Aşezările brănene: satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic)
Saved in:
| Main Author: | |
|---|---|
| Format: | Book |
| Language: | Romanian |
| Published: |
Bucureşti
Editura Etnologică
2019
|
| Subjects: | |
| Online Access: | Inhaltsverzeichnis Literaturverzeichnis |
| Physical Description: | 382 Seiten Illustrationen, Karten, Pläne |
| ISBN: | 9786068830629 |
Staff View
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV046053497 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20200324 | ||
| 007 | t| | ||
| 008 | 190717s2019 xx a||| b||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9786068830629 |9 978-606-8830-62-9 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1110070538 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV046053497 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
| 100 | 1 | |a Praoveanu, Ioan |d ca. 20./21. Jh. |e Verfasser |0 (DE-588)1190767104 |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Aşezările brănene |b satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) |c Ioan Praoveanu |
| 264 | 1 | |a Bucureşti |b Editura Etnologică |c 2019 | |
| 300 | |a 382 Seiten |b Illustrationen, Karten, Pläne | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Haushalt |0 (DE-588)4023744-8 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Volkskunde |0 (DE-588)4078937-8 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Dorf |0 (DE-588)4012775-8 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Haus |0 (DE-588)4023693-6 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 651 | 7 | |a Kreis Kronstadt |g Siebenbürgen |0 (DE-588)4098712-7 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 651 | 7 | |a Rumänien |0 (DE-588)4050939-4 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 651 | 7 | |a Bran |0 (DE-588)4007943-0 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 653 | 2 | |a Romania / Bran (Brașov) | |
| 653 | 0 | |a Ethnology | |
| 653 | 0 | |a Dwellings | |
| 653 | 0 | |a History | |
| 653 | 6 | |a Sources | |
| 689 | 0 | 0 | |a Rumänien |0 (DE-588)4050939-4 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Bran |0 (DE-588)4007943-0 |D g |
| 689 | 0 | 2 | |a Volkskunde |0 (DE-588)4078937-8 |D s |
| 689 | 0 | 3 | |a Haus |0 (DE-588)4023693-6 |D s |
| 689 | 0 | 4 | |a Haushalt |0 (DE-588)4023744-8 |D s |
| 689 | 0 | 5 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 689 | 1 | 0 | |a Kreis Kronstadt |g Siebenbürgen |0 (DE-588)4098712-7 |D g |
| 689 | 1 | 1 | |a Dorf |0 (DE-588)4012775-8 |D s |
| 689 | 1 | 2 | |a Haus |0 (DE-588)4023693-6 |D s |
| 689 | 1 | 3 | |a Haushalt |0 (DE-588)4023744-8 |D s |
| 689 | 1 | 4 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 1 | |5 DE-604 | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=031434971&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=031434971&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Literaturverzeichnis |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20200324 | |
| 942 | 1 | 1 | |c 390 |e 22/bsb |f 0904 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 0904 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 390 |e 22/bsb |f 09034 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 09034 |g 498 |
| 943 | 1 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-031434971 | |
Record in the Search Index
| _version_ | 1826589735126040576 |
|---|---|
| adam_text |
AŞEZĂRILE BRĂNENE CUPRINS 1. INTRODUCERE. 7 2. CADRUL NATURAL. 12 NOTE. 16 3. ISTORIC.17 3.1. ATESTĂRI DOCUMENTARE. 17 3.2. RAPORTUL SAT - INSTITUŢII MEDIEVALE. 25 3.2.1. SATUL LIBER.’.25 3.2.2. SATUL ASERVIT STĂPÂNULUI FEUDAL.26 3.2.3. INSTITUŢIILE FEUDALE. 27 3.2.4. DREGĂTORII SATELOR. 30 NOTE.35 4. ECONOMIA SĂTEASCĂ. OCUPAŢII. 40 4.1. STRUCTURA TERITORIA L-ECONOMICÄ A AŞEZĂRILOR. 40 4.2. EVOLUŢIA ECONOMIEI SATELOR BRĂNENE. 44 4.3. OCUPAŢII. 49 4.3.1. AGRICULTURA. 49 4.3.2. POMICULTURA. 51 4.3.3. PĂSTORITUL. 52 379
I OAN PRAOVEANU 4.3.4. LUCRUL LA PĂDURE. 59 4.4. MEŞTEŞUGURI ŞI INDUSTRII ŢĂRĂNEŞTI.61 4.5. SCHIMBURI, COMERŢ .’. .’. 63 NOTE. .’. 69 5. TOPONIMIA. 73 5.1. NUMIRI TOPICE DUPĂ SEMNIFICAŢIA LOR .74 5.1.1. NUMIRI PRIVITOARE LA LUMEA FIZICĂ (TOPOGRAFICE).74 5.1.2. NUMIRI PRIVITOARE LA PLANTE ŞI ANIMALE77 5.1.3. TOPONIME DERIVATE DIN ANTROPONIME.77 5.1.4. NUMIRI PRIVITOARE LA VIAŢA OMENESCĂ.80 5.2. NUMIRI TOPICE DUPĂ ETIMOLOGIA LOR. 83 5.2.1. NUME ROMÂNEŞTI DE ORIGINE AUTOHTONĂ. ’.83 5.2.2. NUMIRI TOPICE DE ORIGINE LATINĂ. 84 5.2.3. TOPICE DE ORIGINE SLAVĂ.84 5.3. NUMELE SATELOR BRĂNENE (OICONIME). 86 NOTE.91 6. PROPRIETATEA.95 6.1. FORMELE DREPTULUI DE PROPRIETATE . 96 6.2. MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE.107 6.3. HOTĂRNICIA ŞI EVIDENŢA PROPRIETĂŢII FUNCIARE. .’. !. ’.113 NOTE.115 7. AŞEZĂRILE.
SATUL.120 7.1. DEFINIREA CONCEPTELOR: AŞEZARE, SAT. 120 7.2. FORMAREA AŞEZĂRILOR. 122 7.2.1. FACTORII FAVORIZANŢI. 122 7.2.2. GENEZA SATELOR.125 380
AŞEZĂRILE В RĂ NENE 7.2.3. EVOLUŢIA VETRELOR DE SAT. 129 7.3. CLASIFICAREA AŞEZĂRILOR. 135 7.4. TIPOLOGIA SATELOR BRĂNENE. 139 7.4.1. TIPURILE MORFOLOGICO-STRUCTURALE. 140 7.4.2. TIPOLOGIA FUNCŢIONALĂ.147 7.5. POPULAŢIA. 148 NOTE . !. 152 8. GOSPODĂRIA.155 8.1. CONSIDERAŢII DE ORDIN ISTORIC, BIBLIOGRAFIC ŞI CONCEPTUAL. 155 8.2. TIPURI DE GOSPODĂRII.158 8.2.1. FACTORI DETERMINANŢI. 158 8.2.2 TIPURI ECONOMICO-FUNCŢIONALE DE GOSPODĂRII . ’.160 8.3. COMPONENTE ALE GOSPODĂRIEI .176 8.3.1. ANEXE ALE LOCUINŢEI.177 8.3.2. CONSTRUCŢII ECONOMICE. 182 8.4. TIPURI MORFOLOGICO - STRUCTURALE DE GOSPODĂRII .191 8.4.1. GOSPODĂRIA CU CURTE DESCHISĂ.196 8.4.2. GOSPODĂRII ÎN ORGANIZARE GEOMETRICĂ.198 8.4.3. GOSPODĂRIA CU OCOL ÎNTĂRIT (CASA CU CURTE) .203 8.5. ÎMPREJMUIREA (GARDUL). 212 NOTE
. 214 9. LOCUINŢA.217 9.1. TIPURI DE LOCUINŢE.219 9.1.1. CASA PE UN SINGUR NIVEL .219 9.1.2. CASA PE DOUĂ NIVELURI .231 9.2. MATERIALE ŞI TEHNICI DE CONSTRUCŢIE .233 3.
