Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918):
Saved in:
| Main Author: | |
|---|---|
| Format: | Book |
| Language: | Romanian |
| Published: |
Focşani
Pallas
2012
|
| Subjects: | |
| Online Access: | Inhaltsverzeichnis Literaturverzeichnis |
| Physical Description: | 327 Seiten Illustrationen |
| ISBN: | 9789737815439 |
Staff View
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV046746949 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20210702 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 200603s2012 a||| |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9789737815439 |9 978-973-7815-43-9 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1258964412 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV046746949 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
| 100 | 1 | |a Sima, Marilena |e Verfasser |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) |c Marilena Sima ; Muzeul Vrancei |
| 264 | 1 | |a Focşani |b Pallas |c 2012 | |
| 300 | |a 327 Seiten |b Illustrationen | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte 1916-1918 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Erster Weltkrieg |0 (DE-588)4079163-4 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Besetzung |0 (DE-588)4006020-2 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 651 | 7 | |a Deutschland |0 (DE-588)4011882-4 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 651 | 7 | |a Focşani |0 (DE-588)4250864-2 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 653 | 0 | |a Guerre mondiale (1914-1918) / Territoires occupés / Roumanie / Focşani (Vrancea, România) | |
| 689 | 0 | 0 | |a Focşani |0 (DE-588)4250864-2 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Deutschland |0 (DE-588)4011882-4 |D g |
| 689 | 0 | 2 | |a Erster Weltkrieg |0 (DE-588)4079163-4 |D s |
| 689 | 0 | 3 | |a Besetzung |0 (DE-588)4006020-2 |D s |
| 689 | 0 | 4 | |a Geschichte 1916-1918 |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 710 | 2 | |a Muzeul Vrancei |0 (DE-588)1155128222 |4 isb | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032156739&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032156739&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Literaturverzeichnis |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20210702 | |
| 940 | 1 | |q BSBWK1 | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032156739 | ||
| 942 | 1 | 1 | |c 355.009 |e 22/bsb |f 09041 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 307.09 |e 22/bsb |f 09041 |g 43 |
| 942 | 1 | 1 | |c 351.09 |e 22/bsb |f 09041 |g 43 |
| 942 | 1 | 1 | |c 307.09 |e 22/bsb |f 09041 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 351.09 |e 22/bsb |f 09041 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 355.009 |e 22/bsb |f 09041 |g 43 |
Record in the Search Index
| _version_ | 1804181503263899648 |
|---|---|
| adam_text | CUPRINS Cuvânt înainte ........................................................................................ 9 Cap. I. ORAŞUL FOCŞANI ÎNAINTE DE OCUPAŢIA GERMANĂ .......................................................................................................... 12 Cap. II. CAMPANIA DIN ANUL 1916 PÂNĂ LA OCUPAREA ORAŞULUI FOCŞANI.......................................................................24 Cap. III. AUTORITĂŢILE GERMANE LOCALE ÎN TIMPUL OCUPAŢIEI III. 1. Ocuparea oraşului Focşani.......................................................... 45 III. 2. Autorităţile locale române şi germane......................................47 III. 3. Colaboraţioniştii..........................................................................52 III. 4. Funcţionarii publici......................................................................57 Cap. IV. EXPLOATAREA CUCERIT SISTEMATICĂ A TERITORIULUI IV. 1. Exploatarea resurselor umane şi materiale IV. 1.1. Recensământul populaţiei........................................... 68 IV. 1. 2. Rechiziţionarea mijloacelor de transport..................74 IV. 1. 3. Rechiziţionarea imobilelor şi instituţiilor................... 76 IV. 1. 4. Arhivele instituţiilor..................................................... 92 IV. 2. Măsuri economice şi edilitar - gospodăreşti IV. 2.1. Bugetul local. Taxe şi impozite ..................................95 IV. 2. 2. Comerţul focşănean. Preţurile maximale................106 IV. 2. 3. Alimentaţia populaţiei................................................ 112 IV. 2. 4. Serviciul
veterinar....................................................... 131 IV. 2. 5. Asigurarea lemnelor de foc pentru populaţie.......... 134
IV. 2. 6. Iluminatul public.........................................................140 IV. 2. 7. Pompierii focşăneni................................................... 146 IV. 2. 8. Organizarea Serviciului de Salubritate.....................149 Cap. V. SĂNĂTATEA PUBLICĂ V. 1. Serviciul Sanitar român şi Serviciul Sanitar german.............. 153 V. 2. Farmaciile.................................................................................. 169 Cap. VI. OPRESIUNEA INAMICULUI VI. 1. Măsuri coercitive luate de ocupant, în vederea restrângerii drastice a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în teritoriul ocupat... 171 VI. 2. Regimul muncii forţate.............................................................207 Cap. VII. ORGANIZAREA DE ALEGERI ÎN TERITORIUL OCUPAT..............................................................................................213 Cap. VIII. ASPECTE PRIVIND POPULAŢIA ORAŞULUI PROBLEMELELEGATE DE VIII. 1. Populaţia evacuată şi refugiată.............................................. 222 VIII. 2. Aspecte privind combatanţii demobilizaţi............................ 236 Cap. IX. ASPECTE PRIVIND VIAŢA RELIGIOASĂ A ORAŞULUI FOCŞANI ÎN TIMPUL OCUPAŢIEI IX. 1. Calendarul gregorian................................................................239 IX. 2. Biserici şi cimitire focşănene. Cimitirulde Onoare german „Sfântul Mina ...................................................................................... 241 Cap. X. ÎNVĂŢĂMÂNTUL FOCŞĂNEAN ÎN TIMPUL OCUPAŢIEI
GERMANE..........................................................................................250 6
Cap. XI. TEATRUL „MAIOR GHEORGHEPASTIA”..............................258 Cap. XII. PAGUBELE MATERIALE SUFERITE DE POPULAŢIA FOCŞĂNEANĂ ŞI INSTITUŢIILE ORAŞULUI.......................263 Cap. XIII. RETRAGEREA GERMANĂ XIII. 1. Retragerea trupelor.............................................................271 XIII. 2. Lichidarea materialelor germane........................................274 XIII. 3. Serbări militare...................................................................275 Cap. XIV. OCUPAŢIA GERMANĂ ÎN LITERATURĂ..............................277 Cap. XV. CONCLUZII...................................................................................296 Cap. XVI. REZUMAT.....................................................................................299 Cap. XVII. BIBLIOGRAFIE............................................................................ 308 Cap. XVIII. ILUSTRAŢII................................................................................314 7
XIV. OCUPAŢIA GERMANĂ ÎN LITERATURĂ Dramaticul episod al ocupaţiei oraşului Focşani de către germani în timpul Primului Război Mondial a fost magistral surprins de către un martor la eveniment - scriitoarea Hortensia Papadat - Bengescu s2 care-і consacră un număr important de pagini din romanul ,βαΙαιιηιΓ. Lucrul la acesta începuse în 1918, cartea văzând lumina tiparului la Editura Ancora, cinci ani mai târziu 826, în 1911, soţul scriitoarei, magistratul Nicolae Papadat, după şase ani de activitate la Buzău, este numit în funcţia de judecător de şedinţă la Tribunalul Putna din Focşani , pe care o va onora aproape un deceniu. Războiul de Reîntregire - trăit cu totul altfel aici, în zona frontului - avea să aibă urmări pe tărâm sufletesc pentru scriitoare, care se simte copleşită de dorinţa de a fi cu adevărat cetăţean, de a face ceva pentru toţi cei aflaţi în suferinţă 828 8b Horia Dumitrescu, Focşanii în nuvelistica de război a Hortensiei Papadat - Bengescu, în Cronica Vrancei, voi. VII, coordonator: Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focşani, 2008, p. 245. 826 Ibidem, p. 246. 827 Ibidem, p. 245. 828 Ibidem, p. 245 - 246.
