Paradigme universale:
Gespeichert in:
| 1. Verfasser: | |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Piteşti
Paralela 45
|
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 ca4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV036696418 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20111122 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 100930nuuuuuuuu |||| 00||| rum d | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV036696418 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rakwb | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 084 | |a 7,38 |2 ssgn | ||
| 100 | 1 | |a Marcus, Solomon |d 1925-2016 |e Verfasser |0 (DE-588)103255362 |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Paradigme universale |c Marcus Solomon |
| 264 | 1 | |a Piteşti |b Paralela 45 | |
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Gesellschaft |0 (DE-588)4020588-5 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Mathematik |0 (DE-588)4037944-9 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Kultur |0 (DE-588)4125698-0 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Kunst |0 (DE-588)4114333-4 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Philosophie |0 (DE-588)4045791-6 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Technik |0 (DE-588)4059205-4 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Literatur |0 (DE-588)4035964-5 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 689 | 0 | 0 | |a Kunst |0 (DE-588)4114333-4 |D s |
| 689 | 0 | 1 | |a Literatur |0 (DE-588)4035964-5 |D s |
| 689 | 0 | 2 | |a Gesellschaft |0 (DE-588)4020588-5 |D s |
| 689 | 0 | 3 | |a Kultur |0 (DE-588)4125698-0 |D s |
| 689 | 0 | 4 | |a Mathematik |0 (DE-588)4037944-9 |D s |
| 689 | 0 | 5 | |a Technik |0 (DE-588)4059205-4 |D s |
| 689 | 0 | 6 | |a Philosophie |0 (DE-588)4045791-6 |D s |
| 689 | 0 | 7 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen 2 |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=020614943&sequence=000002&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-020614943 | ||
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1804143333720719360 |
|---|---|
| adam_text | CUPRINS
Prefaţă
/ 5
1.
PARADIGME UNIVERSALE
/ 7
Cuvânt-înainte
/ 9
I.
PARADIGME ALE ÎNVĂŢĂRII, ŞCOLII ŞI PROPRIETĂŢII INTELECTUALE
/ 11
înţelegerea
/11
Cubul cognitiv
Distincţia empiric-reflexiv
/11
Distincţia secvenţial-nesecvenţial
/12
Distincţia conştient-inconş
tient
/12
Abordări de al doilea ordin
/12
Didacticul
/13
Manualele
/15
Obezitatea, boală gravă
/15
Răspunsuri la întrebări inexistente
/15
Şcoala, mediu optim de colaborare a disciplinelor
/16
Intelectualul
/17
Şapte feluri de intelectuali
/17
Poţi fi intelectual în toate privinţele?
/17
Spiritul critic
/19
Proprietatea intelectuală
/21
Toleranţi faţă de furtul intelectual
/21
Atenţie la plagiatul practicat de unele reviste şcolare
/21
De la citări în text la bibliografia finală
/ 22
Cultura, un vast patrimoniu folcloric?
/ 22
Universitatea
/ 24
60
de ani în lumea universitară
/ 24
între cognitiv şi utilitar
/ 24
Cu scadenţă îndepărtată sau apropiată?
/ 25
Organizare disciplinară sau transdisciplinară?
/ 25
Universitate pentru elite sau pentru mase?
/ 26
Universitatea, între predare şi cercetare
/ 27
Dependenţă
versus
autonomie universitară
/ 27
De la universităţile de stat la cele particulare
/ 28
Să se facă sau să nu se facă politică în universitate?
/ 28
II.
DE LA PROVINCIALISM LA MODERNITATE ŞI DE LA MODERNITATE
LA POSTMODERNITATE ŞI GLOBALIZARE
/ 29
Provincialismul
/ 29
Avertismentul lui Adrian Marino
/ 29
Decalajul dintre creaţie şi comunicarea cu lumea
/ 30
Situaţia din ştiinţele sociale
/31
Vechiul scenariu, al exodului creierelor, se perimează
/31
Modernitatea
/ 33
Pentru un context cultural cât mai larg
/ 33
Un numitor comun al curentelor moderne în artă
/ 33
Conflictul dintre „a vedea şi „a înţelege
/ 34
Transgresarea logicii tradiţionale
/ 34
Caracterul neeuclidian al spaţiului vizual
/ 35
Itinerarul formei
/ 36
Mesajul lui Paul Florensky
/ 37
Globalizarea
/ 38
Criteriul estetic şi globalizarea în cultură
/ 48
Formularea problemei
/ 48
Paradigma
formei
(frumoase)
/ 48
Structura şi semnul, ca aliate şi adversare ale esteticului
/ 49
Nedreptăţitul
Lévi-Strauss
/ 49
Cognitiv, utilitar şi ludic în ştiinţă
/ 49
De la ludic la estetic
/ 50
Nimic mai practic decât forma frumoasă
/51
De la atomizarea cunoaşterii la globalizarea ei
/ 51
Un învăţământ prizonier al trecutului
/51
Aspecte antiglobalizante în cultura românească
/ 52
Decalajul dintre creaţie şi comunicarea cu lumea
/ 52
Un nou mod de a înţelege identitatea
/ 53
Teatralitatea
/ 54
Teatralitatea este peste tot
/ 54
Viziunea metaforică se teatralizează
/ 54
Matematica, tragedia şi comedia
/ 55
Teatralitate şi convergenţă
/ 55
Teatralitatea prospectivei
/ 56
Scenariul în psihologie
/ 56
Scenariile politice
/ 57
III. PARADIGME NU NUMAI GEOGRAFICE
/ 59
Europa
/ 59
O iniţiativă a Fundaţiei
„Rockefeller
/ 59
Prezenţă românească slabă
/ 59
Valorile culturale se constituie şi se validează la scară internaţională
/ 60
Cercul din
Viena
/ 62
La o nouă lectură
/ 62
Noul statut al ştiinţei
/ 63
Manifestul Cercului din
Viena
/ 63
Godei
şi Cercul din
Viena
/ 64
Opoziţie faţă
de Kant
şi veneraţie faţă de
Hubert
/ 65
Cercul din
Viena
şi Cercul
din Praga,
victime ale nazismului
/ 66
Ideea unităţii ştiinţifice
/ 67
Lumea britanică
/ 68
De la Pitagora şi
Fermat
la
Andrew Wiles /
68
Matematicianul, personaj literar, teatral şi cinematografic
/ 68
Născut şi educat la
Cambridge
/ 69
Reperul Newton
/ 69
Secolul al XlX-lea britanic
/ 70
De la
Lewis Carroll
la Bertrand
Russell
/ 70
Secolul
XX:
de la decepţie
la
resemnare
/71
America
/ 72
Japonia
/ 75
Brazilia
/ 79
IV.
PARADIGMELE INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII
/ 83
Hârtia
/ 83
Elogiul hârtiei
/ 83
De la papirus la hârtie şi de la hârtie la tipar
/ 84
De la memoria hârtiei la memoria calculatorului
/ 84
Două stadii de alfabetizare
/ 85
Viteza
/ 86
A reduce decalajul dintre om şi cosmos
/ 86
Ideea de viteză este autoreferenţială
/ 86
Două noţiuni echivalente: viteza şi densitatea
/ 86
Viteza în perspectiva
einsteiniana
/ 87
Poziţia şi viteza: de la armonie la conflict
/ 87
Organismul uman reduce vitezele naturii
/87
Viteza în percepţia temporală
/ 88
Viteză şi îmbătrânire
/ 88
Viteza calculatoarelor electronice modeme, deşi foarte mare, este prea mică
/ 89
„Grăbiţi-vă încet!
/ 89
Informaţia
/91
1078
Introducere
/91
Două orientări în studiul informaţiei
/91
Informaţia termodinamică
/ 92
Informaţia în comunicarea telegrafică
/ 92
Ghyka, Birkhoff şi
Karl Popper /
92
Shannon,
Wiener,
Brillouin
/ 93
Informaţie şi complexitate algoritmică
/ 93
Complexitate informaţională şi inefabil poetic
/ 94
Informaţia selectivă
/ 94
Informaţia obiectivă
/ 94
Informaţia, între semantică şi estetică
/ 95
De la informaţia obiectivă la cea subiectiv-obiectivă
/ 95
Informaţia ca formă
/96
De la psihologia gestaltistă la forma forţelor
/ 97
Informaţia, o diferenţă percepută ca atare
/ 97
Informaţia şi semnul: complementare sau incompatibile?
/ 98
Sinteza lui
Brier
/ 98
Informaţia, într-un spaţiu pluridimensional
/ 99
Comunicarea
/100
Aspectul lingvistic şi ingineresc
/100
Aspectul semiotic şi psihiatric
/100
De la zgomotul fizic la cel semantic
/101
„Comunicarea înseamnă „război
/102
Ierarhia funcţiilor comunicative
/102
Comunicarea în absenţa transferului de informaţie
/103
De la comunicarea despre lume la comunicarea despre comunicare
/104
Poate fi înţeleasă comunicarea altfel decât prin metafore?
/105
Comunicare şi alegere
/105
Presupoziţia tare şi presupoziţia slabă a comunicării
/ 106
Spaţiul comunicaţional
/106
Calculatorul
/108
Un cadru conceptual şi istoric
/108
Trei tipuri de proteze
/108
Orice maşină materială are la bază o maşină abstractă
/108
Revoluţia informatică între spaime, şocuri şi crize
/109
O incursiune în istorie
/110
Viitorul „galaxiei
Gutenberg
/110
Şocuri comunicaţionale ulterioare tiparului
/111
Generaţii de limbaje de programare
/111
Semiotica autoreferenţială a maşinilor matematice
/111
O proteză nu ca oricare alta
/112
Internetul:
o alternativă la „unde-i unul nu-i putere
/113
V.
PARADIGME CUPLATE
/115
Invenţie şi descoperire
/115
Artă/ştiinţă
=
invenţie/descoperire
/115
Materialitatea tehnică şi ficţiunea artistică
/116
Situaţia se complică
/ 116
Pierdere sau numai amânare?
/117
Textul, în artă şi în ştiinţă
/118
Artişti care descoperă şi matematicieni care inventează
/ 118
Inovaţia şi invenţia
/119
Momentul inventiv al ştiinţei
/120
între meşteşug şi artă
/ 120
Exemplul topologiei
/ 121
Invenţia tehnică
/121
între invenţia tehnică şi invenţia artistică
/ 122
Invenţia şi descoperirea nu pot fi ierarhizate
/122
Natură şi cultură
/123
Este natural ceea ce este înnăscut
/123
Un nou mod de a vedea procesele de învăţare
/123
Naturalul, ca ceea ce este inerent
/123
Baza biologică a naturalului
/124
Instinctual, emoţional, raţional
/ 124
Când a apărut cultura?
/ 125
Utopia „cuceririi naturii
/125
Natural
-
artificial
-
cultural
/ 125
J
Aparenta dezumanizare a limbajului ştiinţific
/126
г О
clasă de limbaje artificiale
semiformale / 126
*
S
Inteligenţa artificială
/ 127
Inteligenţă proaspătă şi inteligenţă conservată
/ 127
Forme ale inteligenţei conservate
/ 128
De la inteligenţă conservată la prostie
/ 128
f: Caracterul istoric al inteligenţei
/129
Inteligenţa artificială ca formă a inteligenţei conservate
/129
Ж
Natura, nucleu al culturii
/130
Identitate şi alteritate
/131
-
Complexitatea problemei
/ 131
■ ■■ -.Corpul uman^ între identitate şi alteritate
/131
Alteritatea ascunsă în identitate
/ 132
Trei moduri de a înţelege identitatea şi alteritatea
/132
-
Identitate şi alteritate intelectuală
/132
.._...:.