I OAN PRAOVEANU 9.3. ARHITECTURA LOCUINŢEI. 238 9.4. INTERIORUL LOCUINŢEI. 249 9.5. SISTEMUL DE ÎNCĂLZIT ŞI DE PREPARARE A HRANEI . ’. 257 NOTE.261 10. INTERACŢIUNI ŞI INTERDEPENDENŢE ETNO-ECOLOGICE.’. 265 NOTE. 277 CONCLUZII.280 GLOSAR. 288 ABREVIERI. 292 BIBLIOGARFIE.293 I. LUCRĂRI, STUDII. 293 11. FONDURI ARHIVISTICE. 312 LISTA ILUSTRAŢII. 312 I. HĂRŢI.’. 312 II. PLANURI.313 III. FOTOGRAFII. 315 382
AŞEZĂRILE BRANENE BIBLIOGARFIE I. LUCRĂRI, STUDII 1. Alexandrescu Alexandrina D., 1973, Contribuţii la cunoaşterea popuUtiei autohtone în feudalismul timpuriu în Ţara Bârsei, în „Cumidava”, VII, Braşov 2. Antonescu Dinu, 1979, Locuinţa din Muntenia, în „Arhitectura”, 27, nr. 1, Bucureşti 3. Antonescu Romulus, 1994, Simbolica locuinţei ţărăneşti, în „Ethnos”, nr. 4, Bucureşti, Editura Museion 4. Apolzan Lucia, 1943, Sate-Crânguri din Munţii Apuseni, în „S.R.” nr. 1-6, Bucureşti; idem, 1975, Forma arhaică de populare a zonei montane de և Porţile de fier, în „Studii şi comunicări”, Caransebeş; idem, 1987, Carpaţii, tezaur de istorie. Perenitatea aşezărilor risipite pe înălţimi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Eciclopedică 5. Arta popukră românească (colectiv de autori), 1969, Bucureşti, Editura Academiei 6. Axenciuc Victor, Tiberian Ion, 1979, Premise economice ak formării statului naţional unitar român, Bucureşti, Editura Academei 7. Barnea M., Calciu Al. (sub redacţia.) 1979, Ecologie umană. Sănătatea popukţiei umane în interdependenţă cu mediul, Bucureşti, Editura Medicală 8. Băcănaru Ion, 1966, Probleme actuale în geografia satului din România, în „S.C.G.G.”, seria Geografie XIII, Bucureşti ; idem, 1969, Elementul 293
IO AN PRAOVEANU geografie în viaţa satului românesc, în „L.S.G.S.”, Bucureşti 9. Băcănaru Ion şi colab., 1963, Contribuţii la studiul clasificării funcţionale a aşezărilor rurale din România, în „Probleme de geografie”, X, Bucureşti 10. Bănăţeanu Tancred, 1985, Prolegomene la o teorie a esteticii artei populare, Bucureşti, Editura Minerva 11. Bărbat Alexandru, 1968, Fabrica de hârtie de la Zărneşti (18521878), în „S.A.I.”, IV, Bucureşti 12. Bernea Ernest, 1985, Cadre alegândiriipopulare româneşti, Bucureşti, Editura Cartea Românească 13. Binder Pavel, 1969, Drumurile şiplaiurile Ţării Bârsei, în „S.A.I.’Vol. XIV, Bucuresti; idem, 1971, Toponimia istorică de pe hotarul cetăţii Bran, în „L.R.”, nr. 6, anul XX; idem, 1974, Din geografia istorică a păsurilor din Carpati, în „File de istorie”, Muzeul de Istorie Bistriţa, nr. 3, Bistriţa 14. BârcăAna, 1985, Evoluţia unor aşezări din bazinul carbonifer Motru, în „M.S.A.P.”, nr. 5-6 Bucureşti 15. Blache J., 1934, Les types des migrations montagnarde, în „Revue de géographie alpine”, XXII, Grenoble 16. Blaga Iuliana, 1977, Contribuţii la studiul relaţiilor de schimbtârgurile, în „A.M.E.T.”, IX, Cluj Napoca 17. Blaga Lucian, 1994, Spaţiul mioritic, Bucureşti, Editura Humanitás 18. Bocşe Maria, 1989, Locuinţa, interiorul tradiţional şi îndeletniciriև casnice, în „R.M.”. nr. 4 19. Bogdan Ion, 1902, Documente şi regeşte privitoare la геЫііІе Ţării Romîneşti cu Braşovul şi Ungaria, Bucureşti 20. Bolocan Gh., 1976, Structura numelor de sate româneşti, în „L.R.”, nr. 6 21. Branga Nicolae, 1989, Consideraţii asupra structurii socio-
economice daco-române, în Transilvania”, XVHI(XCV), nr.9 22. Bratu Delia, Interiorul ţărănesc din zona viticolă Alba, în „A-M.E.T.”, 1977, Cluj 23. Braudel Fernand, 1984, Structurile cotidianului, Bucureşti, Editura Meridane, 2 volume; idem, 1994, Gramatica civilizaţiilor, Bucuresti, Editura Meridiane 24. Brezulescu Dumitru, 1905, Contribuţii la studiul proprietăţii în devălmăşie a munţilor noştri, Bucuresti 25. Bucur Corneliu, 1978, Invariantă şi variabilitate în păstoritul 294
AŞEZĂRILE BRÄNENE tradiţional (Despre momentul apariţiei, cauzele şi caracterul transhumantei pastorale la români), în „А.М.ЕЛ.”, X, Cluj-Napoca; idem, 1991, Transhumanta românilor între legendă si adevăr istoric. Pledoarie pentru o abordare modernă a civilizaţiei europene, în „Biharea”, Oradea 26. Budiş Monica, 1978, ObiceiuriU և construcţii în Subcarpaţii de Curbură, în „R.E.F.”, tomul 23, nr. 2; idem, 1991, Schema-model codificată, modalitate de analiză şi sinteză a gospodăriilor rurale româneşti, în „A.I.E.S.”, serie nouă, Chişinău; idem, 1996, Structura şi funcţiile gospodăriei rurale tradiţionale din a doua jumătate a secolului al XlX-lea - prima jumătate a secolului al XX-lea. Arealul din sudul Carpaţilor Meridionali (Rezumatul tezei de doctorat, Bucureşti) 27. Bulei Gh., Mareş Cicerone, 1981, Aspecte tradiţionale ale locuinţei ţărăneşti din zona subcarpatică a judeţului Dâmboviţa, în „Studii şi Comunicări”, Câmpulung Muscel 28. Butură Valériu, 1939, Etnobotanica- o schiţare a problemelor ce se pun în acest domeniu, în „S.R.”, an IV, nr. 1-4; idem, 1959, Adăposturi temporare din sud-estul Munţilor Apuseni, în „A.M.E.T”, pe anii 1957-1958, Cluj-Napoca; idem, 1966, Adăposturile pastorale din Ţara Moţilor, în „A.M.E.T”, pe anii 1962-1964, Cluj-Napoca; idem, 1978, Etnografia poporului român. Cultura materiatâ, Cluj-Napoca, Editura Dacia; idem, 1979, Enciclopedie etnobotanica românească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică; idem, 1989, Străvechi mărturii de civilizaţie românească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică; idem, 1992, Cultura spirituală
românească, Bucureşti, Editura Minerva 29. Capesius Roswith, 1969, Specificul interiorului ţărănesc românesc, în „Apulum”, VII, Alba Iulia; idem, 1985, Corebţia intre amplasarea vetrei şi structura spaţiului de locuit al casei ţărăneşti, în „M.S.A.E”, nr. 5-6 Bucureşti 30. Capidan Theodor, 1927, Românii nomazi, în “Dacoromania” anul IV (1924-1927), partea I, Cluj-Napoca 31. Caramelea Vasile, 1943, Composesoratele de foşti iobagi din Ţara Oltului, în „S.R.”, anul V, nr. 1-6; idem, 1946, Satul Berivoieşti (Muscel), I, Câmpulung Muscel 32. Caramelea Vasile, Viorica Apostolescu, 1967, Contribuţii de antropologie socială, demografică şi culturală. Date din ancheta sociodemografică-genealogică efectută în satul Simon, în „S.C.A.”, Bucureşti 295
IO AN PRAOVEANU 33. Căliman Valeria, 1967, Căutarea urmei animalelorfarcite şi „colacul”, mărturii ale obiceiului pământului în Ţara Bârsei, în „Culegere de Studii şi Cercetări”, Muzeul Regional Braşov; idem, 1969, Sândia în Ţara Bârsei, în „Cumidava”, II, Braşov 34. Călinescu R., 1933, Vestigii ale transhumantei în Cadrilater, în „B.S.R.R.G.”, tomul LII 35. Cărăbiş Vasile, 1975, Pivele, dârstele şi morile din Zărneşti şi Tohan, judeţul Braşov în secolele XVII-XIX, în „R.M.”, seria Muzee, nr. 12, nr. 3 36. Chelcea Ion, 1970, Asupra surlei ca adăpost omenesc elementar և români şi la alte popoare, în „Studii şi cercetări”, Muzeul Satului, Bucureşti; idem, 1989, Cercetări etno-lingvistice în Muscel, „în Studii şi comunicări”, Muzeul Câmpulung Muscel 37. Ciomac Ion Luca, 1931, Despre stările agrare din Transilvania sub regimul maghiar, Bucureşti 38. Ciobănel Alina Ioana, 1933, Unităţi de locuire în moşia satului, în „R.E.F.”, tomul 38, nr. 5 39. Ciorănescu Gheorghe, 1938, Lunca, satul defabricanţi şi negustori de preşuri şi velinţe din Dâmboviţa, în „S.R.”, anul III, nr. 7-9 40. CiucăRăzvan, 1977, Consideraţii etnologiceprivindpăstoritul în estul Câmpiei Române, în „Ialomiţa- Studii şi comunicări”, Slobozia 41. Ciurea Ion, 1969, File din istoria Branului desús (Perioada dependenţei feudale de oraşul Braşov), în „S.A.I.”, XIV, Bucureşti 42. Clinciu loan, 1910, Din trecutul Branului, în „Transilvania”, nr. 6; idem, 1939, Cum a ajuns Mircea cel Bătrân în stăpânirea Branului, Bucureşti 43. Comşa Maria, 1978, Cultura materială veche românească, Bucureşti, Editura Academiei 44. Conea
Ion, 1932, Aşezările omeneşti în depresiunea subcarpatică olteană (consideraţii generale), în „B.S.R.R.G.”, tomul LIII; idem, 1936, Din geografia istorică umană a Carpaţilor. Nedei, păstori, nume de munţi, în „B.S.R.R.G.” tomul LV; idem, 1937, Geografia satului românesc (Aşezare, formă, structură), în „S.R.”, anul II, nr. 2-3; idem, 1938, Locuinţe şiforme de adăposturi din Ţara Haţegului, în „B.S.R.R.G.”, tomul LVIII, Bucureşti; idem, 1969, Originea şi importanţa documentară a cuvântului nostru „sat”, în „L.S.G.S.”, Bucureşti; idem, 1984, Plaiuri carpatice, Bucureşti, Editura Sport Turism 45. Constantin Noe, 1938, Celnicii şi falcarea, o instituţie milenară a aromânilor nomazi, în „S.R”, anul III, nr. 1-3 296