Marilena Sima în condiţiile în care „Crucea Roşie înfiinţase o infirmerie în Gara Focşani, care să dea un prim ajutor celor răniţi pe front, Hortensia Papadat - Bengescu s-a oferit să lucreze ca infirmieră aici, deşi până la declanşarea conflagraţiei detesta orice formă de binefacere 829 Referindu-se la iminenta apropiere a trupelor inamice de oraşul Focşani, scriitoarea evidenţiază optimismul locuitorilor săi: „începuse zgomotul nou al tunului destul de aproape. Lupte care trebuiau să salveze oraşul. Aşa credeau orăşenii; aşa li se spunea. Nimic nu і-ar fi putut face să creadă altfel. Oraşul lor era inexpugnabil 83°. Annata română se precipită, planul de apărare este pus în aplicare şi optimismul este umbrit de fiorul primelor îndoieli: „Prin colţurile străzilor, în chiar miezul oraşului, se aşezau mine, săltândpavelele de pe locul lor pacific. Aşadar oraşul va rezista . Lumea „căuta să-şi închipuie spaima unui asediu, apoi luptele de stradă, când armatele ciocnite în obstacolul unui oraş trec cu fier şi foc prin el, dar nu putu să admită gândul. Urmară zvonuri de evacuare şi altele, acelea pozitive şi legitime - 8i9 Ibidem, p. 247. 830 Hortensia Papadat - Bengescu, Baiatimi, Prefaţă de Gheorghe Crăciun, Editura Militară, Bucureşti, 1986, p. 157. 278
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 ֊ 1918) credeau ei - de victorie şi izbăvire, căci orice era nădejde de bine gasea crezare Şi totuşi, cruda realitate îi pune pe focşăneni în faţa unui fapt împlinit: evacuarea spitalului ο· λ , refugierea populaţiei şi îngroparea averilor: „Ultimii din cei sortiţi să plece porniseră în refugiu. ... Acum, chiar prin oraş, treceau căruţe, camioane, landouri demontate, diligente, toate rechiziţiile pe care le ascundeau hambarele, tot ce avea roate şi putea înhăma cai. Intr-un fel de vagon din acele ce transportă bălciurile, Laura, personajul principal, văzuse instalată o familie numeroasă de cunoscuţi. Automobilele, acum toate militare, goneau în sus nenumărate, zăpăcite. Era ultima sforţare a exodului” 833. Necontenit „se auzea uruitul nesfârşit al scurgerii pe drumuri, zgomotul retragerii, care nu mai înceta nici zi, nici noapte” X34. Se auzeau „caravanele huind pe drumuri. Cine a ascultat zgomotul lor nu-l poate uita. Poartă în auzul său ceva din mersul Istoriei” 835. înainte de plecare, obiectele din argint, „arama, armele de casă şi de vânătoare fuseseră îngropate” 831 Ibidem, 832 Ibidem, 833 Ibidem, 834 Ibidem, 83՜՜’ Ibidem. 836 Ibidem. p. p. p. p. 836 156. 157. 158. 160. 279
Marilena Sima Majoritatea focşănenilor nu au dorit însă să-şi părăsească agoniseala de o viaţă, preferând fugii ruşinoase durerea stoică a apăsătoarei cizme germane: dimpotrivă, cei ce rămâneau erau mai amorţiţi, mai înceţi, cu cât în jurul lor gonea primejdia, întindeau jugului gâturi supuse de vite pentru osândă. Seara, mai ales după apus, oraşul era mort, geamurile prăvăliilor erau astupate cu hârtie albastră, prin care rar lucea luminat un ochi mic ” 8j7. Oraşul, deşi aproape pustiu, nu era scutit de bombardamente. în asemenea momente, lumea se refugia în beciuri, unde se bea, se mânca şi se petrecea pe cinste: tot ce era în cămări, toate proviziile, toate bunătăţile erau consumate ca să nu rămână „celorlalţi” 838 ՜ . Amăgirea libertăţii era nu doar deşartă, dar şi periculoasă pentru starea psihică a focşănenilor: ,Ei, sărmanii orăşeni, mai credeau totuşi, şi încă li se mai spunea, că nu e nici vorbă de ocupaţie. Asta se chema pesemne a linişti spiritele . ... Erau într-un fel de stupefacţie a tuturor simţurilor, a fricii, a speranţei, a voinţii. Refuzau gândul oprimării, purtau încă 837 Ibidem, p. 158. 838 Ibidem, p. 159. 280
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) imboldul nădejdii, făceau gesturile omului liber, dar erau de pe atunci prelucraţi pentru robie” 8j9. Oraşul, ocupat în timpul nopţii, se afla la discreţia ocupantului, deloc impresionat de trăirile negative ale localnicilor: ,fa răspântii stau călări ulanii, cu coifuri argintii acvilate. O companie de infanterişti, obosiţi, prăfuiţi, trecea în sus. Ulanii priveau cu indiferenţă trecătorii somnambuli. Străbătuseră, înainte şi înapoi, atâtea oraşe încât popasurile nu mai aveau însemnătate. ... In gestul predării oraşului era cuprinsă pentru orăşeni obligaţia suferinţelor. Erau acum soldaţi ai unei alte discipline, care cerea virtuţi şi sacrificii. Nu murea nimeni. Nu era nici o violenţă a faptelor. Era un chin mut şi neputincios, o deznădejde şi o revoltă înăbuşite”*40. Rezistenţa la opresiune nu putea depăşi însă stadiul frământărilor interioare: „Fiecare se purta către legea asta nouă după putinţa sa de mortificare, după sănătatea sa morală şi puterea de îndurare a trupului. Il unifica un sigur cuget՛, al celor slabi, al celor tari; al celor ce ştiau să rabde, al celor ce nu erau în stare. Cugetul libertăţii Г 841 839 Ibidem, p. 160. 840 Ibidem. 841 Ibidem, p. 161. 281
Marilena Sima Invadatorii nu se identificau doar cu forţa militară exemplară, ci şi cu o excelentă maşină de stors bani: „Temnicerii aveau două formule. Erau, de o parte, oameni înarmaţi, îngrijoraţi de necazurile lungi ale bătăliei, înfruptaţi de bunătăţile stăpânirii, asupritori cam obosiţi, ei înşişi, de asuprire. Era, pe de altă parte, un mecanism oficial, ingenios, neobosit, sistematic, al tescuirii. Cazierele şi fişele, registrele şi hârtiuţele erau regimul celular alfiecăruia ’ g49 Nesfârşitele rechiziţii la care a recurs inamicul deveniseră de nesuportat pentru populaţie, care s-a văzut nevoită să treacă destul de repede de la disperare la resemnare, aşteptând izbăvirea: „Se aşezase o iarnă cumplită. Treceau prin viscol săminţele inamicului, ducând sarcini care apăsau greu pe cei căror le fusese hrăpite. ... Rechiziţia sistematică, regulamentată, nu speria pe nimeni. Nimeni aproape nu mai avea sentimentul proprietăţii. Ceea ce trebuia sovat nu era în dulapuri şi hambare. Unii, totuşi, fereau bunul lor din ambiţie, din necaz; alţii [îl] dau lesne ca pe un bir, la care semnaseră când nevoia ceruse sacrificiul oraşului lor, pentru mersulfaptelor biruitoare. Când şi cum nu ştiau. Dar biruitoare ! Nici o cotitură, nici o S42 Ibidem. 282
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) împotmolire, nici o împrejurare adversă nu le zdruncina credinţa asta intuitivă. Deşi nu corespundea faptelor imediate, era desigur şi o prevedere, chiar şi o raţiune istorică. Totul stă în puterea aşteptării. Aşteptau ! In purtarea altora către rechiziţie, în gestul grabnic cu care dădeau, apărea, foarte expresivă, semnificarea dijmei şi asupririi. Mulţi dădeau, cu bucurie şi peste cota prevăzută, spre uimirea nemţilor, care au fost însă corecţi . Era „ ... o stare de suflet în care se lămurea deposedarea, abdicarea temporară a bunurilor materiale cum şi exproprierea drepturilor morale. ... Oamenii îşi părăseau avutul, îşi rătăceau parcă şi numele: ... Luaţi ! Nu-mi trebuie nimic. Pierzând libertatea, am pierdut fericirea. Intrând în căminul meu, mi l-aţi înstrăinat ! Luaţi ! ... Cine sunt ? ... Cum mă cheamă ? ... Nu mai sunt subiectul existenţei mele, sunt obiectul unor demersuri ale soartei ... Ale unei soarte adverse ... Sunt deocamdată în puterea ei ! 843. Din cauza ocupaţiei, focşănenii se simt izolaţi de normalitate şi de civilizaţie, ca pe o insulă şi, mai rău, depersonalizaţi; cu toate acestea, o fărâmă de speranţă persistă: „ ... dintre toate averile, pe care le confiscă nenorocirea, 843 Ibidem, p. 162. 283
