Descartes Leibniz:
Saved in:
| Format: | Book |
|---|---|
| Language: | Hungarian |
| Published: |
Kolozsvár [u.a.]
Pro Philosophia Alapítvány
2007
|
| Series: | Kellék
32 |
| Subjects: | |
| Online Access: | Inhaltsverzeichnis Abstract |
| Item Description: | Zsfassungen in engl. und in rumän. Sprache |
| Physical Description: | 196 S. |
Staff View
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 cb4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV042111449 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20171130 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 141009s2007 |||| 00||| hun d | ||
| 035 | |a (OCoLC)895098521 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV042111449 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rakwb | ||
| 041 | 0 | |a hun | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 245 | 1 | 0 | |a Descartes Leibniz |c A lapszám felelős szerk. Mester Béla |
| 264 | 1 | |a Kolozsvár [u.a.] |b Pro Philosophia Alapítvány |c 2007 | |
| 300 | |a 196 S. | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 490 | 0 | |a Kellék |v 32 | |
| 500 | |a Zsfassungen in engl. und in rumän. Sprache | ||
| 600 | 1 | 7 | |a Descartes, René |d 1596-1650 |0 (DE-588)118524844 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 600 | 1 | 7 | |a Leibniz, Gottfried Wilhelm |d 1646-1716 |0 (DE-588)118571249 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Philosophie |0 (DE-588)4045791-6 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 655 | 7 | |0 (DE-588)4143413-4 |a Aufsatzsammlung |2 gnd-content | |
| 689 | 0 | 0 | |a Descartes, René |d 1596-1650 |0 (DE-588)118524844 |D p |
| 689 | 0 | 1 | |a Leibniz, Gottfried Wilhelm |d 1646-1716 |0 (DE-588)118571249 |D p |
| 689 | 0 | 2 | |a Philosophie |0 (DE-588)4045791-6 |D s |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Mester, Béla |d 1962- |e Sonstige |0 (DE-588)1140489011 |4 oth | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027551871&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027551871&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Abstract |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-027551871 | ||
| 942 | 1 | 1 | |c 100 |e 22/bsb |f 09032 |g 44 |
| 942 | 1 | 1 | |c 100 |e 22/bsb |f 09033 |g 43 |
| 942 | 1 | 1 | |c 100 |e 22/bsb |f 090511 |g 439 |
| 942 | 1 | 1 | |c 100 |e 22/bsb |f 09032 |g 43 |
| 942 | 1 | 1 | |c 100 |e 22/bsb |f 090511 |g 498 |
Record in the Search Index
| _version_ | 1804152581408161792 |
|---|---|
| adam_text | Tartalom
Descartes
Szálai Judit: A pszichofizikai szféra Descartes-nál
............................................ 7
Hartl Péter:
Ego
cogito,
ergo
sum
........................................................................ 17
Tad
M.
Schmaltz:
A kartéziánus szabadság történeti perspektívában
............ 37
Theo Verbeek:
Mennyi kartéziánus...
Különbözőség és azonosság a holland kartezianizmusban
.............................. 61
Kvasz László: Newton (anti)karteziamzmusa
.................................................... 83
Cartesius noster
Mester Béla: A magyar kartezianizmus
történetírási hagyományaink tükrében
............................................................... 95
Szentpéteri Márton: Természetbölcselet Erdélyben
Apáczai pályájának kezdetén
................................................................................. 111
Laczházi Gyula: A kartéziánus szenvedélyelmélet magyar recepciójáról
....... 119
Rácz Norbert Zsolt: A racionális teológia és az unitáriusok
............................ 127
Leibniz
Boros Gábor: Leibniz a szeretetről
....................................................................... 143
Gottfried Wilhelm
Leibniz: Isten igaz ügyének védelme
igazságosságának többi attribútumával
s
valamennyi cselekedetével történő kibékítése révén
....................................... 159
Recenzió
Horváth Zoltán:
Schmal
Dániel: Természettörvény és gondviselés.
