Scrieri: 11 Cuvente den Bătrăni ; T. 2, Cărţile poporane ale românilor în secolul XVI. T. 3, Istoria limbei române, P. 1, Principie de linguistică
Saved in:
| Main Author: | |
|---|---|
| Other Authors: | , |
| Format: | Book |
| Language: | Romanian |
| Published: |
Chişinău
Ştiinţa
2013
Chişinău Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu" 2013 |
| Series: | Moştenire
Moştenire |
| Subjects: | |
| Online Access: | Inhaltsverzeichnis |
| Physical Description: | 679 S. |
| ISBN: | 9789975679091 |
Staff View
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 cc4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV041714740 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20141104 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 140303s2013 d||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9789975679091 |9 978-9975-67-909-1 | ||
| 035 | |a (OCoLC)896878681 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV041714740 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rakwb | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a 7,38 |2 ssgn | ||
| 100 | 1 | |a Hasdeu, Bogdan P. |d 1838-1907 |e Verfasser |0 (DE-588)118773364 |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Scrieri |n 11 |p Cuvente den Bătrăni ; T. 2, Cărţile poporane ale românilor în secolul XVI. T. 3, Istoria limbei române, P. 1, Principie de linguistică |c Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ediţie îngrijită de Stancu Ilin şi I. Oprişan |
| 264 | 1 | |a Chişinău |b Ştiinţa |c 2013 | |
| 264 | 1 | |a Chişinău |b Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu" |c 2013 | |
| 300 | |a 679 S. | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 490 | 0 | |a Moştenire | |
| 490 | 0 | |a Moştenire | |
| 648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 648 | 7 | |a Geschichte 1500-1600 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Rumänisch |0 (DE-588)4115807-6 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Philologie |0 (DE-588)4174271-0 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Sprache |0 (DE-588)4056449-6 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Volksliteratur |0 (DE-588)4135284-1 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Vergleichende Geschichtswissenschaft |0 (DE-588)4382284-8 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 689 | 0 | 0 | |a Rumänisch |0 (DE-588)4115807-6 |D s |
| 689 | 0 | 1 | |a Philologie |0 (DE-588)4174271-0 |D s |
| 689 | 0 | 2 | |a Sprache |0 (DE-588)4056449-6 |D s |
| 689 | 0 | 3 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 689 | 1 | 0 | |a Rumänisch |0 (DE-588)4115807-6 |D s |
| 689 | 1 | 1 | |a Vergleichende Geschichtswissenschaft |0 (DE-588)4382284-8 |D s |
| 689 | 1 | 2 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 1 | |5 DE-604 | |
| 689 | 2 | 0 | |a Rumänisch |0 (DE-588)4115807-6 |D s |
| 689 | 2 | 1 | |a Volksliteratur |0 (DE-588)4135284-1 |D s |
| 689 | 2 | 2 | |a Geschichte 1500-1600 |A z |
| 689 | 2 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Ilin, Stancu |d 1933- |0 (DE-588)1252528892 |4 edt | |
| 700 | 1 | |a Oprişan, Ionel |d 1940- |0 (DE-588)1024091635 |4 edt | |
| 773 | 0 | 8 | |w (DE-604)BV035657672 |g 11 |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027161867&sequence=000002&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 942 | 1 | 1 | |c 417.7 |e 22/bsb |f 09031 |g 498 |
| 943 | 1 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-027161867 | |
Record in the Search Index
| _version_ | 1807957512023965696 |
|---|---|
| adam_text |
índice
metodic
Analiză şi concordanţă
Tomul
II
CĂRŢILE POPORANE
ALE ROMÂNILOR ÎN SECOLUL XVI
Prefaţă (VII-X)*
. 6
Planul operei (VII).
-
Ce este filologia comparativă? (VIII-IX).
-
Presa străină
despre tomul
I (IX).
-
D. Cihac
(X,
cfr. p.
731).
Ochire asupra cărţilor poporane: însemnătatea lor.
-
Raportul
cătră literatura poporană în genere.
-
Cărţile poporane ale românilor.
-
Codex Sturdzanus (XI-XLVI)
. 8
Görres
(XIII).
-
Nisard (XIV).
-
The Chapman's Library
(XVI, cfr. p.
731). -
Colecţiuni speciale de cărţi poporane şi lucrări monografice (XVI).
-
Diferinţa
între literatura poporană scrisă şi între cea nescrisă (XVII).
-
Transformaţiunile li¬
teraturei poporane scrise şi nescrise prin trecere din ţară în ţară, din epocă în epo¬
că şi din om în om (XVIII).
-
Natura lirică a literaturei poporane nescrise şi natura
didactică a cărţilor poporane (XIX)
-
Anonimitatea literaturei poporane în gene¬
re
(XX).
-
Amalgamarea ambelor
ramure
ale literaturei poporane după formula
A(k + l+m) + B(r + s + t) (XXI, cfr. mai ales p.
387-402
şi
721-3). -
Raportul căr¬
ţilor poporane cătră literatura cea cultă (XXI).
-
Importanţa lor socială după epoca
naţională şi după vârsta individuală (XXII).
-
Interesul lor
linguistic
(XXIII).
-
Cum se editează ele prin tipar sau fără tipar (XXIII).
-
Specimene române de cărţi
poporane manuscripte (XXIV).
-
Istoria tutunului (XXIV). Legende poporane
nescrise despre tutun la români şi la străini (XXVI).
-
Manuscriptul logofătului Io-
niţă Giurescu (XXVIII).
-
Trepetnic (XXX, cfr. p.
718). -
Rojdanic (XXXII).
-
Ca¬
nonul lui Hristos (XXXIII).
-
Rolul lui papa
Leone III
în cărţile poporane (XXXIV
cfr. p.
29, 34
şi
391). -
Gromovnic (XXXV).
-
Alexandria (XXXV)
-
în legătură
cu Ostrovul
Spitzberg
(XXXVI).
-
Variam
şi Iosaf (XXXVI, cfr. p.
707-8). -
Arghir
şi Elena (XXXVII, cfr. p.
714). -
Andronim şi Filana (XLI).
-
Codex Sturdzanus
NB. Cifrele între
()
indică
pagínele
[ediţiei originale].
666
(XLI).
-
împărţirea lui în „Texturi măhăcene" şi „Texturi bogomilice" (XLII).
-
Cărţile poporane infernale (XLIV, cfr. p.
406). -
Concluziunea (XLV).
Partea
I:
„Texturi măhăcene",
1580-1619 (1-236). 31
Introducerea generală
(1-18)
Autorii „Texturilor măhăcene"
(1). -
Ce se ştie despre popa Grigorie din
Măhaci
(2,
cfr, p.
176, 691-2). -
Situaţiunea actuală şi tradiţiunile măhăcenilor
(2).
-
Cântecele măhăcene despre Traian şi Mihai Viteazul
(4). -
Sabia, măciuca şi că¬
ciula lui Mihai
(5). -
Graiul actual al măhăcenilor: tîept
-
piept
etc.
(6,
cfr. p.
241).
-
Originea
documentala a
Măhaciului
(6). -
Fonetismul vechiului grai măhăcean
(8). -
Diferinţa între
z
şi
¿¿г
la măhăceni şi la moldoveni
(6,
cfr. p.
726). -
Rhotacis-
mus în genere
(9). -
Trecerea lui
и
în
r
în dialecte latine şi grece
(10). -
La albanezi
şi la români
(11,
cfr. p.
731). -
Comparaţiunea între graiul lui popa Grigorie şi între
dialectul istrianoromân
(12,
cfr. p.
490-1). -
Trecerea lui
n
în
ria
moldoveni
(13).
-
în texturile moldovene din secolul
XV
(14). -
Rezistinţa lui
n
de a nu trece în
r
(14,
cfr. p.
493).
-Syllexis nr
= ?
ca mn = mn
(15,
cfr. p.
218, 240). -
Trecerea lui
r
în
n
prin metadioxis
(16). -
Originea cuvântului raţă
(16,
cfr. p.
731). -
Cazuri
de trecerea lui
n
în
r
în vechile glose tracice
(17).
I.
„Legenda Duminicei"
1600 (19-66,
cfr. p.
167, 691, 733, 735) . 43
Introducere
(21-42)
Importanţa „Legendei Duminicei"
(21). -
Redacţiunea greacă din Fabricius
(22). -
Acea din Gerlach
(23). -
Redacţiunile latine dintre secolii
VI-
VIII
(24). -
Cele din Biblioteca Imperială din
Viena
(25). -
Flagelanţii propagând în specie
Legenda Duminicei
(25). -
Redacţiunea flagellantică germană
(26,
cfr. p.