De la identitate la alteritate, în matematică
/ 133
De la ceea ce avem la ceea ce suntem
/ 133
,
Globalizarea: de la ceea ce suntem la ceea ce devenim
/ 133
Discret şi continuu
/135
■■/
Pornind de
lá
ipoteza lui Riemann
/ 135
Natura intimă a lucrurilor
/136
¿Conexiune şi neîntrerupere
/ 137
întreg şi parte; necuantificabilul
/ 138
Mereologia ca generalizare a geometriei
/ 139
Discretul ştiinţific şi continuul poetic
/ 141
Matematica discretă o detronează pe cea continuă?
/142
Discretul algoritmic, după
D.E.
Knuth
/ 143
Ofensiva discretului
/ 144
r
>j
5
Discret, continuu şi iar discret
/145
5
Ştiinţă şi religie /
146
:
Us
De la conflict la legătura dintre ştiinţă şi religie
/146
?.· ?
Metafora: de la ornamental la cognitiv
/ 146
-..
.ş O tipologie a metaforei
/ 146
Metaforele creative în ştiinţă
/147
Metafore diaforice, epiforice şi teoretic-constitutive
/ 147
Abordarea Divinităţii de către .Pitagora
/ 148
Metaforele lui Dumnezeu în Antichitate şi Evul Mediu
/148
Dumnezeu şi metafora autoreferinţei
/ 149
Metaforele lui Dumnezeu în timpurile moderne
/150
Poate raţiunea să explice singură existenţa lui Dumnezeu?
/ 150
Cuvânt final
/151
Bibliografie
/151
Model şi metaforă
/153
Este posibil transferul de metodă?
/ 153
Metoda modelării
/153
Analogie, eterogenitate, relevanţă şi autonomie
/154
Orice model poate fi înlocuit de altul mai bun
/154
Modelarea este un compromis între obiect şi metodă
/155
Modelarea, act de invenţie, de natură conflictuală
/155
De ce metafore? Unde se află rădăcinile lor?
/156
Semnificaţie individuală şi semnificaţie interactivă
/156
Prezenţa inevitabilă a circularităţii
/ 157
Modele cognitive
versus
metafore cognitive
/157
Natura conflictuală comună a modelului şi metaforei
/ 157
Tendinţa dictatorială a metaforei şi modelului
/159
■;:
Ordine şi haos
/ 160
Nouă chipuri ale ordinii şi haosului
/160
; Ordinea ca structură
/160
Scurtă istorie a structurii
/161
І080
-νϊ·
Ъ*}
■
Ordinea, ca prezenţă a unei reguli
/162
Ordinea, ca informaţie şi organizare
/162
Ordinea, ca previzibilitate
/163
Ordinea, sub aspectul complexităţii
/163
Ordinea, ca armonie şi simetrie
/164
Ordinea, opusă haosului determinist
/164
Vidul şi neantul, între ordine şi haos
/165
Claritatea ca ordine şi confuzia ca haos
/165
Liric şi narativ
/ 166
Emoţionalul, suport al liricului
/166
Liric şi narativ la nivelul creierului
/166
Interferenţa liricului şi narativului
/ 166
Un numitor comun al liricului şi narativului
/167
Consideraţii finale
/168
Energie şi entropie
/169
Energie şi timp
/169
Economicul şi tehnologicul în sistemul energetic
/170
Fizica şi economia se provoacă reciproc
/171
Energie, istorie, cultură
/172
Dincolo de combustibilii fosili
/173
Organizare economică şi energie
/175
Prin entropie şi informaţie, de la fizică la economie
/176
Autoorganizarea şi sistemele departe de echilibru
/177
Din gândirea energetic-entropică românească
/178
Centru şi periferie
/180
Centrul adolescenţei mele: Bucureşti
/ 180
Spre percepţia planetară a culturii
/180
O schimbare radicală de perspectivă
/181
Ipostaze ale centrului şi periferiei
/ 181
Atenuarea distincţiei centru-periferie
/182
Holografia,
holonomia şi zona de catastrofă
/182
Centralizarea marginii
/183
Membrana, ca periferie care are un rol central în explicarea vieţii
/184
Stânga şi dreapta
/185
O distincţie numai în aparenţă binară
/185
Stânga şi dreapta, la nivelul creierului uman
/185
Stânga-dreapta ca secvenţial-nesecvenţial
/ 185
Echilibrul dintre stânga şi dreapta ca simptom de sănătate psiho-somatică
/186
Este emisfera dreaptă sediul privilegiat al creativităţii?
/ 186
Este ştiinţa la stânga? Este arta la dreapta?
/187
Relaţiile încrucişate dintre stânga şi dreapta
/187
Minte, creier, calculator
/188
Două minţi sau una singură în două emisfere?
/188
De la stânga şi dreapta la direcţia timpului
/189
2.
PORNIND DE LA UN ZÂMBET
/191
Cuvânt-înainte
/ 193
I.
PARADIGME SEMIOTICE
/ 195
Zâmbetul
/ 195
Zâmbet şi suspiciune
/195
O tipologie a zâmbetului
/ 196
Combinatorica semnificaţiilor zâmbetului
/ 196
Semioticile de ordin superior
/197
Simbolul
/ 199
Simbolul, între semiotică şi hermeneutică
/ 199
Simbolul faţă de semn
/199
Alte concepţii binare
/ 200
Simbolul în semioticile
triadice
/ 200
Simbolul artistic
/201
Multivalenţa simbolului
/ 201
,ř í
Simbolul în dicţionarele româneşti
/ 202
f Simbolul
la Luc Benoist
/ 202
ς
-
Ştim
sã
articulăm aspectele culturale, semiotice, hermeneutice şi poetice ale simbolului?
/ 202
-
Referinţe bibliografice
/ 203
Iţ Limbajul
/ 206
г,
Distincţia limbă-limbaj
/ 206
*
Limbaje umane, limbaje naturale, limbaje formale
/ 206
Prioritatea limbajului articulat
/ 207
Artificialul ca mijloc de înţelegere a naturalului
/ 208
Gramaticile universale
/ 209
Distincţia
natural-artificial
/ 210
X
Limbaj uman
=
limbaj natural?
/210
.;;
Inferioritatea şi privilegiul limbajelor artificiale
/210
* :
Limbaje pentru comunicarea internaţională
/211
*
Replica lui
Freuden
thai
/211
0
Limbajele artificiale specializate
/212
Universaliile lingvistice
/212
s Statutul secvenţelor corect formate
/212
Infinitatea/
212
;î Decalajul dintre competenţă şi performanţă
/213
Semantică aditivă sau
integrativa?
/213
%
Utilizări dincolo de finalitatea fixată iniţial
/213
Prezenţa fenomenelor de ambiguitate
/214
ftí
Dubla articulare
/214
H
Prezenţa unei retorici
/215
4lí
Tendinţa spre poeticitate
/215
-Posibilitatea autoreferinţei
/215
Imposibilitatea învăţării limbajului înainte de utilizarea sa
/ 215
;
ΐ
.tčj
Limbajul ştiinţei şi judecata publicului
/215
între
Hjelmslev
şi
Godei
/217
r
·
Dijkstra
despre limbajele de programare
/218
---■..:
Matematica limbajului
/219
Forme noi ale interferenţei lingvisticii cu matematica
/ 220
Vţ Puţină istorie
/221
% Indicatorii
/ 223
?%
Introducere
/ 223
«
Indicatorii sunt semne
/ 223
O incursiune în semiotică
/ 224
ţ* Indicatorii ca semne
indicíale
/ 225
Indicatorii şi problemele globale
/ 226
Indicatorii ca semne
iconice
/ 227
Indicatorii ca simboluri
/ 228
Funcţia simbolică şi contractul social
/ 229
Cultura
-
un comerţ cu semne
/ 229
Indicatorii şi dezvoltarea umană
/ 230
De la indicatori izolaţi la sisteme de indicatori
/ 231
O încercare de sistematizare
/231
II.
PARADIGME NUMERICE
/ 235
Binaritatea
/ 235
Matematicianul-poet
George
Boole /
235
Noţiunea de algebră
Boole
/ 236
Logica devine un calcul algebric
/236
Cum se ajunge la binaritate
/ 237
O matematică a spiritului uman
/ 237
Numericul devine un caz particular al simbolicului
/ 238
Itinerarul
Boole
-
Peirce
—
MacLane
/ 239
ţ: Un itinerar
Boole
-
Shannon
-
Moisil
/ 239
5
Boole
şi
Turing, Spencer-Brown
şi
Kauffman
/ 239
Filiaţia
Leibniz
-
Boole
/ 240
Ternaritatea/
241
Gândirea
triadica
ín
semiotică
/ 241
De la
triada fundamentală
la
triadele particulare
/241
1082
Sintaxă, semantică, pragmatică
/ 242
între Peirce şi Morris
/ 242
Triada materie-energie-informaţie
/ 243
Trei grupe de subsisteme la J.G.
Miller / 243
Spaţiul euclidian tridimensional
/ 244
Spaţiul cromatic tridimensional
/ 245
Numărul
3
şi ereditatea
/ 245
Numărul
3
şi teoria jocurilor
/ 245
Stabilitatea unui grup social
/246
Ternaritate în antropologie şi în psihanaliză
/ 247
„Trei ca prag de dificultate
/ 247
„Trei ca preferinţă taxinomică
/ 247
Ternaritate în segmentare
/ 247
„Trei , cărămidă pentru „mai mulţi
/ 248
Fără „trei nu-1 înţelegem pe „doi şi nu
e
posibilă medierea
/ 248
Comunicarea, maşina şi simetria implică ternaritatea
/ 248
Ternaritatea provoacă binaritatea
/ 249
III. PARADIGME ALE IMPRECIZIEI
/251
Imprecizia
/251
Imprecizia sub lupa preciziei
/251
Istoria pierderii certitudinii
/251
Surse fizice, biologice, sociale şi artistice ale impreciziei
/ 252
Patru puncte de vedere în studiul impreciziei
/ 252
Criteriul cronologic
/ 252
Imprecizia în diferite tipuri de sisteme
/ 252
Imprecizia în ordine lingvistică
/ 253
Calculatorul măreşte eficienţa matematicii aproximării
/ 253
Matematica şi calculatorul: un întreg mult mai mare decât suma părţilor sale
/ 254
Aleatorul, între teoria probabilităţilor şi complexitatea calculului
/ 254
Suportul intuitiv echivoc al aleatorului
/ 255
Probabilitatea ca măsură
/ 255
Matematica neglijabilului: infiniţii mici
/ 256
Mulţimi neglijabile
/ 256
Probleme deschise şi dificultăţi în studiul neglijabilului
/ 257
Mulţimi neglijabile în logica matematică
/ 257
Matematica gradualului
/258
Măsuri ale gradualităţii
/258
Matematica ambiguităţii
/ 259
Ambiguitatea contextuală
/259
Absenţa coeziunii şi incoerenţa
/ 260
Unde se află abaterea maximă de la simetrie?
/ 260
Alte matematici ale impreciziei
/261
Concluzii
/261
Un alt nume al impreciziei: restul
/ 262
Cunoaştere cu sau fără rest
/ 262
Rest epuizabil şi rest inepuizabil
/ 262
întrebări cu sau fără rest
/262
Patru tipuri de cupluri „întrebare-răspuns
/ 263
Absenţa restului poate fi numai aparentă
/ 263
Prezenţa restului în axiomatica euclidiană
/ 263
Restul la Socrate şi
Platon
/ 264
Un nou tip de rest: incertitudinea
/264
O altă sursă de rest: folosirea calculatorului în demonstraţii
/ 264
A existat oare o cunoaştere iniţială fără rest?