Egy filozófiai és teológiai kérdés a korai felvilágosodásban
........................... 181
Szerzőink
.................................................................................................................. 185
Abstracts
.................................................................................................................. 189
Rezumate..................................................................................................................
193
Abstracts
g1
Ρ
Ρ
cJudit
Szálai: The Psychophysical
Sphere
in Descartes Thought
This paper aims at an exploration of Descartes views on the relationship
between mental and physical states in the case of the passions and wilful bodily
motion. It distinguishes between three main approaches to the mind-body issue
by Descartes: an ontological, an epistemological, and an operational approach.
It is argued that the third of these is the most informative, and that a closer
look at it reveals the
sui
generis character of the psychophysical sphere in
Descartes. This is confirmed by Cartesian psychosomatic medicine, which is
also presented, however briefly, in the paper.
Péter Hartl:
Ego
cogito, ergo
sum
Interpretations of Descartes famous dictum have a long history; however,
some essential problems are still unsolved. It is difficult to find a both historically
and philosophically correct interpretation. In this article I am going to examine
Hintikka s performative interpretation. I argue that Hintikka s explanation is
misleading and his account of the phenomenon of self-verification is inconsis¬
tent. In the second part I argue that the historical Descartes goal was not to
analyse linguistic and logical problems about so-called self-defeating statements,
rather to put forward his theory of consciousness. In my opinion every coherent
and genuine interpretation of the
cogito must
consider the role of the argument
in the context of Descartes whole system and be aware that the Meditations is
not just a bundle of successive independent thoughts but a comprehensive
whole in which every item is closely related to each other.
Tad M. Schmaltz: Cartesian Freedom
in Historical Perspective
This paper s aim is to offer a historical analysis of the issue of human free
will within the framework of the
lľ^-century
debates on Cartesianism in the
Netherlands and France associated with theological problems. The paper focuses
on the Leiden Condemnation
(1676)
and on the Paris Formulary
(1691).
The for¬
mer document associated Descartes opinions on free will with Arminianism;
the later one linked Cartesianism with a heretical,
Calvinist
Jansenism. The
last part of the paper is about a secularised counterpart of these (misinterpre¬
tations in the
Іб ^-сепшгу
French history of ideas.
189
су
Theo Verbeek:
So many Cartesians...
^ Diversity and Identity of Dutch Cartesianism
r-i
Φ
The paper analyzes early Dutch Cartesianism during Descartes lifetime
and in the following generation. The main part of the article is written from a
historical point of view; it focuses on Descartes personal publication strategy,
the structure of Descartes philosophy in the time of its evolution, the institu¬
tional environment offered by the (different) 17th-century Dutch universities,
and the history of early crises of Dutch Cartesianism. The closing pages of the
paper
-
as a conclusion of the historical analyses
-
offer some considerations on
the new idea of philosophy and science
-
especially physics
-
after the Cartesian
turn of European thought.
Ladislav
Kvasz:
On Newton s (AntiOCartesianism
The paper analyzes several traces of Cartesian influence on the scientific
work of Isaac Newton. It argues that some of the fundamental principles of
Newtonian physics were of Cartesian origin. Newton owes to Descartes the idea
that the laws of nature must be universal, that they must describe interactions
among bodies, and that these bodies must have some ontological status. These
ideas are Cartesian, and thus they represent Cartesian influence on Newton s
thought. The paper further argues that some problems solved by Newtonian
physics were rooted in the Cartesian system. A fundamental shortcoming of
Descartes physics was that its description of motion was causally open: a physi¬
cal process could be caused by a non-physical event. Newton closed this gap
when he introduced a causally closed description of interaction. By doing so
he was addressing a problem of the Cartesian system.