AŞEZĂRILE BRANENE 46. Constantinescu Mirceşti C., 1976, Păstoritul trashumant şi implicaţiile lui în Transilvania şi Ţara Românească în secolele XVIII՜ XIX, Bucureşti 47. Costăchel V., 1954, Dezagregarea obştei săteşti în Ţările Române în Evul Mediu, în „Studii şi referate privind istoria României”, partea I, Bucureşti 48. Costăchel V. şi colab., 1957, Viaţa feudală în Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV-XVII), Bucureşti, Editura Ştiinţifică 49. Costea Florea, 1969, Strângerea censului pe hotarul Branului, în „Cumidava”, II, Braşov; idem, 1995, Repertoriul arheologic al judeţului Braşov, Braşov 50. Crăiniceanu Gheorghe, 1895, Igiena ţăranului român, Bucureşti 51. Cresius Roman, 1937, Care este structura proprietăţii agrare în România?, în „S.R.”, nr. 2-3, Bucureşti 52. Cuceu Ion, 1975, Obiceiuri şi credinţe în Gârbou, în „A.M.E.T.”, 1971-1973, Cluj-Napoca 53. Daicoviciu Hadrian, 1972, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj-Napoca, Editura Dacia 54. Daicoviciu C. şi colab., 1963, Din istoria Transilvaniei, voi. II, Bucureşti, Editura Academiei 55. Dăncuş Mihai, 1986, Zona etnografică Maramureş, Bucureşti, Editura Sport Turism 56. Demangeon A., 1926, Un chestionar privitor և studiul geografic al aşezărilor rurale, în „B.S.R.R.G.”, voi. 45 57. Densuşianu Ovid, 1968, Păstoritul lapopoarele romanice, în „Opere”, voi. I, Bucureşti 58. Diaconu Ion, 1969, Ţinutul Vrancei, Etnografie, folclor, dialectologie, voI-II, Bucureşti 59. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX)(colectiv de autori), 1975, Bucureşti, Editura Academiei 60. Dima Mihaela, 1979, Principalele
direcţii aleprocesului de transformare în sistemul de viaţă rural, în „Cumidava”, XII, Braşov 61. Dinuţă Gheorghe, 1971, Curteni- un sat de răzeşi din zona Huşilor judeţul Vaslui, în „Studii şi cercetări”, Muzeul Satului Bucureşti; idem, 1977, Câteva caracteristici ale tipului de aşezare rurală în zona Mostiştei, în „Ialomiţa- Studii şi comunicări”, Slobozia; idem, 1985, Structura unei aşezări rurale-Moişeni, Ţara Oaşului, în „M.S.A.P.”, nr. 5-6; idem, 1994, Aspecte etno-culturale privind satul şi gospodăria ţărănească în zz na Botoşani, în „Ethnos”, nr. 3, Bucureşti, Editura 297
IO AN PRAOVĪANU Museion 62. Dobre Ion, 1945, Din relaţiiև comerciale ale Câmpulungului cu Braşovul în secolul alXVI-lea, Braşov 63. Donat Ion, 1966, Păstoritul românesc şi probleme sale, în „Studii. Revista de istorie”, tomul 19, nr. 2; idem, 1969, Caracterele geografice ale vechiului sat românesc, în „L.S.G.S.”, Bucureşti 64. Dragomir Nicolae, 1926, Din trecutul oierilor mărgineni din Saliste şi comunele din jur, în „L.I.G.U.C.”, Cluj; Idem, 1938, Oierii mărgineni şi transhumaţa lor în Dobrogea de sud, în „Analele Dobrogei”, XIX, ’vol. II 65. Dragomir Silviu, 1959, VUhii în nordul Peninsulei Balcanice în Evul mediu, Bucureşti, Editura Academiei 66. Dragu Gh., 1973, Toponimie geografică (partea I). Centrul de multiplicare al Universităţii Bucureşti 67. Drăganu Nicolae, 1928, Toponimie şi istorie, Cluj; idem, 1939, Românii în veacurile IX-X1V pe baza toponimiei şi onomasticii, Bucureşti 68. Drăgan Radu, 1992, Locuinţa tradiţională în sistemul gândirii simbolice, în „Ethnos” nr. 1, Bucureşti, Editura Museion 69. Dulcu Ecaterina, 1985, Elemente demografice în comuna Băleni, jud Dâmboviţa în arta popubră, în „M.S.A.P.”, nr.5-6, Bucureşti; idem, 1989, Evoluţia sistemelor de organizare a interiorului locuinţei tradiţionale româneşti, în „R.M.”, nr. 2; idem, 1994, Le village roumaine traditionelle envisage d’une perspective écologique, ín „Ethnos”, nr. 3, Bucureşti, Editura Museion 70. Dunăre Nicoale, 1963, Relaţii etnografice între ţinuturile depe ambele versante ale Carpaţilor, în „S.C.I.A.”, nr. 1; idem, 1969, Contribuţii la o clasificare etnografică a aşezărlor omeneşti în
România, în „L.S.G.S.”, Bucureşti; idem, 1969, Contribuţii la studiul gospodăriei cu curte închisă, întărită la români, în „Cumidava”, II, Braov; idem, 1969, Interdependenţe ocupaţionale tradiţionale la români, factori de stabilitate şi continuitate, în „Apulum”, nr. 7; idem, 1972,1974, Ţara Bârsei, (sub redacţia.), Bucureşti, Editura Academia, 2 volume; idem, 1976, Funcţia etno-culturală românească a zonelor Valea Jiului, Ţara Bârsei şi Bistriţa, în „Muzeul Naţional”, nr. 3; idem, 1978, Comunicări etno-culturale, carpato-dobrogene, în ,Apulum”, 16, Alba Iulia; idem, 1984, Civilizaţia tradiţională românească în curbura carpatică nordică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică 71. Eliade Mircea, 1980, De և Zamolxix և Ginghis Khan, Bucureşti; 298
AŞEZĂRILE BRĂNENE idem, 1995, Sacrul şi profanul, Bucureşti, Editura Humanitás 72. Ficheus R., 1929, Villages de France et Roumanie, în „B.S.R.R.G.”, tomul XLVIII 73. Florea Aurelia, 1994, Unele aspecte privind pastovimi tradiţional in satul Câineni- Ţara Loviştei, în „Ethnos”, nr. 3, Bucureşti, Editura Museion 74. Florescu Elena, 1983, Arhitectura populară din zona Neamţ, Piatra Neamţ 75. Florescu Florea Bobu şi colab., 1967, Arta populară din zonele Argeş şi Muscel, Bucureşti, Editura Academei 76. Florescu Radu, Gaiţă Elena, 1985, Casa, o dovadă de continuitate. Mitologia casei, în „M.S.A.P.”, nr. 5-6 77. Fochi Adrian, 1976, Datini şi eresuri popuUre de la sfârşitul secolului al XlX-lea, Bucureşti, Editura Minerva 78. Focşa Gheorghe, 1971, Aspecte etnografice din Ţara Zarandului, în „Studii şi cercetări”, Muzeul Satului, Bucureşti; idem, 1975, Ţara Oaşului, Studii Etnografice, II, Cultura materială, Bucureşti; idem, 1981, Aspecte din arhitectura populară in Gorį, în „Studii şi Cercetări de Etnografie”, Muzeul Satului şi de Artă Populară, Bucureşti 79. GâlcăMircea,Trâmbaciu Ştefan, 1982, Aşezământulobştei moşnenilor câmpulungeni din 23 mai 1915, în „Studii şi Comunicări”, Câmpulung Muscel 80. Geană Gheorghiţă, 1970, Mediul social şi cultural în satul Şirnea ( Bran), în „S.C.A.”, tomul 7, nr. 1 81. Geană Gheorghiţă, Pârvu Emil, 1971, Viaţă economică, culturală şi personalitate în Sohodol (Bran), în „S.C.A.” tomul 8, nr.l 82. Georgescu C.D., 1937, PopaUţia satelor româneţti, în „S.R.”, anul 11, nr. 2-3 83. Georgescu Valentin, 1980, Bizanţul şi instituţiik româneşti până la
mijlocul secolului alXVIII-lea, Bucureşti, Editura Academiei 84. Ghelase Ion I., 1971, Vechimea autohtonilor şi a transhumanţei mocanilor bârsani în Câmpia Română şi Dobrogea, în „Рейсе”, Tulcea 85. Gheorghiu Adrian, Petrescu Paul, 1954, Arhitectura populară din bazinul superior al Argeşului, în „Arhitectura”, V, nr.8 86. Ghinoiu Ion, 1979, Contribuţii asupra fenomenului de întemeiere a aşezărilor, în „R.E.F.”, 24, nr. 2; idem, 1981, Tipologia peisajelor etnografice româneşti, în „Memoriile secţiei de filologie, literatură şi artă”, tomul 3, seria IV; idem, 1992, Casa românească. Plecarea şi sosirea sufletelor, în „Ethnos”, nr. 1, Bucureşti, Editura Meridiane 299
IOAN PRAOVEANU 87. Gimpel J., 1983, Revoluţia industrială în Evul Mediu, Bucureşti, Editura Meridiane 88. Giuglea G., 1963, Fapte de limbă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 89. Giuglea G., Orghidan N., 1959, Branul în lumina toponimiei şi onomasticii, în „Cercetări de lingvistică”, anul IV 90. Giurcăneanu Claudiu, 1988, Populaţia şi aşezările din Carpatiі româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 91. Giurescu Constantin C., 1976, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi, Bucureşti, Editura Ceres 92. Giurgiu Victor, 1982, Pădurea şi viitorul, Bucureşti, Editura Ceres 93. Glodariu Ion, 1983, Arhitectura Dacilor, Cluj -Napoca, Editura Dacia 94. Gologan N. G. V, 1928, Cercetări privitoare la trecutul comerţului românesc, Bucureşti 95. Golopenţia Arthur, Georgescu D.C., 1942, Contribuţii և tipologia satelor româneşti, în „60 de sate româneşti ”, Bucureşti, Institutul de Ştiinţe Sociale al României 96. Golopenţia-Cristescu Ştefania, 1940, Gospodăria în credinţele şi ritualurile magice akfemeilor din Drăguţ (Făgăraş), Bucureşti; idem, 1944, Drăguţ, un sat din Ţara Oltului (Făgăraş), Bucureşti 97. Gulian I. C., 1975, Bazele istoriei şi teoriei culturii, Bucureşti 98. Hanegariu Ana-Maria, 1963, Cetatea Bran, Bucureşti, Editura Meridiane 99. Hanga Vladimir, 1988, Les institutions au droit coutumier roumaine, Bucureşti, Editura Academiei 100. Haret Mihai, 1910, în munţii Sinaiei, Rucărului şi Branului (călăuza practică şi descriptivă a munţilor şi localităţilor cuprinse între ei), Bucureşti 101. Haşdeu -Petriceicu Bogdan, 1875,