24). -
Acea latină
(27). -
Redacţiunea franceză
(27). -
„Le pape Charles-Lén"
(29,
cfr. p. XXXIV,
34
şi
391). -
Redacţiunea ungurească
(29). -
Amalgamarea „Le¬
gendei Duminicei" cu apocriful despre
12
Vineri
(29,
cfr. p.
733). -
Redacţiunile
paleoslavice
(30,
cfr. p.
733). -
O redacţiune cu pecenegi
(31). -
Redacţiunea
bohemă
(31). -
Acea
rutena
(32,
cfr. p.
391). -
Etimologia poporană
Bretania
din
Bethania
(33). -
Redacţiunea polonă
(33). -
Carol
cel Mare în cărţile poporane
(34). -
„Legenda Duminicei" trecută la bulgari în cântec poporan
(34,
cfr. p.
733).
-
Versificarea „Legendei Duminicei" la germani
(35). -
Redacţiunile
etiopica, cop-
tică,
siriaca
şi arabă
(35,
cfr. p.
735). -
Clasificarea tuturor redacţiunilor după cinci
tipuri
(36). -
Tipurile cunoscute românilor:
DJ +
P
şi DO
(36). -
Filiaţiunea gene¬
alogică a tuturor redacţiunilor din prototipul
DR
(37). -
Noua redacţiune română
DJ +
P
din Transilvania
(38). -
Trecerea-i şi răspândirea-i în România
(39). -
îm-
pletecirea-i cu „Călătoria Maicei Domnului" şi cu „Visul Maicei Domnului"
(40).
-
O redacţiune românească după tipul DO
(41).
Textul
(43-55)
Notanda
(56-66)
Vocalism
(56). -
Consonantism
(58). -
Morfologia
(59). -
Sintaxa
(61). -
Lexi-
ologia:
foméie
=
familia
etc.
(61). -
Accentuaţiunea
(63). -
Vocala iraţională
(64).
-
Ortografia
(65). -
Popa Grigorie faţă cu bătălia de la Mirislău
(65,
cfr. p.
691).
II.
încercări de traducere din slavoneşte, circa
1600 (73-87). 75
Introducere
(75-77)
667
Acelaşi fragment din
loan Crisostom
după Coresi şi după popa Grigorie
(75,
cfr. p.
118). -
Un elev al lui popa Grigorie
(76). -
Independinţa sintactică a traducerii
române din slavoneşte
(76,
cfr. p.
188). -
Graiul lui popa Grigorie mai arcaic decât al
lui Coresi
(77).
Textul
(78-83)
Notanda
(84-87)
Vocalism
(84). -
Consonantism
(85). -
Morfologia
(86). -
Sintaxa
(87). -
Lexi-
ologia
(87). -
Accentuaţiunea
(87). -
Vocala iraţională
(87).
III. „întrebarea creştinească". Copie din
1607
după originalul
din
1560 (89-114,
cfr. p.
724-727). 83
Introducere
(91-98)
Catehismul românesc de la Sibiu din
1546
mai mult decât problematic
(91). -
O probă autentică despre un catehism românesc de la Braşov din
1560 (92,
cfr. p.
94). -
Biografia lui
Hans Benkner
şi rolul său în istoria
culturel
române din Tran¬
silvania pe la
1560 (92). -
Un
evangeliář
slavic de la Braşov din
1562 (93,
cfr. p.
725).
-
Diferinţa între amestecul saşilor şi între acel al ungurilor în biserica română din
Transilvania
(94). -
Prototipul greco-slavic al catehismului românesc de la
1560 (95). -
Cum şi pentru ce
1-а
copiat popa Grigorie
(96). -
Importanţa
lui linguistica
(98).
Textul
(99-107)
Notanda
(108-114)
Vocalism
(108). -
Consonantism
(109). -
Morfologia
(110). -
Sintaxa
(111). -
Lexiologia
(112). -
Românii întrebuinţau limba slavică în biserică fără a o înţelege
(112,
cfr. p.
175). -
Accentuaţiunea
(113). -
Vocala iraţională
(113). -
Ortograna
(113,
cfr.
p.
118-9).
IV.
O predică,
1619 (115-135) . 99
Introducere
(117-119)
Extrema importanţă
linguistica
a acestui text
(117). -
Comparaţiunea lui cu
Catehismul din
1560,
cu Coresi din
1580
şi cu Stroici din
1593 (118,
cfr. p.
77).
Textul
(120-126)
Notanda
(127-135)
Vocalism
(127).
Consonantism
(129). -
Morfologia
(130). -
Sintaxa
(133). -
Lexiologia: netare, op,
ïuo etc.
(133). -
Accentuaţiunea
(135). -
Vocala iraţională
(135).
-Ortografia
(135).
V.
„Legenda Sântei Vineri", circa
1580 (137-168,
cfr. p.
733) . 110
Introducere
(139-144)
Prototipul grec
(139). -
Intermediarul slavic
(140). -
Aceeaşi legendă prescur¬
tată
(140). -
Mulţimea hagiografică a Sântelor Vineri
(140). -
Legenda Sântei Vi¬
neri de la Târnova
(141). -
Popa Grigorie a copiat după un original românesc mai
vechi scris la Braşov
(141). -
Cuvântul boreasă „nevastă" şi graiul de la Braşov
(142). -
Caracterul
linguistic
al acestui text
(143). -
Caracterul lui mitologic
(143).
-
Legătura lui cu basmurile române
(144).
Textul
(145-156)
668
Notanda
(157-168)
Vocalism
(157). -
Consonantism
(159). -
Morfologia:
întrebuinţarea carac¬
teristică
a
lui cel
etc.
(161). -
Sintaxa
(164). -
Lexiologia:
acicè,
netare, istucan,
meserére etc.
(165). -
Accentuaţiunea
(166). -
Vocala iraţională
(167). -
Legătura
cu „Legenda Duminicei"
(167,
cfr. p.
733).
VI.
Fragment dintr-o conjuraţhme, ante
1583 (169-178) . 130
Introducere
(171-176)
Popularitatea exorcismului la creştini în genere
(171). -
Chiar femeile goneau
pe draci
(171). -
Popii români ardeleni celebri prin autoritatea lor asupra Satanei
(172). -
Guvernul unguresc din Transilvania temându-se de exorcismul românesc
(174). -
Diferitele conjuraţiuni contra dracului în volumul lui popa Grigorie
(175).
-
Ce fel de slavonească ştiau preuţii români din trecut
(175,
cfr. p.
118). -
Impor¬
tanţa cronologică a acestui fragment
(176,
cfr. p.
692).
Textul
(177)
Notanda(178)
VII. „Legenda Iui Avram", ante
1600 (179-200,
cfr. p.
734) . 134
Introducere
(181-188)
Prototipul grec
(181). -
Intermediarul slavic într-un
sborník
al Arhivelor Sta¬
tului
(181). -
Descrierea acelui
sborník
(182). -
Un tractat poporan de medicină în
limba
rutena
(184,
cfr. p.
734). -
O caracteristică zoomorfică a diferitelor popoare,
între cari: „Român
-
pisică"
(185,
cfr. p.
734). -
în ce consistă natura de „pisică"
a românului
(186). -
O caracteristică zoomorfică analoagă la români
(186). -
O
caracteristică nezoomorfică a popoarelor la saşi
(187). -
Independinţa lui popa
Grigorie în prelucrarea originalului slavic
(188,
cfr. p,
76).
Textul
(189-194)
Notanda
(195-200)
Vocalism
(195). -
Consonantism
(197). -
Morfologia
(197). -
Sintaxa
(197).
-
Lexiologia: codru „munte", catiliru „încet"
etc.
(198). -
Accentuaţiunea
(200). -
Vocala iraţională
(200).
Excurs la „Legenda lui Avram", Genune-genoe-geroe. Paradisul
la români
(201-210,
cfr. p.
706-716). 147
Ce însemnează în popa Grigorie: „geroe r'apusul soarelui"?
(201). -
Cuvântul
genunein mitropolitul Dosoftei
(202), -
în Prale
(203), -
în Cantemir
(203), -
într-un
crisov de la Mircea cel Mare
(203). -
Cum din genune
s
-а
făcut în popa Grigorie
geroe
(204). -
Filiaţiunile etimologice ale cuvântului genune
(205). -
înrudire po¬
sibilă cu grecul
ώγενός
(205), -
dar şi cu celticul
genu
(207), -
poate şi cu numele
dacic local
Γενούκλα
(206). -
în popa Grigorie gen
une
însemnează „Paradis"
(207).