Béla Mester:
Hungarian Cartesianism
in the Mirror of our Historiographical Traditions
The aim of this article is to offer an overview of Cartesianism in Hungary
in the mirror of our historiographical traditions, such as that of philology, his¬
tory of philosophy, history of science, history of education, and ecclesiastical
history. These traditions present different narratives of the same topic, Carte¬
sianism in Hungary. This meta-historiographical analysis presupposes basic
knowledge of the factual history of Hungarian Cartesianism. I discuss the eccle¬
siastical, cultural, and institutional background, then the relevant factual his¬
tory, focusing on European cultural connections, and the characteristics of
Hungarian debates on Cartesianism during the Cartesian century of Hunga¬
rian thought.
190
Márton Szentpéteri:
Philosophy of Nature in Transylvania pr
at the Beginning of
Apáczai s
Career
м
φ»
This article is an abstract from a longer study, which compares the models
of the theory of cognition established by Herborn encyclopaedists and by
János
&>
Apáczai Csere.
In this study, I claim that the major difference between the con¬
siderations of the Herborners and those of
Apáczai Csere
lies in the separation
of the realms of faith and reason. Whereas Alsted
-
and in his footsteps,
Bisterfeld, Comenius and
András Porcsalmi
-
based their theories of cognition
on the three interrelated foundations of experience, right reason and the Holy
Writ in a typically Trinitarian fashion,
Apáczai Csere
gradually adopted the
Cartesian use of the exegetical principle of accommodatio , which separates
knowledge deriving from the book of nature and the Bible. It is highly possible
that one of the major sources that catalysed
Apáczai Csere s
interest in this
respect was devoted to Copernicanism. G. J. Rheticus
Epistola de
Terrae
Motu
et
Scriptura Sacra
was anonymously published in Utrecht in
1651,
during
Apáczai s
stay there, by
Johann
van Waesberge, the same printer who published
Apáczai s
major contribution, the Magyar Encyclopaedia (Utrecht,
1655)
as well.
Apáczai s
Cartesianism should not be overestimated, however. In his late Philosophia
natu¬
rális
for instance, when describing the human mind in terms borrowed from H.
Regius
Fundamenta
Physices, in the case of judicium
Apáczai
-
unlike Regius
and in accordance with William Ames
De conscientia
-
applies the theory of the
law of nature preserved by syntheresis and served by conscience, notions so
much familiar from Alsted s theory of cognition, which heavily depended on
moral principles of Protestant scholasticism.
Gyula Laczházi:
The reception of the Cartesian
Theory of the Passions in Hungary
In the second half of the 17th century an increased interest in the theory
of the passions can be observed in Hungary as well as in other countries. This
article inquires into the traces of the reception of Descartes The Passions of the
Soul in early modern Hungary and documents that the text was well-known
among Hungarian Cartesian philosophers. These traces can be found in the text¬
book tradition in the work of
János Apáczai Csere
and
János Pósaházi
as part
of the philosophy of nature, taught in Protestant schools from the 1650s on.
The theory of the passions lies at the heart of the main work of
Miklós Apáti,
Vita triumphans (Amsterdam,
1686),
which can be read as an interpretation of
the Cartesian theory of the passions. Inspired by
Antoine Le
Grand s Institutio
Apáti
aimed at writing a book about ethics and politics based on the Cartesian
theory of the passions of the soul. In addition to Descartes
Apáti
was deeply
influenced by Poiret s Cogitaliones rationales. Although Vila triumphans can be
regarded as a compilation from different sources, it is in many respects origi¬
nal because of the selection of his sources and the way he structured the argu¬
ments borrowed from other authors.
191
Norbert
Zsolt Rácz:
Cartesian Elements
in
1
7th-Century Transylvanian Unitarian Sermons
ω
This paper offers an analysis of Transylvanian Unitarian sermons from the
point of view of different forms of rationalism. Although Descartes doctrine
was known, Cartesianism was not a focal point of debates in Unitarian circles
in
lľ^-century
Transylvania (in contrast with the neighbouring
Calvinist
Colleges,
and in the universities of Netherlands). This paper argues that a cause of this lack
of debates was a solid and very early presence of another, Paduan form of rationa¬
lism in Unitarian thought. This argument is supplemented by a comparison with
parallel events in Polish Socinianism.