Marilena Sima nădejdea rămâne cea din urmă - să rămân şi să pornesc să mă ֊· · · „ caut şi sa֊ ma- găsesc iar pe mine . ■ 844 Paradoxal, situaţia aceasta deosebit de delicată în care se aflau focşănenii a avut şi o urmare pozitivă: ei renăşteau moraliceşte, devenind mai buni, mai umani: ,JPăcatele ... tuturor, erau pe de lăturea interesului sau bărfirii. Nimeni nu se mai uita peste gardul vecinului să cerceteze ca mai înainte cele cuviincioase, mai anevoie de supravegheat în propria ta ogradă decât alături. De când nu mai erau zăplazuri, ceea ce se petrecea pierduse preţul. Gâlcevele, lupta aprigă pe o palmă de loc mai încoace sau încolo, nu mai înăspreau oamenii. Oare dobândiseră alte îngrădiri, în propriul lor cuget şi faptă, sau cumva presimţeau vreo lume fără de fruntarii şi fără de împărţeală - deopotrivă ? Sau erau numai întorşi, vremelnic, de la tot, către nimicire ? Primejdia înăbuşea egoismele felurite, lăsând ,, descoperit pe unul singur, cel primitiv, al apărării Vieţii ľ 345 Etema şi sistematica supraveghere a celor ocupaţi de către inamic devenise obsesivă; ca şi cum cea terestră nu ar fi fost de ajuns, aceasta se făcea şi din aer: ,Ma marginea oraşului, 844 Ibidem, p. 164. 843 Ibidem, p. 177. 284
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) legat cu junii, un vierme mare, negru, se legăna în văzduh, umflat, urât şi uneori pleznea. Un balon de observaţie” 846. La criza locurilor de muncă, se adăugau degradarea şi umilinţa care erau greu de suportat: „Pedeapsa mare a tuturor era de a nu avea nimic de lucru, de a fi numai „numere”, ,, obiecte ”, nefolositoare, lipsite de orice drept. Câte unul găsea totuşi de muncă la şanţuri, fiindcă dovedise că are voie să ţipe, să ţipe, să vocifereze şi firea lui la astfel de împrejurări e arţăgoasă, cere gălăgia şi adevărul ! Un profesor de muzică, în timpuri normale un om liniştit, ba chiar tip armonic şi civilizat, săpase la tranşee inspirând şi fără să se resimtă prea mult, şi fusese întrebuinţat la salubritate fără să se sufoce, căci nu e de muncă cu miros aşa de rău ca cel pe care îl duhneşte, înăuntrul frunţii, durerile şi revoltele astupate”. Se amestecau în sufletul lui „frica, pânda, violenţa, nerăbdarea, scârba, ura ... . Ce peşteră de asfixie ! Cu încetul toată carnea sănătoasă se topeşte de infecţia asta internă. Aşa erau acum orăşenii: subţiaţi, fantomatici, se uitau unii la alţii, preţuindu-şi zvelteţea sau plângăndu-şi pagubele. Bătrânul advocat - un pontéeos aşa de cumsecade - plutea în hainele care păstrau cu îndărătnicie curbele” S47. 846 Ibidem. 847 Ibidem, p. 165. 285
Marilena Sima Comparativ cu toate acestea, limba ocupantului, care răsuna peste tot în oraş, nu era decât un disconfort, fie el unul relativ greu de suportat 848. în condiţii vitrege de război, era firesc ca bolile să secere o sumedenie de vieţi: ,,Apoi, în toamnă, peste tot oraşul tăcut, amorţit, bântuise epidemia de gripă maliţioasă, care, lovind organisme slăbite, făcea midte victime. Dar moartea lor, a insularilor captivi, trecea acum fără zgomot, fără paradă, obosită, lipsită de puterile expansiunii jalnice. Disciplina sanitară riguroasă împiedica panica, cenzurând zvonurile de alarmare. Numai albiile înguste ale morţei, care se scurgeau mereu, de zile, de săptămâni, mărturiseau dijma cea nouă pe care o luau timpurile” 849. Pregătirile intense ale germanilor pentru mult dorita spargere a frontului de la Mărăşeşti, atât de vizibile în oraş, încolţeau în inimile şi minţile focşănenilor cel mai tulburător gând - acela al eliberării. Tunurile lor - enorme şi grele, cutremurau pământul. „Subt povara lor, solul gemea lugubru. Bătălia mare, pe care o aşteptau, se apropia. Ei aveau subt ochi pregătirile duşmane care le striveau nădejdile. Pe când în jurul lor era însufleţire, suflarea li se făcea tot mai 848 Ibidem, p. 170. 849 Ibidem, p. 166 - 167. 286
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) subţire. Li se spunea făţiş că nevoile războiului cer să se rupă frontul. Vor trece dincolo; oraşul se va uşura şi el; vor putea chiar comunica cu ai lor. Concesia fu împinsă până într-atât că li se cer scrisori pentru celălalt mal. Dar ei nu puteau înţelege bucuria unui astfel de sfârşit; păreau că nu mai doresc veşti acum; ar fi fost bucuroşi ca zidul despărţirii să crească şi ei, aci, să fie strânşi de ultima putere, numai să nu se aşeze teascul apăsător pretutindeni, până la marginea ţarinii. Roatele grele ale transporturilor inamice le apăsau simţirea cu şine adânci 85°. Cu toate că lucra pentru germani, un bătrân argintar din oraş se arăta încrezător în soarta bătăliei ce avea să se dea în curând: „Uite ce lucru frumos ! Peceţi nemţeşti pentru toate oraşele Moldovei pe unde vor trece ... Eu sunt rechiziţionat pentru armata de ocupaţie, trebuie să lucrez ...Le fac peceţi câte vor ... fireşte ... au să rămâie cu ele. N-au să treacă ... Bătrânul argintar mănâncă franzeluţă albă nemţească, dar ei au л să mănânce bătaie...” 851 Personajul principal al romanului fusese martor silit la un eveniment deosebit de trist pentru focşăneni - parada de Anul Nou organizată de ocupant: „De ziua Anului cel mai nou al 850 Ibidem, p. 169- 170. 851 Ibidem, p. 173. 287
Marilena Sima durerilor, se desfăşurase o paradă mare. Dinapoia cordonului strâns de trupe îngâmfate ce formau un careu mare. Laura privise spectacolul cu ochii cui nu poate crede ceea ce-і stă subt privire. Pe o stradă impunătoare, înconjurată de generali semeţi, un preot, un episcop, domina totul cu misiunea lor. Azvârlise o cuvântare, ale cărei gesturi violente, ale cărei strigăte agresive, ale cărei intonaţii aspre spărgeau stridente în metalul uniformelor şi armelor şi tăiau aerul îngheţat. Părea o proclamare uriaşe a Urei sacre. în adevăr, ideile azvârlite ca bombe dinamitarde erau ale unei cruciade aprige, orgolioase ! O biserică provocatoare, spadasină ... . Trupele imperiale corecte, decorative, ascultau. Nu circula printre ele vreun zangăt, vreo fremătare belicoasă. Numai Statul Major părea însufleţit de duşmănie şi sclipea în aerul îngheţat luciul tăios al coifurilor. Aeroplane planau în giruri minunate 95 • и 852 Viitoarea bătălie avea să înlocuiască acest tip de paradă cu o alta: „Ca diversiune, aveau parăzile mortuare ale soldaţilor germani. Marşul din Beethoven, campania de onoare, pasul de convoi, apăsat încet de cizmele grele, lovind cu ritm surd ^ Ibidem, p. 161 - 162. 288
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primuiui Război Mondial (1916 -1918) pământul, care mai dincolo, în cimitir, avea groapa simetrică pregătită. Acolo, careul se forma corect şi un preot, după două cuvinte de rugăciune şi prohodire, lasă mortul morţilor şi pronunţa un lung discurs de cucerire, de patriotismul acela anume al imperialismului. Laura, în trecerea variată a oaspeţilor încvartieraţi, găzduise şi un preot. II auzea glăsuind furios în camera lui întreaga după - amiază, iar noaptea veghea târziu. ... Acele ieşiri declamatorii erau faza preparatorie a discursurilor funerare războinice şi ocupaţia de noapte era corespondenţa destinată familiei celor care aveau gloria să moară. Consolala unui creştinism care socotea moartea războinică ca pe cel mai » · mare bine 853 Intr-adevăr, urmările - dezastruoase pentru germani teribilei încleştări de la Mărăşeşti erau înfiorătoare: „în curtea spitalelor se ridicaseră neîncăpători, revărsaţi corturi de-acolo unde erau puşi răniţii de pe frontul bătăliei. Furgoane încărcate cu mormane de trupuri, acoperite cu pânză cernită, treceau spre cimitir, însoţite de un singur soldat.... 853 Ibidem, p. 165 - 166. 289
Marilena Sima După trecerea lor, în loc de ecourile solemne ale marşului de Beethoven, lăsau o duhoare cumplită de stârv ... şi mirosul morţii părea o răsuflare hrănitoare 854 Germanii îşi îngropau morţii „pios, lucrând în răgazul luptelor, poate cântând cântece din patria îndepărtată. Şi aşa luase fiinţă salba mică a cimitirului din Crâng. Erau acolo căzuţi şi îngropaţi români şi ruşi, nemţi şi francezi. La un loc dormeau, egali şi înfrăţiţi, în curba plăcută a acelui mic cimitir . Şi relatarea referitoare la cimitirul din Crâng continuă: „Pe dreapta, nu departe de intrare, ca un leagăn păzit de umbra pomilor, verde şi odihnit, şedea subt paza unei cruci uriaşe, făcută din două trunchiuri goale, pironite, un cimitir micuţ cu morminte curate, aşezate ca o salbă. Ce drăguţ era cimitirul liniştit, ascuns în sânul pomilor, umbrit de perdeaua tufanilor, tăcut şi senin ca faţa dulce a unui copilaş, cu pleoapele lăsate, ce doarme în leagăn. Mâini binevoitoare îngrijeau din când în când mormintele orânduite câmpeneşte, dar curăţate ca o grădiniţă rustică, pe care n-o năpădeşte natura cu invazia puternică a lăstarilor ei primitive. Tăbliţe spuneau numele şi data. Şi aşa cum era, subt monumentul nepreţuit al celor doi stânjeni uriaşi pironiţi în 834 Ibidem, p. 175. 290
