in Byzantine Sigillography”, I, 1897, p. 77-88 (Barnea 1987). Barnea, L, Sigilii bizantine inedite din Dobrogea (III), în „Pontica”, XXIII, 1990, 315-334 (Barnea 1990). Barnea, L, Noi date despre Mitropolia Tomisului, în „Pontica”, XXIV, 1991, p. 277-282 (Barnea 1991). Barnea, L, Noviodunum în lumina sigiliilor
bizantine, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie”, XLVIII, 1997,4, p. 353-360 (Barnea 1997). Barnea, I., Sigilii bizantine din nordul Dobrogei, în „Simpozion de numismatică dedicat împlinirii a patru secole de la prima unire a românilor sub Mihai voievod Viteazul. Chișinău, 28-30 mai 2000”, București, 2001, p. 103-108 (Barnea 2001). 168
Barnea, L, Diaconu, P., Arrubium, în „Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României”, voi. I. „A-C”, București, 1994, p. 120-121 (Barnea, Diaconu 1994). Barnea, L, Mănucu-Adameșteanu, Gh., Topoleanu, F., Isaccea, jud. Tulcea, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Brăila, 1996, p. 62-63 (Barnea, Mănucu-Adameșteanu, Topoleanu 1996). Barnea, L, Ștefanescu, Șt., Din istoria Dobrogei, voi. III. Bizantini, români și bulgari de la Dunărea de Jos, București, 1971 (Barnea, Ștefănescu 1971). Bartikian, R.M., Otnosistija li prozvisce üapaôoóvabiç c magistru Vasiliu b pamijatnoi zapisi monaha Theodula (1059)?, în „Bulletin of the Academy of Sciences of the Armenian SSR: Social Sciences”, 8, 1959, p. 80-86 (Bartikian 1959). Bartikian, R.M., Kám kogo se otnasija protsvisceto ΠΑΡΑΑΟΥΝΑΒΙΣ v propiskata na monaha Teodui ot 1059 godina?, în „Izvestija na Bălgarskoto Istoricesko Drujestvo”, XXV, 1967, p. 315-319 (Bartikian 1967). Bănescu, N., Les premiers témoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube, ín „Byzantinisch-Neugriechischen Jahrbüchern”, III, 1922, p. 287-310 (Bănescu 1922). Bănescu, N., Unbekannte Statthalter der Themen Paristrion und Bulgarien: Romanos Diogenes und Nikephoros Botaneiates, ín „Byzantinische Zeitscrift”, 30, 1929-1930, 1, p. 439-444 (Bănescu 1929-1930). Bănescu, N., Sceau inédit de Katakalon, katépano de Paradounavon, ín „Echos d’Orient”, XXXV, 1936, 184, p. 405-408 (Bănescu 1936). Bănescu, N., Sceau de Demetrios Katakalon Katépano de Paradounavon, ín „Échos d’Orient”, XXXIX, 1940,197-198, p.
157-160 (Bănescu 1940). Bănescu, N., O problemă de istorie medievală: crearea și caracterul statului Asăneștilor (1185), în ,Amálele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. Ш, t. XXV, m. 12, 1943, p. 543-590 (Bănescu 1943). Bănescu, N., Les duchés byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie, Bucarest, MCMXLVI (Bănescu 1946). Bănescu, N., A propos de Basile Apokapes; duc de Paradounavis (= Paristrion). La notice du moine Théodule (1059), ín „Revue des Études Sud-Est Européennes”, I, 1963, 1-2, p. 155158 (Bănescu 1963). Bănescu, N., Istoria Imperiului Bizantin, vol. II. Imperiul Bizantin clasic (610-1081), ediție îngrijită de T. Teoteoi, București, 2003 (Bănescu 2003). Benešević, V., Zaveshcianie vizantijskogo bojariną XI veka, în „Jurnal Ministerstva larodiogo Prosveshcenija”, Novaija serija, ceast IX 1907, mai 1907, p. 219-231 (Beneșevic 1907). Beševliev, V., Mundraga i Tiča-Vičina, în „Izvestija na Narodnija Muzej Varna, 21 (36), 1985, p. 17-24 (Beševliev 1985). Birkenmeier, W.J., The Development of the Komnenian Army 1081-1180, Leiden-Boston-Köln, 2002 (Birkenmeier 2002). Bolșacov-Ghimpu, A.A., La localisation de la cité byzantine de Demnitzikos, ín „Revue des Études Sud-Est Européennes”, V, 1967, 3-4, p. 543-549 (Bolșacov-Ghimpu 1969). Bonarek, J., Le Bas Danube dans la seconde moitié du Xl-ème siècle: nouveaux états et nouveaux peuples?, in „Byzantium, New Peoples, New Powers: The Byzantino-Slav Contact Zone from the Ninth to the Fifteenth Century. Edited by Miliana Kaimakamova, Μ. Salamon, Malgorzata Smorag Różycka, Cracow, 2007 (Bonarek 2007).
Božilov, L, Familiata na Asenevči (1185-1406). Genealogija i prosografija, Sofia, 1994 (Božilov 1994). Božilov, I., L’administration byzantine en Bulgarie (1018-1186): le cas de ParistrionParadounavon (Paradounavis), ín ,ßyzantium and the Bulgarians (1018-1185)”, edited by Katerina Nikolau - K. Tsikanakis, Athens, 2008, p. 91-97 (Božilov 2008). Božilov, L, Gjuzelev, V., Istorija na srednovekovna Bălgarija VII-XIV sek., in vol. „Istorija na Bălgaria v tri toma”, 1.1, Sofia, 1999 (Božilov, Gjuzelev 1999). 169
Brand, Ch. Μ., Byzantium Confronts the West 1180-1204, Cambridge, Massachusetts, 1968 (Brand 1968). Brătianu, Gh. L, Vicina. I. Contributions à l’histoire de la domination byzantine et du commerce Génois en Dobrogea, în „Académie Roumaine, Bulletin de la Section Historique”, X, 1923, p. 113-189 (Brătianu 1923). Brătianu, Gh. L, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă: Contributions à l’histoire de la domination byzanrine et tatare et du commerce Génois sur le litoral roumain de la mer Noire, Bucarest, 1935 (Brătianu 1935). Brătianu, Gh. I., Etudes byzantines d’histoire économique et sociale, Paris 1938 (Brătianu 1938). Brătianu, Gh. L, Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană. Traducere de Michaela Spinéi. Ediție de V. Spinéi, vol. I, București, 1988 (Brătianu 1988). Brezeanu, S., Istoria Imperiului Bizantin, București, 2007 (Brezeanu 2007). Cankova-Petkova, Genoveva, Bălgaro-grățki i bălgaro-latinski otnoșenija pri Kalojan i Boril, în ,Jzvestija na instituta po istorija na BKP“, 21,1970, p. 161-169 (Cankova-Petkova 1970). Cancova-Petkova, Genoveva, A propos de l’histoire de la forteresse bulgare Moundraga, în „Uralaltaische Jahrbücher. Internationale Zeitschrift fur Nord-Eurasien”, 47, 1975, p. 35-40 (Cankova-Petkova 1975). Cankova-Petkova, Genoveva, Bolgarija pri Asenevtsi, Sofia, 1978 (Cankova-Petkova 1978a). Cankova-Petkova, Genoveva, Certains aspects du pouvoire royal et des institutions d’État sous le Second royaume bulgare, ûi „Études Balkaniques”, XIV, 1978, 3, p. 102-108 (CankovaPetkova 1978b). Cankova-Petkova, Genoveva, Au sujet de la campagne d’Isaac
Ange contre la capilate bulgare, ín „Byzantino-Bulgarica”, VII, 1981, p. 181-185 (Cankova-Petkova 1981). Cantacuzino, I.G., Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII-XIV, București, 2001 (Cantacuzino 2001). Câmpina, B., Influența bizantină la Dunărea de Jos în lumina recentelor cercetări efectuate în România, în vol. B. Câmpina, „Scrieri istorice”, vol. I, îngrijit de D. Mihoc și E. Stănescu, București, 1973, p. 12-22 (Câmpina 1973). Cândea, L, Expediția militară a Bizanțului din 1166 în geneza culoarului Dunăre - Curbura Carpaților, în ,Angustia”, 4, 1999, p. 153-155 (Cândea 1999) [republicat în ,Acta Moldáviáé Septentrionalis”, XVII, 2018, p. 241-247 (Cândea 2018)]. Cheynet, J.-Cl., Par St. George, par St. Michel, în J.-Cl. Cheynet, „La société byzantine. L’apport des sceaux”,vol. 1, Paris, 2008, p. 285-305 (Cheynet 2008). Chiriac, C., Un sigiliu bizantin inedit descoperit la Oltina (jud. Constanța), în ,Arheologia Moldovei”, XXIII-XXIV, 2000-2001, p. 343-348 (Chiriac 2000-2001). Cihodaru, C., Precizări necesare în legătură cu datarea valului de piatră din Dobrogea și însemnările Toparhului Bizantin, în „Studii. Revistă de Istorie”, XVI, 1963, p. 1123-1135 (Cihodaru 1963). Cihodaru, C., Alte precizări în legătură cu valul de piatră din Dobrogea și cu însemnările Toparhului Bizantin, în ,Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopoi» din Iași”, II, 1965, p. 261-280 (Cihodaru 1965). Ćirković, S.M., The Serbs. Translated by V. Tošie, Blackwell Publishing, 2004 (Ćirković 2004). Curta, FL, Southeastern Europe in Middle Age, 500-1250, Cambridge, 2006
(Curta 2006). Custurea, G., Descoperiri arheologice și numismatice de pe raza localității Satu Nou (corn. Oltina, jud. Constanța), în „Pontica”, ХХХІІІ-ХХХГѴ, 2000-2001, p. 583-593 (Custurea 20002001). Custurea, G., Noi descoperiri monetare din așezarea de la Capu Dealului - Oltina, în „Pontica”, XXXIX, 2006, p. 415-421 (Custurea 2006). Custurea, G., Monede bizantine descoperite în așezarea de la Oltina - „Сари Dealului”, în Pontica, XLII, 2009, p. 612-621 (Custurea 2009). 170
Custurea, G., Câteva repere cronologice privind circulația monetară în Dobrogea în secolele X-XI, în „Pontica”, LII, 2011, p. 333-337 (Custurea 2011). Custurea, G., Ionel, Μ., Un tezaur bizantin descoperit în Dobrogea, în „Pontica”, XXXV-XXXVI, 2002-2003, p. 433-437 (Custurea, Ionel 2002-2003). Custurea, Papasima 1992, Monede bizantine descoperite la Păcuiul lui Soare (Catalog), în „Pontica”, XXV, 1992, p. 363-380 (Custurea, Papasima 1992). Custurea, G., Talmațchi, G., Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea, Constanța, 2011 (Custurea, Talmațchi 2001). Dall’Aglio, Fr., L’immagine della Bulgaria in Occidente al tempo della quarta crociata, ín ,Annuario Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica”, 5, 2003, p. 79-103 (Dall’Aglio 2003). Dall’Aglio, Fr., The Military Alliance Between the Cumans and Bulgaria from the Establishment of the Second Bulgarian Kingdom to the Mongol Invasion, ín , Archívum Eurasiae Medii Aevi”, 16,2008-2009, p. 29-54 (Dall’Aglio 2008-2009). Damian, Oana, Noi descoperiri monetare bizantine în Dobrogea, în „Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos”, XIII-XIV, 1995, p. 217-226 (Damian 1995). Damian, Oana, Vasile, G., Vestigii arheologice descoperite pe Dealul Dervent (Jud. Constanța), în „între stepă și imperiu / Zwischen der Steppe und dem Reich / Between the Steppe and die Empire”, îngrijit de A. Măgureanu, E, Gáli, București, 2010, p. 337-385 (Damian, Vasile 2010). Damian, Oana, Vasile, Μ., Varangians nearby the Danube Delta. About an Archeological Discovery in the Byzantine Fortress at Nufaru, Tulcea County, în „Studii și Cercetări de Istorie
Veche și Arheologie, 62, 2011, 34, p. 275-290 (Damian, Vasile 2011). Damian, Oana, Andonie, C., Vasile, Μ., Cetatea bizantină de laNufăru, despre problemele unui sit suprapus de o așezare contemporană, în „Рейсе”, s.n., I (XIV), 2003, p. 237-266 (Damian, Andonie, Vasile 2003). Damian, Oana, Vasile, Μ., Samson, Andra, O necropolă medio-bizantină cercetată la Nufaru, jud. Tulcea, punctul Trecere bac. Considerații arheologice preliminare, în Materiale și Cercetări Arheologice“, serie nouă, XIII, 2017, p. 89-125 (Damian, Vasile, Samson 2017). Damian, Oana et alii, Nufăru, com. Nufaru, jud. Tulcea. Punct: Trecere bac, proprietatea lui Adrian Petre, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001”, București, 2002, p. 216-218 (Damian et alii 2002). Damian, Oana et alii, Nufaru, com. Nufăru, jud. Tulcea. Punct: Trecere bac, proprietățile A. Petre, M.L. Dumitrescu, I. Rubanschi, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002”, București, 2003, p. 213-216 (Damian et alii 2003a). Damian, Oana et alii, Elemente de fortificație din epocile romano-bizantina și bizantina descoperite la Nufaru, jud. Tulcea, în ,Buletinul Muzeului Militar National”, s.n. 1, 2003, 2, p. 67-76 (Damian et alii 2003b). Damian, Oana et alii, Nufaru, com. Nufaru, jud. Tulcea. Punct: Proprietatea A. Petre, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003”, București, 2004, p. 213-216 (Damian et alii 2004). Damian, Oana et alii, Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanța. Punct: Păcuiul lui Soare, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012”, București,
2013, p. 97-98 (Damian et alii 2013). Darrouzès, J., Notes de littérature et de critique, în „Revue des Études Byzantines”, ХѴШ, 1960, p. 179-194 (Darrouzès 1960). Darrouzès, J., Notes sur Euthyme Tornikès, Euthyme Malakès et Georges Tornikès, ín „Revue des Études Byzantines”, XXIII, 1965, p. 148-167 (Darrouzès 1965). Daşkov, S.B., Dicționar de împărați bizantini, traducere de Viorica Onofrei și D. Onofrei, București, 1999 (Dașkov 1999). 171
Diaconu, P., Despre datarea valului de piatră din Dobrogea și localizarea evenimentelor din nota Toparhului Grec, în „Studii. Revistă de Istorie”, XV, 1962, 5, p. 1215-1235 (Diaconu 1962). Diaconu, P., Din nou despre valul de piatră din Dobrogea și Nota Toparhului Grec (Partea I), în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 16, 1965, 1, p. 189-199; (Partea U), în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 16,1965, 2, p. (Diaconu 1965a). Diaconu, P., Autour de la localisation de la Petite Preslav, în „Revue des Etudes Sud-Est Européennes”, III, 1965, 1-2, p. 37-56 (Diaconu 1965b). Diaconu, P., Quelques problèmes relatifs à la forteresse byzantine de Păcuil lui Soare à la lumière des dernières fouilles archéologiques, „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s., X, 1966, p. 365-372 (Diaconu 1966). Diaconu, P., Despre pecenegi la Dunărea de Jos în prima jumătate a secolului al XI-lea, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 18, 1967, 3, p. 463-476 (Diaconu, 1967). Diaconu, P., Alte precizări în legătură cu valul de piatră din Dobrogea și însemnările Toparhului Bizantin, în în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 19, 1968, 2, p. 357-369 (Diaconu 1968a). Diaconu, P., Un sigiliu de plumb al lui Alexie I Comnenul descoperit la Păcuiul lui Soare, în „Studii și Cercetări de Numismatică”, IV, 1968 (Diaconu 1968b). Diaconu, P., Rolul cetății din insula Păcuiul lui Soare în cadrul situației politice a Dobrogei la sfârșitul secolului al X-lea, în „Pontice”, 2, 1969, p. 395-400 (Diaconu 1969a). Diaconu, P., Une information de Skylitzes-Cédrénos à la lumière de
l’archéologie, m „Revue des Études Sud-Est Européennes”, 7, 1,1969, p. 43-49 (Diaconu 1969b). Diaconu, P., Les Petchénègues au Bas-Danube, București, 1970 (Diaconu 1970). Diaconu, P. Un tezaur de monede bizantine din sec. al XI-lea descoperit la Păcuiul lui Soare, în ,,Muzeul Național”, III, 1976, p. 235-239 (Diaconu 1976). Diaconu, P., Les Coumans au Bas-Danube auxXTe etXIIe siècles, București, 1978 (Diaconu 1978). Diaconu, P., Sur les problèmes archéologiques de la cité d’Iatrus, ín „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s„ XXXII, 1988, p. 195-204 Diaconu, P., Note de lector (I) 4. Un sigiliu al lui Mihai, fiul lui Anastasie, conducătorul Paristrionului?, în „Istros”, VI, 1992, p. 326-327 (Diaconu 1992a). Diaconu, P., Contribution à la connaissance de l’histoire de la Dobroudja en base de quelques sceaux, ín „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s., XXXVI, 1992, p. 179185 (Diaconu 1992b). Diaconu, P., Câteva considerații privind sigiliile strategului Ioan Malesis, în Jstros”, VII, 1994, p. 359-361 (Diaconu 1994). Diaconu, L, Dervent, în în „Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României”, vol. II. „D-L”, București, 1996, p. 50. Diaconu, P„ Baraschi, Silvia, Păcuiul lui Soare. II. Așezarea medievală, București, 1977 (Diaconu, Baraschi 1977). Diaconu, P., Vîlceanu, D., Păcuiul lui Soare. Cetatea bizantină, vol. I, București, 1972 (Diaconu, Vîlceanu 1972). Diaconu, P., Damian, Oana, Vasile, Μ., Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanța. Punct: Păcuiul lui Soare, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000”, București,
2001, p. 170-172 (Diaconu, Damian, Vasile 2001). Diaconu et alii, Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanța. Punct: Păcuiul lui Soare, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003”, București, 2004, p. 226-227 (Diaconu et alii 2004). Diaconu et alii, Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanța. Punct: Păcuiul lui Soare, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004”, București, 2005, p. 251-252 (Diaconu et alii 2005). Diehl, Ch., Histoire de l’Empire byzantin, Paris, 1924 (Diehl 1924). 172
Dimitrova, D., Srednovekovnata krepost Kamaka krai Orjaxovo, ín „Arhitekturata na Pärvata i Vtoratabălgarskadärjava”, Sofija, 1975, p. 165-181 (Dimitrova 1975). Dimova, V., Gradoustroistvo i arhitectura na țitadelata na Červen prez XIII-XIV v., în în „Srednovekovnijat Červen”, vol. I. „Citadelata na grada”, Sofija, 1985, p. 33-131 (Dimova 1985a). Dimova, V., Monetite ot citadelata, în „Srednovekovnijat Červen”, vol. I. „Citadelata na grada”, Sofija, 1985, p. 273-287 (Dimova 1985b). Dintchev, V., Zikideva - an Example of Early Byzantine Urbanism in the Balkans, ín „Archaeologica Bulgarica”, I, 1977, 3, p. 54-77 (Dintchev 1997). Dončeva-Petkova, Ludmila, Dobrudja v kraijaX-XI v., în „Acta Musei Varnaensis”, III, 2005, 2, p. 63-72 (Dončeva-Petkova 2005). Draganu, N., Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și a onomasticei, București, 1933 (Draganu 1933). Duičev, L, Iz starata bălgarska knijnina, Π, Sofija, 1944, p. 42-43 (Duičev 1944). Dujčev, L, La date de la revolte des Asenides (mai-iunie 1186), in ,3yzantinoslavica”, ΧΠΙ, 19521953,2, p. 227-232 (Dujčev 1952-1953). Dumitriu-Snagov, L, Monumenta Romániáé Vaticana. Manuscrise-Documente-Hărți. Catalogul expoziției de la Muzeul National Controceni: Două Milenii de creștinism românesc, ediția a II-а, București, 1996, p. 80-81 (Dumitriu-Snagov 1996). Erbiceanu, C., Două acte oficiale necunoscute de pe timpul împăratului Isaac II Angel, privitoare la românii din Peninsula Balcanică spre finele secoului XII, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. II, t. XXIV, 1901-1902 (1902), p. 1-3 8 (Erbiceanu
19011902). Ferenț, I, Cumanii și episcopia lor, Blaj, f.a. (Ferenț f.a.). Fine jr., J.V.A., The Early Medieval Balkans. A Critical Survey from the Sixth a to the Late Twelfth Century, Michigan, 1991 (Fine jr. 1991). Fine jr., J.V.A., The Early Medieval Balkans. A Critical Surveyfrom the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest, Michigan, 1994 (Fine jr. 1994). Florescu, R„ Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor Isauriană și Macedoneană, în „Pontica“, 19, 1986, p. 171-177 (Florescu 1986). Franklin, S., Shepard, J., 77zg Emergence of Rus. 750-1200, London-New York, 1996 (Franklin, Shepard 1996). Gălăbov, L, Prinosăt na epigrafskija material za reșavane na lingvisticini problemi, în „Izvestija na Narodija Muzei - Vama”, XII (XXVII), 1976 (Gălăbov 1976). Gjuzelev, V., Il Mar Nero ed il suo littorale nella storia del Medioevo Bulgaro, în „BizantinoBulgarica”, VII, 1981, p. 11-24 (Gjuzelev 1981). Gjuzelev, V., Bulgarien und Byzanz im Streit um die Schwarzmeegebiete 1185-1204, in „Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik”, 36, 1986, p. 207-217 (Gjuzelev 1986). Glykatzi-Ahrweiler, Hélène, Recherches sur l'administration de l’Empire Byzantin aux IXe-XIe siècles, ín „Bulletin de Correspondence Hellénique”, 84, 1960, 1, p. 1-111 (GlykatziAhrweiler 1960). Gherghe, P., Amon, L., Noi elemente de arhitectură descoperite în zona cetății romano-bizantine de la Sucidava-Celei (județul Olt), în campaniile de cercetări din 2002 și 2003, în „Istorie și Societate”, vol. I, București, 2011 (Gherghe, Amon 2011). Grăncearov, Μ., Istorija na Pleven, Plevna, 2001 (Grăncearov 2001).