Gábor
Boros:
Leibniz on Love
If we start reading Leibniz s works on natural law and practical philosophy,
we will find the frequency with which he speaks about love or charity startling.
In my paper I shall try to integrate Leibniz s remarks on love into a theory of
passions. I shall begin with an investigation of how Leibniz understood pas¬
sion, passivity, and action, activity in general. Then I will proceed to exploring
the metaphysical sense of love, and finally I will turn to love s role in his natu¬
ral law theory.
Gottfried
Wilhelm
Leibniz:
De
causa Dei
Leibniz s
De
causa Dei and his
Essais de théodicée
were published in the same
year,
1710,
by the same editing house in Amsterdam that had published his trea¬
tises on theodicy in French earlier. The aim of this short Latin treatise
-
it was
a part of the Appendix of his Theodicy since its second edition in
1712 -
was to
offer a methodologically ordered summary of the argumentation of his earlier
popular writings for scholars, theologians and philosophers. His
De
causa Dei
offers a clear insight into the argumentation of Leibnizian theodicy, against the
arguments of the famous Huguenot philosopher, Pierre Bayle
(1647-1706)
for
the reality of evil. Our Hungarian translation is based on
C. I. Gerharclťs
edi¬
tion: Die
philosophischen Schriften von
Gottfried
Wilhelm
Leibniz. Weidmannsche
Buchhandlung,
Berlin,
1875-1890, 7
vols.,
repr.
Georg Olms,
Hildesheim, 1965,
VI. vol.
439-460;
with a comparison of J. Brunschwig s French edition:
Essais de
théodicée sur la
bonté de Dieu, la liberté de l homme et
l origine
du mal.
Garnier-
Flammarion,
Paris,
1969;
and P. Schrecker s Latin-French edition: Opuscules
philosophiques choisis.
J.
Vrin, Paris,
2001.
The notes
of the last two editions were
useful both for our translation and the notes.
Rezumate
и*
I
cJudit
Szálai:
Domeniul
psihofizic
^?
în gândirea lui
Descartes
Această lucrare are ca scop explorarea concepţiei lui
Descartes
asupra
relaţiei dintre structurile mentale şi fizice în cazul pasiunilor şi a mişcării fizice
voluntare. Se disting trei moduri principale de abordare a problemei minte-
corp la
Descartes:
ontologică, epistemologică şi operaţională. Se argumentează
că a treia este cea mai informativă şi că o cunoaştere mai aprofundată a acesteia
dezvăluie caracterul sui
generis
al domeniului psihofizic la
Descartes.
Acesta este
confirmat de medicina carteziană psihosomatica prezentata pe scurt în lucrare.
Péter
Hartl:
Ego
cogito, ergo
sum
Interpretarea faimosului dicton aparţinând lui
Descartes
are o lungă
istorie. Cu toate acestea, rămân nerezolvate o serie de probleme esenţiale. Este
dificil de găsit o explicaţie corectă atât din punct de vedere istoric cât şi filosofic,
în articolul de faţă vom examina interpretarea performativă a lui Hintikka şi
vom demonstra că este greşită, iar descrierea fenomenului autoverificării incon¬
sistentă, în partea a doua, argumentăm că scopul Jui
Descartes
în realitate nu a
fost să analizeze probleme lingvistice şi logice ridicate de aşa-zisele „propoziţii
autodistrugătoare ci să-şi promoveze teoria conştiinţei. In opinia noastră, fiecare
tălmăcire coerentă şi originală a cogitoului trebuie să ia în considerare rolul
argumentaţiei în contextul întregului sistem
al lui
Descartes
şi să realizeze că
Meditaţiile nu reprezintă doar o multitudine de gânduri disparate ci un întreg
coerent în care totul se corelează.
Tad
M.