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondiai (1916 -1918) cruce, cimitirul cel mic era frumos ... . în Crâng, pe locul unde altădată într-un luminiş, se aşezau căişorii în zilele sărbătorilor de mai, pe locul pavilionul cu lăutari, erau gropi şi adăposturi ridicate ca nişte moşoroaie mari de furnicar omenesc, cu ganguri cenuşii ce se ascundeau subt iradierea verde şi domoală a pădurii împlinite, adăposturi milostive, împotriva morţii, acum pustii şi zadarnice” Invadatorii căzuţi la datorie - sinistra lor datorie ֊ „dormeau în mormintele aşezate ca o salbă subt semnul uriaş al crucii pironite din doi tufani bătrâni... în iarna aceea sinistră în care urla a pietre fiinţa omenească ieşită la pradă şi peste a cărei pete de sânge se aşternuse acum mila muşchiului fraged’ 856. Mamele, surorile, iubitele şi soţiile celor morţi vor trece în eternitate cu o mare neîmplinire: „sufletul femeii iubitoare, ..., care cutreieră toate răspântiile şi bate la toate uşile lumii, nu va putea găsi locul unde pe mormintele rustice stă scris numele scump, limanul fericirii ei pierdute” 857. Vestea tratativelor şi a armistiţiului a fost pentra focşăneni una şocantă, chiar dacă aceasta era calea spre mult visata libertate: « Intr-o seară sosise un automobil - fantomă. 855 Ibidem, p. 192. 856 Ibidem, p. 193. 857 Ibidem, p. 194. 291
Marilena Sima De necrezut ! Erau în el ofiţeri români ! ». „Trecerea zilelor mărea acum nădejdile aşteptării. Se oprise la Cartierul general german. ... Tratative ! Armistiţiu ! în jurul lui, oamenii se adunaseră tăcuţi; parcă nu puteau crede. Se împărţiseră câteva scrisori. Sufletele, trupurile debilitate ale captivilor treceau printr-un moment de pericol mortal. Puterea bucuriei care sosea izbea violent. Sângele, întors din drumul lui, curma pulsul. Ocheanul avu un brusc reflux. De aceea stau nemişcaţi: organismul prudent se apăra. Acelaşi automobil venea acum zilnic. Grupuri aşteptau dinapoia grilajului prilejul să dea scrisori pentru Moldova. Nu era îngăduit, nu era oprit: o concesie tacită” oro Reîntoarcerea la normalitate nu putea fi bruscă: „Treptat se deprindeau cu putinţa bucuriei; începeau să întrevadă sfârşitul, lăsau să se strecoare, în resorturile ruginite ale fiinţei, nădejdea ca uleiul. Automobilul de legătură, mereu mai slobod în mesageria lui, lărgea porţile prin care pătrundeau veştile; lega din ce în ce mai mult cele două insule 858 Ibidem, p. 175 - і76. 859 Ibidem, p. 178 - 179. 292 859
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) Libertatea devenea din ce în ce mai reală, mai firească: „Se orânduiseră primele treceri convenţionale dincolo şi dincoace de Milcov şi o barieră funcţiona regulamentată. Circula zvonul că o parte din trupe trebuia să se întoarcă la vetre. Afişe mari opreau populaţia de la manifestări. Defilaseră într-o după amiază subt privirile împestriţate ale orăşenilor şi militarilor străini. Amestec stânjenitor, la un episod aşa de intim şi duios” 86°. Acel „brâul de fier care „încinsese oraşul stăpânit de război” dispăruse; acum orăşenii puteau trece „podul din marginea şoselei, dincolo de care atâta timp nu mai putuseră păşi, dincolo de care le erau pironite gândurile libertăţii ... Se ridicaseră barierele grele şi cei care purtaseră cătuşe se treziseră cu mâini libere fără nici o violenţă a gestului liberator, fără ca bucuria să-i surprindă brutal, putându-le ucide inimile şi trupurile slăbite 862 Plecarea ocupantului însemna pace, „lumina cea nouă 863, libertate, bucurie, o viaţă nouă, o reîntoarcere la ea, o reînviere, o „despresurare de suferinţă , victorie, „nebunia bruscă şi primejdioasă a fericirii ·, în fine, „era convalescenţa ա Ibidem, p. 180. 861 Ibidem, p. 191. 862 Ibidem. 863 Ibidem, p. 195. 293
Marilena Sima salutară, pe care raţiunea prudentă a împrejurărilor o da corpului abia dintr~o boală mortală” ш. Amintindu-şi de acest episod din istoria oraşului, publicistul I. M. Dimitrescu nota: „Focşanii stau sub trista şi dureroasa ocupaţie germană. Multe umilinţi şi multe lipsuri. Au răbdat ai noştri şi au sperat. ... înapoiaţi din războiul cel mare, am găsit în oraş multă suferinţă şi stricăciune; concetăţenii noştri îmbătrâniţi, slabi, nişte umbre din pricina regimului de ocupaţie, gospodăriile ruinate, curţile fără garduri, autorităţii desorganízate, Biblioteca publică distrusă complect şi jefuită de tot ce avusesë 865. în ,Amintirile” sale, Vasile I. Ţiroiu, fost prefect al judeţului Putna în perioada 1933 - 1936, referindu-se la subiectul analizat în rândurile de faţă, notează: ,feste tot o ordine şi o curăţenie rece, rigidă şi nenumărate publicaţii sau afişe de propagandă de război, lipite de panouri” . Oraşul i se părea cu totul altul: , Aveam impresia că mă aflu într-un oraş necunoscut, oraş îngheţat, fără suflet, fără viaţă locală, fără nici 864 Ibidem, p. 194. 863 I. M. Dimitrescu, însemnări cu privire la oraşul Focşani, cu o prefaţă de G. G. Longinescu, Profesor Universitar. Tipărit cu prilejul congresului Ligii Culturale de la Focşani din 28 şi 29 Iunie 1931, Extras din Revista ,JVaft/ra”, Institutul de Arte Grafice „Bucovina I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1931, p. 69. 866 Vasile 1. Ţiroiu, Amintiri. Cum am colaborat cu profesorul Simion Mehedinţi, Editura Sas, Focşani, 1995, p. 1. 294
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) o mişcare a populaţiei, încătuşat în rigorile şi disciplina armatei germane, afişate pe toate zidurile. Prea puţini civili şi peste tot numai militari ai armatelor germane şi austro - ungare” 867. Regimul de ocupaţie le schimbase tuturor felul de a reacţiona, de a trăi, în ultimă instanţă: se vorbea „tăinuit, în surdină, trăgând cu ochii în dreapta şi în stânga, modul de a vorbi într-o ţară unde libertatea nu mai există” 868 867 Ibidem, p. 7. Xi’8 Ibidem. 295
|
| adam_txt |
CUPRINS Cuvânt înainte . 9 Cap. I. ORAŞUL FOCŞANI ÎNAINTE DE OCUPAŢIA GERMANĂ . 12 Cap. II. CAMPANIA DIN ANUL 1916 PÂNĂ LA OCUPAREA ORAŞULUI FOCŞANI.24 Cap. III. AUTORITĂŢILE GERMANE LOCALE ÎN TIMPUL OCUPAŢIEI III. 1. Ocuparea oraşului Focşani. 45 III. 2. Autorităţile locale române şi germane.47 III. 3. Colaboraţioniştii.52 III. 4. Funcţionarii publici.57 Cap. IV. EXPLOATAREA CUCERIT SISTEMATICĂ A TERITORIULUI IV. 1. Exploatarea resurselor umane şi materiale IV. 1.1. Recensământul populaţiei. 68 IV. 1. 2. Rechiziţionarea mijloacelor de transport.74 IV. 1. 3. Rechiziţionarea imobilelor şi instituţiilor. 76 IV. 1. 4. Arhivele instituţiilor. 92 IV. 2. Măsuri economice şi edilitar - gospodăreşti IV. 2.1. Bugetul local. Taxe şi impozite .95 IV. 2. 2. Comerţul focşănean. Preţurile maximale.106 IV. 2. 3. Alimentaţia populaţiei. 112 IV. 2. 4. Serviciul
veterinar. 131 IV. 2. 5. Asigurarea lemnelor de foc pentru populaţie. 134
IV. 2. 6. Iluminatul public.140 IV. 2. 7. Pompierii focşăneni. 146 IV. 2. 8. Organizarea Serviciului de Salubritate.149 Cap. V. SĂNĂTATEA PUBLICĂ V. 1. Serviciul Sanitar român şi Serviciul Sanitar german. 153 V. 2. Farmaciile. 169 Cap. VI. OPRESIUNEA INAMICULUI VI. 1. Măsuri coercitive luate de ocupant, în vederea restrângerii drastice a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în teritoriul ocupat. 171 VI. 2. Regimul muncii forţate.207 Cap. VII. ORGANIZAREA DE ALEGERI ÎN TERITORIUL OCUPAT.213 Cap. VIII. ASPECTE PRIVIND POPULAŢIA ORAŞULUI PROBLEMELELEGATE DE VIII. 1. Populaţia evacuată şi refugiată. 222 VIII. 2. Aspecte privind combatanţii demobilizaţi. 236 Cap. IX. ASPECTE PRIVIND VIAŢA RELIGIOASĂ A ORAŞULUI FOCŞANI ÎN TIMPUL OCUPAŢIEI IX. 1. Calendarul gregorian.239 IX. 2. Biserici şi cimitire focşănene. Cimitirulde Onoare german „Sfântul Mina". 241 Cap. X. ÎNVĂŢĂMÂNTUL FOCŞĂNEAN ÎN TIMPUL OCUPAŢIEI