-
Poziţiunea orientală a Paradisului la creştini
(208), -
dar occidentală la păgâni
(208). -
De unde Ia români numele „apusului": asfinţit?
(209,
cfr. p.
714).
VIII. Fragment liturgic, circa
1600 (211-220) . 153
Introducere
(213-214)
Autorul
e
măhăcean sau din vecinătate
(213). -
Trecerea fonetică remarcabilă a
grupului -fi- în -şt
(213). -
Epoca probabilă a fragmentului
e
înainte de
1600 (214).
669
Textul
(215-216)
Notanda
(217-220)
Vocalism
(217). -
Consonantism
(218). -
Cum se explică formele dialectale
copkil
=
cokil
-
copil
etc.
(218). -
S y
11
e x
і
s
:
η
:
r
:
nr
: :
f
:
s
:fş
:
:p:
к
:
pk
:
:b:g
:
bg
:
:m:n
:
mn
(218,
cfr. p.
15,240). -
Morfologia
(218). -
Sintaxa
(219). -
Lexiologia
(219). -
Accentuaţiunea
(219). -
Vocala iraţională
(219).
IX.
O predică, circa
1600 (221-236). 157
Introducere
(223-224)
S
-а
scris într-o localitate apropiată de Măhaci, dar fără
r
=
n
etc.
(223). -
Influ-
inţa ulterioară a localităţilor învecinate asupra graiului din Măhaci
(224). -
Este o
compunere românească originală
(224). -
însemnătatea
linguistica a
acestui text
prin coincidinţa formelor vechi cu cele nouă
(224). -
Paleografia
(224).
Textul
(225-230)
Notanda
(231-236)
Vocalism
(231). -
Consonantism
(232). -
Morfologia
(232). -
Sintaxa
(234). -
Lexiologia: cele între cele, ctuai, fărtăcîune, îuo
etc.
(234). -
Vocala iraţională
(236).
Apendice la „Texturi măhăcene". Două fragmente din Argeş,
1626(237-244).
\
. 166
Introducere
(239-242)
Graiul muscelean: paraziticul
h
(239). -
S y
11
e x
ì
s
:
n
:
r
:
nr
: :
f
:
ş :fş
: :
p
:
к
:
pk
: :
b
:
g
:
bg
: :
h
:
v
:
hv
(240,
cfr. p.
15,218). -
Syllexis
ca varietate
a
reduplicarli
(241).
-
Trecerea piatră în ttatră şipttatră
(241,
cfr. p.
6). -
Formele
omerice
τττόλεμος
şi
πτόλις
(241).
Textul
(243)
Notanda
(244)
Partea a Ii-a: „Texturi bogomilice",
1550-1580 (245-496). 170
Introducerea generală
(247-260)
Data manuscriptului
(247,
cfr. p.
693). -
Compoziţiunea lui
(247). -
Tendinţa
lui religioasă
(248). -
Originea bogomilismului în Bulgaria
(248). -
Raportul lui de
paternitate cătră albigenzii din Provenţa
(248). -
Participarea egală a bulgarilor şi a
românilor la străbaterea bogomilismului în Occidinte:
Bougre
şi Blesche în Franţa
şi Spania
(249). -
Raportul de filiaţiune al bogomilismului cătră maniheismul şi
mai ales paulicianismul din Asia
(250,
cfr. p.
717-8). -
Propaganda pauliciană ar¬
meană la români anterioară bogomilismului
(251). -
Românii „creştini ai Sântului
Paul"
(251). -
Fântânele despre bogomilism
(252). -
Doctrina bogomilică
(252).
-
Morala bogomilică
(253). -
Apocrifurile bogomilice
(254). -
Literatura bogomi¬
lică în genere
(257). -
Influinţa bogomililor asupra literaturei poporane scrise şi
nescrise
(258). -
Personalitatea şi epoca eresiarcului Bogomil, mai propriu „popă
Ieremia"
(158,
cfr. p.
5?). -
Durata bogomilismului în Bulgaria
(259). -
Contactul
lui prelungit cu România
(259). -
Popa Grigorie din Măhaci propagator al „Textu¬
rilor bogomilice"
(259,
cfr. p.
254).
670
I.
Rugăciune de scoaterea dracului
(261-298) . 179
Introducere
(263-283)
Perniciozitatea febrei la Dunărea de Jos
(263). -
Poporul demonizând febra
(263).
-
Descântece contra „dracului din ape"
(263). -
Un descântec analog este opera per¬
sonală a eresiarcului Bogomil
(264). -
Invocarea Sântului Sisinie
(264,
cfr. p.
718).
-
Transformările ruseşti ale acestui descântec
(265). -
Redacţiunea cea bilinguică din
popa Grigorie conservă trăsurele principale ale prototipului bogomilic
(266). -
Textul
slavic al acestei redacţiuni, ca şi cel românesc, este o lucrare indigena
(267). -
Criteri-
ele de originea românească a unor texturi paleoslavice
(267). -
Istoria Evangelianilui
de la Reims: „le
Texte du Sacre"
(268). -
Criteriele
linguistice ale
proveninţei sale ro¬
mâne
(270). -
Aplicarea acelor criterie la textul slavic din popa Grigorie
(272). -
Nu
acelaşi român a redactat descântecul slavoneşte şi
1-а
tradus apoi româneşte, ci au fost
doi români
(274). -
Epoca respectivă probabilă a ambilor
(274). -
Diferinţele între
redacţiunea românească şi între prototipul bogomilic
(274). -
Arbori
blasfemati
şi
arbori binecuvântaţi
(275,
cfr. p.
298
şi
735). -
O formă românească modernă a acelei
redacţiuni
(276). -
Prefacerea lui Sisinie în Sisoe
(276). -
încă un arbore binecuvântat
(277). -
Amalgamarea „Minunilor Sântului Sisoe" cu „Visul Maicei Domnului" şi alte
apocrifuri
(277). -
Derivaţiunea posibilă dintr-un alt prototip bogomilic
(278). -
Tre¬
cerea acestei redacţiuni în descântec poporan nescris după un
variant
bucovinean
(279).
Urmele ei într-un descântec scris slavoneşte în Transilvania în secolul
XVTÍ
(280). -
Numărul şi numile dracilor în diferitele redacţiuni
(281,
cfr. p.
719). -
No¬
menclatura drăcească în literatura poporană străină
(282,
cfr. p.
720). -
Paralelismul
între istoria acestui descântec şi între istoria „Legendei Duminicei"
(283).
Textul
(284-291)
Notanda
(292-298)
Vocalism
(292). -
Consonantism
(294). -
Morfologia
(294). -
Sintaxa
(295).
-
Lexiologia: îuo,
cicla,
să mă
parde
etc.
(296). -
Accentuaţiunea
(297). -
Vo¬
cala iraţională
(297). -
Arborii cei blăstemaţi în poezia poporană bulgară
(297,
cfr. p.
275
şi
735).
II.
„Călătoria Maicei Domnului la iad"
(299-385). 204
Introducere
(301-311)
Prototipul bizantin
(301). -
Redacţiunea greacă modernă
(302). -
Redacţi¬
unea slavică din secolul XII, în care se divinizează Traian
(303). -
Adoraţiunea
Iui Traian la slavi în alte monumente şi legende
(304). -
Traian şi
Diocletian la
serbi
(305). -
Transformarea lui Traian la olteni în „Domnul-de-rouă"
(305). -
Homonímia
şi polisemasia în mitologia comparativă
(306). -
Redacţiunea româ¬
nească cea modernă, amalgamată cu „Epistolia" şi „Visul Maicei Domnului"
(307,
cfr. p.
388). -
Diferinţele ei de redacţiunea cea veche din popa Grigorie
(307). -
Tre¬
cerea
la serbi a
„Călătoriei Maicei Domnului" în poezia poporană
(308). -
Amal¬
gamarea ei cu colinda română şi sudo-slavică despre „Muma Sântului Petru"
(310,
cfr. p.
495). -
Caracteristica unor asemenea amalgame poporane
(311).
Textul
(312-367)
Notanda
(368-385)
Vocalism
(368). -
Consonantism
(375). -
Morfologia
(376). -
Sintaxa
(379). -
Lexiologia: gintu
=
lat.
gens,
gïudecit
=
lat. judices, judeţ
-
lat.
judicium
etc.
(381).
-
Accentuaţiunea
(383). -
Vocala iraţională
(384).
671
Excurs la „Călătoria Maicei Domnului la iad":
Crist
şi
Tudor
Vladimirescu
(386-402,
cfr. p.