Schmaltz:
Libertatea carteziană
din perspectivă istorică
Intenţia acestei lucrări este de a oferi o analiză istorică a dezbaterii asupra
liberului-arbitru în contextul polemicilor referitoare la cartezianism în Olanda şi
Franţa secolului al 17-lea, amândouă asociate cu probleme teologice. Lucrarea se
concentrează pe Condamnarea de la
Leiden
(1676)
şi pe Formula de la Paris
(1691).
Primul document a asociat opiniile Iui
Descartes
asupra liberului-arbitru cu armi-
nianismul; al doilea a legat cartezianismul cu jansenismul „eretic, calvinist . Stu¬
diul se opreşte şi asupra unei variante laicizate a acestor interpretări (greşite) din
istoria ideilor din Franţa sfârşitului secolului al 18-lea.
1ЭЗ
cd Theo
Verbeek:
Atât
de
mulţi cartezieni...
^ Diversitate şi identitate în cartezianismul olandez
9?
Lucrarea analizează cartezianismul timpuriu olandez din timpul vieţii lui
Descartes
şi al generaţiei următoare. Cea mai mare parte a articolului este scrisă
din perspectivă istorică; se concentrează asupra strategiei personale de publicare
a lui
Descartes,
a structurii filosofici sale în evoluţie, a mediului înconjurător
instituţional întruchipat de diferitele universităţi olandeze din secolul al 18-lea
şi a istoriei crizei timpurii în cartezianismul olandez. Ca o concluzie a analize¬
lor istorice, paginile de încheiere oferă consideraţii asupra ideii novatoare a
filosofîei şi ştiinţei, în special a fizicii, după transfigurarea carteziană a gândirii
europene.
László Kvasz:
Despre
Canti)
cartezianismul lui Newton
Lucrarea analizează mai multe indicii ale influenţei carteziene în munca
ştiinţifică
a lui Isaac
Newton. Argumentează că unele dintre principiile funda¬
mentale ale fizicii newtoniene au fost de origine carteziană: Newton îi datorează
Iui
Descartes ideea
că legile naturii trebuie să fie universale, trebuie să descrie
interacţiuni între corpuri şi că aceste corpuri trebuie să aibă un oarecare statut
ontologic. Ideile sunt carteziene şi reprezintă influenţa carteziană asupra gân¬
dirii lui Newton. In continuare lucrarea demonstrează că unele dintre problemele
rezolvate de fizica newtoniană au avut rădăcinile în sistemul cartezian. Princi¬
palul neajuns al fizicii lui
Descartes
a fost că descrierea pe care a făcut-o mişcării
a fost cauzal deschisă: un proces fizic poate fi cauzat de un eveniment non-fizic.
Newton a umplut această lacună introducând o descriere cauzală închisă a inter¬
acţiunii. Astfel el
s
-а
adresat unei probleme a sistemului cartezian.
Béla Mester:
Cartezianismul maghiar
în oglinda tradiţiilor noastre istoriografice
Obiectivul articolului îl constituie conturarea viziunii generale a cartezia¬
nismului în Ungaria, reflectat în tradiţiile istoriografice precum cele ale filolo¬
giei, ale istoriei
filosofie!,
ştiinţei, educaţiei şi ale istoriei ecleziastice; acestea
constituie diferite variaţii pe aceeaşi temă
-
cartezianismul în Ungaria. Pentru
înfăţişarea acestei analize metaistoriografice, este nevoie de conturarea istoriei
reale a cartezianismului maghiar. Vom aborda fundalul ecleziastic, cultural şi
instituţional, apoi istoria factuală, din perspectiva legăturilor culturale euro¬
pene, şi, de asemenea, caracteristicile dezbaterilor maghiare asupra cartezianis¬
mului în timpul secolului cartezian al gândirii maghiare.
194
Márton Szentpéteri:
Filosofia
naturii în Transilvania
pr
la începutul carierei lui
dános Apáczai Csere
н»
φ»
bc*
Articolul
este un
rezumat al unui studiu mai amplu care compară două
modele ale teoriei cunoaşterii, şi anume cel al enciclopediştilor din Herborn şi
P¿>
cel elaborat
déjanos
Apáczai Csere.