/ 265
Imprecizia în literatură şi matematică
/ 266
Surse de posibilă neînţelegere
/ 266
Locul teoriei literare
ín
cadrul metaliteraturii
/ 266
Relaţia literaturii şi metaliteraturii cu fizica, biologia şi informatica
/ 266
Două feluri de umanistică; ştiinţa în chestiune
/ 267
v .
Umanistica ştiinţifică, între snobism şi utilitate
/ 267 : _
T«t
к-
-.jS
■■■;..,
ř
Cauze istorice ale apropierii dintre cele două tipuri de umanistică
/ 268
Dubla faţă a impreciziei
/ 268
„-■Imprecizia în ansamblul cunoaşterii
/ 268
ч
Imprecizia în metaliteratură
/269
-; Lectura ca sursă de imprecizie
/269
De ce oare este analiza literară ignorată de critica literară?
/ 269
Metabolismul teoriei literare este mai slab în interiorul metaliteraturii decât în afara ei
/ 270
Aproximaţia
/ 271
Dacă nu plouă...
/271
Feţele impreciziei
/271
Matematica, o cale spre fineţe
/271
Aproximaţia, între elogiu şi condamnare
/ 272
Aproximaţia, in limbajul cotidian
/ 272
l Aproximaţia, în texte ştiinţifice şi de critică literară
/ 273
ίί·
Absenţa aproximaţiei, o raritate
/ 273
Aproximaţia, între rigoare şi etape
/ 273
*
Pornind de la Arhimede
/ 274
O sută de milioane de zecimale ale lui
π
/ 274
Secretul celebrităţii numărului
π
/ 274
Formula
lui Machin
/ 274
De la viteza calculatorului la inteligenţa algoritmului
/ 275
Simbolul cercului
/ 275
-
Ramanujan,
Hardy
şi Littlewood
/ 276
De la ecuaţiile modulare la actualii algoritmi iterativi
/ 276
Provocarea neliniarului
/ 277
j
,
Calculatorul se apropie de neliniar
/ 277
Aproximarea ca artă
/ 278
Í»
Aproximarea, între estetic şi pragmatic
/ 278
Deductiv şi inductiv
/ 278
Paradoxul aproximării numerice
/ 279
Diferenţe de accent, de metodă şi de mentalitate
/ 279
Rolul subrutinelor în procesul de aproximare
/ 279
;
Capcane ale calculului numeric
/ 280
Alte referinţe bibliografice
/ 280
?
s
Procentajele, ca formă de aproximare
/ 280
,,_.?, .
Rotunjirea şi erorile pe care le implică
/281
rf Matematică electorală
/282
;
Repartizarea locurilor de deputaţi
/282
¿Aproximare şi justiţie
/ 282
У
Matematica aproximării şi locul ei în învăţământ
/ 283
1
O imagine deformată a matematicii
/ 283
Ş. Istoria matematicii ca istorie a aproximării
/ 284
¡fi Expresia lingvistică a aproximativului
/ 284
*
Al treilea nivel: convergenţa, ca aproximaţie
/ 285
>
De ce nu mai ştiu elevii să calculeze?
/ 285
-
Preocuparea principală: costul operaţiilor
/ 285
Noi algoritmi pentru rădăcina pătrată
/ 286
J
De la cerc la curbe arbitrare
/ 286
; Transferul de la curbe la suprafeţe: o aşteptare frustrată
/ 287
De ce aria suprafeţei nu urmează calea lungimii curbelor?
/ 287
Haosul (determinist)
/ 288
Cum se comportă un fluid?
/ 288
Cu Leray, într-un spaţiu infinit-dimensional
/ 288
Turbulenţă
-
dezordine
-
haos
/ 289
Ideile lui Kolmogorov
/ 289
Turbulent şi laminar
/ 289
Lorenz
şi dificultatea prognozelor meteorologice
/ 290
Efectul de fluture şi haosul determinist
/ 290
Polemici în jurul revoluţiei haosului
/ 290
•SS,
Potcoava
lui Smale
/291
í
Haos şi interdisciplinaritate
/291
!
Matematică
-
informatică
-
haos
/ 292
Evoluţia populaţiilor
/ 292
Lorenz-
Smale
-
Yorké
/ 293
/Haosul nu poate fi decât aproximat
/ 293
084
^Я
O imaginara
populaţie de peşti
/293
Neliniaritate şi educaţie
/ 294
Studiul analitic al haosului
/ 294
Feigenbaum
şi
Hénon
/ 295
Haos şi catastrofe
/ 295
Matematica: mai mult decât demonstrarea unor teoreme
/ 296
Raza de acţiune a demonstraţiei matematice
/ 296
Cum reconstruim istoria ştiinţei?
/ 297
Din nou în apărarea demonstraţiei matematice
/ 297
Semnificaţia ideilor matematice
/ 298
Eterogenitatea punctelor de vedere
/ 298
Un adversar aprig al bourbakismului
/ 298
Matematica, între teoreme şi modele
/ 299
Partea care revine matematicianului
/ 300
René
Thom spune: nu!
/301
Este bună selecţia pe baza matematicii?
/301
Intre
demiurgic
şi hermeneutic
/301
Asistăm la o epuizare a teoriilor?
/ 302
Galilei:
o graniţă între două mentalităţi
/ 302
„Superstiţia literară
/ 303
Este varianta ludică o soluţie?
/ 303
Fractalul
/ 305
Pornind de la etimologie
/ 305
O curbă invizibilă
/ 305
Sunt oare un fractalist
avant la lettre?
/ 306
Fenomenul de auto-similaritate
/ 306
Fulgii de zăpadă
/ 306
Geometria fractală, replică la geometria clasică
/ 307
Dimensiunea fractalilor
/ 308
O muzică făcută din zgomot
/ 308
O geometrie a urâtului transformat în artă
/ 309
IV.
PARADIGME ALE FUNDAMENTELOR
/311
Axioma
/311
De la
Euclid la Spinoza
/311
Gândirea axiomatică în ofensivă
/311
Axiomatica, între fizică şi logică
/312
O distincţie care nu a rezistat: axiomă-postulat
/312
O nouă etapă a gândirii axiomatice
/313
Un popas la geometria lui Riemann
/313
Legătură tot mai strânsă între geometrie şi experiment
/314
Copiii şi axiomatica
/314
Posibilitatea dicţionarelor axiomatice
/315
în absenţa axiomelor, apare circularitatea
/315
Axiome logice şi axiome lingvistice
/316
Un moment esenţial: alegerea axiomelor
/317
Cum se naşte un sistem de axiome
/317
Grupul lui
Galois
/318
între axiomă şi interpretarea ei
/ 318
Adevărul axiomelor sau al interpretărilor lor?
/319
Necontradicţia relativă
/319
Independenţa unui sistem de axiome
/ 320
Câteva cazuri mai dificile
/ 320
Completitudine şi categoricitate
/ 320
Categoricitatea unui sistem de axiome
/321
O axiomatizare a unei părţi a geometriei plane
/ 322
Mai întâi concepte, apoi axiome
/ 322
De la concepţia tradiţională la cea modernă
/ 323
Provocarea
lui Godei
/323
Metamatematica
/ 324
Teorema de incompletitudine
/ 324
Paradoxul
lui Richard
/ 325
Numărătoarea
lui Godei
/ 325
r
Şi totuşi, paradoxul nu poate fi evitat
/ 326
O formalizare necontradictorie este incompletă
/ 326
Analogia cu paradoxul mincinosului
/ 327
Imposibilitatea unei demonstraţii de necontradicţie absolută
/ 327
O maşină
Godei
/ 328
Un sistem formal mai general
/ 328
O teoremă abstractă
de tip Godei
/ 329
O dilemă privind enunţurile adevărate, dar nedemonstrabile
/ 329
O pereche bizară de enunţuri
/ 330
Proceduri de decizie
/ 330
Teorii decidabile şi teorii nedecidabile
/331
Teorema
/ 332
-
Teorema, cărămida matematicii
/ 332
Teorema, un salt din finit în infinit
/ 332
,;; Teorema, între adevăr şi semnificaţie
/ 332
:
Educarea nevoii de teoremă
/ 333
Cum se motivează şi cum se validează o teoremă
/ 333
Două feluri de ipoteze
/ 334
Ipoteze esenţiale
/ 334
.;..
Condiţii esenţiale, dar nenecesare
/ 335
■■ [>.
Teorema^ între existenţă şi construcţie
/ 335
:.-A Generalizări impuse de ştiinţă
/ 336
:
Neeuclidianul
/ 337
Axiome şi deducţie
/ 337
Geometrie, da! Dar nu numai atât!
/ 337
Marea ispravă a lui
Euclid
/ 337
■ :
Cultura preeuclidiană
/ 338
Replica neeuclidiană
/ 338
ľ
Fascinaţia celei de-a patra dimensiuni
/ 339
Impactul asupra artelor vizuale
/ 339
Certarea lui
Euclid
/ 340
v
У
Proliferarea mentalităţii neeuclidiene
/ 340
V.
PARADIGME ALE DURATEI
/ 343
:
Viitorul /J343
„ .
Două orientări în domeniul temporalităţii
/ 343
Teoria
entropica a
ordinii temporale
/ 343
De la
predictie
la scenarii alternative
/ 344
Nu putem formula întrebări relative la timp decât din interiorul timpului
/ 345
Istoria
/ 346
Matematica şi istoria
/ 346
Matematica şi logica istoriei în România
/346
Istorie şi strategie
/ 347
O decizie a lui Mihai Viteazul
/ 348
între discursul istoric şi cel de ficţiune
/ 349
Ricoeur şi
Segre
despre naraţiune
/350
între Xenopol şi Joja
/ 350
De la Xenopol la F.
de Saussure
/351
Istoria ca serialitate
/ 352
Polemica Xenopol-
Picard
/ 352
Istoria ca text
/ 353
Istoria şi ficţiunea, într-o albie comună
/ 354
Narativitatea
/ 355
Aspecte teoretice ale narativităţii
/ 355
Dihotomia limbă-vorbire
/356
Competenţă narativă individuală sau colectivă
/ 356
Structură de adâncime sau structură de suprafaţă
/ 357
Combinatorialul
e
imanent operei, generativul
e un
rezultat al lecturii
/ 357
Distincţia fabulă-discurs
/ 357
Gramatica textului la
Petőfi
/ 358
Ce înseamnă a fi un bun cititor?
/359
і,
:-
Referinţe bibliografice
/ 359
1086
VI.
PARADIGME
ALE
MONITORIZĂRII ŞTIINŢEI
/ 363
Monitorizarea ştiinţei
/363
Cât se scrie şi cât se citeşte
/363
Valoarea este dată de impact
/363
Ştiinţa fierbinte şi spatele frontului
/ 364
Occidentul ne monitorizează
/ 364
De ce lipsim din sinteze occidentale?
/ 365
Scientometria
/ 366
Indicatori ai dezvoltării ştiinţei
/366
Un scurt istoric
/ 366
Obiectul scientometriei
/ 367
Studiul productivităţii publicistice
/368
Citarea, ca indicator
/368
Criterii de ierarhizare a citărilor
/ 369
Raţiuni posibile ale unei citări
/ 369
Cercetarea porneşte de la informare
/369
Alegerea problemelor de cercetare
/ 370
Un indicator preţios: citarea „la distanţă
/ 370
Citări „la distanţă în matematica românească
/371
Indicatori de prestigiu
/ 372
Indicatori cu un grad mai mare de individualizare
/ 372
Factorul de impact
/ 373
Spre evaluări tot mai fine
/ 373
Indicatori statistici
/ 374
Criteriul geografic
/ 374
Baze de date ale dezvoltării ştiinţei
/ 375
Metodologia folosită
/ 376
3.