721-23) . 262
Importanţa lucrărilor etno-psicologice ale dlui A. Veselovski
(386). -
Mono¬
grafia sa despre „Visul Maicei Domnului"
(387). -
Redacţiunea românească cea
scurtă a acestui apocrif
(388). -
Amalgamarea lui cu „Legenda Duminicei" şi cu
„Călătoria Maicei Domnului la iad" după formula A+x+D
(388,
cfr. p.
307). -
Re¬
dacţiunea românească cea lungă
(388). -
Existinţa mai multor redacţiuni străi¬
ne în proză şi-n versuri
(389). -
Redacţiunea polonă
(391). -
Redacţiunea
rutena
(391). -
Amalgamarea lor din mai multe apocrifuri eterogene
(392). -
Redacţiunea
maghiară
(392). -
Redacţiunea rusă
(393). -
Redacţiunea italiană din secolul XIV
(394). -
Redacţiunea portugeză
(395). -
Redacţiunea provenţală
(395). -
Ameste¬
cul ideelor creştine cu cele păgâne
(396,
cfr. p.
143). -
Furişarea „vinerii" în redac¬
ţiunea provenţală
(397). -
Originalitatea redacţiunii româneşti celei lungi
(397).
-
Proveninţa probabilă occidentală a tuturor redacţiunilor, iar nu de la greci
(398).
-
Trecerea „Visului Maicei Domnului" în literatura poporană cea nescrisă
(399). -
Ea devine cântec
la serbi
(399), -
descântec la spanioli
(399) -
şi la saşi
(400). -
La
români se preface în „Visul lui
Tudor
Vladimirescu"
(400).
III. „Apocalipsul Apostolului
Paul", ante
1550 (403-432) . 274
Introducere
(405-414)
Lungimea listei călătorielor antice şi medievale la iad
(405). -
Cele mai celebre
din veacul de mijloc
(406). -
Cauzele popularităţii lor
(406,
cfr. p. XLIV).
-
Evan-
geliul lui Nicodem
(407,
cfr. p.
735). -
„Apocalipsul Apostolului Paul"
(408). -
Prototipul grec al acestui apocrif
(408). -
Redacţiunile occidentale în proză şi-n
versuri
(409,
cfr. p.
410). -
Redacţiunile orientale
(409). -
Redacţiunile slavice
(410). -
Legătura lor cu bogomilismul
(410). -
Redacţiunea slavică cea lungă
(411).
-
Redacţiunea slavică cea scurtă
(411). -
Diferinţa între ambele (411).-Disoci-
aţiunea de idei în aplicare la cărţi poporane
(412). -
Românii au avut, deşi
nu mai au, o redacţiune lunga a „Apocalipsului lui Paul"
(412,
cfr. p.
445). -
Nici
redacţiunea cea scurtă din volumul lui popa Grigorie nu
e
completă
(413). -
Cel
mai vechi text de Tatăl nostru în limba română
(413,
cfr. p.
118-119).
Textul
(415-425)
Notanda
(426-432)
Vocalism
(426). -
Consonantism
(428). -
Morfologia
(428). -
Sintaxa
(430).
-
Lexiologia:
α
se svii,
şerb
etc.
(431). -
Accentuaţiunea
(431). -
Vocala iraţională
(431). -
Ortografia
(432).
IV.
„Cugetări în ora morţii", circa
1550 (433-489,
cfr. p.
693) . 292
Introducere
(435-448)
Caracterul neisprăvit al acestui text
(435). -
Este o lucrare românească ori¬
ginală
(435). -
Autorul este colectorul Texturilor bogomilice din volumul lui popa
Grigorie
(436). -
Diferinţa în principiu între acest text şi celelalte
(437). -
Lucrări
analoage occidentale
(437). -
Homilia
St.-lui Ciril de Alexandria
(437). -
Neagoe
Basarab
(439,
cfr. p.
730). -
Rugăciunea lui „la ieşirea sufletului"
(440). -
Compa-
raţiunea acestei rugăciuni cu „Cugetări în ora morţii"
(441). -
Frumuseţele poetice
din Neagoe Basarab
(442). -
Istoria cântecului poporan „Amărâtă turturică"
(442,
cfr. p.
728-30). -
Textul de faţă pare a fi un reflex al operei lui Neagoe Basarab
672
(445). -
Autorul a utilizat însă şi alte fântâne
(445). -
Redacţiunea românească cea
lungă a „Apocalipsului lui Paul"
(445,
cfr. p.
412). -
„Pseudoapocalipsul evangelis-
tului
loan'
într-o redacţiune românească
(445). -
Comparaţiunea ambelor acestor
apocrifuri cu redacţiunile slavică şi greacă
(446). -
De ce nu
le
-а
copiat colectorul
„Texturilor bogomilice" din volumul lui popa Grigorie?
(446). -
Popularitatea spe¬
cială a „Pseudoapocalipsului lui
loan"
la
bogomili
(447). -
Autorul textului de faţă
era călugăr şi aparţinea sectei bogomilice
(447). -
Importanţa acestui text
(448).
Textul
(449-471)
Notanda
(472-489)
Vocalism
(472). -
Consonantism
(478). -
Morfologia
(479). -
Sintaxa
(482). -
Disimilaţiunea sintactică
(482). -
Lexiologia: gintu
=
lat.
gens,
fãméta =
lat. familia,
asen
-
lat. asinus, auscund, bisor
etc.
(484). -
Vocala iraţională
(489).
Post-scriptum la „Călătoria Maicei Domnului la iad":
Sântul Petru şi mumă-sa
(490-496) . 329
Cel mai lung text istrianoromân
(490). -
Interesul lui
linguistic
nu numai prin
rhotacismus, dar încă prin amplificarea aoristului cu -v- ca la albanezi
(493). -
In¬
teresul lui etnopsicologic
(493). -
Combinaţiunea acestui apocrif din „Călătoria
Maicei Domnului la iad" şi din „Locul în rai"
(494,
cfr. p.
310). -
„Locul în rai" în
variantul bulgar
(495). -
Iertarea parţială a păcatelor în cărţile poporane din Evul
Mediu
(496). -
Caracterul simbolic al cepei
(496). -
O întâlnire între români şi
sarzi
(496).
Apendice la „Texturi bogomilice"
(497-608). 333
Introducere
(499-500)
Literatura poporană a ereticilor în veacul de mijloc
(499). -
împleticirile ei cu
literatura poporană în genere
(499). -
încercarea de a distinge în literatura popo¬
rană cea nescrisă a românilor urmele bogomilismului
(500).
I.
Balada „Cucul şi turturica" la români, la moravi, la provenţali,
la retoromani, la perşi, la turcomani
etc.
(501-566,
p.
694-705) . 334
Ce
s-a
scris până acum despre această baladă?
(501). -
Aplicarea metodei
lin¬
guistice
la literatura poporană
(502,
cfr. p.
723). -
I.
Var ian
t
uri interne:
a) Dacoromâne
(503,
cfr. p.
545). -
Variantul din Moldova
(503). -
Un subvariant
(505). -
Variantul din Bucovina
(507). -
Variantul din Crişana
(509). -
Furişa-
rea ingredientelor eterogene în varianturile române
(510). -
Trăsurele comune şi
deosebirile între cele trei varianturi
(511). -
b) Varianturile
moravo-romàne
(512).
-
Cel din Wenzig
(512). -
Cel de la Jarnik
(513). -
Raportul moravo-românilor cătră
dacoromâni
(514). -
Caracteristica varianturilor
moravo-romane
(515). -
S
о а с г а
în literatura poporană
(515). -
Sinteza varianturilor interne
(516). -
II.
Varian¬
turi externe: a) Neolatine:
a) Proventale
(517). -
Magali a lui
Mistral
(517).
-
Consecinţele acestei imitaţiuni
(520). -
Variantul narbonnez
(521). -
Variantul
şi subvarianturile lui Arbaud
(524). -
„Fă ce-i face" la provenţali
(525). -
Variantul
din
Carcassonne
(525). -
Cel din
Hérault
(526). -
Importanţa lui relativă
(528). -
Variantul
proventalo
-francez
din Lodève
(528). -
Nuanţa glumeaţă a varianturilor
franţuzite
(530). -
Variantul provenţalo-francez din Velay
(530). -
Răspândi¬
rea acestei balade în toată Franţa
(532). -
Variantul
picard
(532). -
Balada trece
în America: două varianturi canadiene
(533). -
Sinteza varianturilor provenţale
673
şi provenţalo-franceze
(535). -
Prototipul provenţal
(537). -
Marea popularitate
a acestei balade pe întregul teritoriu francez
(537), -
şi totuşi natura ei cu totul
ne-franceză
generalmente
recunoscută
(538). -
β)
Variantulretoroman
(538).