In acest studiu susţinem că diferenţa majora
dintre argumentele herborneenilor şi cele ale Iui
Apáczai Csere
constă în sepa¬
rarea domeniului raţiunii de cel al credinţei. In timp ce Alsted
-
urmat de
Bisterfeld, Comenius şi
András Porcsaími
-
şi-a bazat teoria cunoşterii pe cele
trei fundamente corelate ale experienţei, gândirii corecte şi Sfintei Scripturi după
moda tipic trinitariană,
Apáczai
a adoptat treptat întrebuinţarea carteziană a
principiului exegetic al „acomodării care separă cunoştinţele dobândite din
cartea naturii de cele dobândite din Biblie. în orice caz, este foarte posibil ca
una dintre sursele importante care au îndreptat interesul lui
Apáczai Csere
în
această direcţie să fi fost dedicată copernicanismului. Epistola de
Terrae Motu
et
Scriptura Sacra de G. J. Rheticus a fost publicată anonim la
Utrecht
în
1651
de
către
Johann
van Waesberge, acelaşi tipograf care a publicat şi principala contri¬
buţie a lui
Apáczai, Magyar
Encyclopaedia (Utrecht,
1655).
Cu toate acestea, carte¬
zianismul lui
Apáczai
nu trebuie supraestimat. De exemplu, în
Philosophia natu¬
rális,
când descrie raţiunea umană în termeni împrumutaţi din Fundamenta
Physices de H.
Regius,
în cazul „judicium^ului
Apáczai
(spre deosebire de
Regius
şi în concordanţă cu De conscientia lui
William Ames)
aplică teoria referitoare Ia
legea naturii care este păstrată de „syntheresis şi servită de conştiinţă
-
noţiuni
foarte familiare din teoria cunoaşterii a lui Alsted, care
s
-а
bazat într-o mare
măsură pe principiile morale ale scolasticismului protestant.
Gyula Laczházi:
Receptionarea
teoriei carteziene a pasiunilor în Ungaria
In a doua jumătate a secolului al 17-lea, se poate observa în Ungaria şi în
alte ţări un interes crescut pentru teoria pasiunilor. Acest studiu cercetează
indici referitori la recepţionarea Pasiunilor sufletului a Iui
Descartes
în Ungaria
modernităţii timpurii precum şi documente care atestă că textul a fost bine
cunoscut printre filosofii cartezieni maghiari. Aceste dovezi pot fi descoperite
în tradiţia culegerilor de texte din opera lui
János Apáczai Csere
şi a lui
János
Pósaházi
ca
parte a
filosofiei naturii, predată în şcolile protestante începând din
anii
1650.
Teoria pasiunilor constituie motivul central al principalei lucrări a lui
Miklós Apáti, Vita triumpbans (Amsterdam,
1686),
care poate fi citită ca o inter¬
pretare a teoriei carteziene a pasiunilor sufletului. Inspirat de Instituţia a Iui
Antoine
Le
Grand, Apáti
şi-a propus să scrie o carte despre etică şi politică care
s-ar baza pe teoria carteziană a pasiunilor sufletului. Alături de
Descartes, Apáti
a fost profund influenţat de Cogitationes
rationales
de Poiret. Deşi Vita
triumpbans
poate fi privită ca o compilaţie din surse diferite, este originală în multe privinţe
datorită selecţiei surselor şi a modului în care
Apáti
îşi structurează argumentele
împrumutate de la alţi autori.