Castelul Torzburg în posesiunea Basarabilor, în „Columna lui Traían”, VII 102. Haşdeu Titus, 1967, Cetatea Bran sub stăpânirea oraşului Braşov (secolele XV-XVI), în „Culegere de Studii şi Cercetări”, Muzeul Regional Braşov, vol. I, Braşov; idem, 1968, Cetatea Bran, Bucureşti, Editura Meridiane; idem, 1969, Satele din preajma cetăţii Bran în secoleleXVIII-XIX, în „Cumidava”, III, Braşov; idem, 1979, Branul, poartă în Carpati, Bucureşti, Editura Albatros 103. Haşdeu Titus, Noaghea Jenica, 1970, Domeniul cetăţii Bran în 300
AŞEZĂRILE BRĂNENE secolele XIV-XVI, în „Cumidava”, IV, Braşov 104. Herbst Constantin, Băcănaru Ion, 1969, Probleme ale geografiei satului din România, în „L.S.G.S,”, Bucureşti 105. Herseni Traían, 1936, Gospodăriile ţărăneşti din Nereju, în „S.R”., nr. 7-9; idem, 1941, Probleme de sociologie pastorală, Bucureşti; idem, 1944, Drăguţ, un sat din Ţara Oltului, în “Biblioteca de Sociologie, Etică şi Politică” Bucureşti; idem, 1977, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, Editura Dacia 106. Hurdubenţiu I., Mârţu FI., 1968, Câmpulungul Muscel medieval, în „S.A.I.”, XI 107. Idu P., 1967, Construcţiile din Poaina Mărului -Ţara Bârsei, în „R.E.F.”, 12 (5); idem, 1972, Un element de umanizare a zonelor carpatice- construcţiile întărite, în „S.C.G.G.”, 19, nr. 2 108. Introducere în etnologie (colectiv de autori), 1980, Bucureşti, Editura Academiei 109. Ionescu Grigore, 1957, Arhitecturapopulară românească, Bucureşti; idem, 1975, Tipologia casei populare româneşti, în Arhitectura”, 23, nr.2; idem, 1981, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Bucureşti, Editura Academiei 110. Ionescu Alexandru şi colab., 1989, Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică, Bucureşti 111. Ioniţă Vasile, 1974, Identificarea pe baza toponimiei actuale a unor aşezări dispărute, în „Banatica”, 4 112. Iordache Gheorghe, 1974, Tipologia aşezărilor rurale rfiectată în evoluţia obştilor săteşti, în „R.E.F.”, tom 19, nr. 4; idem, 1980, Mărturii etno-lingvistice despre vechimea meseriilor popuUre româneşti, Craiova, Editura Scrisul Românesc; idem, 1985-1986,
Ocupaţii tradiţionale pe teritoriul României, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2 volume 113. Iordan Iorgu, 1963, Toponimia românească, Bucureşti, Editura Academei 114. Iorga Nicolae, 1905, Braşovul şi românii, Bucureşti; idem, 1915, Istoria comerţului românesc, vol. I, Bucureşti; idem, 1915, Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, vol. I, Bucureşti 115. Irimie Cornel, 1960, Portul popular din zona Branului, Bucureşti, Editura Meridiane 116. Irimie Cornel, Dunăre Nicoale, Petrescu Paul, 1985, Mărginenii Sibiului. Civilizaţie şi cultură populară românească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 301
IOAN PRAOVEANU 117. Irimieş Dumitru, 1976, Tipuri de fântâni din Transilvania, în „A.M.E.T.”, Cluj- Napoca 118. Istoria dreptului românesc (colectiv de autori), vol.1,1984, Bucureşti, Editura Academiei 119.Istoria dreptului românesc (colectiv de autori), vol.II/1, 1984, Bucureşti, Editura Academiei, 120. Jivan Iosif, 1936, Composesoratele depădure din Transilvania, Banat şi controlul statului, Gherla; idem, 1938, Evoluţia proprietăţilor în comuna Şanţ, în „S.R.”, nr. 7-9 121. KyIlyen Fr., 1965, Formarea şi evoluţia comitatului Braşovului, în „S.A.I.”, VII, Bucureşti 122. Lacea C., 1927, Sunt in Transilvania aşezări de români veniţi din sudul Dunării, sau nu sunt?, în „Dacoromania”, IV, Cluj; idem, 1933, Migratimi în timpulfânului, în „Dacoromania”, VTI 123. Lazăr Gheorghe, 1985, Ruşeţu - un sat din Câmpia Bărăganului, „M.S.A.P.”, nr. 5-6 Bucureşti 124. LimonaD., 1960, Industria textilă din Braşov şi Ţara Bârsei. Catalog de documente (1413-1820), Bucureşti 125. Lips Iulius Octavian, 1960, Obârşia lucrurilor, Bucuresti, Editura Ştiinţifică 126. Maier Radu Octavian, 1964, Aşezările de călive և românii din Albania, în „R.E.F.”, IX, 2; idem, 1968, Gropile de păstrat bucate (cerealej în Dobrogea, în „R.M”, nr. 3, Bucureşti, idem, 1970, Planuriк caselor româneşti din Munţii Apuseni la sfârşitul secolului al XIX-lea, în „R.E.F.”, tom 15, որ. 1; idem, 1973, Meşteşugurile populare, în „Etnografia Văii Bistriţei”, Piatra Neamţ; idem, 1978, Ekmente decorative în arhitectura populară din nord-vestul ţării, în „R.E.F.”, nr. 2; idem, 1979, Arhitectura popuDră şi elemente decorative în
vestul ţării, Arad; idem, 1981, Vatra, element de continuitate la poporul român, în „R.E.F”, որ. 1; idem, 1988, Elemente inedite privind cercetarea aşezărilor şi arhitecturii ţărăneşti în vestul ţării, în „R.E.F.”, nr. 4, Bucureşti 127. Maier Radu Octavian, Stoica -Vasilescu Lia, 1977, Sate specializate în meşteşuguri şi relaţiik lor economice cu satek din Câmpia Română, în „Ialomiţa- Studii şi Comunicări”, Slobozia 128. Maier Radu Octavian, Comănici Germina, 1982, Unitate şi continuitate privind unele elemente ale arhitecturii ţărăneşti din Tranilvania, în „Apulum”, XX, Alba Iulia 129. Manciulea Ştefan, 1931, Sate şi sălaşuri din Câmpia Tisei, în 302
AŞEZĂRILE BRĂNENE „B.S.R.R.G.”, tom L 130. Manolescu Radu, 1965, Comerţul Ţârii Româneşti şi Moldovei cu Braşovul (secolele XIV-XVI), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 131. Manu Pavel, 1976, Şirnea, sat turistic cu specific etnografic brănean, în „Cumidava”, IX-2, Braşov 132. Marcu Liviu, 1969, Vechi obiceiuri juridice în subzsona Sácele (a doua jumătate a secolului al XlX-lea, prima jumătate a secolului al XX-lea), în „Cumidava”, III, Braşov 133. Marcu Natalia, 1992, Cercetări privind tipologia gospodăriilor şi construcţiilor gospodăreşti և români, în „Ethnos”, nr. 2, Bucureşti, Editura Museion; idem, 1994, Influenţa turismului asupra unei aşezări rurale, satul 2 Mai, judeţul Constanţa, în „Ethnos”, nr. 3, Bucureşti, Editura Museion 134. Mareş Cicerone, Niţulescu Gabriela, 1982, Proprietăţi ale Mănăstirii Câmpulung în judeţul Dâmboviţa, în „Studii şi comunicări”, Câmpulung Muscel 135. Marica George, 1942, încercare de definiţie a satului, în „Revista de psihologie”, Cluj 136. Martonne Emm de, 1985, Lucrări geografice despre România, Bucureşti, Editura Academiei 137. Mateescu Teodor, 1986, Păstoritul mocanilor în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, Bucureşti 138. Matei D. Mircea, Emandi I. Emil, 1982, Habitatul rural din Valea Moldovei şi VaUa Şomuzului (secolele XI- XVII), Bucureşti, Editura Academiei 1 139. Maxim Elena, 1989, Dovezi de continuitate în cultura popuDră tradiţională - gropile de provizii, în „R.E.F.”, nr. 3 140. Maxim V., Godeal., 1972, Consideraţii istorice şi demograficeprivind evoluţia tipologică a aşezărilor rurale din nord-vestul
României, în „Biharea”, nr. 2 141. Mehedinţi Simion, 1993, Discordanţe antropo-geografice, în „B.S.R.R.G.”, tomul LII; idem, 1967, Opere alese, Bucureşti, Editura Ştiinţifică 142. Meteş Ştefan, 1921, ReUţiile comerciale ale Ţării Româneşti cu Ardealul, până în veacul al XVIII-lea, Sighişoara; idem, 1924, Păstori ardeleni în Principatele Române, în “Anuarul Institutului de Istorie Naţională”, Cluj-Napoca 143. MicuEmil, 1943, Branulşi cetatea Branului. Consideratimi istorico303