-
Originea lui provenţală
(540). -
Variantul catalan
(541,
cfr. p.
703). -
România şi
Provenţa ca principalele două ciuburi ale acestei balade în Europa
(541). -
Sinteza
varianturilor europene
(541). -
Prototipul european
(542). -
Nuanţa lui religioasă
(542). -
Trecerea acestei balade din România în Provenţa
(542,
cfr. p.
564). -
Cum
însă?
(543). -
b) Varianturi asiatice: a) cel persian
(543). -
Trăsurele esenţiale ale
arhetipului general
(544). -
Cântecul românesc „Şoimul şi floarea fragului"
(545,
cfr. p.
715). -
β)
Variantul turco-persian
(546). -
Diferinţa între logica
arica
şi logica
turanică
(548,
cfr. p.
606). -
Caracterul religios al arhetipului general
(548). -
Cele
trei centruri succesive ale acestei balade:
Persia,
România şi Provenţa
(549). -
Ex¬
cluderea ciclurilor analoage, dar eterogene
(549). -
Posibilitatea înrudirii cu ciclul
prozaic narativ „Dracul şi ucenicul său"
(550). -
Posibilitatea şi mai mare a înrudirii
cu ciclul poetic
dialogic
„Peţirea miresei"
(554). -
Posibila filiaţiune genetică a ce¬
lor trei cicluri
(559). -
Natura lor religioasă a tuturora
(560). -
Dezvoltarea parsis-
mului
paganie
în maniheopaulicianism creştin, de unde apoi bogomilism şi-n fine
albigenzism, toate caracterizate prin cosmogonie dualistă
(560). -
Cele trei staţiuni
principale ale acestei doctrine sunt Persia-România-Provenţa, ca şi cele trei staţi¬
uni principale ale baladei „Cucul şi turturica"
(561,
cfr. p.
606). -
Această baladă se
explică prin legenda dualistă despre îngerul amăgit şi furat de Satana
(561). -
în ce
mod a străbătut această baladă
din Persia
în România, răspândindu-se de aci până
la Pirenei?
(564). -
Cum de
η
-o
au bulgarii?
(565,
cfr. p.
608). -
Concluziunea
(566).
II.
„Povestea numerelor" la români, la slavi, la francezi,
la evrei
etc.
(567-608). 386
Necesitatea aceleiaşi metode care
s
-а
aplicat la balada „Cucul şi turturica"
(567,
cfr. p.
502,
şi
723).
-I.
Varianturi interne: a) Cele române
{567). -
Cântecul
de stea cu „Povestea numerelor"
(567). -
Aceeaşi Poveste în basmul „Originea cimi-
liturelor"
(569). -
în basmul „Măzărel-împărat"
(570). -
Constatarea a două tipuri
diverginţi ale „Poveştii numerelor": tipul A şi tipul
В
(572). -
Caracteristica tipului A
(572) -
şi a tipului
В
(573). -
β)
Variantul săsesc al tipului
В
(574,
cfr. p.
607,
nota).
-
Sinteza tipului
В
la români
(575).
-II. Varianturi externe: a) Cele provenţale
(576). -
Cele din Arbaud
(576). -
Cel languedocian
(578). -
Cel catalan
(579). -
Toa¬
te varianturile provenţale sunt după tipul A
(580). -
Originalitatea aritmetică a celui
catalan
(580,
cfr. p.
599). -
β)
Varianturi franceze
(581). -
Derivă din cele provenţale
(581). -
Cel din Canada
(582). -
Transformaţiunea lui într-un danţ religios
(582). -
Parodíele
franceze
(583). -
γ)
Varianturi portugeze
(584). -
Originea lor provenţală
(585). -
Ele constituie o importantă amalgamă a tipului A cu tipul
В
(585,
cfr. p.
589).
-
Primul
variant
portugez, cu un final antidemoniac
(585). -
Al doilea
variant,
întrebuinţat la gonirea dracului
(586). -
Al treilea
variant,
cu dialog între „diavol" şi
„îngerul păzitor"
(588). -
б)
Varianturi celtice
(589). -
„Le druide et l'enfant"
(589). -
Pretinsa
anticitate
a acestui cânt
(591). -
El provoacă o zgomotoasă polemică
(591). -
Parodia „Vesperele broaştelor"
(592). -
Adevărul asupra varianturilor celtice, în cari
s-au amalgamat într-un mod original tipurile A şi
В
(593). -
ε)
Variant latin
(593).
-
Coincidinţa lui cu cel francez din Canada
(594). -
η)
Varianturi
italiane
(594). -
Sunt numai parodie dubioase ale tipului A
(595). -
Θ)
Variant
evreiesc
(595). -
Este
după tipul A
(595). -
Modernitatea lui la evrei
(596). -
l) Varianturi germane
(596). -
Două după tipul
В
(596). -
и)
Variant
neogrec
(597), -
sau mai curând greco-albanez
674
(597). -
Marea lui asemănare cu tipul român
В
(597). -
λ)
Varianturi slavice
(597).
-
Sinteza tipului A la slavi
(597). -
„Cântec
evangelie"
la ruşi
(598). -
Parodia bulgară
a tipului A
(599). -
Identitatea ei cu o parodie
proventala
(599). -
Tipul
В
la ruteni,
probabilmente
prin împrumut de la români
(599). -
Sinteza generală a tipului
В
în
Europa
(600). -
Prototipul european
В
(601). -
România ca punctul de răspândire
al tipului
В
în Europa
(602). -
Existinţa acestui tip la români în secolul XII
(603). -
Paternitatea tipului
В
cătră tipul A
(604). -
μ)
Variant
persian
(604). -
Este după tipul
В
(604). -
Datează din primii
secoli
ai erei creştine
(604). -
Este de natură religioasă
(605). -
v)
Variant
kirghiz
(605). -
împrumutat
de la persi
(605). -
Misticismul lui
(605). -
Diferinţa între logica arică şi logica turanică
(606,
cfr. p.
548). -
„Poves¬
tea numerelor", ca şi „Cucul şi turturica", se succede prin cele trei staţiuni principale
ale răspândirii sectelor religioase dualiste:
Persia-
România-Provenţa
(606). -
Tipul
A este o creaţiune a bogomililor
(606). -
Ferirea de a nu-1 confunda cu specimene
eterogene de poezia poporană enumeratică
(606). -
Sinteza generală a tipului
A
(607). -
Concluziunea
(608).
Partea a
Ill
-а:
Specimen de gramatica comparativă istorică
a limbei române
(609-687) . 418
O pagină din sintaxa româno-albaneză: reduplicarea şi triplicarea
articîului definit
(611-687)
Raportul acestui studiu cătră volumul lui popa Grigorie
(611). -
Observaţiu-
nea
lui Ascoli
ca punct de plecare
(611). -
Studiul comparativ al fenomenului în
toate limbele balcanice
(612). -
I.
Limba română
(612). -
Reduplicarea ca un
proces
linguistic
în genere
(612). -
Diferinţa ideologică între omu-l bun şi omu-l
cel-bun
(613). -
Cum a fost tractat până acum artidul definit cel în gramaticele
române?
(613). -
Meritele lui Ienăchiţă Vacărescu
(613,
cfr. p.
443-5). -
Klain-Şin-
cai,
Moinar,
Tempea, Alexi, Laurian, Heliade
(614). -
Varianturile bănăţene ale lui
cel
(615). -
Cele macedoromâne
(615). -
Cele istrianoromâne
(616). -
Sinteza va-
rianturilor
(616). -
Rolul specific al lui al faţă cu cel
(616). -
întrunirea lor în cel-
al-alt
(617). -
Generalizarea formei feminine a în graiul poporan şi la poeţi
(617).
-
Exemple textuale de moţiunea regulată şi de cea neregulată a lui al
(618). -
Idio¬
tismul al-de
(619). -
Originea lui
(620). -
Raportul funcţional şi etimologic între al
şi cel
(620). -
Al şi cel sunt deopotrivă
articoli
definiţi prepozitivi adjectivali faţă cu
-/
ca articol definit postpozitiv substantival
(621). -
Reduplicarea articîului definit:
omu-l cel-bun, al-doile, al-omu-lui, cel-al-alt
(622). -
Triplicarea: omu-l al-doi-le,
omu-l cel-al-alt, frati-le a[l] viţinu-lut
(622). -
Quadruplicarea: omu-l cel-al-doi-le
(622). -
Intensivul -a în acel-a
etc.