Haldon, J., Warfare, State and Society in the Byzantine World. 565-1204, London 1999 (Haldon 1999). Herrin, Judith, Byzantium. The Surprising Life of a Medieval Empire, Princeton-Oxford (Herrin 2008). Holmes, Catherine, Basil II and the Governance of Empire (976-1025), Oxford, 2005 (Holmes 2005). 173
Hupchick, D.P., The Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan Hegemony. Silver-Lined Skulls and Blinded Armies, Cham, 2017 (Hupchick 2017). Iliescu, O., L’hyperpère byzantine au Bas-Danube duXIeauXVe siècle, în ,Деѵие des Études SudEst Européennes“, VII, 1969, 1, p. 109-120 (Diescu 1969). Imago Romaniae. Terra Christiana, București, 2018 (Imago Romaniae, 2018). loniță, A., Spațiul dintre Carpații Meridionali și Dunărea Inferioară în secolele XI-XIII, București, 2005 (loniță 2005). losipescu, S., Constituirea statului româno-bulgar al Asăneștilor, în voi. Istoria militară a poporului român”, vol. I. „Din cele mai vechi timpuri până în secolul al XIV-lea”, București, 1984, p. 296-315 (losipescu 1984). losipescu, S., Marea Neagră de la Imperiul Mongol și coloniile geneoveze la afirmarea statelor riverane și cucerirea otomană (1204-1484), în voi. „Marea Neagră de la «lacul bizantin» la provocările secolului XXI”, coord. M.E. Ionescu, București, 2006, p. 47-113 (losipescu 2006). losipescu, S., De la Cruciada a IH-a până la mijlocul celui de-al XVI-lea secol, în S. losipescu, Al. Madgearu, Μ. Soreanu, „Marea Neagră. State și frontiere. De la sfârșitul Antichității la Pacea de la Paris (1856)”, București, 2013, p. 99-156 (losipescu 2013). lovan, Archbishop of Ohrid and Metropolitan of Skopje, A Short History of the Orthodox Ohrid Archbishopric, Ohrid, 2007 (lovan 2007). lovan, Archbishop of Ohrid and Metropolitan of Skopje, BriefHistory of the Ohrid Archbishopric, pe https://www.scribd.com/document/43765106/History-of-the-Ohrid-Archbishopric-2 (accesat: 13.08.2017) (lovan
f.a·). Istorija na Bãlgarija, tom III, Vtora Bălgarska Dărjava, Sofija, 1982 (Istorija na Bulgarija, III). Istoria României. Compendiu, coordonatori: L-A. Pop și I. Bolovan, ediția a II-а, revăzută și adăugită, Cluj-Napoca, 2007 (Istoria României). Istoria Românilor, voi. Ш. Genezele românești, București, 2001 (Istoria Românilor, Ш). luzbashian, K.N., Zaveshcianie Evstatija Boilî i voprosî femnoi administratsij «Iverij», în „Vizantijskij Vremennik”, 36, 1974, p. 73-82 (luzbashian 1974). Ivanov, T., Stoianov, S., Abritus. Istorija i arheologhija, Razgrad, 1985 (Ivanov, Stoianov 1985). Jireček, C. J., Geschichte der Bulgaren, Prag, 1876 (Jireček 1876). Jireček, C., Geschichte der Serben, vol. I (Bis 1371), Gotha, 1911 (Jireček 1911) Jordanov, J., Sceaux de deux notables byzantins de la fin XIe s., în „Études Balkaniques”, 17, 1981, 3, p. 92-97 (Jordanov 1981). Jordanov, J., Sceau d’archonte de PATZINAKIA du Xle siècle, în „Études Balkaniques”, 28, 1992, 2, p. 79-82 (Jordanov 1992). Jordanov, L, Pečatite ot Strategijata v Preslav (971-1088), Sofia, 1993 (Jordanov 1993). Jordanov, L, Pečati na vizantijsku sanovnitsi ot armėniški prouzhod, namereni v Bolgarija, în „Antitsnaija drevnostî i średnie veka”, 31, 2000, p. 123-156 (Jordanov 2000). Jordanov, L, Corpus of Byzantine Seals jrom Bulgaria, vol. 1. Byzantine Seals with Geographical Names, Sofia, 2003 (Jordanov 2003a). Jordanov, L, The Katepanate of Paradounavon According to the Sphragistic Data, ín „Studies in Byzantine Sigilographiy”, 8,2003, p. 63-74 (Jordanov 2003b). Jordanov, J., Corpus of Byzantine Seals from Bulgaria,
vol. 2. Byzantine Seals with Family Names. Sofia, 2006 (Jordanov 2006). Jordanov, L, Tăpkova-Zaimova, Vasilka, Quelques nouvelles données sur l’admnistration byzantine au Bas Danube (fin du Xe-XIe s.), în „Géographie historique du monde méditerranéen” sous la direction d’Hélène Ahrweiler, Paris, 1988, p. 119-126 (Jordanov, Tăpkova-Zaimova 1988). Jordanov, L, Zhekova, Zhenya, Trade Routes of the Lower Danube (10th ֊ 11th centuries) according to the archaeological, numismatical and sigillographical dcâa, în „Studia Academica Šumenensia”, 5, 2018, p. 42-52 (Jordanov, Zhekova 2018). Kaplan, Μ., Bizanț. Traducere din limba franceză de I.D. Brana, București, 2010 (Kaplan 2010). 174
Kazdan, A.P., loani Mavropod, pecenegi i russie v seredine XI v., ín „Zbornik Radova Bizantološkog Instytuta”, VIII, 1963,1, p. 177-184 (Každan 1963). Koltsida-Makre, Ioanna, Byzantina Molyvdoboulla syllogis Orphanidi-Nikolai'di. Nomismatikou Mouseiou Athénon, Athena, 1996 (Koltsida-Makre 1996). Komatina, P., Military, Administrative and Religious Strongholds on the Danubian Frontier: the Example of Morava and Braničeva, in „Processes of Byzantinisation and Serbian Archaeology”, edited Vesna Bikić, Belgrade, 2016, p. 103-107 (Komatina 2016). Kostova, Rossina, Battle of Tryavna Pass, ín „The Oxford Encyclopedia of Medieval Warfare and Military Technology”, vol. 3. „Mercenaries - Zürich, Siege of’, editor in chief, R.J. Clifforfd, Oxford, 2010, p. 379-380 (Kostova 2010). Krumova, Teodora, Pecheneg Chieftains in the Byzantine Administration in the Theme ofParistrion in the Eleventh Century, in , Annual of Medieval Studies at Central European University”, 11,2005, p. 207-221 (Krumova 2005). Külzer, A., Ostthrakien (Europe), in „Tabula Imperii Byzantini”, Heraugegeben von J. Koder, t. 12, Wien, 2008 (Külzer 2008). Külzer, A., «. la cité de Visai qui moult estoit bone et fort». Zur Geschichte der ostthrakischen Stadt Vize / Bizyë in byzantinischer Zeit, în „Bulgaria Medievalis”, 2, 2011, p. 195-207 (Külzer 2011). Kužev, A., Die Festungen an der unteren Donau in XII-XIV Jh., in ,Actes du IIe Congrès International des Étude du Sud-Est Européen. Athènes, 7-13 mai 1970”, t. 2, Athènes, 1972, p. 417-423 (Kužev 1972). Kužev, A., Gjuzelev, V., Bolgarski srednovekovni gradove i
kreposti, tom I, Gradove i kreposti po Dunav i Cerno More, Varna, 1981 (Kužev, Gjuzelev 1981). Lampros, S.P., Enthymíseom itoi chronikem simeiomáton syllogí pròti, in „Néos Ellinomnímon”, VII, 1910. p. 130-131 (Lampros 1910). Laurent, V., Les signataires du second synode des Blakhernes (été 1285), in „Échos d'Orient”, 26, 1927,146, p. 129-149 (Laurent 1927). Laurent, V., La Serbie entre Byzance et la Hongrie à la veille de la quatrième croisade, in „Revue Historique du Sud-Est Européen”, ХѴІП, 1941, p. 109-130 (Laurent 1941). Lazăr, G., Les rapports féudo-vassaliques et les alliances militaires dans l’empire des Asénides (1185-1207), in,JMuzeul National”, XVIII, 2006, p. 15-32 (Lazăr 2006). Lazăr, G. Despre cultul bizantin al sfinților militari în Țaratul Asăneștilor, în „Muzeul Național”, XXI, 2009, p. 3-21 (Lazăr 2009). Lazăr, G., Scurtă privire asupra strategiilor ți tacticilor militare ale fraților Asănești (1185-1207), în ,Muzeul Național”, XXII, 2010, p. 5-16 (Lazăr 2010). Lazăr, G., La constitution du tsarat des Qsénides et le cult des saints militaires, în „Études Byzanrines et Post-Byzantines”, vol. VI, recueilles et publiées par Em. Popescu, T. Teoteoi, M.O. Cățoi, București, 2011, p. 161-170 (Lazăr 2011). Lazăr, G., Problematica războiului civil de șapte ani din cadrul Țaratului Asăneștilor (1211-1218). Studiu de caz, în,Muzeul Național“, XXVII, 2015, p. 8-24 (Lazăr 2015). Lazăr G., Scurtă incursiune în istoria cetăților Țaratului Asăneștilor (1185-1280), în ,Muzeul Național”, XXIX 2017, p. 11-33 (Lazăr 2017). Lazăr, G., Civilizația Țaratului Asăneștilor, Iași,
2018 (Lazăr 2018). Lefort, L, Rhétorique et politique: trois discours de Jean Mauropous en 1047, in „Travaux et Mémoires”, 6, 1976, p. 256-303 (Lefort 1976). Luttwak, E.N., The Grande Strategy of the Byzantine Empire, Cambridge, Massachusetts, London, 2009 (Lutwak 2009). Luttwak, E.N., La grande strategia dell’Impero bizantino. Traduzione di D. Giusti e E. Peru, ediție digitală, Milano, 2010, pe https://b-ok.cc/book/2828107/602617 (accesat: 01.04.2019) (Luttwak 2010). 175
Madgearu, Al., Dunărea în epoca bizantină (secolele X-XII): o frontieră permeabilă, în „Revista Istorică”, Տ.Ո., X, 1999,1-2, p. 41-55 (Madgearu 1999). Madgearu, AL, Ruled indeed Basil Apokapes the Paradunavon Thrme?, în „Acta Musei Varnaensis”, III, 2005, p. 273-282 (Madgearu 2005). Madgearu, AL, Organizarea militară bizantină la Dunăre în secolele X-XII, Târgoviște, 2007 (Madgearu 2007) [a se vedea și ediția: Madgearu, AL, Organizarea militară bizantină la Dunăre (în secolele X-XII), ediția a III-а, Târgoviște, 2018 (Madgearu 2018a)]. Madgearu, Al., Frontiera dunăreană a Imperiului Bizantin în secolul al Xll-lea, în „History Politics”, I, 2008, 1-2, p. 109-132 (Madgearu 2008). Madgearu, Al., Byzantine Military Organization on the Danube 10th-12th Centuries, LeidenBoston, 2013 (Madgearu 2013). Madgearu, AL, Asăneștii. Istoria politico-militară a dinastiei Asan (1185-1280), Târgoviște, 2014 (Madgearu 2014). Madgearu, AL, Vlach Military Units in the Byzantine Army, ín vol. „Samuel’s state and Byzantium: History, Legend, Tradition, Heritage”. Edited by M.B. Panov, Skopje, 2015, p. 47-55 (Madgearu 2015). Madgearu, AL The Asenids. The Political and Military History of the Second Bulgarian Empire (1185-1280), Leiden-Boston, 2017 (Madgearu 2017). Madgearu, AL, Ultima etapă a războiului dintre Imperiul Bizantin și Primul Țarat Bulgar (10141018), în „Revista de Istorie Militară”, 1-2 (165-166), 2018, p. 1-7 (Madgearu 2018b). Malamut, Elisabeth, L'image byzantine des Petchénègues, în „Byzantinische Zeitschrift”, 88, 1995, 1, p. 105-147 (Maiamut 1995). Malingoudis, Ph., Die
Nachrichten des Nicetas Chômâtes über die Entstehung des Zweiten Bulgarischen Staates, ín „Byzantina”, 10, 1978, p. 51-147 (Malingoudis 1978). Makk, F., The Arpads and the Comneni. Political Relations between Hungary and Byzantium in the 12th Century, Budapest, 1989 (Makk 1989). Maksimovič, L., La Serbie et les contrées voisines avant et après la IVe Croisade, ín vol. „Urbs Capta. The Fourth Crusade and its Consequences. La IVe Croisade et ses conséquences”. Sous la direction d’Angeliki Laiou, Paris, 2005, p. 269-282 (Maksimovič 2005). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Urme de locuire din perioada feudal-timpurie la Troesmis, „Рейсе“, VIII (seria istorie), 1980, p. 230-247 (Mănucu-Adameșteanu 1980). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Circulația monetară laNufaru în secolele X-XIV, în „Рейсе”, X, 1991, I, p. 497-554, II, p. 397-417 (Mănucu-Adameșteanu 1991a). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Tomis ֊ Constantia - Constanța, în „Pontica”, XXIV, 1991 p. 299-327 (Mănucu-Adameșteanu 1991b). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Aspecte ale politicii împăratului Alexios I Comnenul la Dunărea de Jos în lumina ultimelor descoperiri sfragistice și numismatice, în „Revista Istorică, s.n., 6, 1995, 3-4, p. 345-366 (Mănucu-Adameșteanu 1995). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Din nou despre monedele byzantine turnate în secolul al XI-lea, descoperite în Dobrogea, în „Рейсе”, XII, 1996, p. 321-376 (Mănucu-Adameșteanu 1996). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Un atelier monetar dobrogean din secolul al XI-lea, în „Studii și Cercetări de Numismatica”, XII, 1997, p. 119-149 (Mănucu-Adameșteanu 1997) Mănucu-Adameșteanu, Gh., Nufaru (jud. Tulcea) ֊
oraș bizantin fortificat, la Dunărea de Jos (sec. X-XIII), în „Arheologia Medievală“, voi. 2, 1998, p. 79-86 (Mănucu-Adameșteanu 1998). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Les invasions des Petchénègues au Bas-Danube 1027-1048, ín „Études Byzantines et Post-Byzantines”, IV, recuillies et publiées par E. Popescu et T. Teoteoi, Iași, 2001, p. 87-111 (Mănucu-Adameșteanu 2001). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Les invasions des Petchénègues au Bas-Danube, m „Acta Musei Varnaensis”, II, 2004, p. 299-311 (Mănucu-Adameșteanu 2004). 176
Mănucu-Adameșteanu, Gh., Contribuții la cunoașterea locuirii medio-bizantine la Macin - cetatea Arrubium (secolele X-XII), în „Рейсе”, s.n., VIII, 2010, p. 237-250 (Mănucu-Adameșteanu 2010a). Mănucu-Adameșteau, Comuna Turcoaia, punct Iglița, cetățile Troesmis de Est și Troesmis de Vest. Considerații privind locuirea medio-bizantină din secolele X-XIII, în „Pontica”, XLIII, 2020, p. 435-469 (Mănucu-Adameșteanu 2010b). Mănucu-Adameșteanu, Contribuții la cunoașterea locuirii medio-bizantine la Mahmudia ֊ cetatea Salsovia (secolele X-XI), în „Рейсе”, s.n., VIII, 2010, p. 223-236 (Mănucu-Adameșteanu 2010c). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Monede bizantine descoperite în Dobrogea, voi. 1. Monede bizantine descoperite în nordul Dobrogei. Beroe-Pîatra Frecăței, Troesmis-Turcoaia, ArrubiumMăcin, Aegyssus-Tulcea, Salsovia-Mahmudia, București, 2010 (Mănucu-Adameșteanu 2010d). Mărculeț, V., Vlahii în acțiunile militare din timpul Comnenilor, în „Revista de Istorie Militară”, 2 (60), 2000, p. 45-47 (Mărculeț 2000). Mărculeț, V., Când a fost constituită Mitropolia de Vicina? Considerații asupra date întemeierii eparhiei dobrogene, în „Biserica Ortodoxă Română”, CXXII, 2004, 1-2, p. 259-267 (Mărculeț 2004). Mărculeț, V., Un problème controversé de l’histoire du thème Paristrion-Paradounavon au XIe siècle: le gouvernement de Basileios Apokapes, ín „Istros, XV, 2009, p. 163-177 (Mărculeț 2009). Mărculeț, V., Confruntarea bizantino-cumano-pecenegă de la Lebunion (29 aprilie 1091) - sfârșitul supremației militare a pecenegilor în sud-estul Europei, în „Buletinul Muzeului Militar Național «Regele