JOCUL
/ 377
Cuvânt-înainte
/ 379
Capitolul
I.
Jocul, sub lupă
/ 383
Scepticismul lui
Wittgenstein / 383
O scurtă istorie
/ 383
Paidia şi luduş
/ 384
Tipuri de gândire în jocuri
/ 384
O primă definiţie a jocului, la Huizinga
/ 384
Un spaţiu pluridimensional al jocului
/ 385
Lumea jocului, între sinergie şi conflict
/ 385
Jocuri în care nu intrăm de bunăvoie
/ 386
Jocul, ca punere în scenă
/ 387
Metaforele jocului sunt la rândul lor jocuri
/ 387
Joc şi cultură, la Huizinga
/ 388
Componenta ludică a ştiinţei
/ 388
De la descoperire la invenţie şi de la invenţie la joc
/ 389
Structura conflictuală a modelului cognitiv
/ 390
Dubla faţă a unor jocuri: cunoaştere şi gratuitate
/ 390
Conway şi
von Neumann
în perspectivă culturală
/ 390
Esenţa jocului este libertatea
/ 391
Jocul ca libertate, în ştiinţă
/ 392
Greşeala, ca preţ al creativităţii
/ 392
Starea de vertij
ín
ştiinţă
/ 393
Gratuitate, constrângere şi spectacol în jocul ştiinţei
/ 394
Jocurile lecturii
/ 395
Tipologia jocurilor
/ 395
Jocul ca antinomie
/ 396
Capitolul
II.
Jocurile hazardului
/ 397
Cum
s
-а
născut teoria probabilităţilor
/ 397
De la Cavalerul
de Mère la
Pascal şi
Fermat
/ 397
De la aşteptare la surpriză nu-i decât un pas
/ 398
Plauzibil, dar fals; corect, dar straniu
/ 398
De la
Bernoulli
la Poincaré
/ 398
„Fizicianul
e
un jucător care îşi evaluează şansele
/ 399
Matematica la loto
/ 399
Fascinaţia loteriei
/ 400
Publicitatea, ca metajoc
/401
Relaţia dintre joc şi muncă
/401
în căutarea norocului
/ 402
De unde a pornit scandalul
/ 402
Cine este jucătorul la
6
din
49? / 402
Să ne amintim ce-am învăţat la şcoală
/ 403
Pragul de
49
trebuie coborât
/ 403
Jucătorii la
„6
din
49
au nevoie de protecţia statului
/ 403
Simptome
de incultură matematică şi nu numai
/ 404
Capitolul III. Jocuri, raţionalitate, strategie
/ 405
Miza culturală a jocurilor de strategie
/ 405
Dela
economia interbelică la teoria modernă a jocurilor
/ 405
Oouă moduri de a vedea ştiinţele economice
/ 406
Eliberarea ştiinţelor economice de factorii psihologici şi de iluzia predicţiei
/ 407
„^ Punctul de vedere al lui von
Neumann
şi
Morgenstern / 407
*
De la Zermelo la
von Neumann / 408
ζ
Anul
1937:
un moment de cotitură pentru jocurile de strategie
/ 408
I
Traiectoria lui
Oskar Morgenstern / 409
-
t
:
Caracterul circular al predicţiei economice
/ 409
;.
Noutatea metodologică a teoriei jocurilor de strategie
/410
De la
Robinson Crusoe
la economia socială
/410
Imputări, coaliţii, stabilitatea soluţiilor
/411
Probleme ridicate de ideea de mulţime stabilă
/411
s
Pe urmele eliminării variabilelor mentale
/412
%
Joc
minorant
şi joc
majorant;
ce înseamnă a juca bine?
/412
Constructiv şi neconstructiv, în matematică şi
ín
economie
/413
<4: r Un exemplu de strategie minimax
/413
m
Liniaritate, convexitate şi jocuri de sumă nulă
/414
3«?
Armonizarea jocului
minorant eu
cel
majorant
/415
«
Rezolvare directă, jocul
de poker
şi strategie
Sherlock Holmes
/415
4
Un joc semnificativ de sumă nulă, cu trei persoane
/416
s
Ce fel de fiinţe sunt jucătorii?
/416
js Ce trebuie să înţelegem prin „regulile jocului ?
/417
Щ
Fenomenul Nash
/417
;■
Echilibrul Nash
/418
Raţionalitatea Nash şi economia postbelică
/418
Von
Neumann
şi Nash faţă-n faţă
/419
Demonstraţia rezultatului lui Nash
/419
Nash despre negocieri
/ 420
între
Brouwer
şi Kakutani
/ 420
Ce înseamnă a rezolva un joc?
/ 421
Programul non-cooperativ al lui Nash
/ 421
De la puncte de echilibru la fenomene observabile
/ 422
Putem fi de acord să nu fim de acord?
/ 422
O evaluare a teoriei lui Nash
/ 423
O reflecţie a lui Georgescu-Roegen
/ 423
Eşec în anii
50
şi
60,
succes în anii târzii
70;
dar de ce?
/ 423
La rădăcinile eşecului
/ 424
Cum
s
-а
reabilitat teoria jocurilor în ochii economiştilor
/ 424
Jocuri de strategie, dincolo de domeniul economic
/ 425
і-
Capitolul
IV.
Jocuri de cuvinte
/427
Ч
Tudor Arghezi
şi încrucişarea cuvintelor
/ 427
Puterea combinatorie a literelor
/ 427
Trei tipuri de jocuri de cuvinte
/428
£
Jocuri de substituţie
/ 428
5,
Jocuri ale înlănţuirii
/ 429
1088
Щ:
Jocuri ale incluziunii
/ 429
Ambiguitate şi lapsus
/ 430
O sinteză a jocurilor de cuvinte
/ 430
Aspectul informaţional al cuvintelor-valiză
/ 431
Proprietatea şi ambiguitatea unor cuvinte-valiză
/431
Cuvintele-valiză între degradare şi potenţare
/ 432
Cuvinte-valiză de al doilea ordin în texte ştiinţifice
/ 432
Cuvinte-valiză ca expresie a terţului
/ 433
Enunţuri-valiză ca aşteptări frustrate
/ 433
Palindromuri: etimologie şi istorie
/ 433
O precizare terminologică
/ 434
Ani palindromici
/ 434
Palindromuri în câteva limbi
/ 434
Palindromuri, oglinzi, simetrie, periodicitate
/ 435
Palindromuri aritmetice
/ 435
Silabe palindromice
/ 435
Gramatica cuvintelor palindromice
/ 436
Palindromuri în şah, în basmul popular şi în comunicare
/ 436
Palindromuri
muzicale (după
Anatol
Vieru) /
436
Oglindiri repetate
/ 437
Complexitate palindromică la cuvinte infinite
/ 437
Palindromuri şi cuvinte primitive
/ 438
Palindromuri la Şerban Foarţă
/ 438
Adrian Rogoz: palindromuri în cimilituri
/ 438
Istoria unui
palindrom
celebru
/ 439
Invariantele lui Rogoz în formalizarea lui Ciobotaru
/ 439
Epigrama: etimologie şi istorie
/ 440
Trei aspecte ale epigramei: sintactic, semantic şi pragmatic
/ 440
Secretul unei bune epigrame
/441
Publicul optim al epigramei
/441
Epigrame potenţiale
/ 441
Jocurile enigmistice ca sistem cibernetic; pasiunea lui Sorin Ciobotaru
/ 442
Structura unui joc enigmistic
/ 442
Limbajul enigmistic
/ 442
Joncţiunea dintre enigmistică şi strategie
/ 444
Strategiile jucătorilor
/ 444
Punct-şa, valoare şi funcţie de câştig, la jocurile enigmistice
/ 445
Strategie în anagramări
/ 445
Alexandru Rosetti despre anagramele lui
Ferdinand
de Saussure
/ 446
Jocul de cuvinte încrucişate, între alegere şi combinare.
Consideraţii preliminare şi punerea problemei
/ 447
O privire analitică asupra cuvintelor încrucişate
/ 447
Noţiunea
de écart
/ 448
Aspecte statistice
/ 448
Definiţiile în jocurile de cuvinte încrucişate
/ 449
Capitolul
V.
Jocuri paradoxale
/ 450
Paradoxul ca joc
/ 450
Jocul păsărilor
/ 450
Preţul suspiciunii
/451
Testul surpriză
/ 452
Jocul fără sfârşit
/ 453
Reguli şi metareguli
/ 454
Principiul terţului acceptat
/ 455
Paradoxul Electra
/ 456
La Rochefoucauld, Unamuno
şi
Ralea
/ 457
Reflexii paradoxale şi sugestii de paradoxuri la Gr.C. Moisil
/ 458
Situaţii paradoxale în Cântăreaţa cheală de Eugen Ionescu
/459
întrebări şi răspunsuri. Anunţul duplicitar
/ 460
Despre principiul incertitudinii
/ 460
Paradoxul dorinţei
/ 460
Paradox şi eroare
/ 460
Paradoxul atotputernicului
/461
ϊίϊΐ
Antinomia
vizitatorului unui castel
/461
í
¿jí
Hotelul imaginar
/461
■:Щ О
carte derutantă
/ 462
:|
,
O altă carte derutantă
/ 462
Două feluri de adjective
/ 462
<
Protagoras
şi tânărul avocat
/ 462
Dilema închisorii
/ 463
Un paradox care nu
e
antinomie
/ 463
i.-irŞ·
»
O dispută între
Gardner
şi Hughes-Brecht
/ 463
:>
ѓ>_
Două oglinzi faţă în faţă
/ 463
.Ti t i. Paradoxul becului
/ 463
•
λ ν
Seriile cu termeni pozitivi.
Ahile
şi broasca
/ 464
¡P Paradoxul obligaţiei şi permisiunii
/ 464
p
!
Un schimb de replici din Alice în Ţara Minunilor
/ 464
J
- ■
Un paradox al inducţiei
/ 464
;
Un paradox geografic
/ 465
Adevărul ca paradox
/ 465
Paradoxuri ale autoînşelării
/ 465
O întrebare a lui
N.
Rashevsky
/ 465
^Capitolul
VI.
în grădina lui Martin
Gardner
/ 466
ι/
Cine este Martin
Gardner?
/ 466
;
-f
îţ
De la
caznă
la
bucurie /
466
• »
Un
poem
anagramatic al lui
Lewis Carroll /
467
Un
posibil dicţionar
de
anagrame
/ 467
Unde se poate ascunde
Emily Dickinson
/ 468
Când paradoxul mincinosului se ascunde într-un
limerick
/ 469
Parodii după Corbul lui
Edgar Allan Poe / 469
Cât de multe cuvinte încap într-un pătrat?
/ 470
Date calendaristice ambigue
/ 470
Evaluaţi probabilitatea
/ 470
A alege între tata şi mama
/471
S, f
Bancnotele din pălării
/471
; -
^ O problemă cu trei monede
/ 472
:;!
·:
Constanta lui Kaprekar
/ 472
?s /Auto-numere
/ 473
5
j*
-
Câteva probleme cu triunghiuri
/ 473
■; _>,
Pentru cei care vor să aprofundeze problemele cu triangulări
/ 474
* ?