GERMANE.250 6
Cap. XI. TEATRUL „MAIOR GHEORGHEPASTIA”.258 Cap. XII. PAGUBELE MATERIALE SUFERITE DE POPULAŢIA FOCŞĂNEANĂ ŞI INSTITUŢIILE ORAŞULUI.263 Cap. XIII. RETRAGEREA GERMANĂ XIII. 1. Retragerea trupelor.271 XIII. 2. Lichidarea materialelor germane.274 XIII. 3. Serbări militare.275 Cap. XIV. OCUPAŢIA GERMANĂ ÎN LITERATURĂ.277 Cap. XV. CONCLUZII.296 Cap. XVI. REZUMAT.299 Cap. XVII. BIBLIOGRAFIE. 308 Cap. XVIII. ILUSTRAŢII.314 7
XIV. OCUPAŢIA GERMANĂ ÎN LITERATURĂ Dramaticul episod al ocupaţiei oraşului Focşani de către germani în timpul Primului Război Mondial a fost magistral surprins de către un martor la eveniment - scriitoarea Hortensia Papadat - Bengescu s2\ care-і consacră un număr important de pagini din romanul ,βαΙαιιηιΓ. Lucrul la acesta începuse în 1918, cartea văzând lumina tiparului la Editura Ancora, cinci ani mai târziu 826, în 1911, soţul scriitoarei, magistratul Nicolae Papadat, după şase ani de activitate la Buzău, este numit în funcţia de judecător de şedinţă la Tribunalul Putna din Focşani , pe care o va onora aproape un deceniu. Războiul de Reîntregire - trăit cu totul altfel aici, în zona frontului - avea să aibă urmări pe tărâm sufletesc pentru scriitoare, care se simte copleşită de dorinţa de a fi cu adevărat cetăţean, de a face ceva pentru toţi cei aflaţi în suferinţă 828 8b Horia Dumitrescu, Focşanii în nuvelistica de război a Hortensiei Papadat - Bengescu, în Cronica Vrancei, voi. VII, coordonator: Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focşani, 2008, p. 245. 826 Ibidem, p. 246. 827 Ibidem, p. 245. 828 Ibidem, p. 245 - 246.
Marilena Sima în condiţiile în care „Crucea Roşie" înfiinţase o infirmerie în Gara Focşani, care să dea un prim ajutor celor răniţi pe front, Hortensia Papadat - Bengescu s-a oferit să lucreze ca infirmieră aici, deşi până la declanşarea conflagraţiei detesta orice formă de binefacere 829 Referindu-se la iminenta apropiere a trupelor inamice de oraşul Focşani, scriitoarea evidenţiază optimismul locuitorilor săi: „începuse zgomotul nou al tunului destul de aproape. Lupte care trebuiau să salveze oraşul. Aşa credeau orăşenii; aşa li se spunea. Nimic nu і-ar fi putut face să creadă altfel. Oraşul lor era inexpugnabil" 83°. Annata română se precipită, planul de apărare este pus în aplicare şi optimismul este umbrit de fiorul primelor îndoieli: „Prin colţurile străzilor, în chiar miezul oraşului, se aşezau mine, săltândpavelele de pe locul lor pacific. Aşadar oraşul va rezista". Lumea „căuta să-şi închipuie spaima unui asediu, apoi luptele de stradă, când armatele ciocnite în obstacolul unui oraş trec cu fier şi foc prin el, dar nu putu să admită gândul. Urmară zvonuri de evacuare şi altele, acelea pozitive şi legitime - 8i9 Ibidem, p. 247. 830 Hortensia Papadat - Bengescu, Baiatimi, Prefaţă de Gheorghe Crăciun, Editura Militară, Bucureşti, 1986, p. 157. 278
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 ֊ 1918) credeau ei - de victorie şi izbăvire, căci orice era nădejde de bine gasea crezare Şi totuşi, cruda realitate îi pune pe focşăneni în faţa unui fapt împlinit: evacuarea spitalului ο· λ , refugierea populaţiei şi îngroparea averilor: „Ultimii din cei sortiţi să plece porniseră în refugiu. . Acum, chiar prin oraş, treceau căruţe, camioane, landouri demontate, diligente, toate rechiziţiile pe care le ascundeau hambarele, tot ce avea roate şi putea înhăma cai. Intr-un fel de vagon din acele ce transportă bălciurile, Laura, personajul principal, văzuse instalată o familie numeroasă de cunoscuţi. Automobilele, acum toate militare, goneau în sus nenumărate, zăpăcite. Era ultima sforţare a exodului” 833. Necontenit „se auzea uruitul nesfârşit al scurgerii pe drumuri, zgomotul retragerii, care nu mai înceta nici zi, nici noapte” X34. Se auzeau „caravanele huind pe drumuri. Cine a ascultat zgomotul lor nu-l poate uita. Poartă în auzul său ceva din mersul Istoriei” 835. înainte de plecare, obiectele din argint, „arama, armele de casă şi de vânătoare fuseseră îngropate” 831 Ibidem, 832 Ibidem, 833 Ibidem, 834 Ibidem, 83՜՜’ Ibidem. 836 Ibidem. p. p. p. p. 836 156. 157. 158. 160. 279
Marilena Sima Majoritatea focşănenilor nu au dorit însă să-şi părăsească agoniseala de o viaţă, preferând fugii ruşinoase durerea stoică a apăsătoarei cizme germane: dimpotrivă, cei ce rămâneau erau mai amorţiţi, mai înceţi, cu cât în jurul lor gonea primejdia, întindeau jugului gâturi supuse de vite pentru osândă. Seara, mai ales după apus, oraşul era mort, geamurile prăvăliilor erau astupate cu hârtie albastră, prin care rar lucea luminat un ochi mic'” 8j7. Oraşul, deşi aproape pustiu, nu era scutit de bombardamente. în asemenea momente, lumea se refugia în beciuri, unde se bea, se mânca şi se petrecea pe cinste: tot ce era în cămări, toate proviziile, toate bunătăţile erau consumate ca să nu rămână „celorlalţi” 838 ՜ . Amăgirea libertăţii era nu doar deşartă, dar şi periculoasă pentru starea psihică a focşănenilor: ,Ei, sărmanii orăşeni, mai credeau totuşi, şi încă li se mai spunea, că nu e nici vorbă de ocupaţie. Asta se chema pesemne a linişti spiritele . . Erau într-un fel de stupefacţie a tuturor simţurilor, a fricii, a speranţei, a voinţii. Refuzau gândul oprimării, purtau încă 837 Ibidem, p. 158. 838 Ibidem, p. 159. 280
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) imboldul nădejdii, făceau gesturile omului liber, dar erau de pe atunci prelucraţi pentru robie” 8j9. Oraşul, ocupat în timpul nopţii, se afla la discreţia ocupantului, deloc impresionat de trăirile negative ale localnicilor: ,fa răspântii stau călări ulanii, cu coifuri argintii acvilate. O companie de infanterişti, obosiţi, prăfuiţi, trecea în sus. Ulanii priveau cu indiferenţă trecătorii somnambuli. Străbătuseră, înainte şi înapoi, atâtea oraşe încât popasurile nu mai aveau însemnătate. . In gestul predării oraşului era cuprinsă pentru orăşeni obligaţia suferinţelor. Erau acum soldaţi ai unei alte discipline, care cerea virtuţi şi sacrificii. Nu murea nimeni. Nu era nici o violenţă a faptelor. Era un chin mut şi neputincios, o deznădejde şi o revoltă înăbuşite”*40. Rezistenţa la opresiune nu putea depăşi însă stadiul frământărilor interioare: „Fiecare se purta către legea asta nouă după putinţa sa de mortificare, după sănătatea sa morală şi puterea de îndurare a trupului. Il unifica un sigur cuget՛, al celor slabi, al celor tari; al celor ce ştiau să rabde, al celor ce nu erau în stare. Cugetul libertăţii Г 841 839 Ibidem, p. 160. 840 Ibidem. 841 Ibidem, p. 161. 281
Marilena Sima Invadatorii nu se identificau doar cu forţa militară exemplară, ci şi cu o excelentă maşină de stors bani: „Temnicerii aveau două formule. Erau, de o parte, oameni înarmaţi, îngrijoraţi de necazurile lungi ale bătăliei, înfruptaţi de bunătăţile stăpânirii, asupritori cam obosiţi, ei înşişi, de asuprire. Era, pe de altă parte, un mecanism oficial, ingenios, neobosit, sistematic, al tescuirii. Cazierele şi fişele, registrele şi hârtiuţele erau regimul celular alfiecăruia'’ g49 Nesfârşitele rechiziţii la care a recurs inamicul deveniseră de nesuportat pentru populaţie, care s-a văzut nevoită să treacă destul de repede de la disperare la resemnare, aşteptând izbăvirea: „Se aşezase o iarnă cumplită. Treceau prin viscol săminţele inamicului, ducând sarcini care apăsau greu pe cei căror le fusese hrăpite. . Rechiziţia sistematică, regulamentată, nu speria pe nimeni. Nimeni aproape nu mai avea sentimentul proprietăţii. Ceea ce trebuia sovat nu era în dulapuri şi hambare. Unii, totuşi, fereau bunul lor din ambiţie, din necaz; alţii [îl] dau lesne ca pe un bir, la care semnaseră când nevoia ceruse sacrificiul oraşului lor, pentru mersulfaptelor biruitoare. Când şi cum nu ştiau. Dar biruitoare ! Nici o cotitură, nici o S42 Ibidem. 282