OAN P RA O V E A N U etimologice, în „Observatorul Social-economic”, X(6), Braşov; idem, 1957, Castelul Bran, Bucureşti 144. Mihail Zamfira, 1986, Aspecte de civilizaţia materială românească, în secolele X1V-XV, pe baza cercetărilor etimologice, în „Revista de Istorie”, nr. 3, Bucureşti 145. Mihalcu Mihai, Maier Radu Octavian, 1994, Observaţii cu privire la icoanele de vatră româneşti, în „R.E.F”, nr. 2 146. Mihăilescu Vintila, 1924, Vlásia şi Mostiştea - Evoluţia geografică a două regiuni din Câmpia Română, în „B.S.R.R.G.”, XLIII, Bucureşti; idem, 1926, Trebuiesc recunoscute trei tipuri de sate: satul adunat (sau concentrat), satul răsfirat şi satul risipit, în „B.S.R.R.G.”, XV; idem, 1927, O hartă a principalelor tipuri de aşezări rurale din România, în „B.S.R.R.G.”, tom XLVI; idem, 1931, Asupra veţii pastorale din Tatra şi regiunea Subtatrică, în „B.S.R.R.G.”, tom L; idem, 1934, Un nou tip de hartă antropo-geografica, în „B.S.R.R.G.”, tom LIII; idem, 1969, Noţiuni de bază în geografia satului românesc, în „L.S.G.S.”, Bucureşti 147. Mihăilescu V, Băcănaru I., 1965, Câteva consideraţii asupra geografiei satelor, în „Studii şi cercetări”, seria Geografie, XII(2), Bucureşti 148. Mirescu Cornel, 1985, Aşezări, gospodării şi arhitectură popuDră din Ţara Lăpuşului, în „M.S.A.P.”, nr. 5-6 149. Moga loan, 1941, înfiinţarea gremiului comercial românesc din Braşov, Braşov 150. Moldovan Silvestru, Togan Nicolau, 1909, Dicţionarul numirilor de localităţi cu populaţie română din Ungaria, Sibiu 151. Morariu Tiberiu, 1933, Viaţa pastorală din Munţii Rodnei, în „B.S.R.R.G.”, LII; idem,
1924, Păstoritul în Alpii francezi şi în Carpati, în „S.R.”, anul IV, nr. 7-12; idem, 1963, Câteva contribuţii la migratale pastorale actuale din R.P.R, în „A.M.E.L’pe anii 19591961, Cluj; idem, 1969, Funcţiile fizico-şi economico-geografice ale Transilvaniei în cadrul teritoriului României, în „Apulum”, VII, Alba Iulia 152. Moraru Georgeta, 1991, Consideraţii etnologice asupra mentalităţii agrare a poporului român, în „A.I.E.F.”, serie nouă, nr. 1; idem, 1994, Aspecte ale etnologiei locuirii- structurarea spaţiului agricol, în „R.E.F”, tom 31, nr. 5-6 153. Morărescu Lucia, 1979, Consideraţii istorico-etnografice asupra zestrei şi moştenirii în zona Bran, în „Cumidava”, XII/2 304
AŞEZĂRILE BRĂNENE 154. Morfei V., 1927, Infiltrările româneşti dintr-oparte in alta a Dunării, peste Balta Ialomiţei, în „B.S.R.R.G.”, tom XLVI 155. Moşoiu loan, 1930, Branulşi cetatea Branului, Bucureşti, Editura Turing Clubului Român 156. Mureşianu Pompei, 1969, Contribuţii և studiul aşezărilor şi construcţiilor ţărăneşti din Câmpia Transilvaniei, în „A.M.E.T.”, pe anii 1965-1967, Cluj; idem, 1975, Cu privire և locul unor străvechi elemente de cultură populară românească în concertul valorilor din civilizaţia universālāsі în luminapoligenezeişi difuziunii invenţiilor, în ,Α.Μ.Ε.Τ.”, pe anii 1974-1975, Cluj-Napoca 157. Mureşianu Pompei, Oşianu Romulus, 1971, Aşezările şi construcţiile din regiunea Calatele, în „A.M.E.T.” pe anii 1968-1970 158. Muşlea C.C., 1957, Contribuţii la insituţia „veciniei" la românii braşoveni, în „S.C.I.A.”, II, Bucureşti; idem, 1957, Fondul Bran, în „Arhivele Statului, 125 de ani de activitate, 1831-1956” Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti 159. Neamţu Al., 1972, Date noi privitoare Խ nedei, în ,Anuarul Institutului de Istoria Artei”, 21, Cluj-Napoca 160. Nedelcu Eugen, Dragomirescu S., 1963, Observaţii geomorfologice în regiunea GiuvaU-Fundata, în „Probleme de geografie”, X, Bucureşti 161. Nussbacher Gemot, 1976, Contribuţii la istoricul cetăţii Bran şi a domeniului ei în secolele XIV-XV, în „Cumidava”, IX-1, Braşov 162. Nicolăescu-Plopşor C., 1966, Cercetări paleolitice în peşterile din Ţara Bârsei, în „Materiale”, VII, Bucureşti 163. Nistor I., 1916, Imigrările românilor de peste munţi, Bucureşti 164. Niţescu Voicu, 1921, Legea
pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, precum şi regulamentul ei de aplicare, Bucureşti 165. Niţu V, 1974, Câteva date privind evoluţia aşezării, locuinţei şi gospodăriei pe Vaka Oltului inferior, în „Historica”, nr.3 166. Oancea I. Dimitrie, 1991, Străvechi vetre de locuire românească, în „Academica”, anul II, 1(13); idem, 1992, Carpaţii româneşti, geografie istorică, toponimie, în Academica”, anul II, nr. 5(17); idem, 1992, Vechi instituţii la români, în .Academica”, anul II, 3(15) 167. Opieanu Sabin, 1929, Ţinutul săcuilor. Contribuţii de geografie umană şi etnografie, în „L.I.G.U.C.”, III, 1926-1927; idem, 1930, Contribuţii և transhumanta din Carpaţii Orientali, în „L.I.G.U.C.” 305
IOAN PRAOVEANU 168. Orghidan Nicolae, 1925, Excursiuni în împrejurimile Braşovului, în ,Anuarul Liceului de Fete Principesa Elena”, Braşov; idem, 1936, Branul, Consideratimi morfologice, în „B.S.R.R.G.”, tom LVI 169. Oşianu Romulus, 1973, Contribuţii և studiul aşezărilor şi arhitecturii populare din Ţara Zarandului, în „A.M.E.T.”, pe anii 1971-1973 170. Oţetea Andrei, 1977, Pătrunderea comerţului românesc în circuitul internaţional, Bucureşti, Editura Academiei 171. Pajiştile din plaforma Bran (colectiv de autori), 1972, Braşov, Casa Agronomului 172. Pamfile T., 1910, Industria casnică և români, Bucureşti 173. Panaitescu P. E, 1958, Obştea ţărănească în Ţara Românească şi Moldova. Orânduireafeudală, Bucureşti; idem, 1969, Introducere և istoria culturii româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică; idem, 1994, Interpretări româneşti, Bucureşti, Editura Enciclopedică 174. Papacostea Şerban, 1988, Geneza statului în Evul Mediu românesc, Cluj-Napoca, Editura Dacia; idem, 1993, Românii în secolul al XlII-lea, Bucureşti, Editura Enciclopedică 175. Pascu Ştefan, 1972, 1979, 1986, 1989, Voievodatul Transivaniei, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 4 volume 176. Pascu Viorica, 1971, Organizarea interiorului năsăudean, în ,Α·Μ.Ε.Τ.”, pe anii 1969-1970, Cluj-Napoca 177. Pavel Emilia, 1990, Studii de etnologie românească, Iaşi, Editura Junimea; idem, 1994, Tipologia aşezărilor din Moldova, în„Ethnos”, nr. 3, Bucureşti, Editura Museion 178. Pavelescu Eugen, 1970, Meşteşug şi negoţ la românii din sudul Transilvaniei (sec. XVII-XIX), Bucureşti, Editura Academiei 179. Pavelescu Gh., 1984, Mana în
folclorul românesc, Sibiu; idem, 1989, Nedeile pastorale în munţii Sebeşului, în „Apulum”, XXV, Alba Iulia 180. Păcală V., 1915, Monografia comunei Răşinari, Sibiu 181. Păcăţean Teodor V., 1925, Colibaşii din Pasul Branului, în „Transilvania”, nr. 11-12 182. Pănoiu Andrei, 1977, Din arhitectura lemnului, Bucureşti, Editura Tehnică 183. Penelea Georgeta, 1971, Conscripţia satelor brănene din anul 1761, în „Terra nostra”, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, II, Bucureşti 184. Pătraşcu Gh., 1987, Arhitectura şi tehnica populară, Bucureşti, 306
AŞEZĂRILE BRÄNENE Editura Tehnică 185. Pârnuţă Gh., 1972, Rucăr. Monografie sociologică, Bucureşti; idem, 1982, Documente rucărene, în „Studii şi Comunicări”, Muzeul Câmpulung Muscel 186. Pătruţ I., 1977, Alte vechi toponime româneşti în Transilvania, în „Cercetări de lingvistică”, Cluj- Napoca; idem, 1989, Nume de persoane şi nume de locuri româneşti, Bucureşti 187. Pârvan Vasile, 1984, Getica. O protoistorie a Daciei, Bucureşti, Editura Meridiane 188. Petrescu Paul, 1963, Contribuţii և studiul arhitecturii populare din Banat, în „A.M.E.T.”, pe anii 1959-1961; idem, 1970, Consideraţii asupra raporturilor dintre arhitectura rurală şi cea urbană din sudestul Europei în secolul al XVIII-lea şi alXIX-lea, în „S.C.I.A.”, 17, nr. 2; idem, 1974, Arhitectura ţărănească de kmn din România, Bucureşti, Editura Meridiane; idem, 1958, Casa cufoişor և români, în „S.C.I.A.”, nr., 1-2 189- Petrescu Paul, Stoica Georgeta, 1981, Arta populară românească, Bucureşti, Editura Meridiane 190. Petrini E., 1929, Les pâturages et les prairies de Roumanie, ín „La Roumanie agricole, le XIV-em congres internaţional d’agriculture”, Bucharest, 7, 8 et 10 juin 191. Podea loan, 1938, Monografia judeţului Braşov, vol. I, Braşov, Insitutul de arte grafice „ASTRA” 192. Pop loan Aurel, 1991, Instituţii medievale româneşti, Cluj-Napoca, Editura Dacia 193- Pop Mihai, 1976, Obiceiuri tradiţionale româneşti, Bucureşti 194. Popescu Alexandru, 1968, Aspecte ale peisajului rural în legende şi tradiţii istorice, în „R.E.F.”, tom 13, nr.l 195. Popescu Constantin, 1969, Meşteşugurile în zona Branului în sec. ХІѴ-ХѴІП,