Descompuneri în figuri congruente
/ 474
Un fenomen aritmetic
/ 475
*
Musca din cafea
/ 475
í
Dispariţia unui leu
/ 475
Ploaie, papagali şi frizeri
/ 475
Greşeli, cărţi şi distincţia roşu-negru
/ 475
Pe urmele
lui Karl Popper /
476
între adevăr şi minciună
/ 476
Culoarea părului
/ 476
Autoreferinţă şi acţiune la distanţă
/ 476
O situaţie în jocul de tenis
/ 477
Atenţie la informaţia secundară!
/ 477
Cavaleri şi valeţi într-un scenariu
de Raymond
SmuUyan
/ 477
Diagnosticarea adevărului şi minciunii
/ 478
Un club misterios
/ 478
întrebarea din interiorul întrebării
/ 479
Litere şi paritate
/ 479
Descoperiţi-l pe
Shakespeare
/ 479
Descoperiţi-l pe
Descartes
/ 479
Jocuri implicând cuvinte din engleză, franceză şi germană
/ 480
Codificări ale unor reprezentări zecimale periodice
/ 480
Codificări enigmatice
/ 480
Minunat!
/481
Pătratul de cuvinte
/481
i: A
ordona nişte obiecte după greutatea lor
/ 482
1090 / ;
ч
#ί
Identificarea monedelor false
/ 482
O păcăleală şi un calcul
/ 482
A măsura înălţimea unei clădiri
/ 483
Cum să-i mulţumeşti pe toţi?
/ 483
A minimiza distanţele
/ 483
A identifica un obiect prin întrebări binare
/ 484
Nu vă lăsaţi păcăliţi!
/ 485
Păcălit de
Fermat
/ 485
Coleridge
se întâlneşte cu matematica
/ 485
Cât de vechi este Oraşul roşu-trandafiriu?
/ 486
Punctul fix al urcuşului şi coborâşului
/ 486
Numărând cerceii
/ 486
Zborul şi vântul
/ 486
Un casier de bancă distrat
/ 486
De la
1
la
100 / 487
Numere atât de mari, încât nu le putem scrie
/ 487
Ecuaţii cu scări
/ 487
Un paradox care ascunde o greşeală
/ 488
James
Joyce
şi numerele mari
/ 488
Capitolul VII. Goooooooool! Fotbalul, sportul-rege
/ 489
Metafora fotbalistică
/ 489
De la foot-ball la fotbal
/ 490
Fotbalul în regimul totalitar
/ 490
Cazul lui
Harald Bohr /491
Preliminarii teoretice
/491
Complexitate şi fineţe
/491
Fotbalul, între ordine şi hazard
/ 492
Violenţă şi strategie
/ 493
Orfani de arbitru, de terapeut, ne refugiem în fotbal
/ 493
Paradoxul clasamentelor
/ 494
Din nou, amintiri
/ 494
Mingea, personajul central
/ 495
Dubla teatralitate a fotbalului
/ 495
Ofsaid, de la fotbal la cultură
/ 495
A nu te situa în afara jocului!
/ 496
Capitolul VIII. în lumea şahului
/ 497
Este şahul matematică?
/497
Deducţia nu primează nici în şah, nici în matematică
/ 497
Intre
Hermann Hesse
şi Gr.C. Moisil
/ 498
Şahul şi inteligenţa artificială
/ 498
De la
Shannon
la Botvinnik
/ 498
Şahul ca sistem formal
/ 499
Este gândirea şahistă secvenţială sau bidimensională?
/ 500
Limbă şi şah
/ 500
Orizontal-vertical şi diagonal
/501
Transgresarea opoziţiei
perpendicular-diagonal
/501
Calul
-
o problemă de fineţe
/ 502
Pionii
-
un compromis între turn şi regină
/ 502
O tentativă de axiomatizare
/ 502
Dincolo de logic şi
combinatorial
/ 503
Gândire matematică şi şah
/ 503
Şahul computaţional
/ 503
Şahul la congresele internaţionale de cibernetică
/ 504
Două evenimente importante
/ 504
Pariul cu inteligenţa maşinii
/ 504
Prima strategie a lui
Shannon
/ 505
Performanţe computaţionale în jocul de mijloc
/ 505
Când va deveni calculatorul un mare maestru?
/ 506
Ziua de duminică
11
mai
1997 / 506
Informaţie şi cunoaştere, pornind de la şah
/ 507
Cercetări empirice şi formalizare
/ 507
Surprize posibile ale unei mutări neprevăzute
/ 508
Capitolul
IX.
Jocul de
Go,
modul japonez de a înţelege competiţia
/510
O călătorie fructuoasă
/510
Gheorghe Păun introduce jocul de
Go
în România
/510
Mutările în jocul de
Go
/511
Mutări interzise.
Ko.
Viaţă şi moarte. Seki. Teritoriu
/511
1
Sfârşitul jocului
/ 511
J/ Complexitatea jocului de
Go
/512
Puţină istorie
/ 512
Un aspect topologic al jocului de
Go
/ 513
Jocul de
Go
şi succesul strategiei japoneze în afaceri
/513
І
De ce nu se înţeleg între ei americanii şi japonezii?
/513
*
~O incursiune în istoria recentă
/514
Γ
Zece reguli ale jocului de
Go
/514
s l
Lupta pentru teritoriu
/515
Victorie şi înfrângere în
Go
şi în şah
/515
Viaţă şi moarte
/515
Sinucidere şi sacrificiu
/515
Ko
/ 516
■
Finalul jocului
/516
v ^Shudan, numele popular al jocului de
Go
/517
Yin-Yang
şi sistemul celor cinci elemente
/ 517
Jocul de
Go
într-o viziune metaforică
/518
Colţul
/ 518
Simplitatea pietrelor
Go este
numai aparentă
/518
De la Declaraţia de Independenţă
lácele
Patru Reguli de Aur
/519
Cum este evaluat un japonez?
/520
Intră în scenă Fukuyama
/ 520
în
Go
primează gândirea abductivă
/521
-
Capitolul
X.
Gramatica jocului de tenis
/ 522
3 ;
Competenţă şi performanţă în tenis
/ 522
,
í
¿Alfabetul tenisului
/ 522
¿í
-Limbajul infinit al jocului de tenis
/ 523
■Sy ; Gramatici şi automate ale jocului de tenis
/ 523
Capitolul
XI.
O vecină şi soră a jocului: greşeala
/ 525
*
:
л/Ггеі
feluri de greşeli
/ 525
Greşeală şi eroare
/ 525
Ш
Cum măsurăm gravitatea unei erori?
/ 526
Operaţii incorecte cu rezultate corecte
/ 526
Greşeli care sugerează teoreme
/527
í
Greşeli celebre
/ 527
і;
O teorie născută din observarea unei greşeli
/ 528
Radiografia greşelii lui Lebesgue
/ 528
O lucrare românească despre eroarea matematică
/ 529
д;
Frecvenţa greşelilor şi lupta împotriva lor
/ 529
Devine matematica o ştiinţă experimentală?
/ 530
Pariul lui J.L. Doob
/ 530
Terapia greşelii
/531
Două zone de manifestare a greşelii
/ 532
Greşeli de tipar benigne
/ 532
Cum adunăm două fracţii?
/ 533
Unde este greşeala?
/ 533
Jonglerii algebrice
/ 534
De la greşelile şcolarilor la cele ale maeştrilor
/ 534
O satiră la adresa diletanţilor
/ 535
Aspecte anecdotice
/ 535
Capcane ale exponenţialelor şi logaritmilor
/536
ί.ίΛ
Inegalităţi cu sau fără module
/ 536
,
Gândirea lui
Euclid
/ 537
, >
Comentariul lui Dan Barbilian
/ 537
* -
s
Deformarea argumentului lui
Euclid
/ 538
;
f
Este curba un concept geometric?
/ 538
Ï092
W
«й*
Este geometria
o ştiinţă?
/ 539
Capcanele tangentei
/ 540
O problemă cu o pâine
/ 540
O problemă cu cinci pâini
/ 540
Unde se ascunde infinitul?
/541
Poate fi
2
egal
4? / 541
„Orice triunghi este echilateral
/541
„Orice triunghi este dreptunghic
/541
O pereche de drepte este... o hiperbolă?
/ 542
Inducţie abuzivă
/ 542
sin 2x
= 2
sinx?
/ 542
2 = 3 = ... =
n?
/ 542
Numărul
e
între
1
şi x>
/ 542
O aparentă anomalie privind lungimea curbelor
/ 542
Pentru descreţirea frunţilor
/ 543
Capitolul XII. Latura sportivă a matematicii elementare
/ 545
Nu ducem lipsă de talente
/ 545
Stilul Cuculescu
/ 545
Matematica la cronometru?
/ 546
în absenţa imaginaţiei, este suprasolicitată memoria
/ 546
Ştiinţa şi arta de a întreba
/ 547
Cum arată o problemă de inteligenţă
/ 547
Putem măsura performanţa matematică?
/ 548
Este matematica de natură competitivă?
/ 548
De la probleme de concurs la probleme pur şi simplu
/ 549
Olimpiadele
/ 549
Matematică şi sport
/ 550
Capitolul XIII. Matematica şcolară între ludic, cognitiv şi utilitar
/ 552
Cum a fost contestat
Euclid
/ 552
Spre o ştiinţă accesibilă celor mulţi
/ 553
Cearta „matematicilor moderne
/ 554
Matematicienii provoacă pe fizicieni
/ 555
Utilitatea gratuitului
/ 556
Geometrie, nu pleca!
/ 557
René
Thom despre rigoare
/ 559
în ce constă criza matematicii?
/ 560
Conştientizarea nevoii de matematică
/ 560
Inteligenţa umană şi formarea gândirii matematice
/561
Atenţie la calculator!
/ 562
Primejdii în folosirea calculatoarelor
/ 562
Antrenamentul ludic anticipează gândirea algoritmică
/ 563
Capitolul XIV. Hoinar pe internet
/ 564
Puţină etimologie
/ 564
Scepticismul tradiţional
/ 564
Să salutăm
internetul
cu Simfonia a IX-a a lui
Beethoven!