195
M
«tö
Norbert
Zsolt Rácz:
Elemente carteziene
în predicile unitariene transilvănene din secolul al 17-lea
Lucrarea de faţă oferă analiza unor predici unitariene transilvănene din
perspectiva diferitelor forme de raţionalism. Deşi doctrina lui
Descartes
era
cunoscută, cartezianismul nu era un punct de dezbatere crucial în cercurile
unitariene din Transilvania secolului al 17-lea, aşa cum era în colegiile calviniste
din vecinătate sau în universităţile din Olanda. Conform argumentării studiu¬
lui de faţă, o cauză a acestei lipse de dezbateri ardente era existenţa unei foarte
timpurii, dar solide forme de raţionalism paduan în gândirea unitariană. Lucra¬
rea se sfârşeşte cu o comparaţie a evenimentelor asemănătoare printre socinienii
polonezi şi o prezentare a problemelor ridicate de coliziuniea argumentelor
gândirii umane cu Scriptura.
Gábor Boros: Leibniz
despre iubire
Lecturând scrierile Iui
Leibniz
despre dreptul natural sau despre
filosofia
prac¬
tică, ne va surprinde frecvenţa cu care vorbeşte despre iubire sau bunăvoinţă.
In lucrarea noastră încercăm să legăm aceste fire integrând remarcile despre
iubire ale lui
Leibniz
într-o teorie a pasiunilor. Vom începe cu cercetarea felului
în care
Leibniz
a înţeles pasiunea, pasivitatea şi acţiunea, activitatea în general.
Vom continua cu explorarea sensului metafizic al iubirii şi vom încheia cu
rolul iubirii în teoria leibniziană a dreptului natural.
Gottfried
Wilhelm
Leibniz:
De causa Dei
De causa Dei
şi Eseurile
de teodicee ale lui
Leibniz
au fost publicate în acelaşi
an
(1710)
la aceeaşi editură din Amsterdam care publicase mai devreme, în
limba franceză, tratatele despre teodicee. Scopul acestui scurt tratat în limba
latină
-
parte a Appendix-ului Teodiceei începând cu a doua ediţie din
1712 -
a
fost să ofere un cuprins clasificat metodologic al argumentaţiei scrierilor ante¬
rioare pentru cărturari, teologi şi filosofi.
De causa Dei
oferă o viziune clară asupra
argumentaţiei teodiceei
lui Leibniz,
formulată contra argumentelor renumitului
filosof
hughenot, Pierre Bayle
(1647-1706)
în privinţa realităţii răului. Traduce¬
rea în limba maghiară se bazează pe ediţia lui C.
I.
Gerhardt: Die philosophischen
Schriften von Gottfried Wilhelm
Leibniz.
Weidmannsche Buchhandlung, Berlin,
1875-1890, 7 vol.,
reed.
Georg Olms, 1965, vol.
VI,
439-460;
cu o comparaţie
а
ediţiei franceze a lui J. Brunschwig:
Essai de théodicée
sur la bonté de Dieu, la liberté
de
ľ
homme et
V
origine
du mal. Garnier-Flammarion, Paris,
1969;
respectiv ediţia
în limbile latină şi franceză a Iui P.
Schrecker:
Opuscules philosophiques choisis. J.
Vrin,
Paris,
2001.
Notele ultimelor două ne-au folosit atât pentru traducere, cât
şi pentru explicaţii.