Ferdinand I», serie nouă, 7-8, 2010, p. 20-27 (Mărculeț 2010). Mărculeț, V., ”The Archontate of the Paristrion Cities” or ”of the Cities from the Istros” - a Thema with a Sinle Name in the Byzantine Literary Sources, ín „Istros”, XVII, 2011, p. 5568 (Mărculeț 2011). Mărculeț, V., Bizantini și barbari la Dunărea de Jos (secolele IV-XII), Brăila, 2013 (Mărculeț 2013a). Mărculeț, V, Relațiile Imperiului Bizantin și ale republicilor maritime italiene cu Țările Române până în secolul al XV-lea, Brăila, 2013 (Mărculeț 2013b). Mărculeț, V., Guvernări asociate ale Themei Paristrion (Paradounavon) în secolul al XI-lea, în voi. „Dunărea și Marea Neagră în spațiul euro-asiatic. Istorie, relații politice și diplomație”, coord. Andreea atanasiu-Croitoru, FI. Stan, Craiova, 2014, p. 16-22 (Mărculeț 2014). Mărculeț, V., Imperiul Bizantin la Dunărea de Jos în secolele VI-XII. Organizarea militaradministrativă, Constanța, 2016 (Mărculeț 2016). Mărculeț, V., Aspects of the Governance of Theme Paristrion (Paradunavon) ín the 11th Century: Associated Governments, în „Muzeul Național”, XXIX, 2017, p. 1-10 (Mărculeț 2017a). Mărculeț, V., Vlaho-bulgari și latini (1204-1218). Aspecte militare ale luptei pentru supremație în Peninsula Balcanică, Constanța, 2017 (Mărculeț 2017b). Mărculeț, V., Vlaho-bulgari și bizantini (1185-1204). Aspecte militare ale luptei pentru supremație în Peninsula Balcanică, Constanța, 2018 (Mărculeț, 2018). Mărculeț, V., Campanii bizantine pe Dunăre (secolele VI-XII), Constanța, 2020 (Mărculeț 2020). Meyendorff, J., Le tome synodale de 1347, în „Zbornik Radova
Vizantološkog Instituta, 8, 1963, 1, p. 209-227 (Meyendorff 1963) Mircea cel Bătrân 600 (catalog expoziție), București, 2018 (Mircea cel Bătrân 600). Meško, Μ., Notes sur la chronologie de la guerre des Byzantins contre les Petchénègues (10831091), în „Byzantinoslavica”, LXIX, 2011, p. 134-148 (Meško 2011). Meško, Μ., Anna Comnena’s Narrative of the War Against the Scythians, in „Graeco-LatinoBrunensia”, 19, 2014, 2, p. 53-70 (Meško 2014). 177
Mititelu, L, Barnea, L, Sigilii de plumb byzantine din regiunea Dunării de Jos, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 17, 1966, 1, p. 43-50 (Mititelu, Barnea, 1966). Moisil, C., Cetăți romane la Dunărea de Jos —pe brațul Sfântu Gheorghe, în„Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, II, 1909,2, p. 85-92 (Moisil 1909). Moravcsik, Gy., Byzantium and the Magyars, Budapest, 1970 (Moravcsik 1970). Mumu, G., Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre. Ediție îngrijită și studiu introductiv de N.-Ș. Tanașoca, București, 1984 (Murnu 1984). Mumu, G., Istoria românilor din Pind. Vlahia Mare 980-1259, București, 1999 (Mumu 1999). Mutafčiev, P. Bălgari i rumani v istorijata na Dunavskite zemi, în „Godișnik na Sofiiskija universitet - Istoriko-Filologiceski-Fakultet“, XXIII, 1,1927 (Mutafčiev 1927). Năsturel, P.Ș., Peut-on localiser la Petite Preslav à Pacuiul lui Soare? Commentaire à Anne Comnène, Alexiade ѴІІш; în „Revue des Études Sud-Est Européennes”, III, 1965, 1-2, p. 1736 (Năsturel 1965). Năsturel, P.Ș., Vlaques, Coumans et Byzantines sous le règne de Manuel Comnène, ín „Byzantina”, I, 1969, p. 167-186 (Năsturel 1969). Nedkov, B., Bălgarija i săsednite i strani prez XII, în „Gheografijata” na Idrisi, Sofija, 1969 (Nedkov 1969). Nesbitt, J., Oikonomides, N., Catalogue of Byzantine Seals at Dumbarton Oaks and in the Fogg Museum of Art, vol. 1 : Italy, North of the Balkans, North of the Black Sea, Washington, D.C., 1991 (Nesbitt, Oikonomides 1991). Nikov, P., Bălgaro-ungarski otnoşenija ot 1257 do 1277 godina, în „Sborník na Bălgarskata Akademija na
Naukite”, XI, 1920,7, p. 1-220 (Nikov 1920). Oberlânder-Târnoveanu,í E., Un atelier monétaire inconnu de la deuxième moitié du Xle siècle dans la Thème Paristrion, ín „Revue des Études Sus-Est Européennes”, XXI, 1983, 3, p. 261-270 (Oberlânder-Târnoveanu 1983). Oberlânder-Târnoveanu, E., Moneda Asăneștilor în contextul circulației monetare din zona gurilor Dunării, în voi. „Răscoala și statul Asăneștilor”, coord. E. Stănescu, București, 1989, p. 1 Μ Ι 52 (Oberlânder-Târnoveanu 1989). Oberlânder-Târnoveanu, E., Monede antice și bizantine descoperite la Nufăru (jud. Tulcea), păstrate în colecția Muzeului Militar Național, în ,,Buletinul Societății Numismatice Române“, 88-89, 1994-1995,142-143, (1998), p. 71-106 (Oberlânder-Târnoveanu 1998). Oberlânder-Târnoveanu, E., La monnaie dans l’espace rural byzantine des Balkans orientaux. Un essai de synthèse au commencement du XXIe siècle, ín „Рейсе“, XIV, 2003, 1, p. 341-412 (Oberlânder-Târnoveanu 2003). Oberlânder-Târnoveanu, E., Tezaure monetare bizantine din colecția Muzeului Național de Istorie a României, vol II. Secolele VII-XIII, București, 2018 (Oberlânder-Târnoveanu 2018). Oberlânder-Târnoveanu, E., Mănucu-Adameșteanu, Gh., Monede din secolele XII-XIV descoperite la Nufăru (jud. Tulcea), în „Рейсе”, IX, 1984, I, p. 257-266, П, p. 542-546 (OberlânderTârnoveanu, Mănucu-Adameșteanu 1984). Oberlânder-Târnoveanu, Irina, Stațiuni antice pe raza comunei Mahmusia (jud. Tulcea), în „Рейсе, VIII, 1980, p. 55-76 (Oberlânder-Târnoveanu 1980). Obolensky, D., The Byzantine Commonwealth: Eastern Europe, 500-1453, New York-Washington,
1971 (Obolensky 1971). Onciul, D., Scrieri istorice, vol. I-II, ediție critică îngrijită de A. Sacerdoțeanu, București, 1968 (Onciul 1968,1-П). Opriș, L C., Rațiu, Al., Capidava II. Building CI - Contributions to the history of annona militaris in the 6th century, Cluj Napoca, 2017 (Opriș, Rațiu 2017). Ostrogorsky, G., Storia del’Imperio Bizantino. Traduzione di P. Leone, Torino, 1993 (Ostrogorsky 1993). 178
Paraschiv-Grigore, E., Vasile, M.G., O nouă descoperire sigilografică de la Nufaru, jud. Tulcea, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie”, 72, 2020, 1-2, p. 115-128 (ParaschivGrigore, Vasile 2020). Philippide, Al., Barangii în istoria românilor și în limba românească, în „Viața Românească”, XL, 1916,1,2,3, p. 214-239 (Philipide 1916). Popescu, E., Știri noi despre istoria Dobrogei în secolul al XI-lea. Episcopia de Axiopolis, în voi. „Mărturii de străveche existență și de continuitate a românilor pe teritoriul Dunării de Jos și al Dobrogei”, Galați, 1987, p. 127-147 (Popescu 1987). Poppe, A., La dernière expédition russe contre Constantinople, I, în „Byzantinoslavica”, XXXII, 1971, 1, p. 1-29 ; II, ín ín „Byzantinoslavica”, XXXII, 1971, 2, p. 233-268 (Poppe 1971,IП)· Preda, C., Circulația monedelor bizantine în regiunea Carpato-dunăreană, în „ Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 23,1972, 3, p. 375-415 (Preda 1972). Primov, В., Crearea celui de-al Doilea Țarat Bulgar și participarea vlahilor, în voi. „Relații romàno-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. XII-XIX)”, vol. I, Bucuresti, 1971 (Primov 1971). Purton, P., A History ofthe Early Medieval Siege c. 450-1220, Woodbridge, 2009 (Purton 2009). Ritter, Μ., Die vlacho-bulgarische Rebellion und die Versuche ihrer Niederschlagung durch Kaiser Isaakiosll. (1185-1195), ín „Byzantinoslavica”, LXXI, 2013,1-2, p. 162-210 (Ritter 2013). Radulescu, A., Bitoleanu, L, Istoria Dobrogei, Constanța, 1998 (Radulescu, Bitoleanu 1998). Robov, Μ., Novpodglazuren monogram ot iugoiztocinija sector na Trapezitsa, ín „Spisanie
Epohi“, XXIII, 2015, p. 279-285 (Robov 2015). Salamon, Μ., Some Notes on an Inscription from Medieval Silistra (c. 976), ín „Revue des Etudes Sud-Est Européennes, IX, 1971, 3, p. 487-496 (Salamon 1971). Seibt, W., Review of Nesbitt-Oikonomides, I, in „Byzantinische Zeitschrift”, 84/85, 1991, p. 548550 (Seibt 1991). Seibt, W., Review of Ivan Jordanov, Pečatite ot Strategijata v Preslav (971-1088), în „Byzantinische Zeitschrift”, 89, 1996, p. 134-138 (Seibt 1996). Seibt, W., Probleme der historischen Geographie Bulgariens in späteren 10. und 11. Jahrhundert Ein sigiliographischer Beitrag, ín „Acta Musei Varnaensis”, 2, 2004, p. 253-262 (Seibt 2004). Seibt, W., Review of Ivan Jordanov, Corpus of Byzantine seals from Bulgaria. Vol. I: Byzantine seals with geographical names, in ,byzantinische Zeitschrift”, 98, 2005, p. 129-133 (Seibt 2005). Seibt, W., Wassiliou, Alexandra-Kyriaki, Review of Koltsida-Makre, Molyvdovoll, „Byzantinische Zeitscrift”, 91, 1998, p. 146-150 (Seibt, Wassiliou 1998). Ševčenko, L, A Byzantine Inscription from Silistra reinterpreted, in „Revue des Études Sud-Est Européennes”, VII, 1969, 4, p. 591-598 (Ševčenko 1969). Shepard, J., John Mauropous, Leo Tornikes and allegend Russian army: the chronology of the pecheneg crisis of 1048-1049, ín „Jahrbuch der Österreichischen Byzantinischen Gesselschaft”, 24, 1975, p. 61-89 (Shepard 1975). Shepard, J., Why Did the Russians Attack Byzantium in 1043?, in „Byzantinisch-Neugriechischen Jahrbücher”, XXII, 1978, p. 147-212 (Shepard 1978). Shepard, J., Tzetzes’ letters to Leo at Dristra, in „Byzantinische Forschungen”,
VI, 1979, p. 191239 (Shepard 1979). Shepard. J„ Information, Disinformation and Delay in Byzantine Diplomacy”, in „Byzantinische Forshungen”, X, 1985, p. 233-293 (Shepard 1985). Slavcev, P., Jilishten cvartal po zapadnija sklon na Tsarevets, în „Kulturata na sredno-vekovnija Tărnov”, Sofija, 1985, p. 26-39. (Slavcev 1985). Skabalanović, N., Vizantinjskoe gosudarstvo i cerkov v. XI veke (ot smerti Vasilija II Bolgarobojcy do Alekseja I Komnina), Sankt Petersburg, 1884 (Skabalanović 1884). 179
Spinéi, V., Informații despre vlahi în izvoarele medievale nordice. I, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 24, 1973, 1, p. 57-81; II, în „Studii si Cercetări de Istorie Veche”, 24, 1973, 2, p. 259-282 (Spinéi 1973,1-П). Spinéi, V., Realități etnico-politice de la Dunărea de Jos în secolele XI-XII în cronica lui Mihail Sirianul (I), în „Revista de Istorie”, 36, 1983, 10, p. 989-1007; (II), în „Revista de Istorie”, 37,1984, 2, p. 126-148 (Spinéi 1983,1984). Spinéi, V., Realități etnice și politice în Moldova Meridională în secolele Х-ХП. Români și turanici, Iași, 1985 (Spinéi 1985). Spinéi, V., Ultimele valuri migratoare la nordul Mării Negre și al Dunării de Jos, Iași, 1996 (Spinéi 1996). Spinéi, V., Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII, Iași, 1999 (Spinéi 1999). Spinéi, V., The Great Migrations in the East and South-East of Europe from the Ninth to the Thirteenth Century. П. Cumans ans Mongols, Amsterdam, 2006 (Spinéi 2006). Spinéi, V., The Romanians and the Turkic Nomads North of the Danube Delta from Tenth to the Mid-Thirteenth Century, Leiden, 2009 (Spinéi 2009). Spinéi, V., Recurența unei teme complexe: Evul Mediu nord-dobrogean, în A.-D. Stanică, „Viața economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV, Tulcea, 2015, p. 13-16 (Spinéi 2015). Stănescu, E., La crise du Bas-Danube byzantine au cours de la seconde moitié du XIe siècle, în „Zbornik radova bizantološkog instituta”, IX, 1966, p. 49-73 (Stănescu 1966). Stănescu, E., Denumirile bizantine ale regiunii de la Dunărea de Jos — în secolele X-XII — și sensul lor istoric, în „Studii
și Cercetări de Istorie Veche”, 19, 1968, 3, p. 469-491 (Stănescu 1968). Stănescu, E., Les «Βλάχοι» de Kinnamos et Chômâtes et laprésance militaire byzantine au nord du Danube sous les Comnènes, ín „Revue des Études Sud-Est Européennes”, IX, 1971, 3, p. 585-593 (Stănescu 1971). Stănescu, E., Byzance et les Pays Roumains aux IXe-XVe siècles, ín „Actes du XlVe Congrès International des Études Byzantines. Bucarest 6-12 septembre 1971”, publiés par les soins de Μ. Berza et E. Stănescu, vol. I, București, 1974, p. 393-431 (Stănescu 1974). Stănescu, E., Premisele răscoalei Asăneștilor. Lumea românească sud-dunăreanăîn veacurile XXII, în voi. „Răscoala și statul Asăneștilor”, coord. E. Stănescu, București, 1989, p. 11-36 (Stănescu 1989). Stanică, A.-D., Viața economică din nordul Dunării în secolele X-XIV, Tulcea, 2015 (Stanică 2015). Ștefanescu, Șt., Legături romàno-bulgare în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în voi. „Omagiu lui Petre Constantinescu-Iași cu prilejul împlinirii a 70 de ani”, București, 1965, p. 223-228 (Ștefănescu 1965). Stephenson, P., Byzantine policy towards Paristrion in the mid-eleventh century: another interpretation, ín „Byzantine and Modem Greek Studies”, 23, 1999,1, p. 43-66 (Stephenson 1999). Stephenson, P., Byzantium ’s Balkan Frontier. A political Study of the Northern Balkans, 900-1204, Cambridge, 2000 (Stephenson 2000). Stephenson, P., The Legend ofBasil the Bulgar-Slayer, Cambridge, 2003 (Stephenson 2003a). Stephenson, P., The Balkan Frontier in the Year 1000, in ,Byzantium in the Year 1000”, edited by P. Magdalino, Leiden-Boston, 2003, p.