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) împotmolire, nici o împrejurare adversă nu le zdruncina credinţa asta intuitivă. Deşi nu corespundea faptelor imediate, era desigur şi o prevedere, chiar şi o raţiune istorică. Totul stă în puterea aşteptării. Aşteptau ! In purtarea altora către rechiziţie, în gestul grabnic cu care dădeau, apărea, foarte expresivă, semnificarea dijmei şi asupririi. Mulţi dădeau, cu bucurie şi peste cota prevăzută, spre uimirea nemţilor, care au fost însă corecţi'. Era „ . o stare de suflet în care se lămurea deposedarea, abdicarea temporară a bunurilor materiale cum şi exproprierea drepturilor morale. . Oamenii îşi părăseau avutul, îşi rătăceau parcă şi numele: . Luaţi ! Nu-mi trebuie nimic. Pierzând libertatea, am pierdut fericirea. Intrând în căminul meu, mi l-aţi înstrăinat ! Luaţi ! . Cine sunt ? . Cum mă cheamă ? . Nu mai sunt subiectul existenţei mele, sunt obiectul unor demersuri ale soartei . Ale unei soarte adverse . Sunt deocamdată în puterea ei !" 843. Din cauza ocupaţiei, focşănenii se simt izolaţi de normalitate şi de civilizaţie, ca pe o insulă şi, mai rău, depersonalizaţi; cu toate acestea, o fărâmă de speranţă persistă: „ . dintre toate averile, pe care le confiscă nenorocirea, 843 Ibidem, p. 162. 283
Marilena Sima nădejdea rămâne cea din urmă - să rămân şi să pornesc să mă ֊· · · „ caut şi sa֊ ma- găsesc iar pe mine . ■ 844 Paradoxal, situaţia aceasta deosebit de delicată în care se aflau focşănenii a avut şi o urmare pozitivă: ei renăşteau moraliceşte, devenind mai buni, mai umani: ,JPăcatele . tuturor, erau pe de lăturea interesului sau bărfirii. Nimeni nu se mai uita peste gardul vecinului să cerceteze ca mai înainte cele cuviincioase, mai anevoie de supravegheat în propria ta ogradă decât alături. De când nu mai erau zăplazuri, ceea ce se petrecea pierduse preţul. Gâlcevele, lupta aprigă pe o palmă de loc mai încoace sau încolo, nu mai înăspreau oamenii. Oare dobândiseră alte îngrădiri, în propriul lor cuget şi faptă, sau cumva presimţeau vreo lume fără de fruntarii şi fără de împărţeală - deopotrivă ? Sau erau numai întorşi, vremelnic, de la tot, către nimicire ? Primejdia înăbuşea egoismele felurite, lăsând ,, descoperit pe unul singur, cel primitiv, al apărării Vieţii ľ 345 Etema şi sistematica supraveghere a celor ocupaţi de către inamic devenise obsesivă; ca şi cum cea terestră nu ar fi fost de ajuns, aceasta se făcea şi din aer: ,Ma marginea oraşului, 844 Ibidem, p. 164. 843 Ibidem, p. 177. 284
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) legat cu junii, un vierme mare, negru, se legăna în văzduh, umflat, urât şi uneori pleznea. Un balon de observaţie” 846. La criza locurilor de muncă, se adăugau degradarea şi umilinţa care erau greu de suportat: „Pedeapsa mare a tuturor era de a nu avea nimic de lucru, de a fi numai „numere”, ,, obiecte ”, nefolositoare, lipsite de orice drept. Câte unul găsea totuşi de muncă la şanţuri, fiindcă dovedise că are voie să ţipe, să ţipe, să vocifereze şi firea lui la astfel de împrejurări e arţăgoasă, cere gălăgia şi adevărul ! Un profesor de muzică, în timpuri normale un om liniştit, ba chiar tip armonic şi civilizat, săpase la tranşee inspirând şi fără să se resimtă prea mult, şi fusese întrebuinţat la salubritate fără să se sufoce, căci nu e de muncă cu miros aşa de rău ca cel pe care îl duhneşte, înăuntrul frunţii, durerile şi revoltele astupate”. Se amestecau în sufletul lui „frica, pânda, violenţa, nerăbdarea, scârba, ura . . Ce peşteră de asfixie ! Cu încetul toată carnea sănătoasă se topeşte de infecţia asta internă. Aşa erau acum orăşenii: subţiaţi, fantomatici, se uitau unii la alţii, preţuindu-şi zvelteţea sau plângăndu-şi pagubele. Bătrânul advocat - un pontéeos aşa de cumsecade - plutea în hainele care păstrau cu îndărătnicie curbele” S47. 846 Ibidem. 847 Ibidem, p. 165. 285
Marilena Sima Comparativ cu toate acestea, limba ocupantului, care răsuna peste tot în oraş, nu era decât un disconfort, fie el unul relativ greu de suportat 848. în condiţii vitrege de război, era firesc ca bolile să secere o sumedenie de vieţi: ,,Apoi, în toamnă, peste tot oraşul tăcut, amorţit, bântuise epidemia de gripă maliţioasă, care, lovind organisme slăbite, făcea midte victime. Dar moartea lor, a insularilor captivi, trecea acum fără zgomot, fără paradă, obosită, lipsită de puterile expansiunii jalnice. Disciplina sanitară riguroasă împiedica panica, cenzurând zvonurile de alarmare. Numai albiile înguste ale morţei, care se scurgeau mereu, de zile, de săptămâni, mărturiseau dijma cea nouă pe care o luau timpurile” 849. Pregătirile intense ale germanilor pentru mult dorita spargere a frontului de la Mărăşeşti, atât de vizibile în oraş, încolţeau în inimile şi minţile focşănenilor cel mai tulburător gând - acela al eliberării. Tunurile lor - enorme şi grele, cutremurau pământul. „Subt povara lor, solul gemea lugubru. Bătălia mare, pe care o aşteptau, se apropia. Ei aveau subt ochi pregătirile duşmane care le striveau nădejdile. Pe când în jurul lor era însufleţire, suflarea li se făcea tot mai 848 Ibidem, p. 170. 849 Ibidem, p. 166 - 167. 286
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) subţire. Li se spunea făţiş că nevoile războiului cer să se rupă frontul. Vor trece dincolo; oraşul se va uşura şi el; vor putea chiar comunica cu ai lor. Concesia fu împinsă până într-atât că li se cer scrisori pentru celălalt mal. Dar ei nu puteau înţelege bucuria unui astfel de sfârşit; păreau că nu mai doresc veşti acum; ar fi fost bucuroşi ca zidul despărţirii să crească şi ei, aci, să fie strânşi de ultima putere, numai să nu se aşeze teascul apăsător pretutindeni, până la marginea ţarinii. Roatele grele ale transporturilor inamice le apăsau simţirea cu şine adânci' 85°. Cu toate că lucra pentru germani, un bătrân argintar din oraş se arăta încrezător în soarta bătăliei ce avea să se dea în curând: „Uite ce lucru frumos ! Peceţi nemţeşti pentru toate oraşele Moldovei pe unde vor trece . Eu sunt rechiziţionat pentru armata de ocupaţie, trebuie să lucrez .Le fac peceţi câte vor . fireşte . au să rămâie cu ele. N-au să treacă . Bătrânul argintar mănâncă franzeluţă albă nemţească, dar ei au л să mănânce bătaie.” 851 Personajul principal al romanului fusese martor silit la un eveniment deosebit de trist pentru focşăneni - parada de Anul Nou organizată de ocupant: „De ziua Anului cel mai nou al 850 Ibidem, p. 169- 170. 851 Ibidem, p. 173. 287
Marilena Sima durerilor, se desfăşurase o paradă mare. Dinapoia cordonului strâns de trupe îngâmfate ce formau un careu mare. Laura privise spectacolul cu ochii cui nu poate crede ceea ce-і stă subt privire. Pe o stradă impunătoare, înconjurată de generali semeţi, un preot, un episcop, domina totul cu misiunea lor. Azvârlise o cuvântare, ale cărei gesturi violente, ale cărei strigăte agresive, ale cărei intonaţii aspre spărgeau stridente în metalul uniformelor şi armelor şi tăiau aerul îngheţat. Părea o proclamare uriaşe a Urei sacre. în adevăr, ideile azvârlite ca bombe dinamitarde erau ale unei cruciade aprige, orgolioase ! O biserică provocatoare, spadasină . . Trupele imperiale corecte, decorative, ascultau. Nu circula printre ele vreun zangăt, vreo fremătare belicoasă. Numai Statul Major părea însufleţit de duşmănie şi sclipea în aerul îngheţat luciul tăios al coifurilor. Aeroplane planau în giruri minunate 95 • и 852 Viitoarea bătălie avea să înlocuiască acest tip de paradă cu o alta: „Ca diversiune, aveau parăzile mortuare ale soldaţilor germani. Marşul din Beethoven, campania de onoare, pasul de convoi, apăsat încet de cizmele grele, lovind cu ritm surd ^'Ibidem, p. 161 - 162. 288