196
|
| any_adam_object | 1 |
| author_GND | (DE-588)1140489011 |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV042111449 |
| ctrlnum | (OCoLC)895098521 (DE-599)BVBBV042111449 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02073nam a2200457 cb4500</leader><controlfield tag="001">BV042111449</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20171130 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">141009s2007 |||| 00||| hun d</controlfield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)895098521</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV042111449</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rakwb</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">hun</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Descartes Leibniz</subfield><subfield code="c">A lapszám felelős szerk. Mester Béla</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Kolozsvár [u.a.]</subfield><subfield code="b">Pro Philosophia Alapítvány</subfield><subfield code="c">2007</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">196 S.</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="490" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">Kellék</subfield><subfield code="v">32</subfield></datafield><datafield tag="500" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Zsfassungen in engl. und in rumän. Sprache</subfield></datafield><datafield tag="600" ind1="1" ind2="7"><subfield code="a">Descartes, René</subfield><subfield code="d">1596-1650</subfield><subfield code="0">(DE-588)118524844</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="600" ind1="1" ind2="7"><subfield code="a">Leibniz, Gottfried Wilhelm</subfield><subfield code="d">1646-1716</subfield><subfield code="0">(DE-588)118571249</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Philosophie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4045791-6</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="655" ind1=" " ind2="7"><subfield code="0">(DE-588)4143413-4</subfield><subfield code="a">Aufsatzsammlung</subfield><subfield code="2">gnd-content</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Descartes, René</subfield><subfield code="d">1596-1650</subfield><subfield code="0">(DE-588)118524844</subfield><subfield code="D">p</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Leibniz, Gottfried Wilhelm</subfield><subfield code="d">1646-1716</subfield><subfield code="0">(DE-588)118571249</subfield><subfield code="D">p</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Philosophie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4045791-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Mester, Béla</subfield><subfield code="d">1962-</subfield><subfield code="e">Sonstige</subfield><subfield code="0">(DE-588)1140489011</subfield><subfield code="4">oth</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027551871&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027551871&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Abstract</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-027551871</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">100</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09032</subfield><subfield code="g">44</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">100</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09033</subfield><subfield code="g">43</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">100</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">090511</subfield><subfield code="g">439</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">100</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09032</subfield><subfield code="g">43</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">100</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">090511</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield></record></collection> |
| genre | (DE-588)4143413-4 Aufsatzsammlung gnd-content |
| genre_facet | Aufsatzsammlung |
| id | DE-604.BV042111449 |
| illustrated | Not Illustrated |
| indexdate | 2024-07-10T01:12:59Z |
| institution | BVB |
| language | Hungarian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-027551871 |
| oclc_num | 895098521 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 196 S. |
| publishDate | 2007 |
| publishDateSearch | 2007 |
| publishDateSort | 2007 |
| publisher | Pro Philosophia Alapítvány |
| record_format | marc |
| series2 | Kellék |
| spelling | Descartes Leibniz A lapszám felelős szerk. Mester Béla Kolozsvár [u.a.] Pro Philosophia Alapítvány 2007 196 S. txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Kellék 32 Zsfassungen in engl. und in rumän. Sprache Descartes, René 1596-1650 (DE-588)118524844 gnd rswk-swf Leibniz, Gottfried Wilhelm 1646-1716 (DE-588)118571249 gnd rswk-swf Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd rswk-swf (DE-588)4143413-4 Aufsatzsammlung gnd-content Descartes, René 1596-1650 (DE-588)118524844 p Leibniz, Gottfried Wilhelm 1646-1716 (DE-588)118571249 p Philosophie (DE-588)4045791-6 s DE-604 Mester, Béla 1962- Sonstige (DE-588)1140489011 oth Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027551871&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027551871&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Abstract |
| spellingShingle | Descartes Leibniz Descartes, René 1596-1650 (DE-588)118524844 gnd Leibniz, Gottfried Wilhelm 1646-1716 (DE-588)118571249 gnd Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd |
| subject_GND | (DE-588)118524844 (DE-588)118571249 (DE-588)4045791-6 (DE-588)4143413-4 |
| title | Descartes Leibniz |
| title_auth | Descartes Leibniz |
| title_exact_search | Descartes Leibniz |
| title_full | Descartes Leibniz A lapszám felelős szerk. Mester Béla |
| title_fullStr | Descartes Leibniz A lapszám felelős szerk. Mester Béla |
| title_full_unstemmed | Descartes Leibniz A lapszám felelős szerk. Mester Béla |
| title_short | Descartes Leibniz |
| title_sort | descartes leibniz |
| topic | Descartes, René 1596-1650 (DE-588)118524844 gnd Leibniz, Gottfried Wilhelm 1646-1716 (DE-588)118571249 gnd Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd |
| topic_facet | Descartes, René 1596-1650 Leibniz, Gottfried Wilhelm 1646-1716 Philosophie Aufsatzsammlung |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027551871&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027551871&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT mesterbela descartesleibniz |