109-133 (Stephenson 2003b). Šoustal, P., Thrakien (Thrake, Rodope und Haimimontos), in „Tabula Imperii Byzantini”. Herausgegeben von H. Hunger, t. 6, Wien, 1991 (Šoustal 1991). Șesan, Μ., Les thèmes byzantins à l’époque des Comnènes et des Anges (1081 -1204), in „Revue des Études Sud-Est Européennes”, XVI, 1978, 1, p. 45-55 (Șesan 1978). Ștefan, Gh., Monuments inédits de Noviodunum, in „Dacia. Recherches et découverts archéologiques en Roumanie”, IX-X, 1941-1944, p. 473-483 (Ștefan 1941-1944). 180
Tăpkova-Zaimova, Vassilka, L’administration byzantine au Bas-Danube (fin duX-XF s.). Tentative d’une mise au point, ín „Études Balkaniques”, IX, 1973, 3, p. 90-112 (Tăpkova-Zaimova 1973). Tăpkova-Zaimova, Vasilka, Dolni Dunav ֊ Granitsna zona na vizantijskija Zapad Krum istorijata na severnite i severoiztotsnite bolgarski zemi kraja na Х-ХП v., Sofia, 1976 (TăpkovaZaimova 1976). Tăpkova-Zaimova, Vassilka, L’administration byzantine au Bas-Danube (fin du X-XIq s.), ín „Byzantinoslavica. Revue Internationale des Études Byzantines”, LIV, 1993, 1, p. 95-101 (Tăpkova-Zaimova 1993). Teoteoi, T., Civilizația statului Asăneștilor între Roma și Bizanț, în voi. „Răscoala și statul Asăneștilor”, coord. E. Stănescu, București, 1989, p. 70-100 (Teoteoi 1989). Theodorescu, R., Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești (secolele XXV), București, 1974 (Theodorescu 1974). Toropu, O., Tătulea, C., Sucidava-Celei, București, 1987 (Toropu, Tătulea 1987). Treadgold, W., Byzantium and Its Army, 284-1081, Stanford, 1995 (Treadgold 1995). Treadgold, W., A History ofthe Byzantine State and Society, Stanford, 1997 (Treadgold 1997). Tsamakda, Vasiliki, The Illustrated Chronicle of loannes Skylitzes in Madrid, Leiden, 2002 (Tsamakda 2002). Tudor, D., Sucidava, București, 1966 (Tudor 1966). Tudor, D., Podurile romane de la Dunărea de Jos, București, 1971 (Tudor 1971). Tudor, D., Sucidava, ed. a II-а, București, 1974 (Tudor 1974). Vasary, Į., Cumans and Tatars: Oriental Military in the Pre-Ottoman Balkans, 1183-1365, Cambridge, 2005 (Vásáry 2005). Vasilev, V., Forteresse
medievale au Cap de Čirakman pres de Kavarna, ín „Byzantino-Bulgarica”, VII, 1981, p. 333-335 (Vasilev 1981). Vasiliev. A.A., Histoire de l’Empire Byzantin, tome I (324-1081), tome II (1081-1453), Paris, 1932 (Vasiliev 1932,1-П). Vernadsky, G., The Byzantine-Russian War of 1043, ín „Sudost-Forschungen”, XII, 1953, p. 47-67 (Vernadsky 1953). Vodoff, VI., Naissance de la chrétienté russe. La conversion du prince Vladimir de Kiev (988) et ses conséquences (Xle-XHIe siècles), e-Bock, Fayard, 1988 (Vodoff 1988). Vryonis, S., Jr., The Will of a Provincial Magnate Eustathius Boilas (1059), în „Dumbarton Oaks Papaers”, 11,1957, p. 263-277 (Vryonis 1957). Wasilewski, T., Le thème byzantin de Sirmium-Serbie auXIème et Xllème siècles, ín „Mélanges G. Ostrogorsky, IL Zbornik Radova Bizantiloskogo Instituta”, VIII, 1964, p. 465-482 (Wasilewski 1964). Wasilewski, T., Le katepanikion et les duché de Paristrion au Xle siècle, ín „Actes du XlVe Congrès International des Études Byzantines. Bucarest 6-12 septembre 1974”, publiés par les soins de Μ. Berza et E. Stănescu, București, 1975, p. 641-645 (Wasilewski 1975). Wassiliou-Seibt, Alexandra-Kyriaki, Der Familienname Pegonites auf byzantinischen Siegel und in andern Schriftlichen Quellen, in „Realia Byzantina”, Herausgegeben Sofia Kotzabassi und G. Mavromatis, Berlin-New York, 2009, p. 303-320 (Wassiliou-Seibt 2009). Wassiliou, Alexandra-Kyriaki, Seibt, W., Die byzantinischen Bleisiegel in Österreich, 2 Teill. Zentral- und Provinzialverwaltung, Wien, 2004 (Wassiliou, Seibt 2004). Wolf, R.L., The ‘Second Bulgarian Empire. ’Its Origin and
History to 1204, în „Speculum”, XXIV, 1949, 2, p. 167-206 (Wolf 1949). Yotov, V., The Vikings in the Balkans (Tenth to 11th Centuries) Strategic and Tactical Changes. New Archaeological Data on Weaponry, în „Archaelogia Baltica, 8, 2007, p. 321-327 (Yotov 2007). Yotov, Y., The Dristra Battle (1087), în „Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos”, XXIV, 2008, p. 257-267 (Yotov 2008). 181
Zacos, Z., Byzantine Lead Seals, vol. IL Nos. 1-1089. Compiled and Edited by J.W. Nesbitt, Bern, 1984 (Zacos 1984). Zhekova, Z., Pokholt na Isak II Angel v Bălgarjia ot 1190 godina. Opit za numizmatitsna rekonstruktsija spored dannite ot kolektivnite monetili nahodki, în „Istorikij”, 3, 2008, p. 117-123 (Zhekova 2008). Zlatarsky, V.N., Polititseskoto polojenie v Severna Bolgarija prez XI i XII vek, ín „Isvestija na Bălgarskoto Istoritsesco Drujestvo”, 9, 1929, p. 1-50 (Zlatarsky 1929). Zlatarsky, V.N., Ustrojstvo bolgarij i polojenie bolgarskago naroda va pervoe vremija posli pokorenija ih Basiliem II Bolgarobojtsaiu, ín „Seminarium Kondakovianum”, IV, 1931, p. 49-68 (Zlatarsky 1931). Zlatarsky, V., Istorija na bălgarskata dărjava prez srednite vekove, t. 2: Bălgaria rod vizantijsko vladicestvo (1018-1187), t. 3: Vtoro bolgarsko tsarstvo Bolgarija pri Asenevtsi Sofia, 2007 (Zlatarsky 2007, П-Ш). 182 |
| adam_txt |
CUPRINS Introducere. 5 Structura lucrării. 5 Sectorul Dunării Inferioare: însemnătate și rol. 6 Paristrion / Paradounavon: semnificația denumirilor.9 Precizări privind transcrierea toponimelor. 10 Capitolul 1 Thema Paradounavon. Constituire, funcționare și organizare (secolele XI-XII). 11 Ofensiva bizantină și cucerirea Bulgariei dunărene (996-1018). 11 Constituirea și funcționarea Themei Paradounavon.16 Organizarea Themei Paradounavon în secolele XI-XII. 19 Capitolul 2 Apărarea Themei Paradounavon . . 32 Armata Themei Paradounavon. 32 Sistemul defensiv al Themei Paradounavon . 40 Fortificații de la Dunărea de Jos reprezentate pe hărți din secolele XIV-XVIII. 66 Capitolul 3 Strategia militară bizantină la Dunărea de Jos
în secolele ХІ-ХП. 72 Strategia militară bizantină la Dunărea de Jos în secolul XI. 72 Modificări ale strategiei militare bizantine la Dunărea de Jos în secolul XII. 77 Capitolul 4 Thema Paradounavon și rolul ei în cadrul politicii militare bizantine la Dunărea de Jos în secolele XI-XII. 81 Defensiva bizantină la Dunărea de Jos în secolul XI. 81 De la defensivă la contraofensivă și ofensivă militară bizantină la Dunărea de Jos în secolul XII 106 Capitolul 5 Vlaho-bulgari și bizantini. Raporturile militare și sfârșitul Themei Paradounavon (toamna 1185 - primăvara 1201). 114 Revolta vlaho-bulgară și reacția bizantină (toamna 1185 - vara 1188). 114 Ofensiva vlaho-bulgaro-cumană și contraofensiva bizantină (1189-1201) . 132 Lista ilustrațiilor. 160 Fortificații din sistemul defensiv al Themei Paradounavon. 160 Hărți: Thema Paradounavon; Campanii militare. 161 Regiunea Dunării de Jos: hărți din secolele XIV-XVIII. 161
Bibliografie. 163 Anexe. 183 Anexa 1. Fortificații din sistemul defensiv al Themei Paradounavon. 183 Anexa 2. Hărți: Thema Paradounavon; Campanii militare. 192 Anexa 3. Regiunea Dunării de Jos: hărți din secolele XIV-XVIII. 195 203
BIBLIOGRAFIE Izvoare A Tenth-Century Byzantine Military Manual: The Sylloge Tacticorum. Translated by G. Chatzelis and J. Hanis, London-New York, 2017 {Sylloge Tacticorum). Akropolites, G., The History. Introduction, Translation and Commentary Ruth Macrides, Oxford, 2007 (Akropolites 2007) [a se vedea și ediția: Akropolites, G., Die Chronik. Übersetzt und Erläutert von W. Blum, Stuttgart, 1989 (Akropolites 1989)]. Ansbertus, Historia de expeditione Friderici imperatoris, ín „Quellen zur Geschichte des Kreuzzuges Kaiser Friedrichs I”. Herausgegeben von A. Chroust, în „Monumenta Germaniae Historica. Scriptores Rerum Germanicarum”, Nova Series, t. V, Berolini, MCMXXVIII (Ansbertus 1928). Attaleiates, Μ., The History. Translated by A. Kaldellis and D. Krallis, Cambridge, Massachusetts, London, 2012 (Attaleiates 2012) [a se vedea și edițiile: Attaliatès, Μ, Histoire. Traduction française par H. Grégoire, în ,3yzantion”, XXVIII, 1958, 325-362 (Attaliatès 1958); Ataliates, Μ., Historia. Introducción, edición, traducción y comentario de I. Pérez Martín, Madrid, 2002 (Ataliates 2002)]. Bibliotheca Apostolica Vaticana, Urbana Latina, Enea Silvius Piccolomini, Commentarli rerum memorabilium {Memorii și comentarii privind faptele și timpul acestora), manuscris pe pergament, datat circa 1458, Cotă BAV, URB. LAT. 402, ff. 238 verso-239 recto (Piccolomini 1458, Cotă BAV, URB. LAT. 402, ff. 238 verso-239 recto). Bogošić, V., Jireček, C„ Liber statutorum civitatis Răgușii compositus anno 1272: cum legibus aetate posteriore insertis atque cum summariis, adnotationibus et scholiis a veteribus
juris consultibus ragusinis additis, Zagrabiae, MCMIV (Bogošić, Jireček 1904). Browning, R., An Anonymous Βασιλικός λόγος Addressed to Alexios I Comnenus, în „Byzantion”, XXVIII, 1958, p. 31-50 (Browning 1965). Bryennio, N., Histoire, introduction, texte, traduction et notes par P. Gautier, Bruxelles, 1975 (Bryennio 1975). Byzantium in the Time of Troubles. The Continuation of the Chronicle of John Skylitzes (10571079). Introduction, Translation, and Notes by E. McGeer. Prosopographical Index and Glossary of Terms by J.W. Nesbitt, Leiden-Boston, 2020 {The Continuation of the Chronicle of John Skylitzes). Călători străini despre Țările Române, vol. I, București, 1968 {Călători străini, I). Cântec despre oastea lui Igor, fiul lui Sveatoslav, nepotul lui Oleg. Traducere din vechea rusă, cu introducere și comentarii de Μ. Beniuc, București, 1951 {Cântec despre oastea lui Igor). Cedreni, G., Historiarum Compendium, în Georgius Cedrenus, Ioannis Scylitzae ope ab Imm. Bekkero, suppletus et emendatus, t. II, Bonnae, MDCCCXXXIX (Cedrenus 1839). Choniatae, N., Orationes et epistulae, recensuit LA. van Dieten, Berolini et Novi Eboraci, MCMLXXII (Choniates 1972). Cinnami, I., Epitome rerum ab loanne et Alexio Comnenis gestarum, recensuit Aug. Meineke, Bonnae, MDCCCXXXVI (Cinnamus 1836) [a se vedea și ediția: Kinnamos, J., Deeds of John and Manuel. Translated by Ch. Μ. Brand, New York, 1976 (Kinnamos 1976)]. Clari, Robert de, La conquête de Constantinople, éditée par Ph. Lauer, Paris, 1956 (Clari 1956)[a se vedea și edițiile: Clari, Robert de, Cei care au cucerit Constantinopolul,
ediție de Tatiana-Ana Fluieraru și Ov. Pecican, Cluj-Napoca, 2005 (Clari 2005a); Clari, Robert of, The Conquest of Constantinople. Translated with Introduction and Notes by E.H. McNeal, New York, 2005 (Clari 2005b)]. Colecția de carte veche Emilian Radu (Colecția de carte veche E.R.). 163
Colecia de hărți a Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi (Colecția de hărți a MNHCV). Colecția de hărți Emilian Radu (Colecția de hărți ER). Comateni, D., Ponemata Diaphora. Recensük G. Prinzing, Berolini et Novi Eboraci, MMII (Chomateños 2002). Comnène, Anne, Alexiade. Règne de l’empereur Alexis I Comnène (1081-1118), 1.1 (Livres I-IV), t. II (Livres V-X), t. III (Livres XI-XV). Texte établi et tradui par B. Leib, Paris, 1943, 1945 (Comnène 1937, 1943, 1945) [a se vedea și edițiile: Comnena, Ana, Alexiada. Traducere Marina Marinescu. Prefață, tabel cronologic și note de N.-Ș. Tanașoca, București, 1977 (Comnena 1977); Comneno, Ana, La Alexiada. Estudio preliminar y traducción de E.D. Rolando, Sevilla, 1986 (Comneno 1986); Comnena, Anna, The Alexiad. Translated by Elizabeth A.S. Dawes, Cambridge, Ontario, 2000 (Comnena 2000); Comnena, Anna, Alessiade. Opera storica di una principessa porfirogenita bizantina, a cura di G. Agnello, Palermo, 2010 (Comnena 2010)]. Coniata, N., Grandezza e catastrofe di Bizanzio, vol. I (Libri I-VIII), a cura Anna Pontani. Introduzione di G. Cavallo. Testo critico e Nota al testo di J.-L. van Dieten, Fondazione Lorenzo Valla, 2017; vol. II (Libri IX-XIV), a cura Anna Pontani. Testo critico e Nota al testo di J.-L. van Dieten, Fondazione Lorenzo Valla, 1999; vol. Ili (Libri XV-XIX), a cura Anna Pontani. Testo critico e Nota al testo di J.-L. van Dieten, Traduzione fi Anna e Filippomaria Pontani, Fondazione Lorenzo Valla, 2014 (Coniata 1999, 2014, 2017) [a se vedea și ediția: Choniates, N., О City of Byzantium, Annales of Niketas Chômâtes.
Translated by H.J. Magoulias, Detroit, 1984 (Chômâtes 1984)]. Constantine Porphyrogenitus, De Administrando Imperio. Greek Text Edited by Gy. Moravcsik. English Translation by R.J.H. Jenkins, Dumbarton Oaks, 1967 (Constantine Porphyrogenitus 1967) [a se vedea și ediția: Constantin Porfirogenetul, Carte de învățătură pentru fiul său Romanos, traducere de V. Grecu, București, 1971 (Constantin Porfirogenetul 1971)]. Constantino Porpfirogenito, De Thematìbus. Introduzione, testo critico, commento a cura di A. Pertusi, Citta del Vaticano, 1952 (Constantino Porfirogenito 1952). Cronica lui Nestor / Chronica Nestoris, traducere și comentatii de G.Popa-Lisseanu în „Fontes Históriáé Daco-Romanorum / Izvoarele istoriei românilor”, București, 1953 (Cronica lui Nestor). Darrouzès, J., Les discours d’Euthyme Tornikès (1200-1205), ín „Revue des Études Byzantines”, XXVI, 1968, p. 49-121 (Darrouzès 1968). Darrouzès, J., Le traité des transferts. Édition critique et commentaire, ín ,Revue des Études Byzantines”, XLII, 1984, p. 147-214 (Darrouzès 1984). Del Chiharo Fiorentino, Antonio-Maria, Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia. Con la descizione del paese, natura, costumi, riti e religione degli abitanti. Nova edizione per cura di N. Iorga, București, 1914 (Del Chiharo 1914). Diaconi Caloënsis, L., Históriáé libri decem et Liber de Velitatione bellica Nicephori Augusti, e recensione C.B. Hasii, Bonnae, MDCCCXXVIII (Diaconus 1828) [a se vedea și ediția: Leon the Deacon, The History. Byzantine Military Expansion in the Tenth Century. Introduction, translation, and annotations by
Alice-Mary Talbot and D.F. Sullivan with the assistance of G.T. Dennis and Stamatina McGrath, Washington, D.C., 2005 (Leon the Deacon 2005)]. Documenta Romániáé Historica, D. Relații între Țările Române, vol. I (1222-1456), București, 1977 (DRH, D, I). Documente privind istoria României. Veacul XI, XII, XIII, C. Transilvania, vol. I, (1075-1250), București, 1951 (DIR, C, I). Documente privitoare la istoria românilor, culese de E. de Hurmuzaki, vol. I. 1199-1345, partea 1: Documente privitoare la istoria românilor 1199-1345, culese și însoțite de note și variante de Nic. Densușianu, București, 1887; vol. I, partea 2:1346-1450, culese, adnotate și publicate de Nic. Densușianu, București, 1890 (Hurmuzaki, Densușianu 1887,1890). 164
Doxapatrius, N., Taxis ton patriarchikon tronon, în „Hieroclis Synecdemus et Notitiae Graecae Episcopatunm. Accedunt Nili Doxapatrii Notitia Patriarchatuum et Locorum nomina immutata”, ex recognitione G. Pathey, Berolini, 1866, p. 265-308 (Doxapatrius 1866) [a se vedea și ediția: Doxapatri, N., Ordinea scaunelor patriarhalelor (II), editor C. Erbiceanu, în „Biserica Ortodoxă Română”, XXXI, 1908, 12, p. 1339-1354 (Doxapatri 1908)]. Dumitriu-Snagov, I., Țările Române în secolul al XIV-lea. Codex Latiņus Parisnus. Tratat despre arta militară și mașinile de război, București, 1979 (Dumitriu-Snagov 1979). Ephraem Aenii, Historia Chronica, recensuit O. Lampsides, Athenis, MCMXC (Ephraem 1990). Eustathii metropolitae Thessalonicensis, Opuscula. Accedunt Trapezuntinae históriáé sriptores Panorėtus et Eugenicus, nunc primům edidit T.L.F. Tafel, Francofurti ad Moenum, MDCCCXXXII (Eustathios 1832). Eustathios of Thessaloniki, Secular Orationes 1167/8 to 1179. Translation with Introduction and Commentary by A.F. Stone, Leiden-Boston, 2013 (Eustathios of Thessaloniki 2013). Fontes Históriáé Daco-Romanae, III. Scriptores byzantini saec, XI-XIV / Izvoarele istoriei României, ІП. Scriptores Nyzantini Saec. XI-XIV/ Scriitori bizantini (sec. XI-XIV), publicate de Al. Elian și N.-Ș. Tanașoca, București 1975; IV. Scriptores et acta Imperii Byzantini saeculorum TV-XV / Scriitori și acte bizantine, secolele IV-XV, publicate de H. Mihăescu, R. Lăzărescu, N.-Ș. Tanașoca, T. Teoteoi, București, 1982 (Fontes, Ш, IV). Gautier, P., Le dossier d’un haut fonctionnaire d’Alexis Ier Comnène, Manuel