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primuiui Război Mondial (1916 -1918) pământul, care mai dincolo, în cimitir, avea groapa simetrică pregătită. Acolo, careul se forma corect şi un preot, după două cuvinte de rugăciune şi prohodire, lasă mortul morţilor şi pronunţa un lung discurs de cucerire, de patriotismul acela anume al imperialismului. Laura, în trecerea variată a oaspeţilor încvartieraţi, găzduise şi un preot. II auzea glăsuind furios în camera lui întreaga după - amiază, iar noaptea veghea târziu. . Acele ieşiri declamatorii erau faza preparatorie a discursurilor funerare războinice şi ocupaţia de noapte era corespondenţa destinată familiei celor care aveau gloria să moară. Consolala unui creştinism care socotea moartea războinică ca pe cel mai » · mare bine 853 Intr-adevăr, urmările - dezastruoase pentru germani teribilei încleştări de la Mărăşeşti erau înfiorătoare: „în curtea spitalelor se ridicaseră neîncăpători, revărsaţi corturi de-acolo unde erau puşi răniţii de pe frontul bătăliei. Furgoane încărcate cu mormane de trupuri, acoperite cu pânză cernită, treceau spre cimitir, însoţite de un singur soldat. 853 Ibidem, p. 165 - 166. 289
Marilena Sima După trecerea lor, în loc de ecourile solemne ale marşului de Beethoven, lăsau o duhoare cumplită de stârv . şi mirosul morţii părea o răsuflare hrănitoare" 854 Germanii îşi îngropau morţii „pios, lucrând în răgazul luptelor, poate cântând cântece din patria îndepărtată. Şi aşa luase fiinţă salba mică a cimitirului din Crâng. Erau acolo căzuţi şi îngropaţi români şi ruşi, nemţi şi francezi. La un loc dormeau, egali şi înfrăţiţi, în curba plăcută a acelui mic cimitir'. Şi relatarea referitoare la cimitirul din Crâng continuă: „Pe dreapta, nu departe de intrare, ca un leagăn păzit de umbra pomilor, verde şi odihnit, şedea subt paza unei cruci uriaşe, făcută din două trunchiuri goale, pironite, un cimitir micuţ cu morminte curate, aşezate ca o salbă. Ce drăguţ era cimitirul liniştit, ascuns în sânul pomilor, umbrit de perdeaua tufanilor, tăcut şi senin ca faţa dulce a unui copilaş, cu pleoapele lăsate, ce doarme în leagăn. Mâini binevoitoare îngrijeau din când în când mormintele orânduite câmpeneşte, dar curăţate ca o grădiniţă rustică, pe care n-o năpădeşte natura cu invazia puternică a lăstarilor ei primitive. Tăbliţe spuneau numele şi data. Şi aşa cum era, subt monumentul nepreţuit al celor doi stânjeni uriaşi pironiţi în 834 Ibidem, p. 175. 290
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondiai (1916 -1918) cruce, cimitirul cel mic era frumos . . în Crâng, pe locul unde altădată într-un luminiş, se aşezau căişorii în zilele sărbătorilor de mai, pe locul pavilionul cu lăutari, erau gropi şi adăposturi ridicate ca nişte moşoroaie mari de furnicar omenesc, cu ganguri cenuşii ce se ascundeau subt iradierea verde şi domoală a pădurii împlinite, adăposturi milostive, împotriva morţii, acum pustii şi zadarnice” Invadatorii căzuţi la datorie - sinistra lor datorie ֊ „dormeau în mormintele aşezate ca o salbă subt semnul uriaş al crucii pironite din doi tufani bătrâni. în iarna aceea sinistră în care urla a pietre fiinţa omenească ieşită la pradă şi peste a cărei pete de sânge se aşternuse acum mila muşchiului fraged’ 856. Mamele, surorile, iubitele şi soţiile celor morţi vor trece în eternitate cu o mare neîmplinire: „sufletul femeii iubitoare, ., care cutreieră toate răspântiile şi bate la toate uşile lumii, nu va putea găsi locul unde pe mormintele rustice stă scris numele scump, limanul fericirii ei pierdute” 857. Vestea tratativelor şi a armistiţiului a fost pentra focşăneni una şocantă, chiar dacă aceasta era calea spre mult visata libertate: « Intr-o seară sosise un automobil - fantomă. 855 Ibidem, p. 192. 856 Ibidem, p. 193. 857 Ibidem, p. 194. 291
Marilena Sima De necrezut ! Erau în el ofiţeri români ! ». „Trecerea zilelor mărea acum nădejdile aşteptării. Se oprise la Cartierul general german. . Tratative ! Armistiţiu ! în jurul lui, oamenii se adunaseră tăcuţi; parcă nu puteau crede. Se împărţiseră câteva scrisori. Sufletele, trupurile debilitate ale captivilor treceau printr-un moment de pericol mortal. Puterea bucuriei care sosea izbea violent. Sângele, întors din drumul lui, curma pulsul. Ocheanul avu un brusc reflux. De aceea stau nemişcaţi: organismul prudent se apăra. Acelaşi automobil venea acum zilnic. Grupuri aşteptau dinapoia grilajului prilejul să dea scrisori pentru Moldova. Nu era îngăduit, nu era oprit: o concesie tacită” oro Reîntoarcerea la normalitate nu putea fi bruscă: „Treptat se deprindeau cu putinţa bucuriei; începeau să întrevadă sfârşitul, lăsau să se strecoare, în resorturile ruginite ale fiinţei, nădejdea ca uleiul. Automobilul de legătură, mereu mai slobod în mesageria lui, lărgea porţile prin care pătrundeau veştile; lega din ce în ce mai mult cele două insule" 858 Ibidem, p. 175 - і76. 859 Ibidem, p. 178 - 179. 292 859
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) Libertatea devenea din ce în ce mai reală, mai firească: „Se orânduiseră primele treceri convenţionale dincolo şi dincoace de Milcov şi o barieră funcţiona regulamentată. Circula zvonul că o parte din trupe trebuia să se întoarcă la vetre. Afişe mari opreau populaţia de la manifestări. Defilaseră într-o după amiază subt privirile împestriţate ale orăşenilor şi militarilor străini. Amestec stânjenitor, la un episod aşa de intim şi duios” 86°. Acel „brâul de fier" care „încinsese oraşul stăpânit de război” dispăruse; acum orăşenii puteau trece „podul din marginea şoselei, dincolo de care atâta timp nu mai putuseră păşi, dincolo de care le erau pironite gândurile libertăţii . Se ridicaseră barierele grele şi cei care purtaseră cătuşe se treziseră cu mâini libere fără nici o violenţă a gestului liberator, fără ca bucuria să-i surprindă brutal, putându-le ucide inimile şi trupurile slăbite"'862 Plecarea ocupantului însemna pace, „lumina cea nouă" 863, libertate, bucurie, o viaţă nouă, o reîntoarcere la ea, o reînviere, o „despresurare de suferinţă", victorie, „nebunia bruscă şi primejdioasă a fericirii"·, în fine, „era convalescenţa ա Ibidem, p. 180. 861 Ibidem, p. 191. 862 Ibidem. 863 Ibidem, p. 195. 293
Marilena Sima salutară, pe care raţiunea prudentă a împrejurărilor o da corpului abia dintr~o boală mortală” ш. Amintindu-şi de acest episod din istoria oraşului, publicistul I. M. Dimitrescu nota: „Focşanii stau sub trista şi dureroasa ocupaţie germană. Multe umilinţi şi multe lipsuri. Au răbdat ai noştri şi au sperat. . înapoiaţi din războiul cel mare, am găsit în oraş multă suferinţă şi stricăciune; concetăţenii noştri îmbătrâniţi, slabi, nişte umbre din pricina regimului de ocupaţie, gospodăriile ruinate, curţile fără garduri, autorităţii desorganízate, Biblioteca publică distrusă complect şi jefuită de tot ce avusesë' 865. în ,Amintirile” sale, Vasile I. Ţiroiu, fost prefect al judeţului Putna în perioada 1933 - 1936, referindu-se la subiectul analizat în rândurile de faţă, notează: ,feste tot o ordine şi o curăţenie rece, rigidă şi nenumărate publicaţii sau afişe de propagandă de război, lipite de panouri” . Oraşul i se părea cu totul altul: , Aveam impresia că mă aflu într-un oraş necunoscut, oraş îngheţat, fără suflet, fără viaţă locală, fără nici 864 Ibidem, p. 194. 863 I. M. Dimitrescu, însemnări cu privire la oraşul Focşani, cu o prefaţă de G. G. Longinescu, Profesor Universitar. Tipărit cu prilejul congresului Ligii Culturale de la Focşani din 28 şi 29 Iunie 1931, Extras din Revista ,JVaft/ra”, Institutul de Arte Grafice „Bucovina" I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1931, p. 69. 866 Vasile 1. Ţiroiu, Amintiri. Cum am colaborat cu profesorul Simion Mehedinţi, Editura Sas, Focşani, 1995, p. 1. 294