/ 564
Educarea nevoii de a comunica cu lumea
/ 565
O bună parte din memoria omenirii se mută de pe hârtie pe calculator
/ 565
Internetul,
pentru toate gusturile
/ 565
Internetul
şi proprietatea intelectuală
/ 565
Lenea de a merge la bibliotecă
/ 566
ANEXĂ. Jouko Seppănen:
GAME, PLAY AND THEIR HISTORY (Key words and authors)
/ 567
Concepts
/ 567
Conceptual periodization
/ 567
Prehistory
-
natural and cultural history
/ 568
Ancient civilisations
-
art of warfare, Greek antiquity
-
military history
/ 568
Renaissance
-
art and literature; new time, diplomacy, diplomatics
/ 568
Enlightenment, politics, political science
/ 569
History and philosophy of rights
/ 569
Jurisprudence
/ 569
í
History of law
/ 570
;
ľ>
,
Crime sciences
/ 570
С
;-;;, Military science and economics
/ 570
Ч
Theory of games of chance
/ 571
Probability theory and behavioural sciences
/ 571
Management science and operational research
/571
, ;
Mathematical game theory
/ 571
%;¿,
Machine intelligence
/ 572
і
Computer games, artificial life
/ 572
/ 575
Cuvãnt-inainte
/ 577
;
Cuvânt-înainte
laprima
ediţie
/ 579
Varietatea temporală
/581
Timp astronomic şi timp atomic
/ 582
Desacralizarea timpului
/ 583
Durata demonstraţiilor matematice
/ 584
Timpul, ca ierarhie de conflicte creative
/ 585
,
Staţionar şi creativ. Sensul predicţiei
/ 586
Timpul relativist
/ 587
Timpul particulelor elementare
/ 588
Tahionii şi călătoria în trecut
/ 589
■
Newton,
Einstein
şi complexele simpliciale
/ 590
Timpul ca trafic multidimensional
/591
;
Linearitatea ceasurilor şi nelinearitatea evenimentelor
/ 592
?:
Provocările ştiinţei şi reacţiile filozofiei
/ 593
De la
Kant
la Bergson
/ 594
Husserl
şi
Russell
/ 595
Ideile lui
Hermann Weyl
/ 596
Metafora geometrică
a lui Weyl
/ 597
Relaţiile incomplete ale lui Black
/ 598
Posibila
izotropie
a timpului
/ 599
Absolutism şi relativism temporal
/ 600
Statutul ontologic al temporalităţii
/601
Asimetria temporală
/ 602
Viitorul, ca direcţie a entropiei crescânde
/ 603
Entropie,
predictie,
retrodicţie
/ 604
Controverse privind teoria
entropica
/ 605
Cauzalitate şi ireversibilitate
/ 606
Durata proceselor geologice
/ 607
Un analog lingvistic al carbonului radioactiv
/ 608
Ipoteza lui Swadesh
/ 609
Vocabularul de bază
/ 609
Stadii diferite ale unei limbi
/610
Timpul de diferenţiere a două idiomuri
/611
Gradul de înrudire dintre dacoromână şi aromână
/612
Data de separaţie a aromânei de dacoromână
/613
Temporal şi aevitic
/614
Un mod de înţelegere a viitorului
/615
Timpul între
deterministic
şi probabilistic
/616
Gravitaţia ca manifestare a curburii spaţio-temporale
/617
Simultaneitate, măsurări, mecanică cuantică
/618
O interpretare cauzală a structurii spaţio-temporale
/619
Cauzalitate, tahioni, timp inversat
/ 620
Timp şi cauzalitate în teoria sistemelor
/ 622
Punctul de vedere al lui
Erich Jantsch / 623
Liantul temporal şi cel spaţial
/ 624
Istoria Universului şi ruperile de simetrie
/625
Viaţa ca proces de autoorganizare
/626
Micro- şi macroevoluţie
/ 627
Evoluţia ca proces circular
/ 628
1094
Ideile lui
Prígogine
/ 629
Rolul proceselor ireversibile
/630
De la a fi la a deveni
/ 631
Timp, entropie şi energie
/ 632
Entropia în lumea biologică
/633
Entropia şi istoria
/ 634
Progresul şi dezordinea
/635
Entropia şi pacea
/636
Conflictul dintre energii antagoniste
/ 637
Omogenizare şi eterogenizare
/ 637
Cele trei materii
/ 639
Actualizare, potenţializare, starea
Τ
/ 640
Timp şi logică
/ 641
Trei timpuri lupasciene
/ 642
Statutul evenimentelor viitoare
/ 643
Irealitatea evenimentelor viitoare
/ 644
Topologia bioritmurilor
/ 645
Experiment şi teoremă
/ 646
Exista ceasuri biologice?
/ 647
Mediul temporal şi calitatea vieţii
/ 648
Memorie şi durată
/ 649
Precategorial, categorial, automat şi controlat
/ 650
Activare şi interferenţă
/651
O tipologie a fenomenelor temporale
/ 652
Evoluţie şi dezvoltare biologică
/ 653
Evoluţie
darwiniana
şi genetica populaţiilor
/ 654
Strategia evoluţiei biologice
/ 655
Evoluţia inteligenţei
/ 656
Evoluţia sistemelor ecologice
/ 657
Modele semantice ale evoluţiei
/ 658
Creşterea şi dezvoltarea biologică
/ 659
De la Woodger la
Lindenmayer / 660
Timpul fiziologic
/661
Servitutile memoriei imediate
/ 662
Simultan şi instantaneu
/ 663
Viteza în percepţia temporală
/ 664
Timpul subiectiv faţă de timpul cronologic
/ 665
Logaritmul sau rădăcina pătrată?
/ 666
Thomas Mann
şi percepţia temporală
/ 667
Patologia percepţiei temporale
/ 668
Patologia trecutului şi a viitorului
/ 669
Experimente temporale în stil
Piaget
/ 670
Geneza judecăţilor temporale
/ 671
Logici temporale la
Papért
şi Voyat
/ 672
Dezvoltarea stadială a individului uman
/ 674
Dezvoltarea stadială după Erikson
/ 675
De la adolescenţă la bătrâneţe
/ 676
Potenţialităţi polare şi nevoi umane
/ 677
Dezvoltarea stadială, după
Mailmann / 678
Alte polarităţi ale dezvoltării stadiale
/ 679
Axiomele lui Eisler
/ 680
Aspecte cognitive ale percepţiei temporale
/681
Cauzalitate şi ordine temporală
/ 682
Aprecieri temporale imprecise
/ 683
Contradicţii şi dilatări ale timpului psihologic
/ 684
Logica temporală
/ 685
Modal şi temporal
/ 686
Temporalizarea modalităţilor
/ 687
Enunţ, referinţă, eveniment
/ 688
Timpul în lingvistica istorică
/ 689
De la timpul determinist la cel stohastic
/ 690
Ameliorări fundamentale ale modelului lui Swadesh
/691
Punctul de vedere al lui Brainerd
/ 692
Modelul Brainerd al lingvisticii istorice
/ 693
Temporalitate
noetica
şi biotemporalitate
/ 694
Eotemporalitate şi prototemporalitate
/ 695
Criza de complexitate
/696
Antinomii ale temporalităţii actuale
/ 697
Colonizarea globală a timpului
/ 698
Nivele temporale în modelarea globală
/ 699
Cronosofia lui Valaskakis
/ 700
Simetria dintre istorie şi viitorologie
/ 702
Scenariul, auxiliar al cronosofiei
/ 702
Semiotica temporalităţii
/ 703
Pornind de la câinele
lui Pavlov
/ 705
Pregnanţa biologică, la animal şi la om
/ 706
Limbaj uman şi pregnanţă egocentrică animală
/ 707
Holonomia/
708
A te retrage pentru a sări mai bine
/ 709
Trei stadii în dezvoltarea creierului
/710
Două componente ale timpului sistemic
/711
Timpul de zi şi timpul de noapte
/712
Timp nesecvenţial laT.S.
Eliot
/713
■Ceasurile interne
/714
Interacţiunea dintre sistemul primar şi cel secundar
/715
Misterul timpului
/715
;■
Călătoria în timp
/717
Informaţie accesibilă în limba română
/718
Signs
of temporal
infinity; an algorithmic-computational
perspective
/ 720
Increasing role of infinity
/ 720
A typology of infinity
/ 720
Temporal
typology
/ 721
»
Temporal
infinity and its computational
aspect
/ 722
¿-ζ -
The algorithmic time, a typical sign of infinity
/ 723
Algorithmic versus computational
/ 724
,;
Temporal typology
/725
Structură şi
temporalitate
/726
Timpul fizicii
/ 728
Provocarea Einstein-Podolsky-Rosen
/ 728
Ά
Teorema lui
Bell / 729
Ipoteza
„bootstrap^ului
/ 730
Fizică şi topologie
/ 731
Ideile lui
Bohm
/ 732
Strania matematică a mecanicii cuantice
/ 733
Ordinea implicată, materia şi energia
/ 734
De la fragmentare la unitate
/ 735
Bohm
despre timp
/ 736
Este universul de natură holografică?
/ 737
Creierul ca hologramă
/ 738
Timpul
medicinei
/ 739
Momentul
Magellan al
medicinei
/ 739
Liniar şi circular
/ 740
Liniaritatea ca sursă de boală
/ 742
Factorul uman
/ 743
La fiecare cinci ani devenim alţii
/ 744
Circularitatea ca destin
/ 745
Medicina şi structurile disipative
/ 746
Timpul energiei
/ 747
Energie şi timp
/ 747
Economicul şi tehnologicul în sistemul energetic
/ 748
Fizica şi Economia se provoacă reciproc
/ 749
Energie, istorie, cultură
/ 750
Dincolo de combustibilii fosili
/751
Organizare economică şi energie
/ 752
Prin entropie şi informaţie, de la fizică la economie
/ 753
Autoorganizarea şi sistemele departe de echilibru
/ 755
51096
Din gândirea energetic-entropică românească
/ 756
Temporalitatea în artele vizuale
/ 757
A crea timp cu ajutorul spaţiului
/ 757
Temporal şi lingvistic
/ 757
O tipologie a temporalităţii vizuale
/ 758
Timp liniar şi timp ciclic
/ 758
Clipă şi curgere temporală
/ 758
Atemporalitatea
/ 759
Arta ca structură disipativă
/ 759
Forţe, forme şi forma forţelor
/ 759
Două accepţiuni ale duratei
/ 760
Vagul ca sursă a temporalităţii
/ 760
Orizonturi deschise de ştiinţă
/761
Spre un prezent continuu
/761
Vers une approche transdisciplinaire du temps
/ 762
Trois interprétations de la transdisciplinarité
/ 762
Les racines psychosomatiques de la transdisciplinarité
/ 762
Une typologie des approches qui participent à la transdisciplinarité
/ 763
La temporalité, entre le linéaire et le non-linéaire
/ 763
La temporalité entre linéaire
-
non-linéaire et réflexif
-
empirique
/ 764
Temporalité scientifique et temporalité artistique
/ 765
Evolution des formes, imprécision, holographie, lecture
generative
/ 765
La transdisciplinarité, version moderne du syncrétisme
/ 766
Le temps géologique et le temps de la linguistique historique
/ 766
Temps
relativiste
et temps subjectif
/ 767
Transdisciplinarité et langage
/ 767
Un aspect de l affinité de la physique moderne avec le nouveau roman
/ 768
Une stratégie de la transdisciplinarité
:
les problêmes,
les paradigmes universaux et les hyperdisciplines
/ 769
Vers de nouvelles hyperdisciplines
;
la transdisciplinarité collective
/ 769
La temporalité, comme paradigme universel
/ 770
Point final
/771
Qualité de vie, transgression du linéaire, infinité temporelle
/771
Besoins humains et qualité de vie
/ 771
Qualité de vie et temporalité linéaire
/771
Du temps psychologique au temps computationnel
/ 772
La fonction thérapeutique de la circularité temporelle
/ 773
Le besoin d identité exige l accès à la temporalité infinie
/ 774
Un exemple difficile
:
le temps mythique
/ 776
Infinitatea temporală /
778
1.
O problemă prin excelenţă semiotică
/ 778
2.
Rolul tot mai mare al infinitului în ştiinţă
/ 778
3.
O tipologie a infinitului
/ 779
4.
O tipologie a temporalităţii
/ 779
5.
Aspectul computaţional al infinităţii temporale
/ 780
6.
Un semn al infinitului: timpul algoritmic
/ 780
7.
Omul: o fiinţă
logaritmica
în raport cu natura, dar computaţional
antilogaritmica
/ 780
8.