Straboromanos, ín „Revue des Études Byzantines”, ХХПІ, 1965, p. 168-204 (Gautier 1965). Glycae, Μ., Annales, recensuit Imm. Bekkerus, Bonnae MDCCCXXXVI (Glykas 1836). Hieroclis Grammatici Synecdemus, ín „Hieroclis Synecdemus et Notitiae Episcopatuum accedunt Nili Doxapatrii Notitia Patriarchatuum et Locorum nomina immutata”, ex recognitione G. Parthey, Berolini 1866 (Hieroclis 1866). Ibn Khordâdhbeh, Abu’l Kasim Obaidallah ibn Abdallah, Kitâb al-Masâlik Wa’l Mamâlik, et excerpta e Kodama ibn Dja’far, Kitâb al-Kharâdj, quae cum versione Gallica edidit, Indicibus et Glossario instruxit, Μ. J. de Goeje, Lungduni-Batavorum, 1889 (Ibn Khordâdhbeh 1889). Idrîsî, La première géographie de l’Occident. Présentation, notes, index, chronologie et bibliographie par H. Brese et Annliese Nef. Traduction du Chevalier Jaubert, revue par AnnlieseNef, Paris, 1999 (Idrîsî 1999). Kékauménos, Conseils et récits d’un gentilhomme byzantin. Texte présenté et traduit du grec par P. Odorico, Toulouse, 2015 (Kékauménos 2015) [a se vedea și edițiile: Cecaumeno, Consejos y relatos de un aristócrata bizantino. Edición de J.S. Codoñer, Madrid, 2000 (Cecaumeno 2000); Kékauménos, Vademecum des Byzantinischen Aristokraten. Das sogenannte Strategikon des Kékauménos. Übersetz, eingeleitet und erklärt von H.-G. Beck, Graz-WienKöln, 1964 (Kékauménos 1964); Kékauménos, Advice and Anecdotes. English translation and commentary by Charlotte Roueche, SAWS Dynamic Library of Wisdom Literatures, 2013, pe https://ancientwisdoms.ac.uk/library/kekaumenos-consilia-et-narrationes/ (accesat: 22.05.2021) (Kékauménos 2013);
Kekavmen, Sověti i rasskazî Kekavmena. Socinenie vizantijskogo polkovodța XI veka. Podgotovka teksta, wedenie, perevod i kommentarij G. G. Litavrina, Moskva, 1972 (Kekavmen 1972)]. La vie de Saint Cyrille le Philéote moine byzantin (j 1110). Introduction, texte critique, traduction et notes, par É. Sargologos, Bruxelles, 1964 (Saint Cyrille le Philéote). Matthew of Edessa, The Chronicle of Matthew of Edessa. Translated from Original Armenian with a Commentary and Introduction by A.E. Dostourian, Lanham-New York-London, 1993 (Matthew of Edessa 1993) [a se vedea și ediția: Matthieu d’Édesse (962-1136) avec la continuation de Grégoire le Prêtre jusqu’en 1162: Traduit en français par E. Dulaurier, Paris, MDCCCLVIII (Matthieu d’Édesse 1858)]. 165
Mălinaș, LM., Regeste și registre de la Constantinopol și Roma, din prima jumătate a secolului al XlII-lea, privitoare la primatul lui Vasile I și la împăratul loniļā Caloian din Tårnova, Oradea, 2000 (Mălinaș 2000). McGeer, E., Sowing the Dragon’s Teeth: Byzantine Warfare in the Tenth Century, Washington, D.C., 1995 (McGeer 1995). Michaelis Rhetoris, Oratio ad Manuelem imperatorem, în ,fontes Rerum Byzanrnarum”. Acuravit W. Regel, 1.1, fase. 1, Petropoli, MDCCCXCII (Michaelis Rhetoris 1892). Miklosich, Fr., Müller, Acta Patriarchatus Constantinopolitani, MCCCXV-MCCCCII, t. I, Vindobonae, MDCCCLX (Miklosich, Müller 1860). Notitia Dignitatum accedunt Notitia Urbis Constantinopolitanae et Laterculi Prouinciarum, edidit O. Seeck, Berolini, MDCCCLXXVI {Notitia Dignitatum) [a se vedea și ediția: La Notitia Dignitatum: nueva edición crítica y comentario histórico, editor C.N. Faleiro, Madrid, 1998 {La Notitia Dignitatum)]. Oikonomidès, N., Les listes de présence bywantines des IXe et Xe siècles, Paris, 1972 (Oikonomidès 1972). Paisij de Hilendar, L’histoire slavo-bulgare. Traduction et commentaire par A. Popov, Paris, 2005http://macedonia.kroraina.com/en/serafimova/slavo-bulgare.pdf (accesat: 04. 06. 2018) (Paisij de Hilendar 2005). Popruzhenko, M.G., Sinodik Tsarija Borila, Sofia, 1928 (Popruzhenko 1928). Procopius, Buildings, ín Procopius with an English Translation by the Late H.B. Dewing with the Collaboration of Gl. Downey, in Seven Volumes, VII, Cambridge, Masschusetts, London, MCMLXXI (Procopius 1971) [a se vedea și ediția: Procopius din Caesarea, De Aedificiis, text,
traducere și comentarii de G. Popa-Lisseanu, în „Fontes Históriáé Daco-Romanorum / Izvoarele istoriei românilor", București, 193 9 (Procopius 1939)]. Psellos, Μ., Chronographie ou histoire d’un siècle de Byzance (976-1077), t. IL Texte établi et traduit par É. Renauld, Paris, 1928 (Psellos 1928) [a se vedea și edițiile: Psellus, Μ., Fourteen Byzantine Rulers. The Chronographia. Translated, with an Introduction, by E.R.A. Sewter, Penguin Books, 1966 (Psellus 1966); Psellos, Μ., Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Traducere de R. Alexandrescu. Cuvânt înainte și note de N.-Ș. Tanașoca, Iași, 1998 (Psellos 1998); Psello, Μ., Imperatori di Bisanzio (Cronografia), vol. II (Libri VI 76-ѴП). Testo critico a cura di S. Impellizzeri. Commento di U. Criscuolo. Traduzione di Silvia Ronchey, Fondazione Lorenzo Valla, 2014 (Psello 2014)]. Scylitzae, L, Synopsis Historiarum, recensuit I. Thurn, Berolini et Novi Eboraci, MCMLXXIII (Skylitzes 1973) [a se vedea și edițiile: Skylitzès, J., Empereurs de Constantinople. Texte traduit par B: Flusin et annoté par: J.-CL Cheynet, Paris, 2003 (Skylitzès 2003); Skylitzes, J., A Synopsis ofByzantine History, 811-1057. Introduction, Text and Notes, Translated by J. Wortley, Cambridge, 2010 (Skylitzes 2010)]. Skutariotes, Th., Synopsis Chronike, ín „Mesaionike Bibliotheke”, t. VII, epistasia, C.N. Sathas, Veneția-Paris, 1894, p. 1-556 (Skutariotes 1894). Sofijskij Vremennik, Ui russkaia letopis s 862 po 1534 god. Izdal P. Stroev, vol. I. S 862 po 1425 god, Moskva, 1820 {Sofijskij Vremennik, I). Sturluson, S., Heimskringla. History of
the Kings of Norway, Translated with Introduction and Notes by L.M. Hollander, Austin, 2011 (Surluson 2011). Théophylacte d’Achrida, Letters. Introduction, texte, traduction et notes par P. Gautier, Thessalonique, 1986 (Théophylacte d’Achrida 1986). The Annales Barenses and the Annales Lupi Protospatharii. Critical edition and Commentary by W.J. Churchill, Toronto, 1979 {Annales Barenses). The Crusade ofFrederick Barbarossa. The History of the Expedition of the Emperor Frederick and Related Texts. Translated by G.A. Loud, Ashgate, 2010 (The Crusade of Frederick Barbarossa). 166
The Hypatian Codex, Part 2: The Galician-Volynian Chronicle. An annotated translation by G.A. Perfecky, Munchen, 1973 {The Galician-Volynian Chronicle). The Nikonian Chronicle. From the Beginning to the Year 1132, vol. I; From the Year 1132-1240, vol. II. Edited, Introduced and Annotated by S.A. Zenkovsky. Translated by S.A and Betty Jean Zenkovsky, New Jersy, 1984 {The Nikonian Chronicle, I-II). The Russian Primary Chronicle. Laurentian Text. Translated and Edited by S.Hazzard Cross and O.P. Sherbowitz-Wetzor, Cambridge, Massachusetts, 1952 {The Russian Primary Chronicle). Timarion. Translated with Introduction and Commentary by B. Baldwin, Detroit, 1984 {Timarion). Urkunden altern Handels- und Statsgeschichte der Republik Veneding mit besonderer Beziehung aufByzanz und die Levante, Herausgegeben G.L. Fr. Tafel und G.M. Thomas, I. Theil. (8141205), Wien, 1856 (Tafel, Thomas 1856). Wavrin, Walerand de, Anchiennes cròniques d’Engleterre, է. II, Paris, MDCCCLIX (Wavrin 1859). Yahya ibn Sa'ïd d’Antioche, Histoire de Yahya ibn Sa'ïd ď Antioche continuateur de Sa'ïd ibn Bitriq, éditée et traduit en français par I. Kratchkovsky et A. Vasiliev, în „Patrologia Orientalis”, է. 23, fase. II, Paris, 1932, p. 345-520 (Yahya 1932). Zonarae, L, Epitomae historiarum libri XIII-XV1II, edidit Th. Büttner-Wobst, Bonnae, MDCCCXCVII (Zonaras 1897) [a se vedea și ediția: Zonaras, J., Libro de los emperadores (versión aragonesa del «Compendio de historia universal», patrocinada de J.F. de Heredia), edición crítica y estudio de Ad. Álvarez Rodríguez, investigación de fuentes bizantines de Fr.
Martín García, Zaragoza-Huesta, 2006 (Zonaras 2006)]. Lucrări generale și speciale Achim, V., Politica sud-estică a regatului ungar sub ultimii Arpadieni, București, 2008 (Achim 2008). Ahrweiler, Hélène, Byzance et la mer. La marine de guerre ; la politique et et les instititions maritimes de Byzance aux VIIe-XVe siècles, Paris 1966 (Ahrweiler 1966). Aladzhov, A., The Byzantine Empire and the Establishment of the Early Medieval City in Bulgaria, în vol „Byzanz - das Römerreich im Mittelalter, t. 3. Peripherie und Nachbarschaft. Herausgegeben F. Daim, J. Drauschke, Mainz, 2010 (Aladzhov 2010). Andreev, L, Istorija na vtoroto Bälgarsko Tsarstvo, Veliko Tărnovo, 1996 (Andreev 1996). Andreev, L, Pantev, A., Istoritseski spravotsnik Bălgarskite Hanove I Tsare ot nah Kubrat do tsar Boris III, Veliko Tamovo, 2004 (Andreev, Pantev 2004). Angelov, D., Văstanieto načelo s Asenovtsi, în „Istorija na Bălgarija”, t. ІП. „Vtora bălgarska dărjavo”, Sofia, 1982, p. 117-125 (Angelov 1982). Angelov, D., Ciolpanov, V., Bălgarska voenna istorija prez srednovekovieto (X-XV), Sofija, 1994 (Angelov, Ciolpanov 1994). Angold, Μ., The Byzantine Empire, 1025-1204. A Political History, London-New York, 1997 (Angeld 1997). Antonov, S., Hagiozacharitai - a Little-Known Byzantine Aristocratic Family from the 10^-11th C., in vol. „Ruler, State and Church on the Balkans in the Middle Ages. In Honour of the 60th Anniversary of Professor Dr. Plamen Pavlov”, part 1, Veliko Tamovo, 2020, p. 762-774 (Antonov 2020). Aparaschivei, D., Orașele romane de la Dunărea Inferioară (secolele I-III P. CHR.), Iași, 2010
(Aparaschivei 2010). Aricescu, A., Noi date despre cetatea de la Hârșova, în „Pontica“, 4, 1971, p. 351-370 (Aricescu 1971). Asdracha, Catherine, La Thrace Orientale et la mer Noir: Géographie ecclesiastique et Prosographie (VHF-XIF siècles), ín „Géographie historique du monde méditerranéen” sous la direction d’Hélène Ahrweiler, Paris, 1988, p. 221-309 (Asdracha 1988). 167
Atanasov, G., Dobrudjanskoto despotstvo. Kam politiceskata, țărkovnata, stopanskata i kulturnata istorija na Dobrudja prez XIV vek, Veliko Tamovo, 2009 (Atanasov 2009a). Atanasov, G. lujnata kreposta stena na Durostorum-Drăstăr-Silistra, în „Arheologhiceski otkritija i razkopki” za 2008 g., Sofija, 2009, p. 433-435 (Atanasov 2009b). Atanasov, G., lujnata kreposta stena na Durostorum-Drăstăr-Silistra, în ,Arheologhiceski otkritija i razkopki” za 2009 g., Sofija, 2010,235-237 (Atanasov 2010). Atanasov, G., lujnata kreposta stena na Durostorum-Drăstăr-Silistra, în , Arheologhiceski otkritija i razkopki” za 2011 g., Sofija, 2012, p. 270-272 (Atanasov 2012). Atanasov, G., Kreposta na Durostorum-Dorostol-Drăstăr, Silistra 2013 (Atanasov 2013). Atanasov, G., Durostorum - Dorostol(os) — Drastra/Dristra - Silistra. The Danubian Fortress from the Beginning of the 4th to the Beginning of the 19th c., ín „Thracian, Greek, Roman and Medieval Cities, Rezidences and Fortresses”. Scientific Editor R. Ivanov, Sofia, 2015, p. 493-587 (Atanasov 2015). Atanasov, G., Jordanov, I., Srednovekovnijat Vetren na Dunav, Sumen, 1994 (Atanasov, lordanov 1994). Barakov, V., The Medieval City of Tarnov Capital of Second Bulgarian Kingdom, ín vol.„Thracian, Greek, Roman and Medieval Cities. Residences and Fortreses”, Sofia, 2014, p. 1-39 (Barakov 2014). Baraschi, Silvia, Unele probleme despre Proslavița, în „Рейсе”, X, 1991, 1, p. 399-409; 2, p. 373375 (Baraschi 1991). Barnea, I., A propos de la découverte de deux sceaux byzantins de Dinogetia, ín „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s.,
II, 1958, p. 473-475 (Barnea 1958). Barnea, I., Sigilii inedite din Dobrogea, în „Studii și Cercetări de Numismatică”, III, 1960, p. 323332 (Barnea 1960). Barnea, L, Sceaux de deux gouverneurs inconnu du Thème de Paristrion, ín „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s., VIII, 1964, p. 239-272 (Barnea 1964). Barnea, I., Noi sigilii bizantine de la Dunărea de Jos, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 17, 1966, 2, p. 277-297 (Barnea 1966). Barnea, I., Sigilii bizantine de la Noviodunum, în „Studii și Cercetări de Numismatică”, IV, 1968, p. 239-247 (Barnea 1968). Barnea, L, Sigilii bizantine de la Noviodunum (II), în „Studii și Cercetări de Numismatică”, VI, 1975, p. 159-162 (Barnea 1975). Barnea, I., Stăpânirea bizantină asupra Dobrogei între anii 971-1185: Thema Paristrion (Paradunavon), în I. Barnea, Șt. Ștefănescu, „Din istoria Dobrogei”, voi. ІП: „Bizantini, români și bulgari la Dunărea de Jos”, București, 1971 (Barnea 1971). Barnea, I., Sigilii bizantine inedite din Dobrogea (II), în „Pontica”, XVIII, 1985, 235-248 (Barnea 1985). Barnea, I., Noi contribuții la istoria Themei Paristrion (Paradunavon), în „Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie”, 37,1986, 3, p. 268-274 (Barnea 1986). Barnea, L, Seaux byzantins de Dobroudja, m Studies in Byzantine Sigillography”, I, 1897, p. 77-88 (Barnea 1987). Barnea, L, Sigilii bizantine inedite din Dobrogea (III), în „Pontica”, XXIII, 1990, 315-334 (Barnea 1990). Barnea, L, Noi date despre Mitropolia Tomisului, în „Pontica”, XXIV, 1991, p. 277-282 (Barnea 1991). Barnea, L, Noviodunum în lumina sigiliilor
bizantine, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie”, XLVIII, 1997,4, p. 353-360 (Barnea 1997). Barnea, I., Sigilii bizantine din nordul Dobrogei, în „Simpozion de numismatică dedicat împlinirii a patru secole de la prima unire a românilor sub Mihai voievod Viteazul. Chișinău, 28-30 mai 2000”, București, 2001, p. 103-108 (Barnea 2001). 168
Barnea, L, Diaconu, P., Arrubium, în „Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României”, voi. I. „A-C”, București, 1994, p. 120-121 (Barnea, Diaconu 1994). Barnea, L, Mănucu-Adameșteanu, Gh., Topoleanu, F., Isaccea, jud. Tulcea, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Brăila, 1996, p. 62-63 (Barnea, Mănucu-Adameșteanu, Topoleanu 1996). Barnea, L, Ștefanescu, Șt., Din istoria Dobrogei, voi. III. Bizantini, români și bulgari de la Dunărea de Jos, București, 1971 (Barnea, Ștefănescu 1971). Bartikian, R.M., Otnosistija li prozvisce üapaôoóvabiç c magistru Vasiliu b pamijatnoi zapisi monaha Theodula (1059)?, în „Bulletin of the Academy of Sciences of the Armenian SSR: Social Sciences”, 8, 1959, p. 80-86 (Bartikian 1959). Bartikian, R.M., Kám kogo se otnasija protsvisceto ΠΑΡΑΑΟΥΝΑΒΙΣ v propiskata na monaha Teodui ot 1059 godina?, în „Izvestija na Bălgarskoto Istoricesko Drujestvo”, XXV, 1967, p. 315-319 (Bartikian 1967). Bănescu, N., Les premiers témoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube, ín „Byzantinisch-Neugriechischen Jahrbüchern”, III, 1922, p. 287-310 (Bănescu 1922). Bănescu, N., Unbekannte Statthalter der Themen Paristrion und Bulgarien: Romanos Diogenes und Nikephoros Botaneiates, ín „Byzantinische Zeitscrift”, 30, 1929-1930, 1, p. 439-444 (Bănescu 1929-1930). Bănescu, N., Sceau inédit de Katakalon, katépano de Paradounavon, ín „Echos d’Orient”, XXXV, 1936, 184, p. 405-408 (Bănescu 1936). Bănescu, N., Sceau de Demetrios Katakalon Katépano de Paradounavon, ín „Échos d’Orient”, XXXIX, 1940,197-198, p.
157-160 (Bănescu 1940). Bănescu, N., O problemă de istorie medievală: crearea și caracterul statului Asăneștilor (1185), în ,Amálele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. Ш, t. XXV, m. 12, 1943, p. 543-590 (Bănescu 1943). Bănescu, N., Les duchés byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie, Bucarest, MCMXLVI (Bănescu 1946). Bănescu, N., A propos de Basile Apokapes; duc de Paradounavis (= Paristrion). La notice du moine Théodule (1059), ín „Revue des Études Sud-Est Européennes”, I, 1963, 1-2, p. 155158 (Bănescu 1963). Bănescu, N., Istoria Imperiului Bizantin, vol. II. Imperiul Bizantin clasic (610-1081), ediție îngrijită de T. Teoteoi, București, 2003 (Bănescu 2003). Benešević, V., Zaveshcianie vizantijskogo bojariną XI veka, în „Jurnal Ministerstva larodiogo Prosveshcenija”, Novaija serija, ceast IX 1907, mai 1907, p. 219-231 (Beneșevic 1907). Beševliev, V., Mundraga i Tiča-Vičina, în „Izvestija na Narodnija Muzej Varna, 21 (36), 1985, p. 17-24 (Beševliev 1985). Birkenmeier, W.J., The Development of the Komnenian Army 1081-1180, Leiden-Boston-Köln, 2002 (Birkenmeier 2002). Bolșacov-Ghimpu, A.A., La localisation de la cité byzantine de Demnitzikos, ín „Revue des Études Sud-Est Européennes”, V, 1967, 3-4, p. 543-549 (Bolșacov-Ghimpu 1969). Bonarek, J., Le Bas Danube dans la seconde moitié du Xl-ème siècle: nouveaux états et nouveaux peuples?, in „Byzantium, New Peoples, New Powers: The Byzantino-Slav Contact Zone from the Ninth to the Fifteenth Century. Edited by Miliana Kaimakamova, Μ. Salamon, Malgorzata Smorag Różycka, Cracow, 2007 (Bonarek 2007).