Focşanii sub ocupaţia germană în anii Primului Război Mondial (1916 -1918) o mişcare a populaţiei, încătuşat în rigorile şi disciplina armatei germane, afişate pe toate zidurile. Prea puţini civili şi peste tot numai militari ai armatelor germane şi austro - ungare” 867. Regimul de ocupaţie le schimbase tuturor felul de a reacţiona, de a trăi, în ultimă instanţă: se vorbea „tăinuit, în surdină, trăgând cu ochii în dreapta şi în stânga, modul de a vorbi într-o ţară unde libertatea nu mai există” 868 867 Ibidem, p. 7. Xi’8 Ibidem. 295 |
| any_adam_object | 1 |
| any_adam_object_boolean | 1 |
| author | Sima, Marilena |
| author_facet | Sima, Marilena |
| author_role | aut |
| author_sort | Sima, Marilena |
| author_variant | m s ms |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV046746949 |
| ctrlnum | (OCoLC)1258964412 (DE-599)BVBBV046746949 |
| era | Geschichte 1916-1918 gnd |
| era_facet | Geschichte 1916-1918 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02430nam a2200553 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV046746949</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20210702 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">200603s2012 a||| |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9789737815439</subfield><subfield code="9">978-973-7815-43-9</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1258964412</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV046746949</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Sima, Marilena</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918)</subfield><subfield code="c">Marilena Sima ; Muzeul Vrancei</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Focşani</subfield><subfield code="b">Pallas</subfield><subfield code="c">2012</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">327 Seiten</subfield><subfield code="b">Illustrationen</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte 1916-1918</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Erster Weltkrieg</subfield><subfield code="0">(DE-588)4079163-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Besetzung</subfield><subfield code="0">(DE-588)4006020-2</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Deutschland</subfield><subfield code="0">(DE-588)4011882-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Focşani</subfield><subfield code="0">(DE-588)4250864-2</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="653" ind1=" " ind2="0"><subfield code="a">Guerre mondiale (1914-1918) / Territoires occupés / Roumanie / Focşani (Vrancea, România)</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Focşani</subfield><subfield code="0">(DE-588)4250864-2</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Deutschland</subfield><subfield code="0">(DE-588)4011882-4</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Erster Weltkrieg</subfield><subfield code="0">(DE-588)4079163-4</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Besetzung</subfield><subfield code="0">(DE-588)4006020-2</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="4"><subfield code="a">Geschichte 1916-1918</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="710" ind1="2" ind2=" "><subfield code="a">Muzeul Vrancei</subfield><subfield code="0">(DE-588)1155128222</subfield><subfield code="4">isb</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032156739&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032156739&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Literaturverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20210702</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSBWK1</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032156739</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">355.009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09041</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">307.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09041</subfield><subfield code="g">43</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">351.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09041</subfield><subfield code="g">43</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">307.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09041</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">351.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09041</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">355.009</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09041</subfield><subfield code="g">43</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Deutschland (DE-588)4011882-4 gnd Focşani (DE-588)4250864-2 gnd |
| geographic_facet | Deutschland Focşani |
| id | DE-604.BV046746949 |
| illustrated | Illustrated |
| index_date | 2024-07-03T14:40:56Z |
| indexdate | 2024-07-10T08:52:41Z |
| institution | BVB |
| institution_GND | (DE-588)1155128222 |
| isbn | 9789737815439 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-032156739 |
| oclc_num | 1258964412 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 327 Seiten Illustrationen |
| psigel | BSB_NED_20210702 BSBWK1 |
| publishDate | 2012 |
| publishDateSearch | 2012 |
| publishDateSort | 2012 |
| publisher | Pallas |
| record_format | marc |
| spelling | Sima, Marilena Verfasser aut Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Marilena Sima ; Muzeul Vrancei Focşani Pallas 2012 327 Seiten Illustrationen txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Geschichte 1916-1918 gnd rswk-swf Erster Weltkrieg (DE-588)4079163-4 gnd rswk-swf Besetzung (DE-588)4006020-2 gnd rswk-swf Deutschland (DE-588)4011882-4 gnd rswk-swf Focşani (DE-588)4250864-2 gnd rswk-swf Guerre mondiale (1914-1918) / Territoires occupés / Roumanie / Focşani (Vrancea, România) Focşani (DE-588)4250864-2 g Deutschland (DE-588)4011882-4 g Erster Weltkrieg (DE-588)4079163-4 s Besetzung (DE-588)4006020-2 s Geschichte 1916-1918 z DE-604 Muzeul Vrancei (DE-588)1155128222 isb Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032156739&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 25 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032156739&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Literaturverzeichnis |
| spellingShingle | Sima, Marilena Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Erster Weltkrieg (DE-588)4079163-4 gnd Besetzung (DE-588)4006020-2 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4079163-4 (DE-588)4006020-2 (DE-588)4011882-4 (DE-588)4250864-2 |
| title | Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) |
| title_auth | Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) |
| title_exact_search | Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) |
| title_exact_search_txtP | Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) |
| title_full | Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Marilena Sima ; Muzeul Vrancei |
| title_fullStr | Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Marilena Sima ; Muzeul Vrancei |
| title_full_unstemmed | Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) Marilena Sima ; Muzeul Vrancei |
| title_short | Focşanii sub ocupaţia germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918) |
| title_sort | focsanii sub ocupatia germana in timpul primului razboi mondial 1916 1918 |
| topic | Erster Weltkrieg (DE-588)4079163-4 gnd Besetzung (DE-588)4006020-2 gnd |
| topic_facet | Erster Weltkrieg Besetzung Deutschland Focşani |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032156739&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=032156739&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT simamarilena focsaniisubocupatiagermanaintimpulprimuluirazboimondial19161918 AT muzeulvrancei focsaniisubocupatiagermanaintimpulprimuluirazboimondial19161918 |