(622). -
Construcţiunea
reduplicativa
uitată de
gramaticii români: omu-l cel-
bunu
l
(623). -
întrebuinţarea ei actuală în România
şi la macedoromâni
(623). -
Exemple textuale din secolul XVI
(624). -
Adjectivi-
tatea exclusivă a articîului cel sau al
(626). -
Coincidinţa formală a adverbului ro¬
mân cu adjectivul
(627). -
Orice parte a cuvântului devine adjectiv prin prearticu-
lare
(627). -
Locuţiunea: „o nuntă d-ale împărăteşti-le'
(627). -
Concordarea arti¬
cîului genitival cu substantivul ce-i precede
(628). -
După un substantiv post-arti-
culat suprimarea articîului genitival este numai aparinte
(629). -
Macedoromânii
şi vechile texturi nu-1 suprimă
(629). -
De-naintea substantivului, cel sau al nu sunt
articoli, ci
simpli
pronumi
demonstrativi
(630). -
De-naintea substantivului urmat
de adjectiv, cel sau al poate rezulta dintr-o metateză sintactică
(631). -
Articlul
substantival postpozitiv este de origine demonstrativă, cel adjectival prepozitiv
e
de origine relativală
(633). -
Deşi adjectivul prearticulat poate fi şi postarticulat,
675
totuşi articularea-i principală este cea prepozitivă
(634). -
Adjectivul numai post-
articulat devine substantiv
(635). -
în construcţiunea substantivului cu adjectivul
poziţiunea normală a adjectivului este după substantiv
(635). -
Rezumat
(636). -
II.
Limba albaneză
(636). -
Ca şi la români, duplicitatea articlului definit la
albanezi: cel substantival postpozitiv şi cel adjectival prepozitiv
(637). -
Articlul
prepozitiv
e
exclusivamente
adjectival
(637). -
Coincidinţa formală a adverbului
albanez cu adjectivul
(638). -
Poziţiunea normală a adjectivului
e
după substantiv
(638). -
Corespondinţa între români şi albanezi în reduplicarea articlului definit
(638). -
Corespondinţa în concordarea articlului genitival cu substantivul ce-i pre¬
cede
(639). -
Sinteza corespondinţelor româno-albaneze
(640). -
Corespondinţa
în anomalie
(640). -
Originea pronumelui romanic
lui-lei
(641). -
Românul omu-
lu-i
=
albanezul nteri-u-t
(642). -
Analogia scandinavă
(642,
cfr. p.
664). -
Rom. cununei din cununeei
-
cunună-a-i corespunde alban.
euronet
=
curoneet
—
curonă-a-t
(643). -
Diferinţa etimologică a articlului femeiesc postpozitiv -a la ro¬
mâni şi la albanezi
(644). -
Corespondinţa româno-albaneză în generalizarea cea
anormală a articlului prepozitiv femeiesc
(644). -
Corespondinţa în construcţiu¬
nea rom. cei-al-alţi şi cea-al-altă
=
alb. tă-i-atără
(645). -
Sinteza coincidinţelor
neregulate şi importanţa lor
(646). -
Coincidinţa formală româno-albaneză a geni¬
tivului cu dativul
(647). -
III. Limba bulgară
(647). -
Substratul autocton
omogen al limbelor actuale de pe Peninsula Balcanică
(647). -
Relaţiunea congeni¬
tală între româna şi albaneza, dar numai de altoi între româna şi bulgara
(648). -
Articlul substantival postpozitiv la bulgari nu este esenţial
(649). -
Comparaţiunea
sub raportul articlului definit între texturi român, albanez şi bulgar
(650). -
Arti¬
clul bulgar nu are o formă fixă
(651). -
El imitează cu stângăcie pe cel român
(652).
-
N-are cazuri oblice
(652); -
totuşi genitivul, format prin prepoziţiune, coincidă
în formă cu dativul, ca şi la româno-albanezi, dar nu deplin
(653). -
Articlul pre¬
pozitiv adjectival lipseşte bulgarilor
(653). -
Poziţiunea normală a adjectivului este
de-naintea substantivului
(653). -
Reduplicarea specifică bulgară a articlului
(654).
-
Urmele ei la români
(654). -
Opoziţiunea diametrală între cauzele unuia şi ace¬
luiaşi fenomen la români şi la bulgari
(655). -
Concluziunea
(656). -
IV.
Limb a
greacă
(656). -
înrudirea cu româna
e
congenitală, dar de alt grad decât cea ro¬
mâno-albaneză
(656). -
Lipsa articlului postpozitiv şi a unui
artíclu
adjectival spe¬
cial
(657). -
Marea independinţă a articlului grec
(658). -
Indicele unei coincidinţe
formale între dativ şi genitiv, dar nu şi între adverb şi adjectiv
(658). -
Identitatea
de principiu între articlul genitival grec şi cel româno-albanez
(659). -
Concluziu¬
nea
(660).
-V.
Limba ţigană
(660). -
Se referă la greaca, ca limba bulgară la
româna
(660). -
Articlul ţigănesc
e
împrumutat de la greci
(660), -
cu o nuanţă
românească la ţiganii din România
(661). -
Reduplicarea articlului ţigănesc
(661).
-
Lipsa articlului genitival la ţigani suplenită printr-un sistem specific neoindian
(662). -
VI.
Prima concluziune
(662). -
Genealogia
reduplicarli
şi triplicâ-
rii articlului în limbele balcanice
(662). -
Trăsurele caracteristice ale întrebuinţării
articlului în limba primitivă daco-epirotă sau în substratul autocton al limbelor
balcanice
(663). -
Aceste trăsure, până la un punct, ne întâmpină în Europa numai
în: VIL Limbele scandinave
(663). -
Posedă un arţiclu substantival postpo¬
zitiv
(663). -
De asemenea, un articlu adjectival prepozitiv
(664). -
Formează ge¬
nitivul prin sufixarea nominativului postarticulat: man-en-s
=
alb. nteri-u-t
=
rom. omu-lu-i
(664). -
Cunosc reduplicarea articlului în construcţiunea substanti¬
vului cu adjectivul
(664). -
Totuşi poziţiunea normală a adjectivului este de-nain¬
tea substantivului
(665). -
Natura organică a tuturor acestor fenomene în limbele
scandinave
(665). -
Cum să se exeplice dară diverginţa lor de totalitatea limbelor
676
germanice?
(666). -
Familia
linguistica
leto-slavo-germanică are abia un rudiment
de postarticulare, dar şi aceea numai pentru adjectivi
(666), -
Neadmisibilitatea
ipotezei explicative a lui
Grimm
(667). -
O altă ipoteză
(668,
cfr. p.
667). -
VIII.
Limbele eranice
(668). -
Câteva rezerve din partea autorului
(668). -
a) Limba armeană
(669). -
Are un articlu substantival postpozitiv
(669). -
Compa-
raţiunea
semasiologica
între românul al-doi-le şi armeanul erkr-ord
(670). -
Coin¬
cidinţa formală a genitivului armean cu dativul
(670). -
β)
Limba osetă
(670). -
Cunoaşte postarticularea substantivului
(670). -
γ)
Graiuri
persiane
(670). -
Lim¬
ba curdică are un articlu substantival postpozitiv
(670), -
şi un articlu adjectival
prepozitiv
(671). -
Identitatea articlului adjectival propriu-zis cu articlul genitival
în toate graiurile
persice
(672). -
Poziţiunea normală a adjectivului este după sub¬
stantiv
(672). -
Caracterul
relatival
al articlului prepozitiv persian
(673). -
Speci¬
mene zendice
(673). -
Specimene ahemenidice
(674). -
Graiurile
persiane
posedă
şi un articlu substantival postpozitiv
(675). -
Reduplicarea articlului în
construct!
-
unea substantivului cu adjectivul
(675). -
Triplicarea articlului în limba curdică
(676). -
IX.
Genitiv-dativ
(676). -
Conspectul declinaţiunii ario-europee
pronominale la genitiv şi la dativ
(676). -
Coincidinţa formală a ambelor cazuri,
constantă la români şi la albanezi, se arată deja în sanscrita, ajungând în India la o
manifestaţiune completă în dialectele pracrite şi-n pali
(677). -
Importanţa „popo¬
rană" a acestor din urma
(678). -
Coincidinţa formală a ambelor cazuri în
persica
inscripţiunilor ahemenidice
(678), -
deşi
s
-а
putut pierde în
neopersiana
şi-n
oseta
(679). -
Tot aşa în armeana
(680). -
în zendica însă numai până la un punct
(680),
-
ca şi-n greaca
(682,
cfr. p.