în „Cumidava”, III, Braşov; idem, 1973, Arhitectura pastoraD din munţii Branului, în „Cibinium”,(1969-973), Sibiu 196. Popescu Constantin, Popescu Rica, 1967, Contribuţii և cunoaşterea situaţiei social-economice a colibasilor din zona Branului, în sec. XVIII-XIX, în „Culegere de Studii şi Cercetări”, Muzeul Regional Braşov 197. Popescu Radu, 1978, însemnări de toponimie istorică, în „L.R.” 27, nr.3 198. Popescu - Spineni Marin, 1939, Geografia economică a satului Drăguş, în „S.R.”, anul IV, nr. 46 307
IOAN PRAOVEANU 199. Popp N. Mara, 1929, Drumul oilor pe Valea Prahovei, Dofianei şi Teleajenului, în „B.S.R.R.G.”, XLVIII, nr. 29; idem, 1933, Contribuţii և viaţa pastorală din Argeş şi Muscel, în „B.S.R.R.G.”, LIII; idem, 1935, Urme româneşti în viaţa pastorală a Carpaţilor polonezi, în, „B.S.R.R.G.” tom LIV; idem, 1938, Drumuri şi ocupaţii vechi în Ţările Româneşti, în „B.S.R.R.G.”, tom LVII 200. Popp Nicu A., 1928, Studiul geografic al aşezărilor omeneşti, în „B.S.R.R.G.”, tom XLVII; idem, 1929, Valea Prahovei între Predeal şi Ploieşti (observări antropografi.ee), în „B.S.R.R.G.”, tom XLVIII 201. Praoveanu loan, 1975, Aspecte privind funcţiile castelanilor de la Cetatea Bran, în „Cumidava”, VIII, 1974-1975, Braşov; idem, 1977, Cetatea Bran- 600 de ani de atestare documentară, în „Revista de Istorie”, tom 30, nr. 10; idem, 1983, Păstoritul la brăneni, în „Cumidava”, XIII/2, Braşov; idem, 1996, Contribuţii և studiul aşezărilor brănene, în a „R.E.F.”, tom 41, nr. 3-4 202. Praoveanu loan, Dan Dorin Ovidiu, 1980, Instalaţiile de tehnică ţărănescă din zona Bran, în „Studii şi comunicări”, Muzeul Tehnicii Populare, Sibiu 203. Praoveanu loan, Vulpe Magdalena, 1992, Gospodăria brăneană cu ocol întărit, de la arhaic la modern, în „Ethnos”, nr. 2, Muzeul Satului, Bucureşti, Editura Museion 204. Prodan David, 1961, Judele satului iobăgesc din Transilvania în sec. XVII-XVIII, în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, vol.4; idem, 1968, Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei; idem, 1989, Problema iobăgiei în Transilvania (1700-1748),
Bucureşti, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică 205. Puşcariu Iosif, 1901, Povestiri de-ale lui Moş Barbă Albă, Braşov 206. Puşcariu Sextil, 1977, Braşovul de altădată, Cluj-Napoca, Editura Dacia 207. Rădulescu Codin C., Răuţescu I. (preot), 1923, Dragoslavele, Câmpulung Muscel 208. Răuţescu I. (preot), 1937, Dragoslavele, Câmpulung Muscel; idem, 1943, Câmpulung Muscel (Monografie), Câmpulung Muscel 209. Râmneamţu P, 1946, Problema iradierii românilor din Transilvania în Principatele Române, Cluj 210. Roman Louis, 1978, Aşezările rurale ale Ţării Româneşti în sec. XVIXIX, în „Revista de istorie”, 31, nr. 8 211. Roşu Al., 1977, Geografia mediului înconjurător, Bucureşti 308
AŞEZĂRILE BRÃNENE 212. Russu LL, 1958, Din trecutulpãstoritului românesc, în „A.M.E.T.’', pe anii 1957-1958, Cluj; idem, 1966, Elemente autohtone în terminologia aşezărilor şi gospodăriei, în „A.M.E.T.”, pe anii 19621964, Cluj; idem, 1981, Etnogeneza românilor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 213. Saivan Florin, 1965, Situaţia social-economică a satelor dependente de oraşul Braşov în preajma anului 1848, în „S.A.I.”, VII, Bucureşti; idem, 1989, Aservirea obştilor săteşti autohtone din Ţara Bârsei, în „Cumidava”, XIV, Braşov; idem, 1994, Consideraţii cu privire և voievodatul din Ţara Bârsei, în „Cumidava”, XV-XVI, Braşov; idem, 1996, Viaţa satelor din Ţara Bârsei în Evul Mediu (sec. XIIl-XVU), Bucureşti, Editura Academiei 214. Simion Teodor, 1990, Culoarul Rucăr-Bran, Bucureşti, Editura Sport- Turism 215. Simionescu Paul, 1983, Etno-istoria. Convergenţe interdisciplinare, Bucureşti 216. Someşan Laurian, 1934, La transhumance des bergers transilvains dans le provinces roumaines, în „Revue de Transylvanie”,1,4, Cluj; idem, 1956, ReUţii între clima şi relieful Ţării Bârsei, Bucureşti 217. Stahl Henri H., 1946, Sociobgia satului devălmaş, Bucureşti; idem, 1958, 1959,1962, Contribuţii և studiul satelor devălmaşe, Bucureşti, Editura Academiei, 3 volume 218. Stah H. Paul, 1968, Civilizaţia vechilor sate româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică 219. Stahl H. Paul, 1947, Locuinţele ţărăneşti cu două caturi la români, în „S.C.I.A.”, IV, 3-4; idem, 1958, PUnurile caselor româneşti ţărăneşti, Sibiu; idem, 1963, Casa tåråneascä la români în sec. XIX, în „A.M.E.T.”, pe
anii 1959-1961, Cluj; idem, 1965, Gospodării româneşti cu ocol întărit, în „S.C.E.A.P.”, Muzeul de Artă Populară, Bucureşti ; idem, 1994, Muntenia, ţara oamenilor de la munte, în Academica”, anul IV, 12(48) 220. Stahl H. Paul, Petrescu Paul, 1966, Construcţii ţărăneşti din Haţeg, în ,A.M.E.T.”, pe anii 962-1964, Cluj 221. Standu George, 1938, Structura economică a satului românesc, Bucureşti 222. Stănculescu Florea şi colab., 1957, ArhitecturapopuDră românească. Regiunea Ploieşti, Bucureşti, Editura Tehnică; idem, 1958, Arhitectura populară românească. Regiunea Piteşti, Bucureşti, Editură Tehnică 309
IOAN PRAOVEANU 223. Stănculescu Florea, 1973, Tezaur de arhitectură populară din Górj, Craiova, Editura Scrisul Românesc 224. Stănculescu Florea, 1987, Contribuţii la afirmarea arhitecturii populare româneşti, Bucureşti, Editura Tehnică 225. Stoica Georgeta, 1971, Organizarea interiorului locuinţei ţărăneşti româneşti, în Muzeul Satului, „Studii şi cercetări”, Bucureşti; idem, 1974, Arhitectură interiorului locuinţei ţărăneşti, Muzeul din Râmnicu Vâlcea; idem, 1989, Arhitectura populară românească, Bucureşti, Editura Meridiane; idem, 1994, Habitatul rural în partea de nord a Dobrogei, „R.E.F.”, tomul 39, nr. 5-6 226. Stoica Georgeta, Găzdaru Adrian, 1992, Comunităţile rurale şi mediul înconjurător, în „Imagini şi permanenţe în etnologia românească”, Chişinău, Editura Ştiinţa 227. Stoica Georgeta, Moraru Olivia, 1982, Zona etnografică Bran, Bucureşti, Editura Sport-Turism 228. Stoica Georgeta, Petrescu Paul, Bocşe Maria, 1985, Dicţionar de artă popuDră românească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 229. Stoica Lia Maria, 1933, Relaţiile inter-umane rurale, o expresie a principiului bunei vecinătăţi, în „R.E.F.”, 38, nr. 6 230. Stoide A. C., 1957, Dregătorii satelor din Ţara Bârsei, în „S.A.I.”, II, Bucuresti 231. Strauss Claude-Levy, 1978, Antropologia structurală, Bucureşti, Editura Politică 232. Suciu Coriolan, 1967, 1968, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Bucureşti, 2 volume 233. Şandru D., 1975, Reforma agrară din 1921 din România, Bucureşti 234. Ştefanescu Barbu, 1989, Evoluţia agriculturii bihorene în lumina pDnurilor cadastrale (sec,
XVIII-XIX), în „Biharea”, XIV, Oradea; idem, 1992, Credinţeprivind„statul căşii”în Bihor, în „Ethnos”, nr. 1, Bucureşti, Editura Museion 235. Ştefanescu Ştefan, 1968, Mişcări demografice în Ţările Române, în volumul „Unitate şi continuitate în istoria poporului român” Bucureşti 236. Teiuş Sabina, 1969, Sfera şi locul onomasticii în lingvistică, în „Studii şi materiale de onomastică” Bucureşti, Editura Academiei 237. Teodorescu Caius, 1967, Date privind instituţia plâieşiei în Transilvania în sec. XVII-XVIII, în „Culegere de studii şi cercetări”, Muzeul Regional Braşov; idem, 1983, Apariţia gospodăriei individuak de tip „fermă”pe teritoriul oraşului Braşov (1780-1848), 310