Algoritmic
versus
computaţional
/781
Enlarging the
perspective:
energy security via equilibrium, information and computation
/781
Main motivation
/ 781
From mechanics to economics, in the 19th century
/781
Energy, entropy, information in the 19th century
/ 782
Energy explains more than matter
/ 782
Equilibrium: from thermodynamics to economics
/ 782
Samuelson s itinerary: from economics to physics
/ 782
Equilibrium states of isolated, closed and open systems
/ 783
Equilibrium at the level of the human brain:
Stephane Lupasco / 783
The energy-information connection
/ 783
Equilibrium and security in game theory
/ 784
The physical side of computing: Richard Feynman
/ 784
The unity of science through computation
/ 784
Wireless sensor networks and the need of a theory of energy complexity
/785
The non-euclidean paradigm: from geometry to universality.
The historical context of the 4-dimensional space-time
/ 785
Euclid s Elements, the manifesto of the the axiomatic-deductive thinking
/ 785
The Euclidean paradigm and its supremacy during
2000
years
/ 785
Should the postulates reflect the hypothetical perfect knowledge?
/ 786
Non-Euclidean geometries transgressing misunderstanding, doubts and adversity
/ 786
From fear and rejection to a new understanding of reality
/ 787
The surprising itinerary of
Gödel s
incompleteness theorem
/ 787
Non-Euclidean geometries and
Gödel s
theorem face to face
/ 788
Dostoevsky s Brothers
Karamazov
and non-Euclidean geometries
/ 788
Before the scientists, artists and writers enjoyed
non-
Euclidean geometries
/ 789
Dieudonné
and
Dijkstra
against Euclid
/ 789
With cubism, painting moves from Euclid to the non-Euclidean world
/ 789
The fourth dimension metaphor
/ 790
Plato and the allegory of the cave
/ 790
A controversial author: Rudolf
Steiner / 790
A delicate territory: the consistency aspect
/ 791
Absolute geometry and its analogues in the 20th century
/ 791
Axiom of Choice follows the scenario of the Fifth Postulate
/ 792
A basic difference between Continuum Hypothesis and the Fifth Postulate
/ 792
Does the
Ρ
vs
NP
problem follow the scenario of the Fifth Postulate?
/ 793
Non-Euclidean geometries everywhere
/ 793
A terminological problem
/ 794
Bibliografie
suplimentară
/ 795
5.
ÎNTÂLNIREA EXTREMELOR
/801
Cuvânt-înainte
/ 803
¿
Intuiţii goetheene
/ 805
„Matematicienii sunt ca francezii
/ 805
Combinatorica situaţiilor dramatice
/ 806
Muzică şi arhitectură
/ 806
De la neinteligibil la taină
/ 807
Γ
Viaţă şi natură
/ 807
j
t
,
Ч
în practică, matematica este o artă
/ 807
,
j
Imposibilitatea de a separa subiectul de obiect
/ 808
^;
Experienţă, inducţie, analogie şi certitudine
/ 808
с-
¿Ambiguitate, sinestezie, interdisciplinaritate
/ 809
«
Cassirer
şi
Heisenberg
despre
Goethe
şi Newton
/ 809
Expresivitate involuntară sau poeticitate inevitabilă
/811
uPe urmele poeticităţii Trigonometriei lui Gh. Lazăr
/811
Trigonometria
-
ca structură narativă
/811
Dispariţia axei diacronice
/ 812
Sí
Eminescu
-
orizontul matematic şi semiotic
/813
f S
Introducere
/ 813
;
Matematica transformată în metaforă
/ 814
Minusul care se dă drept plus
/815
Peste tot, ecuaţii/
815
Natura matematicii
/816
Matematica, limbă universală
/816
Interesul pentru matematica infinitului
/817
De la matematică la biologie şi
la filosofie
/818
Surprinderea umanului prin număr
/818
Frumuseţea, ca proporţie de mişcări
/819
Tentaţia marilor distanţe şi viteze
/819
Contracţia şi dilatarea timpului subiectiv
/ 820
înainte de naşterea universului
/821
Viziunea holografică şi
sistemica
/ 821
Potenţial şi actual la Eminescu şi după
/ 822
Viziunea cosmogonică
/ 823
Haosul in reprezentarea eminesciană
/ 824
Câtă matematică ştia Eminescu?
/ 825
Orizontul semiotic
/ 826
1098
De la
vedere
la
viziune
/828
Câmpul semantic şi metaforic
/ 829
Cromatica în portret
/ 830
Ascundere, distorsiune, ludic
/831
Poezia supercorzilor
/ 832
Viziune poetică şi viziune ştiinţifică
/ 834
Un termen de referinţă pentru posibilităţile limbii române
/ 835
„Eminescu între «Narcis» şi
«Faust»
/ 836
Matematica în universul eminescian
/ 837
Mirare în faţa vieţii şi a lumii
/ 838
Credinţa în unitatea cunoaşterii
/ 839
O recitire a devenirii eminesciene
/ 839
Temporalitatea eminesciană în convergenţă cu ştiinţa secolului al XX-lea
/ 840
Haos şi cosmos la Eminescu
/841
Asupra celor opt mituri eminesciene
/841
Datori lui Eminescu
/ 843
Aritmetică narativă la Ion Creangă
/ 845
O structură fibonacciană
/ 845
Intră în scenă personajul socratic
/ 845
Morală şi ironie
/ 845
Elaborare savantă cu mijloace simple
/ 846
Bačovia
-
câmpuri şi propagare
/ 847
De la particule la câmpuri şi de la poezia clasică la cea de sugestie
/ 847
Generarea câmpurilor poetice
/ 847
Expansiunea unităţilor difuze
/ 848
Propagarea ca simptom al unei obsesii
/ 848
Recurenţa plânsului şi a râsului-plâns
/ 849
Câteva principii ale poeticii bacoviene
/850
Cuvintele cele mai frecvente
/ 850
Dilema bacoviană
/ 850
Amintiri băcăuane
/851
Paul Valéry, esprit transdiciplinaire
/ 854
Timpul psihologic
la Thomas
Mann / 858
Percepţia temporală în Muntele vrăjit
/ 858
înţelepciunea lui Castorp
/ 858
Timpul spaţializat şi asimetria timp-spaţiu
/ 858
Literatura anticipează ştiinţa?
/ 859
De la
Thomas Mann
la Piaget
/ 859
Dan Barbilian -
Ion Barbu
/ 860
De la Omar
Khayyam
la Ion Barbu
/ 860
Situare
istorică /
860
Sub semnul elementarului
/861
Axiomatica şi critica literară
/861
între mirare şi mărturisire
/861
Cuvinte vechi, neologisme proaspete
/ 862
O lecţie de deschidere memorabilă: Barbilian despre
Galois
/ 862
Naivitate şi capricii
/ 863
Vocaţia didactică
/ 863
Barbilian despre poezie
/ 864
Ambiguitate şi precizie
/ 865
Rezolvarea ambiguităţilor şi poezia geometriei
/ 865
Bănuitor şi coleric
/ 866
Barbilian ca portretist
/ 866
Barbilian despre Gauss
/ 866
Verva satirică
/ 867
Rigoarea stilistică şi funcţia euristică a limbajului
/ 868
O polemică Barbilian
-
Stoilow?
/ 868
Generarea teoriilor
/ 869
Trei tipuri de axiome
/869
Fundamentele cunoaşterii
/ 870
Tatonarea gândirii
lui Godei
/ 870
Intuiţia primordialităţii limbajului
/ 871
Dacă ai onoare, semnează!
/871
ji jf:í:
Adunare
necomutativã
/ 872
it;
Prieteni şi duşmani
/ 872 ■
Trezirea celor două vocaţii
/ 873
víl
Ce a făcut Ion
Barbu
ín
Germania?
/ 873
,,|
,
împărţit între matematică şi literatură
/ 874
> : O analogie între Ion
Barbu
şi Dan Barbilian
/ 874
í
Unde-1 căutăm pe scriitor?
/ 875
í
,
g
Ion
Barbu
în toamna anului
1940 / 875
¿Г-;
Ion
Barbu
într-un document revelator
/ 877
.* *
Provocarea
lui George
Steiner / 880
«s
„Neutralitatea etică a ştiinţei
/ 880
.Inteligenţele specializate
/881
Provocarea lui Constantin Noica
/ 883
?
t0 Ştiinţa opusă
filosofici
/ 883
ΐ
Este
filosofia
ştiinţei
filosofie?
/ 884
11
Ç
Omul este interacţiunea sa cu lumea
/ 885
:
„і
Este posibil un
Monsieur
Jourdain
al ştiinţei?
/ 886
I
*
Ce este
exactitatea? /
887
й
-V
Exactitatea şi adevărul în interacţiune
/ 888
f
Adevăr, sens, valoare
/ 889
In labirintul semnelor, cu
Umberto
Eco
/891
Parodie şi traducere la Marin Sorescu
/ 893
Alunecarea în fantastic
/ 893
O altă logică
/ 893
f
γ%
De la relaxare
la
tensiune
/893
De la
о
parodie
trivială
la uria
semnificativă
/ 894
■■
De la metafore locale la
o metaforă globală
/ 894
Principiul aşteptării frustrate
/ 895
Instaurarea coeziunii textului
/ 895
Traducerea, ca imposibilitate
/896
Traducerea, ca posibilitate prin compromis
/ 896
Poezia Am legat de Marin Sorescu
/ 897
Sorescu în italiană, franceză şi germană
/ 897
înapoi în limba română
/ 897
Confruntarea ieşirilor cu intrările
/ 898
.
Elementele univoce
/ 898
V;
Structura invariantă
/ 899
¡Devierile
/ 899
L /Cum şi cât depinde un text de limba în care este scris?
/ 900
f
„Ospitalitatea unei limbi în raport cu alte limbi
/ 900
Nichita Stănescu, între poezie şi poetică
/ 902
,0
conştiinţă a poeziei
/ 902
-
O replică
a lui Italo
Calvino la o aserţiune
a lui Roland
Barthes
/ 902
<
Scrisul, ca „mod de a încetini gândirea
/ 903
Ъ
;,,
Cuvintele, ca lucruri
/ 904
¡. Punctul culminant al doctrinei poetice nichitastănesciene
/ 904
:
Nodurile lui R.D. Laing
/ 905
lä
Nodurile lui Nichita Stănescu
/ 905
Mecanisme generative la Nichita Stănescu
/ 906
•
^ între Nichita Stănescu şi
Raymond
Queneau /
907
r
2Ł,
Un
proces
esenţial recurent
/ 907
5
j/O infinitate de lecturi
/ 908
%:;
i, Paradoxul inducţiei
/ 908
De la inducţie la lectura poetică
/ 908
Parodia
-
între marginalitate şi centralitate
/ 909
Timpul poetic la Nichita Stănescu
/ 909
Transgresarea logicii clasice
/ 909
Dezarticularea conceptelor
/910
Timpul amintirii
/911
între
alephul lui Borges
şi cel al lui Nichita
/912
Poezia de ordinul al doilea
/912
Poezia, structură disipativă
/913
Sterne
-
Caragiale
-
Băieşu
-
Eugen Ionescu
/915
1100
Autoreferinţa ca procedeu artistic
/915
Miţa Baston în
D ale
carnavalului
/ 916
Paradoxuri în teatru
/916
Cu
Ãldesus
din In căutarea sensului pierdut
/917
Situaţii paradoxale în Cântăreaţa cheală de Eugen Ionescu
/918
Statutul personajului teatral:
Shakespeare, A. de Musset, Caragiale, Giraudoux,
Shaw, Brecht,
Beckett,
Sorescu
/ 920
Două strategii în depăşirea crizei personajului
/ 920
Teatrul şi folclorul
/ 920
Spaţiul personajelor
/ 921
Criteriul replicii
/921
Ce este un actor?