658). -
Cazurile de coincidinţa formala a genitivului cu
dativul în paleoslavica, lipsind în totalitatea dialectelor slavice celor vorbite, se da-
toresc influinţei grece, în parte albanezilor şi românilor
(682). -
Distincţiunea între
o coincidinţa morfologică şi o coincidinţa sintactică
(683). -
Coincidinţa morfolo¬
gică a ambelor cazuri există perfectă numai la români şi albanezi, la erani, în
pracrita şi-n pali, iar imperfectă în sanscrita şi la greci, lipsind în toate celelalte
limbe
arioeuropee
(683). -
în sanscrita prioritatea aparţine dativului, la erani şi la
greci genitivului, în pluralul albanez dativului şi-n cel român genitivului
(683,
cfr. p.
685). -
Un specimen morfologic de limba tracică de lângă Adrianopole din
secolul
IV
cu genitivul
preces
de articlu prepozitiv
(684, 685). -
X.
A doua
concluziune
(685). -
Compromis între teoria genealogică a lui
Fick
şi acea
geografică a lui
Schmidt
(685). -
Grupul
linguistic erano-traco-grec
(686). -
Influ-
inţa de vecinătate a semiţilor
(686). -
Concluziunea
(687).
Post-scripta
(689-730) . 473
I.
Specimene
paleografice
(691-693) . 473
O pagină românească din „Texturi măhăcene"
(691). -
O pagină slavică tot de
acolo
(692). -
O pagină din „Texturi bogomilice"
(693).
II.
Varianturile slavice şi
italiane ale
baladei „Cucul şi turturica"
(694-702,
cfr. p.
501-566) .[. 476
încă
5
varianturi, cari s-au scăpat din vedere
(694,
cfr. p.
541). -
Ele confirmă
concluziunile precedinţi ale autorului
(694,
cfr. p.
566). -
I.
Varianturile
italiane
(695). -
Unul este identic în fond cu
variantu]
român A, diferind de toate celelalte
(695). -
Cellalt este mai mult o imitaţiune
(696). -
Ambele sunt din regatul
nea¬
politan,
datorindu-se
probabilmente
introducerea lor colonielor albaneze de acolo
(696,
cfr. p.
695). -
II.
Varianturile slavice
(696). -
Cel polon din Galiţia nord-ves-
677
tică
(697). -
S-a
împrumutat
de la romàno-moravi
(698). -
Două varianturi
serbe
de o importanţă diferită
(698). -
Unul
e
mai modern şi mai incolor
(699). -
Cellalt
coincidă cu varianturile române
Ρ
şi M, deosebindu-se de toate celelalte
(700). -
El
conservă mai bine ideea prototipului bogomilic
(700). -
Ambele varianturi
serbe
par a fi de proveninţă română
(701). -
Urmele influinţei române în poezia popora¬
nă serba de la Raguza
(701). -
Concluziunea
(702).
III. Variantul catalan al baladei „Cucul şi turturica"
(703-705,
cfr. p.
541) .'. 482
IV.
Migraţiunile postume ale sunetului după credinţa poporului
român din Banat
(706-716) . 484
Importanţa bocetelor române
(706). -
în Italia bocetul
s
-а
mai conservat numai
la corsicani
(706). -
Interesul mitologic al bocetelor
(706). -
Mai cu seamă al bo¬
cetului bănăţean, cules de d. Mangiucă
(707). -
Fondul
e
luat din cartea poporană
Variam
şi Iosaf
(707,
cfr. p. XXXVI).
-
Extract de acolo după Neagoe Basarab
(708,
cfr. p.
439). -
Acelaşi pasagiu într-o redacţiune slavică bogomilică
(708). -
Sânta
Fecioară în cărţile poporane din Evul Mediu
(709). -
Valoarea notelor dlui Man¬
giucă la bocetul bănăţean
(709). -
Pericolul unilateralităţii în
etnopsicologie
(709).
Textul
(710-713)
Notele dlui S. Mangiucă
(713-716)
Trandafirul în mitologie
(713). -
Călătoria sufletului la apus
(714,
cfr. p.
201-
210). -
Sorbul-pământului şi cele două tărâmuri
(714). -
Bradul Zânelor
(715).
-
Vamele postume
715,
cfr. p.
440). -
Salcea în mitologie
(715,
cfr. p.
275, 287).
-
Duplicitatea Sântei
Maria
în credinţele poporane creştine
(715). -
Mărul mare
de Sân-Petru la români şi Grădina Hesperidica la cei vechi
(716). -
Lină fântână
=
râul
Lethe (716). -
Varianturile textului de faţă
(716).
V.
Descântecul Sântului Iosif
(717-720,
cfr. p.
276-283) . 492
Cine a fost „Sântul Sisinie" la
bogomili
(717). -
Maniheismul recunoscut al
sectei bogomilice
(718,
cfr. p.
248). -
Sisinie
=
Sisoe
=
Iosif din cauza silabei -si-
(718). -
Trepetnic
(718,
cfr.
р. ХХХ-ХХХИ).
-
Avestiţa aripa Satanei
(718). -
No¬
menclatura drăcească la români
(719,
cfr. p.
281) -
şi-n Occidinte
(720,
cfr. p.
282).
VI.
Călătoriele „Visului lui
Tudor Vladimirescu"
(721-723,
cfr. p.
400-402). 494
Variantul din Bucovina
(721). -
Cel din Crişana
(722). -
Geniul poetic creator
al poporului român
(722). -
Necesitatea unui studiu metodic riguros în
etnopsico¬
logie
(723,
cfr. p.
502).
VII. încă un Catehism românesc necunoscut
(724-727,
cfr.
99-107) . 496
Catehismul românesc calvinian
(724,
cfr. p.
97). -
Un pretins Calendar româ¬
nesc de la
1569 (724). -
Un pretins
Evangeliář
în limba română de la
1562 (725,
cfr. p.
93). -
O descoperire a dlui
N.
Densuşianu: Psaltire tipărită româneşte cu
litere latine la
1648 (725). -
Descrierea unicului exemplar
(725). -
Un specimen de
limbă şi de ortografie
(726). - Stefan
Fogarasi şi
Francise
Fogarasi
(726). -
Sunetul dz
(726,
cfr. p.
8-9). -
Păcură
-
пекло
(727). -
Vocala iraţională excrescută
(727).
678
VIII. „Amărâtă turturică
"
în Italia
(728-730,
cfr. p.
442-444) . 498
11
varianturi
italiane
(728). -
Două varianturi toscane
(728). -
Variant
sicilian
(729). -
Variant
istrian
(729). -
Scamotarea acestui cântec poporan de cătră poeţi
culţi în Italia ca şi-n România
(730,
cfr. p.
442-444). -
Olimpo da
Sassoferrato
(730). -
Panfilo
Sasso
(730).
Addenda
et corrigenda
(765) . 500
Colecţiunea cărţilor poporane germane de Simrock
(731,
cfr. p. XVI).
-
Trece¬
rea lui
я
în
r
la moravo-romàni
şi-n cuvinte polone sau
rutene
luate de la români
(731,
cfr. p.
11). -
Ce fel
de linguistica
face d. Cihac
(731,
cfr. p.
X).
-
Paraleu de la
para* şi ortoman de la ort
(732). -
La d. Cihac
z
trece în
h
şi
/
trece în ţ
(732,
nota).
-
„Legenda Duminicei" versificat la ruşi
(733,
cfr. p.
35). -
Legătura cea intimă
între „Legenda Duminicei" şi „Legenda Sântei Vineri"
(733,
cfr. p.
168). -
O mo¬
nografie a dlui Veselovski despre Sânta Vineri
(733). -
Caracteristica zoomorfică a
popoarelor
(734,
cfr. p.
185). -
Un
variant paleoslavic
al „Legendei lui Avram"
(734,
cfr. p.
187). -
Contracţiunea ascultoi din ascultători
(734,
cfr. p.
204)**. -
Arbori
blăstemaţi
(735,
cfr.
298). -
Redacţiunile orientale ale „Legendei Duminicei"
(735,
cfr. p.
387). -
Evangeliul apocrif al lui Nicodem
(735,
cfr. p.
407).
Indice bibliografic: Fântâne şi ajutorinţe citate în volumul
de faţă
(737-746).'.'. 503
I.
Manuscripte
(737). -
II.