AŞEZĂRILE BRĂNENE în „Cumidava”, XIII/2, Braşov 238. Toderaşcu loan, 1988, Unitatea românească medievală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 239. Toşa loan, 1971, Contribuţii la cunoaşterea aşezărilor şi arhitecturii popuUre din zona dealurilor Clujului, în „A.M.E.T.”, pe anii 19681970, Cluj; idem, 1975, Contribuţii la cunoaşterea satelor din Transilvania, în „Satu Mare- Studii şi comunicari”,III, Satu Mare; idem, 1986, Contribuţii և studiul aşezărilor mrak româneşti, în „Biharea”, XVI, Oradea 240. Văduva Ofelia, 1990, Simezele locuinţei popukre tradiţionale, în „A.I.E.E”, Editura Academiei ; idem, 1992, însemne sociale în universul casei ţărăneşti tradiţionale, în „Ethnos”, nr. 1, Muzeul Satului Bucureşti, Editura Museion 241. Vereş Andrei, 1927, Păstoritul ardeknilor în Ţara Românească şi Moldova, Bucureşti 242. Vetişanu Vasile, 1980, Ideea originilor şi a continuităţii etnice în cultură, în „A.I.C.E.D.”nr. 3; idem 1991, Perspectiva filozofică în cultura tradiţional în „Confluenţe, nr. 3-4; idem 1990, Temeiuri existenţiale în cultura popukră, în „A.I.E.E”Bucureşti, Editura Academiei 243. Vâlsan George, 1912, O fază în popukrea ţărilor româneşti, în „B.S.R.R.G.”, XXXIII, Bucureşti 244. Vlăduţiu loan, 1964, Contribuţii la cunoaşterea structurii sociale a păstorilor transhumanţi în secolul al XlX-lea, în „Sesiunea de comunicări ştiinţifice a muzeelor de etnografie şi artă populara , Bucureşti; idem, 1973, Etnografia românească. Istorie, Cultură matériák, Obiceiuri, Bucureşti, Editura Ştiinţifică 245. Vuia Romulus, 1928, Ţara Haţegului şi Regiunea Pădurenilor,
Cluj; idem, 1938, Le village roumaine de Transylvanie et du Banat, ín „La Transylvanie”, Academie Roumaine, II; idem, 1945, Satul românesc din Transilvania şi Banat, Bucureşti; idem, 1964, Tipuri de păstorit la români, Bucureşti ; idem (sub redacţia.), 1973, Etnografia Văii Bistriţei. Zona Bicaz, Piatra Neamţ; idem, 1975, 1980, Studii de etnografie şifolclor, Bucureşti, Editura Minerva, 2 volume 246. Vulcănescu Mircea, 1937, Excedentul popuUtiei agricole şi perspectivele gospodăriei ţărăneşti, în „S.R.”, nr. II (2-3), Bucureşti 247. Vulcănescu Romulus, 1967, Agricultura de munte în vestul Carpaţilor Meridionali, în „R.E.E” tomul 12, nr. 2; idem, 1969, Structura şi dinamica civilizaţiei şi culturii în aşezările rurale, în 311
IOAN PRAOVEANU „L.S.G.S.”, Bucureşti; idem, 1970, Etnologie juridică, Bucureşti, Editura Academiei; idem, 1979, Dicţionar de etnologie, Bucureşti, Editura Albatros; idem, 1987, Mitologie generală, Bucureşti, Editura Academiei 248. Vulcănescu Romulus, Simionescu Paul, 1974, Drumuri şi popasuri străvechi, Bucureşti, Editura Albatros 249. Zaharia Eugenia, 1977, Populaţia românească în Transilvania în sec. VII-VIII, Bucureşti, Editura Academiei 250. Zderciuc Boris, 1985, Aşezăriişigospodării, în volumul, „Mărginenii Sibiului ”(colectiv de autori), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică; idem, 1987, Aşezările şi gospodăria-permanenţe ale poporului român, în „R.E.F.”, 32 251. Zimmerman Franz, 1897, Urkundenbuch zur geschickte der Deutschen ín Siebenbürgen, vol.II, Sibiu II. FONDURI ARHIVISTICE Arhivele Statului Braşov, fond Primăria Braşov, Acte administrative neînregistrate Ibidem, Acte Bran Ibidem, Actele magistratului Ibidem, Acte dominale Ibidem, Acte judecătoreşti Ibidem, Contracte şi arendări Ibidem, Socoteli alodiale Ibidem, Urbariale Catalogul documentelor româneşti din Arhivele Statului Braşov, vol I-II LISTA ILUSTRAŢII I. HĂRŢI 1. Satele Branului (întocmit Nicoleta Petcu, desen Nicoleta Petcu) 2. Spaţiul pastoral brănean (întocmit loan Praoveanu, desen Nicoleta Petcu) 3. Spaţiul transhumantei pastorale (întocmit loan Praoveanu, desen 312
AŞEZĂRILE BRĂNENE Nicoleta Petcu) 4. Căi de comunicaţie interzonală (întocmit loan Praoveanu, desen Nicoleta Petcu) 5. Târguri de ţară (întocmit loan Praoveanu, desen Daniela Petcu) 6. Evoluţia vetrelor de sat în spaţiul brănean (întocmit loan Praoveanu, desen Nicoleta Petcu) 7. Structura perimetrelor săteşti şi zonarea teritorial- economică la 1874 (din arhiva Judecătoriei Zărneşti, judeţul Braşov, Serviciul Cartea Funciară) II. PLANURI 1. 2. 3. 4. 5. Structura proprietăţii unei gospodării (satul Moeciu de Jos) împărţirea proprietăţii în satele Branului Dispersarea gospodăriilor (detaliu) Sat de-a lungul drumului (parte de sat, Sohodol) Gospodărie pastoral - agricolă (satul Sohodol, proprietar loan Saramét) 6. Gospodărie pastoral-agricolă cu tendinţe de specializare (satul Sohodol, proprietar Ilie Nenciu) 7. Gospodăria „economului de vite” (satul Moeciu de Jos, proprietar Ilarie Gonţea) 8. Gospodărie specializată în prelucrarea laptelui (căşărie, satul Şirnea) 9. Gospodăria meşteşugarului (fierărie), satul Şimon, proprietar Victor Obancea 10. Gospodărie specializată în activităţi comerciale (satul Moeciu de Jos, proprietar Gheorghe Zichil) 11. Gospodărie cu activitate preponderent turistică (satul Poarta, proprietar Gh. Saramét) 12. Gospodărie pastorală (stână), Muntele Gaura 13. Casă cu crosnie (satul Peştera, proprietar loan Cotinghiu) 14. Bucătărie de vară cu cuptor (satul Şimon, proprietar Viorel Tătulea) 15. Hodaie cu căsuţă (satul Moeciu de Jos, proprietar loan Terciu) 16. Hodaie cu crosnie (satul Măgura) 17. Hodaie cu două grajduri şi hodăiţă (satul Şimon,
proprietar Ilarie Gonţea) 313
I OAN PRAOVEANU 18. Stână cu două încăperi. Muntele Pietrele, Peştera 19. Stână cu două încăperi. Muntele Gaura, Şimon 20. Stână cu trei încăperi. Muntele Zănoaga, Poarta 21. Stână cu trei încăperi. Muntele Lac, Moeciu de Sus 22. Gospodărie cu curte deschisă (satul Fundata, proprietar loan Poţincu) 23. Gospodărie cu curte deschisă (satul Dâmbovicioara, proprietar loan Stoian) 24. Gospodărie pe două linii (satul Poarta, proprietar Nicolae Okeanu) 25. Gospodărie în unghi (satul Sohodol, proprietar loan Puşcariu) 26. Gospodărie pe trei linii (satul Predeal, proprietar Ştefan Funaru) 27. Gospodărie pe trei linii (satul Sohodol, proprietar Maria Mănoiu) 28. Gospodărie pe trei linii (satul Predeal, proprietar loan Todor) 29. Casă cu curte simplă (satul Măgura, proprietar Gligoriţă Pepene) 30. Casă cu curte cu grajdul în faţă (satul Măgura, proprietar loan Scânteie) 31. Casă cu curte cu grajdul în faţă (satul Peştera, proprietar Ion Porancea) 32. Casă cu curte cu şura în faţă (satul Poarta, proprietar Gheorghe Puşcariu) 33. Casă cu curte cu şura în faţă (satul Poarta, proprietar Ilucă Clinei) 34. Casă cu curte cu şura în faţă şi cameră la şură (satul Şimon, proprietar Bucur Enescu) 35. Casă cu curte cu şura în faţă (satul Predeal, proprietar Ion Măluşelu) 36. Casă cu curte cu două şuri (satul Şimon, proprietar Nicolae Obancea) 37. Casă cu curte cu două locuinţe (satul Măgura, proprietar Gh. Cotinghiu) 38. Casă cu două încăperi cu intrarea prin tindă (satul Sohodol, transferată în Muzeul Satului Brănean) 39. Casă cu două încăperi cu intrarea separată (satul Fundăţica, proprietar
Gh. Oncioiu) 40. Casă cu trei încăperi cu tindă pe colţ cu crosnie (satul Moeciu de Jos, proprietar Maria Blaj) 41. Casă cu trei încăperi cu tindă pe colţ, fără crosnie (satul Şimon, proprietar Bucur Enescu) 42. Casă cu trei încăperi cu tindă pe mijloc, fåra crosnie (satul Cheia, 314
AŞEZĂRILE BRĂNENE proprietar Ion Gârbacea-Burlăcel) 43. Casă cu trei încăperi cu tindă pe mijloc, iară crosnie (satul Sohodol, proprietar Gh. Marin) 44. Casă cu patru încăperi cu crosnie (satul Moeciu de Jos, proprietar Ion Gârbacea) 45. Casă cu patru încăperi fără crosnie (satul Poarta, proprietar Gh. Plotogea) 46. Casă cu plan dezvoltat (satul Moeciu de Jos, proprietar Aurel Arişanu) 47. Casă pe două niveluri (satul Fundata, proprietar loan Ercuş) 48. Organizarea interiorului 49. Sisteme de amplasare a aparatului de încălzit şi preparare a hranei a) vatra şi cuptorul în tindă b) vatra în camera de locuit, cuptorul în tindă 50. Vatră cu „corion” 51. Sobă de cărămidă cu plită. Planuri întocmite de loan Praoveanu. Desen Daniela Petcu şi Cornel Martinescu III. FOTOGRAFII 1. 2. 3. 4. Cătunul Vârful lui Teleu (satul Fundata, foto Arpad Udvardy) Sat de tip risipit, (satul Măgura, foto loan Praoveanu) Sat de tip risipit,) satul Fundăţica, foto Arpad Udvardy) Concentrare de gospodării în apropierea drumului, (satul Fundata, foto Arpad Udvardy) 5. Concentrare de gospodării în vale, (satul Moeciu de Sus, foto Arpad Udvardy) 6. Concentrare de gospodării în vale, (Satul Moeciu de Sus, foto Arpad Udvardy) 7. Aglomerări de gospodării în jurul castelului Bran (foto Arpad Udvardy) 8. Gospodărie pastoral-agricolă, (satul Sohodol, proprietar Ilie Nenciu, foto loan Praoveanu) 9. Gospodărie pastoral-forestieră, satul Fundata, proprietar Georgeta Okeanu, (foto Arpad Udvardy) 10. Casă cu crosnie (satul Peştera, proprietar Ion Cotinghiu, foto Gh. Dinuţă) 11. Bordei (satul Măgura, proprietar Gh.