/ 922
Dilema spectator-personaj
/ 922
Stabilitatea statutului de personaj
/ 922
Natura aparenţei scenice
/ 923
Dilema auditiv-vizual
/ 923
Interdependenţa criteriilor
/ 924
Spectacolul ca text prelungit
/ 924
Doinaş, poeticianul; despre inefabil
/ 926
Un poet dublat de un poetician
/ 926
Urmaş al
lui Valéry
/926
Cosmos şi logos
/ 927
Tatonări semiotice
/ 928
Inefabil mistic şi inefabil poetic
/ 928
De la Noica la Sora şi Liiceanu
/ 930
Scurt itinerar
/ 930
Sub semnul autoreferinţei
/930
O lume în vederea omului
/931
Un numitor comun: opoziţiile binare
/ 932
Cum sunt alese obiectele primitive?
/ 933
Refilosofarea ştiinţei
/ 934
A fi, a face, a avea
/ 934
Transparent şi translucid
/936
Zona translucidă a matematicii
/ 937
Context şi in-text
/ 937
In-textul ştiinţei
/ 938
Identitate şi alteritate la Sorin Alexandrescu
/ 940
Un text zguduitor
/ 940
Sorin Alexandrescu în oglinda Occidentului
/ 940
Numitorul comun: ruptura
/ 941
Cum
1-а
primit România pe Sorin Alexandrescu
/ 941
Identitatea şi alteritatea între substanţă şi formă
/ 942
Identitatea de câmp
/ 942
Globalizarea face parte din construcţia identităţii
/ 943
Paradoxul apartenenţei, între risc şi şansă
/ 944
Paradoxul simultaneităţii: tot răul spre bine
/ 945
Rupturile care se anunţă
/ 945
O întâlnire fastă:
Gabriela
Melinescu şi Ciprian Foiaş
/ 946
De la cunoştinţe la cunoaştere
/ 946
Fără sete de cunoaştere, istoria s-ar stinge
/ 947
Snobii din artă şi cei din matematică
/ 947
Valoarea
e
dată de încărcătura de cunoaştere
/ 947
Scriitorul, ca pantofarul lui
Galsworthy
/ 948
Cum
1-а
marcat Barbilian pe Ion
Barbu
/ 948
O aplicaţie a metodei Barbilian-Barbu
/ 949
Calculatorul, o mutaţie în organizarea cunoştinţelor
/ 949
Limbaj poetic
-
Limbaj ştiinţific
/951
Gândirea muzicală modală; dialogul Vieru-Vuza
/ 984
De la Olivier
Messiaen la Dan
Tudor Vuza
/ 990
Paradigma ritmică în cultura românească
/ 991
Trei ipostaze ale compozitorului cercetător
/991
Sonor şi vizual, estetic şi tehnologic
/ 994
Muzică, teatru, pictură, matematică
/ 995
Aspecte logice şi semiotice ale culorii, luminii şi umbrei
/ 996
Preliminarii la intertextualitate a vizualului
/ 998
Desen, pornind de la poezie
/1001
De la genetică şi lingvistică la artele vizuale
/ 1002
Book review. The Unimaginable Mathematics of
Borges
Library of Babel
I by William Goldbloom Bloch
/1011
li Matematica în atenţia unor poeţi
/ 1012
Review of Strange Attractors: Poems of Love and Mathematics
(Eds. Sarah Glaz, JoAnne Growney), Wellesley,
Mass.:
A.K. Peters, Ltd.,
2008 / 1013
Călătoriile spaţio-temporale între ştiinţă,
filosofie
şi literatură
/ 1016
O surpriză plăcută
/1016
înainte de H.G. Wells a fost
Mitchell
/ 1016
De la înşelătorii metafizice la probleme ştiinţifice
/ 1017
Scenariile lui
Putnam
şi
Reichenbach /1017
O ieşire din dificultăţi: bifurcarea traiectoriilor
/ 1018
; Multiplicitatea universurilor şi duplicarea Eului
/ 1018
O paranteză cu Eminescu
/1019
într-un univers fără bifurcări
/ 1020
O incursiune în mecanica cuantică
/ 1020
ff Contestarea multiplicităţii lumilor
/ 1021
Performanţele literaturii ştiinţifico-fantastice
/1021
Tahionii, între speranţă şi eşec
/ 1022
Consideraţii finale
/ 1022
Calculatorul şi studiul literaturii
/ 1023
în atenţia crescândă a cercetătorilor/
1023
De la margine spre centru
/ 1023
Legătură slabă cu teoria
/ 1024
O discrepanţă între literar şi algoritmic?
/ 1024
Două variante ale orientării empirice
/ 1024
O pledoarie pentru teoria lui S.J.
Schmidt / 1025
Punctul de vedere al inteligenţei artificiale
/ 1026
O introducere şi un bilanţ
/ 1026
Dar şi reacţia scepticilor
/ 1027
Informaţia literară ca text
/ 1027
Codificarea informaţiei literare
/1028
Concordanţele literare
/ 1028
Tipologia concordanţelor
/ 1029
Perspective pentru istoria literară românească
/ 1029
«
Texte de paternitate controversată
/ 1029
Parametri stilistici şi relevanţă estetică
/ 1030
,,
A şti ce să numeri!
/1030
Metoda lui Ellegard în problema determinării autorului
/1031
?
Unităţi de bază şi parametri stilistici în analiza statistică
/ 1031
■*- Shakespeare,
Moliere
şi
Mark Twain
în chestiune
/ 1032
:¡.
Scrise
de Dostoïevski?
/ 1033
ι
între factorii extratextuali şi cei textuali
/ 1033
De la stilul-amprentă la stilul artistic
/ 1033
15
parametri stilistico-lingvistici
/ 1034
Marginalizarea segmentelor mediane
/ 1034
Dostoïevski:
pronume şi verbe multe, substantive relativ puţine
/ 1035
Scrise
de Dostoïevski?
Aproape sigur nu!
/ 1035
Critica de calculator
/1035
Calculatorul „înţelege şi unele semnificaţii
/ 1036
Explorarea automată a structurilor textuale
/ 1036
Perspectiva ierarhică asupra textului
/ 1037
Formă, structură, transformare,
latice
/ 1037
Modelul lingvistic al lui Firth
/1037
Un nou mod de a vedea „demonstraţia literară
/ 1038
Metode de atribuire a textului
/ 1038
Principiul invariantei
/ 1039
De la folosirea calculatorului la interacţiunea cercetător-calculator
/ 1040
Numai prestări de servicii sau şi o perspectivă nouă?
/ 1040
Hipertextul
/1041
1102
Barthes, Foucault,
Kristeva, Bakhtin,
Eisenstein
sub aceeaşi umbrelă
cu aşii lumii computaţionale
/1041
Reţele ale teoriei critice; Barthes şi Derrida
/ 1042
Fizica modernă şi noul roman
/ 1043
Invocarea ştiinţelor grele, între snobism şi autenticitate
/ 1045
Solomon Marcus.
Notă biobibliografică
/ 1047
INDEX
/ 1049
|
| any_adam_object | 1 |
| author | Marcus, Solomon 1925-2016 |
| author_GND | (DE-588)103255362 |
| author_facet | Marcus, Solomon 1925-2016 |
| author_role | aut |
| author_sort | Marcus, Solomon 1925-2016 |
| author_variant | s m sm |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV036696418 |
| ctrlnum | (DE-599)BVBBV036696418 |
| era | Geschichte gnd |
| era_facet | Geschichte |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>01720nam a2200445 ca4500</leader><controlfield tag="001">BV036696418</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20111122 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">100930nuuuuuuuu |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV036696418</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rakwb</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">7,38</subfield><subfield code="2">ssgn</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Marcus, Solomon</subfield><subfield code="d">1925-2016</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)103255362</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Paradigme universale</subfield><subfield code="c">Marcus Solomon</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Piteşti</subfield><subfield code="b">Paralela 45</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Gesellschaft</subfield><subfield code="0">(DE-588)4020588-5</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Mathematik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4037944-9</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Kultur</subfield><subfield code="0">(DE-588)4125698-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Kunst</subfield><subfield code="0">(DE-588)4114333-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Philosophie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4045791-6</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Technik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4059205-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Literatur</subfield><subfield code="0">(DE-588)4035964-5</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Kunst</subfield><subfield code="0">(DE-588)4114333-4</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Literatur</subfield><subfield code="0">(DE-588)4035964-5</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Gesellschaft</subfield><subfield code="0">(DE-588)4020588-5</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="3"><subfield code="a">Kultur</subfield><subfield code="0">(DE-588)4125698-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="4"><subfield code="a">Mathematik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4037944-9</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="5"><subfield code="a">Technik</subfield><subfield code="0">(DE-588)4059205-4</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="6"><subfield code="a">Philosophie</subfield><subfield code="0">(DE-588)4045791-6</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen 2</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=020614943&sequence=000002&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-020614943</subfield></datafield></record></collection> |
| id | DE-604.BV036696418 |
| illustrated | Not Illustrated |
| indexdate | 2024-07-09T22:46:00Z |
| institution | BVB |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-020614943 |
| open_access_boolean | |
| publishDateSort | 0000 |
| publisher | Paralela 45 |
| record_format | marc |
| spelling | Marcus, Solomon 1925-2016 Verfasser (DE-588)103255362 aut Paradigme universale Marcus Solomon Piteşti Paralela 45 txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Geschichte gnd rswk-swf Gesellschaft (DE-588)4020588-5 gnd rswk-swf Mathematik (DE-588)4037944-9 gnd rswk-swf Kultur (DE-588)4125698-0 gnd rswk-swf Kunst (DE-588)4114333-4 gnd rswk-swf Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd rswk-swf Technik (DE-588)4059205-4 gnd rswk-swf Literatur (DE-588)4035964-5 gnd rswk-swf Kunst (DE-588)4114333-4 s Literatur (DE-588)4035964-5 s Gesellschaft (DE-588)4020588-5 s Kultur (DE-588)4125698-0 s Mathematik (DE-588)4037944-9 s Technik (DE-588)4059205-4 s Philosophie (DE-588)4045791-6 s Geschichte z DE-604 Digitalisierung BSB Muenchen 2 application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=020614943&sequence=000002&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis |
| spellingShingle | Marcus, Solomon 1925-2016 Paradigme universale Gesellschaft (DE-588)4020588-5 gnd Mathematik (DE-588)4037944-9 gnd Kultur (DE-588)4125698-0 gnd Kunst (DE-588)4114333-4 gnd Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd Technik (DE-588)4059205-4 gnd Literatur (DE-588)4035964-5 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4020588-5 (DE-588)4037944-9 (DE-588)4125698-0 (DE-588)4114333-4 (DE-588)4045791-6 (DE-588)4059205-4 (DE-588)4035964-5 |
| title | Paradigme universale |
| title_auth | Paradigme universale |
| title_exact_search | Paradigme universale |
| title_full | Paradigme universale Marcus Solomon |
| title_fullStr | Paradigme universale Marcus Solomon |
| title_full_unstemmed | Paradigme universale Marcus Solomon |
| title_short | Paradigme universale |
| title_sort | paradigme universale |
| topic | Gesellschaft (DE-588)4020588-5 gnd Mathematik (DE-588)4037944-9 gnd Kultur (DE-588)4125698-0 gnd Kunst (DE-588)4114333-4 gnd Philosophie (DE-588)4045791-6 gnd Technik (DE-588)4059205-4 gnd Literatur (DE-588)4035964-5 gnd |
| topic_facet | Gesellschaft Mathematik Kultur Kunst Philosophie Technik Literatur |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=020614943&sequence=000002&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT marcussolomon paradigmeuniversale |