Comunicaţiuni
(737). -
III. Tipăritu-
re
(737). -
IV.
Texturi poporane străine
(745).
Tomul III
ISTORIA LIMBEI ROMÂNE
Partea
I
PRINCIPIE
DE LINGUISTICA
Principie
de linguistica
ca introducere la „Istoria limbei române"
. 512
NOTE (G. Mihăilă)
. 629
*
Tocmai acum observăm o altă curiozitate. La pag.
682,
d. Cihac traduce bine pe leu-paraleu
prin
„lion-très grand lion
=
vrai lion".
Dar atunci cum rămâne cu paraleul de la pag.
603
şi cu analo¬
gia de la pag.
230,
şi cum de nu figurează în Indicele de la finea volumului decât un singur paraleu?
**
Mai cfr. în mitropolitul Dosoftei, Parimiar,
1672,
f.
14:
„fiu am fost şi eu tatălui ascultoiu",
la singular şi fără verbul a sta.
679 |
| any_adam_object | 1 |
| author | Hasdeu, Bogdan P. 1838-1907 |
| author2 | Ilin, Stancu 1933- Oprişan, Ionel 1940- |
| author2_role | edt edt |
| author2_variant | s i si i o io |
| author_GND | (DE-588)118773364 (DE-588)1252528892 (DE-588)1024091635 |
| author_facet | Hasdeu, Bogdan P. 1838-1907 Ilin, Stancu 1933- Oprişan, Ionel 1940- |
| author_role | aut |
| author_sort | Hasdeu, Bogdan P. 1838-1907 |
| author_variant | b p h bp bph |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV041714740 |
| ctrlnum | (OCoLC)896878681 (DE-599)BVBBV041714740 |
| era | Geschichte gnd Geschichte 1500-1600 gnd |
| era_facet | Geschichte Geschichte 1500-1600 |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>00000nam a2200000 cc4500</leader><controlfield tag="001">BV041714740</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20141104</controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">140303s2013 d||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9789975679091</subfield><subfield code="9">978-9975-67-909-1</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)896878681</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV041714740</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rakwb</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">7,38</subfield><subfield code="2">ssgn</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Hasdeu, Bogdan P.</subfield><subfield code="d">1838-1907</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)118773364</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Scrieri</subfield><subfield code="n">11</subfield><subfield code="p">Cuvente den Bătrăni ; T. 2, Cărţile poporane ale românilor în secolul XVI. T. 3, Istoria limbei române, P. 1, Principie de linguistică</subfield><subfield code="c">Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ediţie îngrijită de Stancu Ilin şi I. Oprişan</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Chişinău</subfield><subfield code="b">Ştiinţa</subfield><subfield code="c">2013</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Chişinău</subfield><subfield code="b">Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu"</subfield><subfield code="c">2013</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">679 S.</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="490" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">Moştenire</subfield></datafield><datafield tag="490" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">Moştenire</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte 1500-1600</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Rumänisch</subfield><subfield code="0">(DE-588)4115807-6</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Philologie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4174271-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Sprache</subfield><subfield code="0">(DE-588)4056449-6</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Volksliteratur</subfield><subfield code="0">(DE-588)4135284-1</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Vergleichende Geschichtswissenschaft</subfield><subfield code="0">(DE-588)4382284-8</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Rumänisch</subfield><subfield code="0">(DE-588)4115807-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Philologie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4174271-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Sprache</subfield><subfield code="0">(DE-588)4056449-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Rumänisch</subfield><subfield code="0">(DE-588)4115807-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="1"><subfield code="a">Vergleichende Geschichtswissenschaft</subfield><subfield code="0">(DE-588)4382284-8</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="2" ind2="0"><subfield code="a">Rumänisch</subfield><subfield code="0">(DE-588)4115807-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="2" ind2="1"><subfield code="a">Volksliteratur</subfield><subfield code="0">(DE-588)4135284-1</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="2" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte 1500-1600</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="2" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Ilin, Stancu</subfield><subfield code="d">1933-</subfield><subfield code="0">(DE-588)1252528892</subfield><subfield code="4">edt</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Oprişan, Ionel</subfield><subfield code="d">1940-</subfield><subfield code="0">(DE-588)1024091635</subfield><subfield code="4">edt</subfield></datafield><datafield tag="773" ind1="0" ind2="8"><subfield code="w">(DE-604)BV035657672</subfield><subfield code="g">11</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027161867&sequence=000002&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">417.7</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09031</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="943" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-027161867</subfield></datafield></record></collection> |
| id | DE-604.BV041714740 |
| illustrated | Not Illustrated |
| indexdate | 2024-08-21T01:10:44Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9789975679091 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-027161867 |
| oclc_num | 896878681 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 679 S. |
| publishDate | 2013 |
| publishDateSearch | 2013 |
| publishDateSort | 2013 |
| publisher | Ştiinţa Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu" |
| record_format | marc |
| series2 | Moştenire |
| spelling | Hasdeu, Bogdan P. 1838-1907 Verfasser (DE-588)118773364 aut Scrieri 11 Cuvente den Bătrăni ; T. 2, Cărţile poporane ale românilor în secolul XVI. T. 3, Istoria limbei române, P. 1, Principie de linguistică Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ediţie îngrijită de Stancu Ilin şi I. Oprişan Chişinău Ştiinţa 2013 Chişinău Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu" 2013 679 S. txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Moştenire Geschichte gnd rswk-swf Geschichte 1500-1600 gnd rswk-swf Rumänisch (DE-588)4115807-6 gnd rswk-swf Philologie (DE-588)4174271-0 gnd rswk-swf Sprache (DE-588)4056449-6 gnd rswk-swf Volksliteratur (DE-588)4135284-1 gnd rswk-swf Vergleichende Geschichtswissenschaft (DE-588)4382284-8 gnd rswk-swf Rumänisch (DE-588)4115807-6 s Philologie (DE-588)4174271-0 s Sprache (DE-588)4056449-6 s Geschichte z DE-604 Vergleichende Geschichtswissenschaft (DE-588)4382284-8 s Volksliteratur (DE-588)4135284-1 s Geschichte 1500-1600 z Ilin, Stancu 1933- (DE-588)1252528892 edt Oprişan, Ionel 1940- (DE-588)1024091635 edt (DE-604)BV035657672 11 Digitalisierung BSB Muenchen 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027161867&sequence=000002&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis |
| spellingShingle | Hasdeu, Bogdan P. 1838-1907 Scrieri Rumänisch (DE-588)4115807-6 gnd Philologie (DE-588)4174271-0 gnd Sprache (DE-588)4056449-6 gnd Volksliteratur (DE-588)4135284-1 gnd Vergleichende Geschichtswissenschaft (DE-588)4382284-8 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4115807-6 (DE-588)4174271-0 (DE-588)4056449-6 (DE-588)4135284-1 (DE-588)4382284-8 |
| title | Scrieri |
| title_auth | Scrieri |
| title_exact_search | Scrieri |
| title_full | Scrieri 11 Cuvente den Bătrăni ; T. 2, Cărţile poporane ale românilor în secolul XVI. T. 3, Istoria limbei române, P. 1, Principie de linguistică Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ediţie îngrijită de Stancu Ilin şi I. Oprişan |
| title_fullStr | Scrieri 11 Cuvente den Bătrăni ; T. 2, Cărţile poporane ale românilor în secolul XVI. T. 3, Istoria limbei române, P. 1, Principie de linguistică Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ediţie îngrijită de Stancu Ilin şi I. Oprişan |
| title_full_unstemmed | Scrieri 11 Cuvente den Bătrăni ; T. 2, Cărţile poporane ale românilor în secolul XVI. T. 3, Istoria limbei române, P. 1, Principie de linguistică Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ediţie îngrijită de Stancu Ilin şi I. Oprişan |
| title_short | Scrieri |
| title_sort | scrieri cuvente den batrani t 2 cartile poporane ale romanilor in secolul xvi t 3 istoria limbei romane p 1 principie de linguistica |
| topic | Rumänisch (DE-588)4115807-6 gnd Philologie (DE-588)4174271-0 gnd Sprache (DE-588)4056449-6 gnd Volksliteratur (DE-588)4135284-1 gnd Vergleichende Geschichtswissenschaft (DE-588)4382284-8 gnd |
| topic_facet | Rumänisch Philologie Sprache Volksliteratur Vergleichende Geschichtswissenschaft |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=027161867&sequence=000002&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| volume_link | (DE-604)BV035657672 |
| work_keys_str_mv | AT hasdeubogdanp scrieri11 AT ilinstancu scrieri11 AT oprisanionel scrieri11 |