Zărnescu, foto loan Praoveanu) 315
IOAN PRAOVEANU 12. Hodaie şi hodăiţă (satul Moeciu de Sus, proprietar N. Popoiu, foto Arpad Udvardy) 13. Gospodărie pastoral forestieră (satul Măgura, proprietar Ion Scânteie, foto Gh. Dinuţă) 14. Gospodăria economului de vite (satul Moeciu de Jos, proprietar Ilarie Gonţea, foto Arpad Udvardy) 15. Gospodărie specializată în prelucrarea laptelui (satul Şirnea, proprietar Iorga Chirciu, foto Arpad Udvardy) 16. Gospodăria meşteşugarului (fierărie), proprietar Victor Obancea, satul Simon, foto Arpad Udvardy) 17. Bordei, (satul Cheia, proprietar Ion Gârbacea-Burlăcel, foto loan Praoveanu) 18. Gospodărie specializată în activităţi comerciale (satul Moeciu dejos, proprietar Gh. Zichil, foto Arpad Udvardy) 19. Cuptor de pâine (satul Sohodol, proprietar Ilie Nenciu, foto loan Praoveanu) 20. Bucătărie de vară cu cuptor (satul Şimon, proprietar Viorel Tătulea, foto Arpad Udvardy) 21. Ulucul „La Motoace” (satul Peştera, foto Gh. Dinuţă) 22. Şură cu aria în plan median (satul Poarta, proprietar Al. Okeanu, foto Gh. Dinuţă) 23. Hodaie cu calcan (satul Fundata, foto loan Praoveanu) 24. Hodăi: cu crosnie şi fără crosnie (satul Moeciu de Sus, foto Arpad Udvardy) 25. Grajd cu două încăperi, fără crosnie (satul Cheia, foto Arpad Udvardy) 26. Saivan, (satul Moeciu de Jos, proprietar loan Darie, foto loan Praoveanu) 27. Stână cu trei încăperi, din muntele Clăbucetu de Jos (foto Arpad Udvardy) 28. Casă cu crosnie, (satul Fundata, proprietar Elvir Ciurea, foto loan Praoveanu) 29. Gospodărie pe două linii, (satul Moeciu de Sus, proprietar Moise Ciurea, foto Arpad Udvardy) 30. Gospodărie pe trei
linii (satul Predeluţ, proprietar Ion Todor, foto Arpad Udvardy) 31. Casă cu curte simplă (satul Măgura, proprietar Gligoriţă Pepene, foto Gh. Dinuţă) 32. Casă cu curte cu grajdul în faţă (satul Peştera, proprietar Ion 316
AŞEZĂRILE BRĂNENE Porancea, foto Arpad Udvardy), 33. Casă cu curte cu şură în faţă, (satul Predeluţ, proprietar Ion Măluşelu, foto loan Praoveanu ) 34. Casă cu curte cu două locuinţe (satul Poarta, proprietar Viorel Voinescu, foto loan Praoveanu) 35. Casă cu două încăperi, cu tindă rece, (satul Sohodol, transferată în Muzeul Satului Brănean, foto Arpad Udvardy) 36. Casă cu trei încăperi, cu tindă mediană (satul Moeciu de Sus, proprietar Stela Mânjină, foto Gh. Dinuţă) 37. Casă cu crosnie, cu trei încăperi, cu celar în planul casei (1822) (satul Şimon, proprietar N. Letcă, foto Arpad Udvardy) 38. Casă pe două nivele (satul Fundata, proprietar loan Ercuş, foto Arpad Udvardy) 39. Casă pe două nivele (satul Şirnea, proprietar Nicolae Ţeposu, foto Arpad Udvardy) 40. Casă fără crosnie, decor în tencuială (foto Arpad Udvardy) 41. Casă cu sală, decor trafo rat (satul Moeciu de Sus, foto, Gh. Dinuţă 42. Casă cu sală, decor traforai (satul Fundata, foto Arpad Udvardy) 43. Casă cu foişor (satul Şimon, foto Arpad Udvardy) 44. Acoperiş cu fronton triunghiular (satul Moeciu de Jos, foto Arpad Udvardy) 45. Tehnici de îmbinare a bârnelor în „cheie bătrânească” (cheotoare) şi în “cheie nemţească” (foto Arpad Udvardy) 46. Vatră cu „corion” (foto Arpad Udvardy) 47. Sobă de cărămidă cu plită (foto Arpad Udvardy) 317 |
| any_adam_object | 1 |
| author | Praoveanu, Ioan ca. 20./21. Jh |
| author_GND | (DE-588)1190767104 |
| author_facet | Praoveanu, Ioan ca. 20./21. Jh |
| author_role | aut |
| author_sort | Praoveanu, Ioan ca. 20./21. Jh |
| author_variant | i p ip |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV046053497 |
| ctrlnum | (OCoLC)1110070538 (DE-599)BVBBV046053497 |
| era | Geschichte gnd |
| era_facet | Geschichte |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>00000nam a2200000 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV046053497</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20200324</controlfield><controlfield tag="007">t|</controlfield><controlfield tag="008">190717s2019 xx a||| b||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9786068830629</subfield><subfield code="9">978-606-8830-62-9</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1110070538</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV046053497</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Praoveanu, Ioan</subfield><subfield code="d">ca. 20./21. Jh.</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)1190767104</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Aşezările brănene</subfield><subfield code="b">satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic)</subfield><subfield code="c">Ioan Praoveanu</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Bucureşti</subfield><subfield code="b">Editura Etnologică</subfield><subfield code="c">2019</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">382 Seiten</subfield><subfield code="b">Illustrationen, Karten, Pläne</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Haushalt</subfield><subfield code="0">(DE-588)4023744-8</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Volkskunde</subfield><subfield code="0">(DE-588)4078937-8</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Dorf</subfield><subfield code="0">(DE-588)4012775-8</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Haus</subfield><subfield code="0">(DE-588)4023693-6</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Kreis Kronstadt</subfield><subfield code="g">Siebenbürgen</subfield><subfield code="0">(DE-588)4098712-7</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Rumänien</subfield><subfield code="0">(DE-588)4050939-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Bran</subfield><subfield code="0">(DE-588)4007943-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="653" ind1=" " ind2="2"><subfield code="a">Romania / Bran (Brașov)</subfield></datafield><datafield tag="653" ind1=" " ind2="0"><subfield code="a">Ethnology</subfield></datafield><datafield tag="653" ind1=" " ind2="0"><subfield code="a">Dwellings</subfield></datafield><datafield tag="653" ind1=" " ind2="0"><subfield code="a">History</subfield></datafield><datafield tag="653" ind1=" " ind2="6"><subfield code="a">Sources</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Rumänien</subfield><subfield code="0">(DE-588)4050939-4</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Bran</subfield><subfield code="0">(DE-588)4007943-0</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Volkskunde</subfield><subfield code="0">(DE-588)4078937-8</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Haus</subfield><subfield code="0">(DE-588)4023693-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="4"><subfield code="a">Haushalt</subfield><subfield code="0">(DE-588)4023744-8</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="5"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Kreis Kronstadt</subfield><subfield code="g">Siebenbürgen</subfield><subfield code="0">(DE-588)4098712-7</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="1"><subfield code="a">Dorf</subfield><subfield code="0">(DE-588)4012775-8</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="2"><subfield code="a">Haus</subfield><subfield code="0">(DE-588)4023693-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="3"><subfield code="a">Haushalt</subfield><subfield code="0">(DE-588)4023744-8</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="4"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=031434971&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=031434971&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Literaturverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20200324</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">390</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">0904</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">390</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09034</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09034</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="943" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-031434971</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Kreis Kronstadt Siebenbürgen (DE-588)4098712-7 gnd Rumänien (DE-588)4050939-4 gnd Bran (DE-588)4007943-0 gnd |
| geographic_facet | Kreis Kronstadt Siebenbürgen Rumänien Bran |
| id | DE-604.BV046053497 |
| illustrated | Illustrated |
| indexdate | 2025-03-14T17:01:55Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9786068830629 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-031434971 |
| oclc_num | 1110070538 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 382 Seiten Illustrationen, Karten, Pläne |
| psigel | BSB_NED_20200324 |
| publishDate | 2019 |
| publishDateSearch | 2019 |
| publishDateSort | 2019 |
| publisher | Editura Etnologică |
| record_format | marc |
| spelling | Praoveanu, Ioan ca. 20./21. Jh. Verfasser (DE-588)1190767104 aut Aşezările brănene satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) Ioan Praoveanu Bucureşti Editura Etnologică 2019 382 Seiten Illustrationen, Karten, Pläne txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Geschichte gnd rswk-swf Haushalt (DE-588)4023744-8 gnd rswk-swf Volkskunde (DE-588)4078937-8 gnd rswk-swf Dorf (DE-588)4012775-8 gnd rswk-swf Haus (DE-588)4023693-6 gnd rswk-swf Kreis Kronstadt Siebenbürgen (DE-588)4098712-7 gnd rswk-swf Rumänien (DE-588)4050939-4 gnd rswk-swf Bran (DE-588)4007943-0 gnd rswk-swf Romania / Bran (Brașov) Ethnology Dwellings History Sources Rumänien (DE-588)4050939-4 g Bran (DE-588)4007943-0 g Volkskunde (DE-588)4078937-8 s Haus (DE-588)4023693-6 s Haushalt (DE-588)4023744-8 s Geschichte z DE-604 Kreis Kronstadt Siebenbürgen (DE-588)4098712-7 g Dorf (DE-588)4012775-8 s Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=031434971&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=031434971&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Literaturverzeichnis |
| spellingShingle | Praoveanu, Ioan ca. 20./21. Jh Aşezările brănene satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) Haushalt (DE-588)4023744-8 gnd Volkskunde (DE-588)4078937-8 gnd Dorf (DE-588)4012775-8 gnd Haus (DE-588)4023693-6 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4023744-8 (DE-588)4078937-8 (DE-588)4012775-8 (DE-588)4023693-6 (DE-588)4098712-7 (DE-588)4050939-4 (DE-588)4007943-0 |
| title | Aşezările brănene satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) |
| title_auth | Aşezările brănene satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) |
| title_exact_search | Aşezările brănene satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) |
| title_full | Aşezările brănene satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) Ioan Praoveanu |
| title_fullStr | Aşezările brănene satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) Ioan Praoveanu |
| title_full_unstemmed | Aşezările brănene satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) Ioan Praoveanu |
| title_short | Aşezările brănene |
| title_sort | asezarile branene satul gospodaria locuinta interactiuni si interdependente etno ecologice studiu etnologic |
| title_sub | satul, gospodăria, locuinţa : interacţiuni şi interdependenţe etno-ecologice : (studiu etnologic) |
| topic | Haushalt (DE-588)4023744-8 gnd Volkskunde (DE-588)4078937-8 gnd Dorf (DE-588)4012775-8 gnd Haus (DE-588)4023693-6 gnd |
| topic_facet | Haushalt Volkskunde Dorf Haus Kreis Kronstadt Siebenbürgen Rumänien Bran |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=031434971&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=031434971&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT praoveanuioan asezarilebranenesatulgospodarialocuintainteractiunisiinterdependenteetnoecologicestudiuetnologic |