Božilov, L, Familiata na Asenevči (1185-1406). Genealogija i prosografija, Sofia, 1994 (Božilov 1994). Božilov, I., L’administration byzantine en Bulgarie (1018-1186): le cas de ParistrionParadounavon (Paradounavis), ín ,ßyzantium and the Bulgarians (1018-1185)”, edited by Katerina Nikolau - K. Tsikanakis, Athens, 2008, p. 91-97 (Božilov 2008). Božilov, L, Gjuzelev, V., Istorija na srednovekovna Bălgarija VII-XIV sek., in vol. „Istorija na Bălgaria v tri toma”, 1.1, Sofia, 1999 (Božilov, Gjuzelev 1999). 169
Brand, Ch. Μ., Byzantium Confronts the West 1180-1204, Cambridge, Massachusetts, 1968 (Brand 1968). Brătianu, Gh. L, Vicina. I. Contributions à l’histoire de la domination byzantine et du commerce Génois en Dobrogea, în „Académie Roumaine, Bulletin de la Section Historique”, X, 1923, p. 113-189 (Brătianu 1923). Brătianu, Gh. L, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă: Contributions à l’histoire de la domination byzanrine et tatare et du commerce Génois sur le litoral roumain de la mer Noire, Bucarest, 1935 (Brătianu 1935). Brătianu, Gh. I., Etudes byzantines d’histoire économique et sociale, Paris 1938 (Brătianu 1938). Brătianu, Gh. L, Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană. Traducere de Michaela Spinéi. Ediție de V. Spinéi, vol. I, București, 1988 (Brătianu 1988). Brezeanu, S., Istoria Imperiului Bizantin, București, 2007 (Brezeanu 2007). Cankova-Petkova, Genoveva, Bălgaro-grățki i bălgaro-latinski otnoșenija pri Kalojan i Boril, în ,Jzvestija na instituta po istorija na BKP“, 21,1970, p. 161-169 (Cankova-Petkova 1970). Cancova-Petkova, Genoveva, A propos de l’histoire de la forteresse bulgare Moundraga, în „Uralaltaische Jahrbücher. Internationale Zeitschrift fur Nord-Eurasien”, 47, 1975, p. 35-40 (Cankova-Petkova 1975). Cankova-Petkova, Genoveva, Bolgarija pri Asenevtsi, Sofia, 1978 (Cankova-Petkova 1978a). Cankova-Petkova, Genoveva, Certains aspects du pouvoire royal et des institutions d’État sous le Second royaume bulgare, ûi „Études Balkaniques”, XIV, 1978, 3, p. 102-108 (CankovaPetkova 1978b). Cankova-Petkova, Genoveva, Au sujet de la campagne d’Isaac
Ange contre la capilate bulgare, ín „Byzantino-Bulgarica”, VII, 1981, p. 181-185 (Cankova-Petkova 1981). Cantacuzino, I.G., Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII-XIV, București, 2001 (Cantacuzino 2001). Câmpina, B., Influența bizantină la Dunărea de Jos în lumina recentelor cercetări efectuate în România, în vol. B. Câmpina, „Scrieri istorice”, vol. I, îngrijit de D. Mihoc și E. Stănescu, București, 1973, p. 12-22 (Câmpina 1973). Cândea, L, Expediția militară a Bizanțului din 1166 în geneza culoarului Dunăre - Curbura Carpaților, în ,Angustia”, 4, 1999, p. 153-155 (Cândea 1999) [republicat în ,Acta Moldáviáé Septentrionalis”, XVII, 2018, p. 241-247 (Cândea 2018)]. Cheynet, J.-Cl., Par St. George, par St. Michel, în J.-Cl. Cheynet, „La société byzantine. L’apport des sceaux”,vol. 1, Paris, 2008, p. 285-305 (Cheynet 2008). Chiriac, C., Un sigiliu bizantin inedit descoperit la Oltina (jud. Constanța), în ,Arheologia Moldovei”, XXIII-XXIV, 2000-2001, p. 343-348 (Chiriac 2000-2001). Cihodaru, C., Precizări necesare în legătură cu datarea valului de piatră din Dobrogea și însemnările Toparhului Bizantin, în „Studii. Revistă de Istorie”, XVI, 1963, p. 1123-1135 (Cihodaru 1963). Cihodaru, C., Alte precizări în legătură cu valul de piatră din Dobrogea și cu însemnările Toparhului Bizantin, în ,Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopoi» din Iași”, II, 1965, p. 261-280 (Cihodaru 1965). Ćirković, S.M., The Serbs. Translated by V. Tošie, Blackwell Publishing, 2004 (Ćirković 2004). Curta, FL, Southeastern Europe in Middle Age, 500-1250, Cambridge, 2006
(Curta 2006). Custurea, G., Descoperiri arheologice și numismatice de pe raza localității Satu Nou (corn. Oltina, jud. Constanța), în „Pontica”, ХХХІІІ-ХХХГѴ, 2000-2001, p. 583-593 (Custurea 20002001). Custurea, G., Noi descoperiri monetare din așezarea de la Capu Dealului - Oltina, în „Pontica”, XXXIX, 2006, p. 415-421 (Custurea 2006). Custurea, G., Monede bizantine descoperite în așezarea de la Oltina - „Сари Dealului”, în Pontica, XLII, 2009, p. 612-621 (Custurea 2009). 170
Custurea, G., Câteva repere cronologice privind circulația monetară în Dobrogea în secolele X-XI, în „Pontica”, LII, 2011, p. 333-337 (Custurea 2011). Custurea, G., Ionel, Μ., Un tezaur bizantin descoperit în Dobrogea, în „Pontica”, XXXV-XXXVI, 2002-2003, p. 433-437 (Custurea, Ionel 2002-2003). Custurea, Papasima 1992, Monede bizantine descoperite la Păcuiul lui Soare (Catalog), în „Pontica”, XXV, 1992, p. 363-380 (Custurea, Papasima 1992). Custurea, G., Talmațchi, G., Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea, Constanța, 2011 (Custurea, Talmațchi 2001). Dall’Aglio, Fr., L’immagine della Bulgaria in Occidente al tempo della quarta crociata, ín ,Annuario Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica”, 5, 2003, p. 79-103 (Dall’Aglio 2003). Dall’Aglio, Fr., The Military Alliance Between the Cumans and Bulgaria from the Establishment of the Second Bulgarian Kingdom to the Mongol Invasion, ín , Archívum Eurasiae Medii Aevi”, 16,2008-2009, p. 29-54 (Dall’Aglio 2008-2009). Damian, Oana, Noi descoperiri monetare bizantine în Dobrogea, în „Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos”, XIII-XIV, 1995, p. 217-226 (Damian 1995). Damian, Oana, Vasile, G., Vestigii arheologice descoperite pe Dealul Dervent (Jud. Constanța), în „între stepă și imperiu / Zwischen der Steppe und dem Reich / Between the Steppe and die Empire”, îngrijit de A. Măgureanu, E, Gáli, București, 2010, p. 337-385 (Damian, Vasile 2010). Damian, Oana, Vasile, Μ., Varangians nearby the Danube Delta. About an Archeological Discovery in the Byzantine Fortress at Nufaru, Tulcea County, în „Studii și Cercetări de Istorie
Veche și Arheologie, 62, 2011, 34, p. 275-290 (Damian, Vasile 2011). Damian, Oana, Andonie, C., Vasile, Μ., Cetatea bizantină de laNufăru, despre problemele unui sit suprapus de o așezare contemporană, în „Рейсе”, s.n., I (XIV), 2003, p. 237-266 (Damian, Andonie, Vasile 2003). Damian, Oana, Vasile, Μ., Samson, Andra, O necropolă medio-bizantină cercetată la Nufaru, jud. Tulcea, punctul Trecere bac. Considerații arheologice preliminare, în Materiale și Cercetări Arheologice“, serie nouă, XIII, 2017, p. 89-125 (Damian, Vasile, Samson 2017). Damian, Oana et alii, Nufăru, com. Nufaru, jud. Tulcea. Punct: Trecere bac, proprietatea lui Adrian Petre, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001”, București, 2002, p. 216-218 (Damian et alii 2002). Damian, Oana et alii, Nufaru, com. Nufăru, jud. Tulcea. Punct: Trecere bac, proprietățile A. Petre, M.L. Dumitrescu, I. Rubanschi, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002”, București, 2003, p. 213-216 (Damian et alii 2003a). Damian, Oana et alii, Elemente de fortificație din epocile romano-bizantina și bizantina descoperite la Nufaru, jud. Tulcea, în ,Buletinul Muzeului Militar National”, s.n. 1, 2003, 2, p. 67-76 (Damian et alii 2003b). Damian, Oana et alii, Nufaru, com. Nufaru, jud. Tulcea. Punct: Proprietatea A. Petre, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003”, București, 2004, p. 213-216 (Damian et alii 2004). Damian, Oana et alii, Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanța. Punct: Păcuiul lui Soare, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2012”, București,
2013, p. 97-98 (Damian et alii 2013). Darrouzès, J., Notes de littérature et de critique, în „Revue des Études Byzantines”, ХѴШ, 1960, p. 179-194 (Darrouzès 1960). Darrouzès, J., Notes sur Euthyme Tornikès, Euthyme Malakès et Georges Tornikès, ín „Revue des Études Byzantines”, XXIII, 1965, p. 148-167 (Darrouzès 1965). Daşkov, S.B., Dicționar de împărați bizantini, traducere de Viorica Onofrei și D. Onofrei, București, 1999 (Dașkov 1999). 171
Diaconu, P., Despre datarea valului de piatră din Dobrogea și localizarea evenimentelor din nota Toparhului Grec, în „Studii. Revistă de Istorie”, XV, 1962, 5, p. 1215-1235 (Diaconu 1962). Diaconu, P., Din nou despre valul de piatră din Dobrogea și Nota Toparhului Grec (Partea I), în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 16, 1965, 1, p. 189-199; (Partea U), în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 16,1965, 2, p. (Diaconu 1965a). Diaconu, P., Autour de la localisation de la Petite Preslav, în „Revue des Etudes Sud-Est Européennes”, III, 1965, 1-2, p. 37-56 (Diaconu 1965b). Diaconu, P., Quelques problèmes relatifs à la forteresse byzantine de Păcuil lui Soare à la lumière des dernières fouilles archéologiques, „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s., X, 1966, p. 365-372 (Diaconu 1966). Diaconu, P., Despre pecenegi la Dunărea de Jos în prima jumătate a secolului al XI-lea, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 18, 1967, 3, p. 463-476 (Diaconu, 1967). Diaconu, P., Alte precizări în legătură cu valul de piatră din Dobrogea și însemnările Toparhului Bizantin, în în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 19, 1968, 2, p. 357-369 (Diaconu 1968a). Diaconu, P., Un sigiliu de plumb al lui Alexie I Comnenul descoperit la Păcuiul lui Soare, în „Studii și Cercetări de Numismatică”, IV, 1968 (Diaconu 1968b). Diaconu, P., Rolul cetății din insula Păcuiul lui Soare în cadrul situației politice a Dobrogei la sfârșitul secolului al X-lea, în „Pontice”, 2, 1969, p. 395-400 (Diaconu 1969a). Diaconu, P., Une information de Skylitzes-Cédrénos à la lumière de
l’archéologie, m „Revue des Études Sud-Est Européennes”, 7, 1,1969, p. 43-49 (Diaconu 1969b). Diaconu, P., Les Petchénègues au Bas-Danube, București, 1970 (Diaconu 1970). Diaconu, P. Un tezaur de monede bizantine din sec. al XI-lea descoperit la Păcuiul lui Soare, în ,,Muzeul Național”, III, 1976, p. 235-239 (Diaconu 1976). Diaconu, P., Les Coumans au Bas-Danube auxXTe etXIIe siècles, București, 1978 (Diaconu 1978). Diaconu, P., Sur les problèmes archéologiques de la cité d’Iatrus, ín „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s„ XXXII, 1988, p. 195-204 Diaconu, P., Note de lector (I) 4. Un sigiliu al lui Mihai, fiul lui Anastasie, conducătorul Paristrionului?, în „Istros”, VI, 1992, p. 326-327 (Diaconu 1992a). Diaconu, P., Contribution à la connaissance de l’histoire de la Dobroudja en base de quelques sceaux, ín „Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne”, n.s., XXXVI, 1992, p. 179185 (Diaconu 1992b). Diaconu, P., Câteva considerații privind sigiliile strategului Ioan Malesis, în Jstros”, VII, 1994, p. 359-361 (Diaconu 1994). Diaconu, L, Dervent, în în „Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României”, vol. II. „D-L”, București, 1996, p. 50. Diaconu, P„ Baraschi, Silvia, Păcuiul lui Soare. II. Așezarea medievală, București, 1977 (Diaconu, Baraschi 1977). Diaconu, P., Vîlceanu, D., Păcuiul lui Soare. Cetatea bizantină, vol. I, București, 1972 (Diaconu, Vîlceanu 1972). Diaconu, P., Damian, Oana, Vasile, Μ., Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanța. Punct: Păcuiul lui Soare, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000”, București,
2001, p. 170-172 (Diaconu, Damian, Vasile 2001). Diaconu et alii, Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanța. Punct: Păcuiul lui Soare, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003”, București, 2004, p. 226-227 (Diaconu et alii 2004). Diaconu et alii, Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanța. Punct: Păcuiul lui Soare, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004”, București, 2005, p. 251-252 (Diaconu et alii 2005). Diehl, Ch., Histoire de l’Empire byzantin, Paris, 1924 (Diehl 1924). 172
Dimitrova, D., Srednovekovnata krepost Kamaka krai Orjaxovo, ín „Arhitekturata na Pärvata i Vtoratabălgarskadärjava”, Sofija, 1975, p. 165-181 (Dimitrova 1975). Dimova, V., Gradoustroistvo i arhitectura na țitadelata na Červen prez XIII-XIV v., în în „Srednovekovnijat Červen”, vol. I. „Citadelata na grada”, Sofija, 1985, p. 33-131 (Dimova 1985a). Dimova, V., Monetite ot citadelata, în „Srednovekovnijat Červen”, vol. I. „Citadelata na grada”, Sofija, 1985, p. 273-287 (Dimova 1985b). Dintchev, V., Zikideva - an Example of Early Byzantine Urbanism in the Balkans, ín „Archaeologica Bulgarica”, I, 1977, 3, p. 54-77 (Dintchev 1997). Dončeva-Petkova, Ludmila, Dobrudja v kraijaX-XI v., în „Acta Musei Varnaensis”, III, 2005, 2, p. 63-72 (Dončeva-Petkova 2005). Draganu, N., Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și a onomasticei, București, 1933 (Draganu 1933). Duičev, L, Iz starata bălgarska knijnina, Π, Sofija, 1944, p. 42-43 (Duičev 1944). Dujčev, L, La date de la revolte des Asenides (mai-iunie 1186), in ,3yzantinoslavica”, ΧΠΙ, 19521953,2, p. 227-232 (Dujčev 1952-1953). Dumitriu-Snagov, L, Monumenta Romániáé Vaticana. Manuscrise-Documente-Hărți. Catalogul expoziției de la Muzeul National Controceni: Două Milenii de creștinism românesc, ediția a II-а, București, 1996, p. 80-81 (Dumitriu-Snagov 1996). Erbiceanu, C., Două acte oficiale necunoscute de pe timpul împăratului Isaac II Angel, privitoare la românii din Peninsula Balcanică spre finele secoului XII, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. II, t. XXIV, 1901-1902 (1902), p. 1-3 8 (Erbiceanu
19011902). Ferenț, I, Cumanii și episcopia lor, Blaj, f.a. (Ferenț f.a.). Fine jr., J.V.A., The Early Medieval Balkans. A Critical Survey from the Sixth a to the Late Twelfth Century, Michigan, 1991 (Fine jr. 1991). Fine jr., J.V.A., The Early Medieval Balkans. A Critical Surveyfrom the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest, Michigan, 1994 (Fine jr. 1994). Florescu, R„ Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor Isauriană și Macedoneană, în „Pontica“, 19, 1986, p. 171-177 (Florescu 1986). Franklin, S., Shepard, J., 77zg Emergence of Rus. 750-1200, London-New York, 1996 (Franklin, Shepard 1996). Gălăbov, L, Prinosăt na epigrafskija material za reșavane na lingvisticini problemi, în „Izvestija na Narodija Muzei - Vama”, XII (XXVII), 1976 (Gălăbov 1976). Gjuzelev, V., Il Mar Nero ed il suo littorale nella storia del Medioevo Bulgaro, în „BizantinoBulgarica”, VII, 1981, p. 11-24 (Gjuzelev 1981). Gjuzelev, V., Bulgarien und Byzanz im Streit um die Schwarzmeegebiete 1185-1204, in „Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik”, 36, 1986, p. 207-217 (Gjuzelev 1986). Glykatzi-Ahrweiler, Hélène, Recherches sur l'administration de l’Empire Byzantin aux IXe-XIe siècles, ín „Bulletin de Correspondence Hellénique”, 84, 1960, 1, p. 1-111 (GlykatziAhrweiler 1960). Gherghe, P., Amon, L., Noi elemente de arhitectură descoperite în zona cetății romano-bizantine de la Sucidava-Celei (județul Olt), în campaniile de cercetări din 2002 și 2003, în „Istorie și Societate”, vol. I, București, 2011 (Gherghe, Amon 2011). Grăncearov, Μ., Istorija na Pleven, Plevna, 2001 (Grăncearov 2001).
Haldon, J., Warfare, State and Society in the Byzantine World. 565-1204, London 1999 (Haldon 1999). Herrin, Judith, Byzantium. The Surprising Life of a Medieval Empire, Princeton-Oxford (Herrin 2008). Holmes, Catherine, Basil II and the Governance of Empire (976-1025), Oxford, 2005 (Holmes 2005). 173
Hupchick, D.P., The Bulgarian-Byzantine Wars for Early Medieval Balkan Hegemony. Silver-Lined Skulls and Blinded Armies, Cham, 2017 (Hupchick 2017). Iliescu, O., L’hyperpère byzantine au Bas-Danube duXIeauXVe siècle, în ,Деѵие des Études SudEst Européennes“, VII, 1969, 1, p. 109-120 (Diescu 1969). Imago Romaniae. Terra Christiana, București, 2018 (Imago Romaniae, 2018). loniță, A., Spațiul dintre Carpații Meridionali și Dunărea Inferioară în secolele XI-XIII, București, 2005 (loniță 2005). losipescu, S., Constituirea statului româno-bulgar al Asăneștilor, în voi. Istoria militară a poporului român”, vol. I. „Din cele mai vechi timpuri până în secolul al XIV-lea”, București, 1984, p. 296-315 (losipescu 1984). losipescu, S., Marea Neagră de la Imperiul Mongol și coloniile geneoveze la afirmarea statelor riverane și cucerirea otomană (1204-1484), în voi. „Marea Neagră de la «lacul bizantin» la provocările secolului XXI”, coord. M.E. Ionescu, București, 2006, p. 47-113 (losipescu 2006). losipescu, S., De la Cruciada a IH-a până la mijlocul celui de-al XVI-lea secol, în S. losipescu, Al. Madgearu, Μ. Soreanu, „Marea Neagră. State și frontiere. De la sfârșitul Antichității la Pacea de la Paris (1856)”, București, 2013, p. 99-156 (losipescu 2013). lovan, Archbishop of Ohrid and Metropolitan of Skopje, A Short History of the Orthodox Ohrid Archbishopric, Ohrid, 2007 (lovan 2007). lovan, Archbishop of Ohrid and Metropolitan of Skopje, BriefHistory of the Ohrid Archbishopric, pe https://www.scribd.com/document/43765106/History-of-the-Ohrid-Archbishopric-2 (accesat: 13.08.2017) (lovan
f.a·). Istorija na Bãlgarija, tom III, Vtora Bălgarska Dărjava, Sofija, 1982 (Istorija na Bulgarija, III). Istoria României. Compendiu, coordonatori: L-A. Pop și I. Bolovan, ediția a II-а, revăzută și adăugită, Cluj-Napoca, 2007 (Istoria României). Istoria Românilor, voi. Ш. Genezele românești, București, 2001 (Istoria Românilor, Ш). luzbashian, K.N., Zaveshcianie Evstatija Boilî i voprosî femnoi administratsij «Iverij», în „Vizantijskij Vremennik”, 36, 1974, p. 73-82 (luzbashian 1974). Ivanov, T., Stoianov, S., Abritus. Istorija i arheologhija, Razgrad, 1985 (Ivanov, Stoianov 1985). Jireček, C. J., Geschichte der Bulgaren, Prag, 1876 (Jireček 1876). Jireček, C., Geschichte der Serben, vol. I (Bis 1371), Gotha, 1911 (Jireček 1911) Jordanov, J., Sceaux de deux notables byzantins de la fin XIe s., în „Études Balkaniques”, 17, 1981, 3, p. 92-97 (Jordanov 1981). Jordanov, J., Sceau d’archonte de PATZINAKIA du Xle siècle, în „Études Balkaniques”, 28, 1992, 2, p. 79-82 (Jordanov 1992). Jordanov, L, Pečatite ot Strategijata v Preslav (971-1088), Sofia, 1993 (Jordanov 1993). Jordanov, L, Pečati na vizantijsku sanovnitsi ot armėniški prouzhod, namereni v Bolgarija, în „Antitsnaija drevnostî i średnie veka”, 31, 2000, p. 123-156 (Jordanov 2000). Jordanov, L, Corpus of Byzantine Seals jrom Bulgaria, vol. 1. Byzantine Seals with Geographical Names, Sofia, 2003 (Jordanov 2003a). Jordanov, L, The Katepanate of Paradounavon According to the Sphragistic Data, ín „Studies in Byzantine Sigilographiy”, 8,2003, p. 63-74 (Jordanov 2003b). Jordanov, J., Corpus of Byzantine Seals from Bulgaria,
vol. 2. Byzantine Seals with Family Names. Sofia, 2006 (Jordanov 2006). Jordanov, L, Tăpkova-Zaimova, Vasilka, Quelques nouvelles données sur l’admnistration byzantine au Bas Danube (fin du Xe-XIe s.), în „Géographie historique du monde méditerranéen” sous la direction d’Hélène Ahrweiler, Paris, 1988, p. 119-126 (Jordanov, Tăpkova-Zaimova 1988). Jordanov, L, Zhekova, Zhenya, Trade Routes of the Lower Danube (10th ֊ 11th centuries) according to the archaeological, numismatical and sigillographical dcâa, în „Studia Academica Šumenensia”, 5, 2018, p. 42-52 (Jordanov, Zhekova 2018). Kaplan, Μ., Bizanț. Traducere din limba franceză de I.D. Brana, București, 2010 (Kaplan 2010). 174
Kazdan, A.P., loani Mavropod, pecenegi i russie v seredine XI v., ín „Zbornik Radova Bizantološkog Instytuta”, VIII, 1963,1, p. 177-184 (Každan 1963). Koltsida-Makre, Ioanna, Byzantina Molyvdoboulla syllogis Orphanidi-Nikolai'di. Nomismatikou Mouseiou Athénon, Athena, 1996 (Koltsida-Makre 1996). Komatina, P., Military, Administrative and Religious Strongholds on the Danubian Frontier: the Example of Morava and Braničeva, in „Processes of Byzantinisation and Serbian Archaeology”, edited Vesna Bikić, Belgrade, 2016, p. 103-107 (Komatina 2016). Kostova, Rossina, Battle of Tryavna Pass, ín „The Oxford Encyclopedia of Medieval Warfare and Military Technology”, vol. 3. „Mercenaries - Zürich, Siege of’, editor in chief, R.J. Clifforfd, Oxford, 2010, p. 379-380 (Kostova 2010). Krumova, Teodora, Pecheneg Chieftains in the Byzantine Administration in the Theme ofParistrion in the Eleventh Century, in , Annual of Medieval Studies at Central European University”, 11,2005, p. 207-221 (Krumova 2005). Külzer, A., Ostthrakien (Europe), in „Tabula Imperii Byzantini”, Heraugegeben von J. Koder, t. 12, Wien, 2008 (Külzer 2008). Külzer, A., «. la cité de Visai qui moult estoit bone et fort». Zur Geschichte der ostthrakischen Stadt Vize / Bizyë in byzantinischer Zeit, în „Bulgaria Medievalis”, 2, 2011, p. 195-207 (Külzer 2011). Kužev, A., Die Festungen an der unteren Donau in XII-XIV Jh., in ,Actes du IIe Congrès International des Étude du Sud-Est Européen. Athènes, 7-13 mai 1970”, t. 2, Athènes, 1972, p. 417-423 (Kužev 1972). Kužev, A., Gjuzelev, V., Bolgarski srednovekovni gradove i
kreposti, tom I, Gradove i kreposti po Dunav i Cerno More, Varna, 1981 (Kužev, Gjuzelev 1981). Lampros, S.P., Enthymíseom itoi chronikem simeiomáton syllogí pròti, in „Néos Ellinomnímon”, VII, 1910. p. 130-131 (Lampros 1910). Laurent, V., Les signataires du second synode des Blakhernes (été 1285), in „Échos d'Orient”, 26, 1927,146, p. 129-149 (Laurent 1927). Laurent, V., La Serbie entre Byzance et la Hongrie à la veille de la quatrième croisade, in „Revue Historique du Sud-Est Européen”, ХѴІП, 1941, p. 109-130 (Laurent 1941). Lazăr, G., Les rapports féudo-vassaliques et les alliances militaires dans l’empire des Asénides (1185-1207), in,JMuzeul National”, XVIII, 2006, p. 15-32 (Lazăr 2006). Lazăr, G. Despre cultul bizantin al sfinților militari în Țaratul Asăneștilor, în „Muzeul Național”, XXI, 2009, p. 3-21 (Lazăr 2009). Lazăr, G., Scurtă privire asupra strategiilor ți tacticilor militare ale fraților Asănești (1185-1207), în ,Muzeul Național”, XXII, 2010, p. 5-16 (Lazăr 2010). Lazăr, G., La constitution du tsarat des Qsénides et le cult des saints militaires, în „Études Byzanrines et Post-Byzantines”, vol. VI, recueilles et publiées par Em. Popescu, T. Teoteoi, M.O. Cățoi, București, 2011, p. 161-170 (Lazăr 2011). Lazăr, G., Problematica războiului civil de șapte ani din cadrul Țaratului Asăneștilor (1211-1218). Studiu de caz, în,Muzeul Național“, XXVII, 2015, p. 8-24 (Lazăr 2015). Lazăr G., Scurtă incursiune în istoria cetăților Țaratului Asăneștilor (1185-1280), în ,Muzeul Național”, XXIX 2017, p. 11-33 (Lazăr 2017). Lazăr, G., Civilizația Țaratului Asăneștilor, Iași,
2018 (Lazăr 2018). Lefort, L, Rhétorique et politique: trois discours de Jean Mauropous en 1047, in „Travaux et Mémoires”, 6, 1976, p. 256-303 (Lefort 1976). Luttwak, E.N., The Grande Strategy of the Byzantine Empire, Cambridge, Massachusetts, London, 2009 (Lutwak 2009). Luttwak, E.N., La grande strategia dell’Impero bizantino. Traduzione di D. Giusti e E. Peru, ediție digitală, Milano, 2010, pe https://b-ok.cc/book/2828107/602617 (accesat: 01.04.2019) (Luttwak 2010). 175
Madgearu, Al., Dunărea în epoca bizantină (secolele X-XII): o frontieră permeabilă, în „Revista Istorică”, Տ.Ո., X, 1999,1-2, p. 41-55 (Madgearu 1999). Madgearu, AL, Ruled indeed Basil Apokapes the Paradunavon Thrme?, în „Acta Musei Varnaensis”, III, 2005, p. 273-282 (Madgearu 2005). Madgearu, AL, Organizarea militară bizantină la Dunăre în secolele X-XII, Târgoviște, 2007 (Madgearu 2007) [a se vedea și ediția: Madgearu, AL, Organizarea militară bizantină la Dunăre (în secolele X-XII), ediția a III-а, Târgoviște, 2018 (Madgearu 2018a)]. Madgearu, Al., Frontiera dunăreană a Imperiului Bizantin în secolul al Xll-lea, în „History Politics”, I, 2008, 1-2, p. 109-132 (Madgearu 2008). Madgearu, Al., Byzantine Military Organization on the Danube 10th-12th Centuries, LeidenBoston, 2013 (Madgearu 2013). Madgearu, AL, Asăneștii. Istoria politico-militară a dinastiei Asan (1185-1280), Târgoviște, 2014 (Madgearu 2014). Madgearu, AL, Vlach Military Units in the Byzantine Army, ín vol. „Samuel’s state and Byzantium: History, Legend, Tradition, Heritage”. Edited by M.B. Panov, Skopje, 2015, p. 47-55 (Madgearu 2015). Madgearu, AL The Asenids. The Political and Military History of the Second Bulgarian Empire (1185-1280), Leiden-Boston, 2017 (Madgearu 2017). Madgearu, AL, Ultima etapă a războiului dintre Imperiul Bizantin și Primul Țarat Bulgar (10141018), în „Revista de Istorie Militară”, 1-2 (165-166), 2018, p. 1-7 (Madgearu 2018b). Malamut, Elisabeth, L'image byzantine des Petchénègues, în „Byzantinische Zeitschrift”, 88, 1995, 1, p. 105-147 (Maiamut 1995). Malingoudis, Ph., Die
Nachrichten des Nicetas Chômâtes über die Entstehung des Zweiten Bulgarischen Staates, ín „Byzantina”, 10, 1978, p. 51-147 (Malingoudis 1978). Makk, F., The Arpads and the Comneni. Political Relations between Hungary and Byzantium in the 12th Century, Budapest, 1989 (Makk 1989). Maksimovič, L., La Serbie et les contrées voisines avant et après la IVe Croisade, ín vol. „Urbs Capta. The Fourth Crusade and its Consequences. La IVe Croisade et ses conséquences”. Sous la direction d’Angeliki Laiou, Paris, 2005, p. 269-282 (Maksimovič 2005). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Urme de locuire din perioada feudal-timpurie la Troesmis, „Рейсе“, VIII (seria istorie), 1980, p. 230-247 (Mănucu-Adameșteanu 1980). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Circulația monetară laNufaru în secolele X-XIV, în „Рейсе”, X, 1991, I, p. 497-554, II, p. 397-417 (Mănucu-Adameșteanu 1991a). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Tomis ֊ Constantia - Constanța, în „Pontica”, XXIV, 1991 p. 299-327 (Mănucu-Adameșteanu 1991b). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Aspecte ale politicii împăratului Alexios I Comnenul la Dunărea de Jos în lumina ultimelor descoperiri sfragistice și numismatice, în „Revista Istorică, s.n., 6, 1995, 3-4, p. 345-366 (Mănucu-Adameșteanu 1995). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Din nou despre monedele byzantine turnate în secolul al XI-lea, descoperite în Dobrogea, în „Рейсе”, XII, 1996, p. 321-376 (Mănucu-Adameșteanu 1996). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Un atelier monetar dobrogean din secolul al XI-lea, în „Studii și Cercetări de Numismatica”, XII, 1997, p. 119-149 (Mănucu-Adameșteanu 1997) Mănucu-Adameșteanu, Gh., Nufaru (jud. Tulcea) ֊
oraș bizantin fortificat, la Dunărea de Jos (sec. X-XIII), în „Arheologia Medievală“, voi. 2, 1998, p. 79-86 (Mănucu-Adameșteanu 1998). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Les invasions des Petchénègues au Bas-Danube 1027-1048, ín „Études Byzantines et Post-Byzantines”, IV, recuillies et publiées par E. Popescu et T. Teoteoi, Iași, 2001, p. 87-111 (Mănucu-Adameșteanu 2001). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Les invasions des Petchénègues au Bas-Danube, m „Acta Musei Varnaensis”, II, 2004, p. 299-311 (Mănucu-Adameșteanu 2004). 176
Mănucu-Adameșteanu, Gh., Contribuții la cunoașterea locuirii medio-bizantine la Macin - cetatea Arrubium (secolele X-XII), în „Рейсе”, s.n., VIII, 2010, p. 237-250 (Mănucu-Adameșteanu 2010a). Mănucu-Adameșteau, Comuna Turcoaia, punct Iglița, cetățile Troesmis de Est și Troesmis de Vest. Considerații privind locuirea medio-bizantină din secolele X-XIII, în „Pontica”, XLIII, 2020, p. 435-469 (Mănucu-Adameșteanu 2010b). Mănucu-Adameșteanu, Contribuții la cunoașterea locuirii medio-bizantine la Mahmudia ֊ cetatea Salsovia (secolele X-XI), în „Рейсе”, s.n., VIII, 2010, p. 223-236 (Mănucu-Adameșteanu 2010c). Mănucu-Adameșteanu, Gh., Monede bizantine descoperite în Dobrogea, voi. 1. Monede bizantine descoperite în nordul Dobrogei. Beroe-Pîatra Frecăței, Troesmis-Turcoaia, ArrubiumMăcin, Aegyssus-Tulcea, Salsovia-Mahmudia, București, 2010 (Mănucu-Adameșteanu 2010d). Mărculeț, V., Vlahii în acțiunile militare din timpul Comnenilor, în „Revista de Istorie Militară”, 2 (60), 2000, p. 45-47 (Mărculeț 2000). Mărculeț, V., Când a fost constituită Mitropolia de Vicina? Considerații asupra date întemeierii eparhiei dobrogene, în „Biserica Ortodoxă Română”, CXXII, 2004, 1-2, p. 259-267 (Mărculeț 2004). Mărculeț, V., Un problème controversé de l’histoire du thème Paristrion-Paradounavon au XIe siècle: le gouvernement de Basileios Apokapes, ín „Istros, XV, 2009, p. 163-177 (Mărculeț 2009). Mărculeț, V., Confruntarea bizantino-cumano-pecenegă de la Lebunion (29 aprilie 1091) - sfârșitul supremației militare a pecenegilor în sud-estul Europei, în „Buletinul Muzeului Militar Național «Regele
Ferdinand I», serie nouă, 7-8, 2010, p. 20-27 (Mărculeț 2010). Mărculeț, V., ”The Archontate of the Paristrion Cities” or ”of the Cities from the Istros” - a Thema with a Sinle Name in the Byzantine Literary Sources, ín „Istros”, XVII, 2011, p. 5568 (Mărculeț 2011). Mărculeț, V., Bizantini și barbari la Dunărea de Jos (secolele IV-XII), Brăila, 2013 (Mărculeț 2013a). Mărculeț, V, Relațiile Imperiului Bizantin și ale republicilor maritime italiene cu Țările Române până în secolul al XV-lea, Brăila, 2013 (Mărculeț 2013b). Mărculeț, V., Guvernări asociate ale Themei Paristrion (Paradounavon) în secolul al XI-lea, în voi. „Dunărea și Marea Neagră în spațiul euro-asiatic. Istorie, relații politice și diplomație”, coord. Andreea atanasiu-Croitoru, FI. Stan, Craiova, 2014, p. 16-22 (Mărculeț 2014). Mărculeț, V., Imperiul Bizantin la Dunărea de Jos în secolele VI-XII. Organizarea militaradministrativă, Constanța, 2016 (Mărculeț 2016). Mărculeț, V., Aspects of the Governance of Theme Paristrion (Paradunavon) ín the 11th Century: Associated Governments, în „Muzeul Național”, XXIX, 2017, p. 1-10 (Mărculeț 2017a). Mărculeț, V., Vlaho-bulgari și latini (1204-1218). Aspecte militare ale luptei pentru supremație în Peninsula Balcanică, Constanța, 2017 (Mărculeț 2017b). Mărculeț, V., Vlaho-bulgari și bizantini (1185-1204). Aspecte militare ale luptei pentru supremație în Peninsula Balcanică, Constanța, 2018 (Mărculeț, 2018). Mărculeț, V., Campanii bizantine pe Dunăre (secolele VI-XII), Constanța, 2020 (Mărculeț 2020). Meyendorff, J., Le tome synodale de 1347, în „Zbornik Radova
Vizantološkog Instituta, 8, 1963, 1, p. 209-227 (Meyendorff 1963) Mircea cel Bătrân 600 (catalog expoziție), București, 2018 (Mircea cel Bătrân 600). Meško, Μ., Notes sur la chronologie de la guerre des Byzantins contre les Petchénègues (10831091), în „Byzantinoslavica”, LXIX, 2011, p. 134-148 (Meško 2011). Meško, Μ., Anna Comnena’s Narrative of the War Against the Scythians, in „Graeco-LatinoBrunensia”, 19, 2014, 2, p. 53-70 (Meško 2014). 177
Mititelu, L, Barnea, L, Sigilii de plumb byzantine din regiunea Dunării de Jos, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 17, 1966, 1, p. 43-50 (Mititelu, Barnea, 1966). Moisil, C., Cetăți romane la Dunărea de Jos —pe brațul Sfântu Gheorghe, în„Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, II, 1909,2, p. 85-92 (Moisil 1909). Moravcsik, Gy., Byzantium and the Magyars, Budapest, 1970 (Moravcsik 1970). Mumu, G., Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre. Ediție îngrijită și studiu introductiv de N.-Ș. Tanașoca, București, 1984 (Murnu 1984). Mumu, G., Istoria românilor din Pind. Vlahia Mare 980-1259, București, 1999 (Mumu 1999). Mutafčiev, P. Bălgari i rumani v istorijata na Dunavskite zemi, în „Godișnik na Sofiiskija universitet - Istoriko-Filologiceski-Fakultet“, XXIII, 1,1927 (Mutafčiev 1927). Năsturel, P.Ș., Peut-on localiser la Petite Preslav à Pacuiul lui Soare? Commentaire à Anne Comnène, Alexiade ѴІІш; în „Revue des Études Sud-Est Européennes”, III, 1965, 1-2, p. 1736 (Năsturel 1965). Năsturel, P.Ș., Vlaques, Coumans et Byzantines sous le règne de Manuel Comnène, ín „Byzantina”, I, 1969, p. 167-186 (Năsturel 1969). Nedkov, B., Bălgarija i săsednite i strani prez XII, în „Gheografijata” na Idrisi, Sofija, 1969 (Nedkov 1969). Nesbitt, J., Oikonomides, N., Catalogue of Byzantine Seals at Dumbarton Oaks and in the Fogg Museum of Art, vol. 1 : Italy, North of the Balkans, North of the Black Sea, Washington, D.C., 1991 (Nesbitt, Oikonomides 1991). Nikov, P., Bălgaro-ungarski otnoşenija ot 1257 do 1277 godina, în „Sborník na Bălgarskata Akademija na
Naukite”, XI, 1920,7, p. 1-220 (Nikov 1920). Oberlânder-Târnoveanu,í E., Un atelier monétaire inconnu de la deuxième moitié du Xle siècle dans la Thème Paristrion, ín „Revue des Études Sus-Est Européennes”, XXI, 1983, 3, p. 261-270 (Oberlânder-Târnoveanu 1983). Oberlânder-Târnoveanu, E., Moneda Asăneștilor în contextul circulației monetare din zona gurilor Dunării, în voi. „Răscoala și statul Asăneștilor”, coord. E. Stănescu, București, 1989, p. 1 Μ Ι 52 (Oberlânder-Târnoveanu 1989). Oberlânder-Târnoveanu, E., Monede antice și bizantine descoperite la Nufăru (jud. Tulcea), păstrate în colecția Muzeului Militar Național, în ,,Buletinul Societății Numismatice Române“, 88-89, 1994-1995,142-143, (1998), p. 71-106 (Oberlânder-Târnoveanu 1998). Oberlânder-Târnoveanu, E., La monnaie dans l’espace rural byzantine des Balkans orientaux. Un essai de synthèse au commencement du XXIe siècle, ín „Рейсе“, XIV, 2003, 1, p. 341-412 (Oberlânder-Târnoveanu 2003). Oberlânder-Târnoveanu, E., Tezaure monetare bizantine din colecția Muzeului Național de Istorie a României, vol II. Secolele VII-XIII, București, 2018 (Oberlânder-Târnoveanu 2018). Oberlânder-Târnoveanu, E., Mănucu-Adameșteanu, Gh., Monede din secolele XII-XIV descoperite la Nufăru (jud. Tulcea), în „Рейсе”, IX, 1984, I, p. 257-266, П, p. 542-546 (OberlânderTârnoveanu, Mănucu-Adameșteanu 1984). Oberlânder-Târnoveanu, Irina, Stațiuni antice pe raza comunei Mahmusia (jud. Tulcea), în „Рейсе, VIII, 1980, p. 55-76 (Oberlânder-Târnoveanu 1980). Obolensky, D., The Byzantine Commonwealth: Eastern Europe, 500-1453, New York-Washington,
1971 (Obolensky 1971). Onciul, D., Scrieri istorice, vol. I-II, ediție critică îngrijită de A. Sacerdoțeanu, București, 1968 (Onciul 1968,1-П). Opriș, L C., Rațiu, Al., Capidava II. Building CI - Contributions to the history of annona militaris in the 6th century, Cluj Napoca, 2017 (Opriș, Rațiu 2017). Ostrogorsky, G., Storia del’Imperio Bizantino. Traduzione di P. Leone, Torino, 1993 (Ostrogorsky 1993). 178
Paraschiv-Grigore, E., Vasile, M.G., O nouă descoperire sigilografică de la Nufaru, jud. Tulcea, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie”, 72, 2020, 1-2, p. 115-128 (ParaschivGrigore, Vasile 2020). Philippide, Al., Barangii în istoria românilor și în limba românească, în „Viața Românească”, XL, 1916,1,2,3, p. 214-239 (Philipide 1916). Popescu, E., Știri noi despre istoria Dobrogei în secolul al XI-lea. Episcopia de Axiopolis, în voi. „Mărturii de străveche existență și de continuitate a românilor pe teritoriul Dunării de Jos și al Dobrogei”, Galați, 1987, p. 127-147 (Popescu 1987). Poppe, A., La dernière expédition russe contre Constantinople, I, în „Byzantinoslavica”, XXXII, 1971, 1, p. 1-29 ; II, ín ín „Byzantinoslavica”, XXXII, 1971, 2, p. 233-268 (Poppe 1971,IП)· Preda, C., Circulația monedelor bizantine în regiunea Carpato-dunăreană, în „ Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 23,1972, 3, p. 375-415 (Preda 1972). Primov, В., Crearea celui de-al Doilea Țarat Bulgar și participarea vlahilor, în voi. „Relații romàno-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. XII-XIX)”, vol. I, Bucuresti, 1971 (Primov 1971). Purton, P., A History ofthe Early Medieval Siege c. 450-1220, Woodbridge, 2009 (Purton 2009). Ritter, Μ., Die vlacho-bulgarische Rebellion und die Versuche ihrer Niederschlagung durch Kaiser Isaakiosll. (1185-1195), ín „Byzantinoslavica”, LXXI, 2013,1-2, p. 162-210 (Ritter 2013). Radulescu, A., Bitoleanu, L, Istoria Dobrogei, Constanța, 1998 (Radulescu, Bitoleanu 1998). Robov, Μ., Novpodglazuren monogram ot iugoiztocinija sector na Trapezitsa, ín „Spisanie
Epohi“, XXIII, 2015, p. 279-285 (Robov 2015). Salamon, Μ., Some Notes on an Inscription from Medieval Silistra (c. 976), ín „Revue des Etudes Sud-Est Européennes, IX, 1971, 3, p. 487-496 (Salamon 1971). Seibt, W., Review of Nesbitt-Oikonomides, I, in „Byzantinische Zeitschrift”, 84/85, 1991, p. 548550 (Seibt 1991). Seibt, W., Review of Ivan Jordanov, Pečatite ot Strategijata v Preslav (971-1088), în „Byzantinische Zeitschrift”, 89, 1996, p. 134-138 (Seibt 1996). Seibt, W., Probleme der historischen Geographie Bulgariens in späteren 10. und 11. Jahrhundert Ein sigiliographischer Beitrag, ín „Acta Musei Varnaensis”, 2, 2004, p. 253-262 (Seibt 2004). Seibt, W., Review of Ivan Jordanov, Corpus of Byzantine seals from Bulgaria. Vol. I: Byzantine seals with geographical names, in ,byzantinische Zeitschrift”, 98, 2005, p. 129-133 (Seibt 2005). Seibt, W., Wassiliou, Alexandra-Kyriaki, Review of Koltsida-Makre, Molyvdovoll, „Byzantinische Zeitscrift”, 91, 1998, p. 146-150 (Seibt, Wassiliou 1998). Ševčenko, L, A Byzantine Inscription from Silistra reinterpreted, in „Revue des Études Sud-Est Européennes”, VII, 1969, 4, p. 591-598 (Ševčenko 1969). Shepard, J., John Mauropous, Leo Tornikes and allegend Russian army: the chronology of the pecheneg crisis of 1048-1049, ín „Jahrbuch der Österreichischen Byzantinischen Gesselschaft”, 24, 1975, p. 61-89 (Shepard 1975). Shepard, J., Why Did the Russians Attack Byzantium in 1043?, in „Byzantinisch-Neugriechischen Jahrbücher”, XXII, 1978, p. 147-212 (Shepard 1978). Shepard, J., Tzetzes’ letters to Leo at Dristra, in „Byzantinische Forschungen”,
VI, 1979, p. 191239 (Shepard 1979). Shepard. J„ Information, Disinformation and Delay in Byzantine Diplomacy”, in „Byzantinische Forshungen”, X, 1985, p. 233-293 (Shepard 1985). Slavcev, P., Jilishten cvartal po zapadnija sklon na Tsarevets, în „Kulturata na sredno-vekovnija Tărnov”, Sofija, 1985, p. 26-39. (Slavcev 1985). Skabalanović, N., Vizantinjskoe gosudarstvo i cerkov v. XI veke (ot smerti Vasilija II Bolgarobojcy do Alekseja I Komnina), Sankt Petersburg, 1884 (Skabalanović 1884). 179
Spinéi, V., Informații despre vlahi în izvoarele medievale nordice. I, în „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, 24, 1973, 1, p. 57-81; II, în „Studii si Cercetări de Istorie Veche”, 24, 1973, 2, p. 259-282 (Spinéi 1973,1-П). Spinéi, V., Realități etnico-politice de la Dunărea de Jos în secolele XI-XII în cronica lui Mihail Sirianul (I), în „Revista de Istorie”, 36, 1983, 10, p. 989-1007; (II), în „Revista de Istorie”, 37,1984, 2, p. 126-148 (Spinéi 1983,1984). Spinéi, V., Realități etnice și politice în Moldova Meridională în secolele Х-ХП. Români și turanici, Iași, 1985 (Spinéi 1985). Spinéi, V., Ultimele valuri migratoare la nordul Mării Negre și al Dunării de Jos, Iași, 1996 (Spinéi 1996). Spinéi, V., Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII, Iași, 1999 (Spinéi 1999). Spinéi, V., The Great Migrations in the East and South-East of Europe from the Ninth to the Thirteenth Century. П. Cumans ans Mongols, Amsterdam, 2006 (Spinéi 2006). Spinéi, V., The Romanians and the Turkic Nomads North of the Danube Delta from Tenth to the Mid-Thirteenth Century, Leiden, 2009 (Spinéi 2009). Spinéi, V., Recurența unei teme complexe: Evul Mediu nord-dobrogean, în A.-D. Stanică, „Viața economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV, Tulcea, 2015, p. 13-16 (Spinéi 2015). Stănescu, E., La crise du Bas-Danube byzantine au cours de la seconde moitié du XIe siècle, în „Zbornik radova bizantološkog instituta”, IX, 1966, p. 49-73 (Stănescu 1966). Stănescu, E., Denumirile bizantine ale regiunii de la Dunărea de Jos — în secolele X-XII — și sensul lor istoric, în „Studii
și Cercetări de Istorie Veche”, 19, 1968, 3, p. 469-491 (Stănescu 1968). Stănescu, E., Les «Βλάχοι» de Kinnamos et Chômâtes et laprésance militaire byzantine au nord du Danube sous les Comnènes, ín „Revue des Études Sud-Est Européennes”, IX, 1971, 3, p. 585-593 (Stănescu 1971). Stănescu, E., Byzance et les Pays Roumains aux IXe-XVe siècles, ín „Actes du XlVe Congrès International des Études Byzantines. Bucarest 6-12 septembre 1971”, publiés par les soins de Μ. Berza et E. Stănescu, vol. I, București, 1974, p. 393-431 (Stănescu 1974). Stănescu, E., Premisele răscoalei Asăneștilor. Lumea românească sud-dunăreanăîn veacurile XXII, în voi. „Răscoala și statul Asăneștilor”, coord. E. Stănescu, București, 1989, p. 11-36 (Stănescu 1989). Stanică, A.-D., Viața economică din nordul Dunării în secolele X-XIV, Tulcea, 2015 (Stanică 2015). Ștefanescu, Șt., Legături romàno-bulgare în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în voi. „Omagiu lui Petre Constantinescu-Iași cu prilejul împlinirii a 70 de ani”, București, 1965, p. 223-228 (Ștefănescu 1965). Stephenson, P., Byzantine policy towards Paristrion in the mid-eleventh century: another interpretation, ín „Byzantine and Modem Greek Studies”, 23, 1999,1, p. 43-66 (Stephenson 1999). Stephenson, P., Byzantium ’s Balkan Frontier. A political Study of the Northern Balkans, 900-1204, Cambridge, 2000 (Stephenson 2000). Stephenson, P., The Legend ofBasil the Bulgar-Slayer, Cambridge, 2003 (Stephenson 2003a). Stephenson, P., The Balkan Frontier in the Year 1000, in ,Byzantium in the Year 1000”, edited by P. Magdalino, Leiden-Boston, 2003, p.
109-133 (Stephenson 2003b). Šoustal, P., Thrakien (Thrake, Rodope und Haimimontos), in „Tabula Imperii Byzantini”. Herausgegeben von H. Hunger, t. 6, Wien, 1991 (Šoustal 1991). Șesan, Μ., Les thèmes byzantins à l’époque des Comnènes et des Anges (1081 -1204), in „Revue des Études Sud-Est Européennes”, XVI, 1978, 1, p. 45-55 (Șesan 1978). Ștefan, Gh., Monuments inédits de Noviodunum, in „Dacia. Recherches et découverts archéologiques en Roumanie”, IX-X, 1941-1944, p. 473-483 (Ștefan 1941-1944). 180
Tăpkova-Zaimova, Vassilka, L’administration byzantine au Bas-Danube (fin duX-XF s.). Tentative d’une mise au point, ín „Études Balkaniques”, IX, 1973, 3, p. 90-112 (Tăpkova-Zaimova 1973). Tăpkova-Zaimova, Vasilka, Dolni Dunav ֊ Granitsna zona na vizantijskija Zapad Krum istorijata na severnite i severoiztotsnite bolgarski zemi kraja na Х-ХП v., Sofia, 1976 (TăpkovaZaimova 1976). Tăpkova-Zaimova, Vassilka, L’administration byzantine au Bas-Danube (fin du X-XIq s.), ín „Byzantinoslavica. Revue Internationale des Études Byzantines”, LIV, 1993, 1, p. 95-101 (Tăpkova-Zaimova 1993). Teoteoi, T., Civilizația statului Asăneștilor între Roma și Bizanț, în voi. „Răscoala și statul Asăneștilor”, coord. E. Stănescu, București, 1989, p. 70-100 (Teoteoi 1989). Theodorescu, R., Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești (secolele XXV), București, 1974 (Theodorescu 1974). Toropu, O., Tătulea, C., Sucidava-Celei, București, 1987 (Toropu, Tătulea 1987). Treadgold, W., Byzantium and Its Army, 284-1081, Stanford, 1995 (Treadgold 1995). Treadgold, W., A History ofthe Byzantine State and Society, Stanford, 1997 (Treadgold 1997). Tsamakda, Vasiliki, The Illustrated Chronicle of loannes Skylitzes in Madrid, Leiden, 2002 (Tsamakda 2002). Tudor, D., Sucidava, București, 1966 (Tudor 1966). Tudor, D., Podurile romane de la Dunărea de Jos, București, 1971 (Tudor 1971). Tudor, D., Sucidava, ed. a II-а, București, 1974 (Tudor 1974). Vasary, Į., Cumans and Tatars: Oriental Military in the Pre-Ottoman Balkans, 1183-1365, Cambridge, 2005 (Vásáry 2005). Vasilev, V., Forteresse
medievale au Cap de Čirakman pres de Kavarna, ín „Byzantino-Bulgarica”, VII, 1981, p. 333-335 (Vasilev 1981). Vasiliev. A.A., Histoire de l’Empire Byzantin, tome I (324-1081), tome II (1081-1453), Paris, 1932 (Vasiliev 1932,1-П). Vernadsky, G., The Byzantine-Russian War of 1043, ín „Sudost-Forschungen”, XII, 1953, p. 47-67 (Vernadsky 1953). Vodoff, VI., Naissance de la chrétienté russe. La conversion du prince Vladimir de Kiev (988) et ses conséquences (Xle-XHIe siècles), e-Bock, Fayard, 1988 (Vodoff 1988). Vryonis, S., Jr., The Will of a Provincial Magnate Eustathius Boilas (1059), în „Dumbarton Oaks Papaers”, 11,1957, p. 263-277 (Vryonis 1957). Wasilewski, T., Le thème byzantin de Sirmium-Serbie auXIème et Xllème siècles, ín „Mélanges G. Ostrogorsky, IL Zbornik Radova Bizantiloskogo Instituta”, VIII, 1964, p. 465-482 (Wasilewski 1964). Wasilewski, T., Le katepanikion et les duché de Paristrion au Xle siècle, ín „Actes du XlVe Congrès International des Études Byzantines. Bucarest 6-12 septembre 1974”, publiés par les soins de Μ. Berza et E. Stănescu, București, 1975, p. 641-645 (Wasilewski 1975). Wassiliou-Seibt, Alexandra-Kyriaki, Der Familienname Pegonites auf byzantinischen Siegel und in andern Schriftlichen Quellen, in „Realia Byzantina”, Herausgegeben Sofia Kotzabassi und G. Mavromatis, Berlin-New York, 2009, p. 303-320 (Wassiliou-Seibt 2009). Wassiliou, Alexandra-Kyriaki, Seibt, W., Die byzantinischen Bleisiegel in Österreich, 2 Teill. Zentral- und Provinzialverwaltung, Wien, 2004 (Wassiliou, Seibt 2004). Wolf, R.L., The ‘Second Bulgarian Empire. ’Its Origin and
History to 1204, în „Speculum”, XXIV, 1949, 2, p. 167-206 (Wolf 1949). Yotov, V., The Vikings in the Balkans (Tenth to 11th Centuries) Strategic and Tactical Changes. New Archaeological Data on Weaponry, în „Archaelogia Baltica, 8, 2007, p. 321-327 (Yotov 2007). Yotov, Y., The Dristra Battle (1087), în „Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos”, XXIV, 2008, p. 257-267 (Yotov 2008). 181
Zacos, Z., Byzantine Lead Seals, vol. IL Nos. 1-1089. Compiled and Edited by J.W. Nesbitt, Bern, 1984 (Zacos 1984). Zhekova, Z., Pokholt na Isak II Angel v Bălgarjia ot 1190 godina. Opit za numizmatitsna rekonstruktsija spored dannite ot kolektivnite monetili nahodki, în „Istorikij”, 3, 2008, p. 117-123 (Zhekova 2008). Zlatarsky, V.N., Polititseskoto polojenie v Severna Bolgarija prez XI i XII vek, ín „Isvestija na Bălgarskoto Istoritsesco Drujestvo”, 9, 1929, p. 1-50 (Zlatarsky 1929). Zlatarsky, V.N., Ustrojstvo bolgarij i polojenie bolgarskago naroda va pervoe vremija posli pokorenija ih Basiliem II Bolgarobojtsaiu, ín „Seminarium Kondakovianum”, IV, 1931, p. 49-68 (Zlatarsky 1931). Zlatarsky, V., Istorija na bălgarskata dărjava prez srednite vekove, t. 2: Bălgaria rod vizantijsko vladicestvo (1018-1187), t. 3: Vtoro bolgarsko tsarstvo Bolgarija pri Asenevtsi Sofia, 2007 (Zlatarsky 2007, П-Ш). 182 |
| any_adam_object | 1 |
| any_adam_object_boolean | 1 |
| author | Mărculeţ, Vasile 1962- Lazăr, Ginel 1974- |
| author_GND | (DE-588)1046536249 (DE-588)1196046816 |
| author_facet | Mărculeţ, Vasile 1962- Lazăr, Ginel 1974- |
| author_role | aut aut |
| author_sort | Mărculeţ, Vasile 1962- |
| author_variant | v m vm g l gl |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV048460851 |
| ctrlnum | (OCoLC)1344249136 (DE-599)BVBBV048460851 |
| era | Geschichte gnd |
| era_facet | Geschichte |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>00000nam a2200000 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV048460851</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20220916</controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">220908s2021 a||| |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9786068305295</subfield><subfield code="9">978-606-8305-29-5</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1344249136</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV048460851</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Mărculeţ, Vasile</subfield><subfield code="d">1962-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)1046536249</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">O istorie militară a Themei Paradounavon</subfield><subfield code="b">(secolele XI-XII)</subfield><subfield code="c">Vasile Mărculeţ, Ginel Lazăr</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Constanţa</subfield><subfield code="b">Editura M.N.M.R (Muzeul Naţional al Marinei Române)</subfield><subfield code="c">2021</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">203 Seiten</subfield><subfield code="b">Illustrationen, Karten</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Grenze</subfield><subfield code="0">(DE-588)4130793-8</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Militär</subfield><subfield code="0">(DE-588)4039305-7</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Paristrion</subfield><subfield code="0">(DE-588)1268215066</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Paristrion</subfield><subfield code="0">(DE-588)1268215066</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Militär</subfield><subfield code="0">(DE-588)4039305-7</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Grenze</subfield><subfield code="0">(DE-588)4130793-8</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Lazăr, Ginel</subfield><subfield code="d">1974-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)1196046816</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033838861&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033838861&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Literaturverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20220916</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">355.009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09021</subfield><subfield code="g">398</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">355.009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09021</subfield><subfield code="g">499</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">355.009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09021</subfield><subfield code="g">496</subfield></datafield><datafield tag="943" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033838861</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Paristrion (DE-588)1268215066 gnd |
| geographic_facet | Paristrion |
| id | DE-604.BV048460851 |
| illustrated | Illustrated |
| index_date | 2024-07-03T20:33:31Z |
| indexdate | 2024-10-07T18:05:02Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9786068305295 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-033838861 |
| oclc_num | 1344249136 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 203 Seiten Illustrationen, Karten |
| psigel | BSB_NED_20220916 |
| publishDate | 2021 |
| publishDateSearch | 2021 |
| publishDateSort | 2021 |
| publisher | Editura M.N.M.R (Muzeul Naţional al Marinei Române) |
| record_format | marc |
| spelling | Mărculeţ, Vasile 1962- Verfasser (DE-588)1046536249 aut O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) Vasile Mărculeţ, Ginel Lazăr Constanţa Editura M.N.M.R (Muzeul Naţional al Marinei Române) 2021 203 Seiten Illustrationen, Karten txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Geschichte gnd rswk-swf Grenze (DE-588)4130793-8 gnd rswk-swf Militär (DE-588)4039305-7 gnd rswk-swf Paristrion (DE-588)1268215066 gnd rswk-swf Paristrion (DE-588)1268215066 g Militär (DE-588)4039305-7 s Grenze (DE-588)4130793-8 s Geschichte z DE-604 Lazăr, Ginel 1974- Verfasser (DE-588)1196046816 aut Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033838861&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033838861&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Literaturverzeichnis |
| spellingShingle | Mărculeţ, Vasile 1962- Lazăr, Ginel 1974- O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) Grenze (DE-588)4130793-8 gnd Militär (DE-588)4039305-7 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4130793-8 (DE-588)4039305-7 (DE-588)1268215066 |
| title | O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) |
| title_auth | O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) |
| title_exact_search | O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) |
| title_exact_search_txtP | O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) |
| title_full | O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) Vasile Mărculeţ, Ginel Lazăr |
| title_fullStr | O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) Vasile Mărculeţ, Ginel Lazăr |
| title_full_unstemmed | O istorie militară a Themei Paradounavon (secolele XI-XII) Vasile Mărculeţ, Ginel Lazăr |
| title_short | O istorie militară a Themei Paradounavon |
| title_sort | o istorie militara a themei paradounavon secolele xi xii |
| title_sub | (secolele XI-XII) |
| topic | Grenze (DE-588)4130793-8 gnd Militär (DE-588)4039305-7 gnd |
| topic_facet | Grenze Militär Paristrion |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033838861&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=033838861&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT marculetvasile oistoriemilitaraathemeiparadounavonsecolelexixii AT lazarginel oistoriemilitaraathemeiparadounavonsecolelexixii |