Tricolorul în istoria românilor:
Gespeichert in:
| Hauptverfasser: | , , |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Romanian |
| Veröffentlicht: |
Bucureşti
Editura Muzeul Literaturii Române
2023
|
| Ausgabe: | Ediţia a II-a revăzută |
| Schlagworte: | |
| Online-Zugang: | Inhaltsverzeichnis Literaturverzeichnis Abstract Register // Gemischte Register |
| Beschreibung: | 772 Seiten Illustrationen |
| ISBN: | 9789731676524 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV048991226 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20240112 | ||
| 007 | t | ||
| 008 | 230607s2023 a||| |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9789731676524 |9 978-973-167-652-4 | ||
| 035 | |a (OCoLC)1418688835 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV048991226 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rda | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 | ||
| 084 | |a OST |q DE-12 |2 fid | ||
| 100 | 1 | |a Berciu-Drăghicescu, Adina |d 1950- |e Verfasser |0 (DE-588)1158276958 |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Tricolorul în istoria românilor |c Adina Berciu-Drăghicescu, Corneliu M. Andonie, Luminiţa Iordache |
| 250 | |a Ediţia a II-a revăzută | ||
| 264 | 1 | |a Bucureşti |b Editura Muzeul Literaturii Române |c 2023 | |
| 300 | |a 772 Seiten |b Illustrationen | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 546 | |a Zusammenfassung in englischer und französischer Sprache | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 0 | 7 | |a Nationalflagge |0 (DE-588)4171215-8 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 651 | 7 | |a Rumänien |0 (DE-588)4050939-4 |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 653 | 0 | |a Steaguri / România | |
| 689 | 0 | 0 | |a Rumänien |0 (DE-588)4050939-4 |D g |
| 689 | 0 | 1 | |a Nationalflagge |0 (DE-588)4171215-8 |D s |
| 689 | 0 | 2 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Andonie, Corneliu M. |e Verfasser |4 aut | |
| 700 | 1 | |a Iordache, Luminiţa |e Verfasser |4 aut | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Literaturverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000005&line_number=0003&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Abstract |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000007&line_number=0004&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Register // Gemischte Register |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 940 | 1 | |q BSB_NED_20240112 | |
| 999 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-034254568 | ||
| 942 | 1 | 1 | |c 910 |e 22/bsb |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 709 |e 22/bsb |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 900 |e 22/bsb |g 498 |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1804185247097552896 |
|---|---|
| adam_txt |
CUPRINS Cuvânt-înainte. O carte prinos pentru Țară - acad, loan Aurel Pop. 7 Prefață . 11 I. Stema, sigiliul și imnul României. Simboluri ale unității, integrității și suveranității naționale. 20 II. Momente din istoria drapelului. 38 III. De la opțiunea coloristică la prezența pe drapel a celortrei culori: albastru, galben și roșu. 69 IV. Oficializarea drapelului tricolorîn contextul Revoluției române de la 1848. 93 V. Drapelul tricolor al României moderne și independente. 157 VI. Sub faldurile drapelului tricolor din vâltoarea Primului Război Mondial către făurirea României Mari. 262 VII. De la România Mare, sub drapelul național, la al Doilea Război Mondial. 397 VIII. Drapelul României de la desființarea monarhiei (30 decembrie 1947) la evenimentele din decembrie 1989. 471 IX. Decorații românești și decorarea drapelelor. 548
Postfață. Tricolorul - Manifestul vexilologiei românești —|dr. Sorin Iftimi|.644 Postfață. Astăzi, ultimul cuvânt - prof. univ. dr. Radu Ștefan Vergatti. 651 Anexa I. Legislație românească referitoare ladrapelul național. 653 Anexa II. Dicționar de termeni. 659 Bibliografie. 665 Indice general. 702 Summary.767 Résumé. 770
BIBLIOGRAFIE 1 I. SURSE A. INEDITE A. Arhivele Naționale ale României. Serviciul Arhivelor Naționale Istorice Centrale Fond Casa Regala - Carol I (1846-1914); Carol I (1848-1914); Carol I (1850- 1914); Carol I (1823-1914); Elisabeta(1862-1916); Carol II (1893-1940); Ferdinand (18611927); Maria (1878-1939); Maria (1878-1939);Maria (1878-1939); Maria (1878-1939). Fond Ministerul de Război - Marele Stat Major (foi de zi) 1877 -1892 Fond Ministerul de Război (Departamentul Ostășesc), (.) dosar 96/1848. Fond Societatea de cultură macedo-română,(1879-1950),dosar 5(1892-1894) Colecția Documente Fotografice B. Arhiva Muzeului Militar Național „Ferdinand I” Catalogul colecțiilor. I. Steaguri, stindarde, fanioane, întocmit de asistenții tehnici col. rez. A. POTOCKI și A. VELCU. Cu o introducere de gen. R. ROSETTI, București, 1931. Ms. dactilo. Câteva capitole din această lucrare au fost publicate: Memorialul drapelelor oștirii române. Buletinul Muzeului Militar Național, 1937, nr. 1, p. 16-32; nr. 2, p. 17-23; 1938-1939, nr. 3-4, p. 14-24; 1939-1940, nr.4-5, p. 28-30,1 ilustr. Catalogul steagurilor, manuscris nr. 172. Dosarele cu Intrări-leșiri obiecte de muzeu: 1919-2010. Primiri obiecte muzeu, Dosar acte primiri și scăderi din 1948, vol.l. Secția Documentare, Serviciul Bibliotecii: Documente referitoare la Regele Carol I. Secția Documentare, Serviciul Bibliotecii: Diverse II, Diverse III, Documente originale. Secția Documentare, Serviciul Bibliotecii: Diverse 111-154, Dosar No.18, Corespondența relativă la istoricul drapelelor Muzeului primite de la corpuri, Exer. 1930, încheiat
la 1 octombrie 1930-, Diverse III - 158, Dosar, No-8. 1937-38. Corespondența privitoare la stindarde primite în cursul anului 1937. Secția Documentare: Rezumat al Istoricului Regimentului 3 călărași, transformotîn Regimentul 12 roșiori la 15 noiembrie 1920.1872-1920, Colecția Manuscrise, manuscrisul nr. 149. 1. Bibliografia alcătuită de autori a fost, ulterior, așezată în normele ISO 690 de către d-na Despina Panaitescu, Șef Serviciu Periodiceîn cadrul Bibliotecii Academiei Române. 665
C. Arhiva Ministerului Afacerilor Externe Fond 71/1974, E2, partea a ll-а, voi. 25 și voi. 31. Fond 71/1939, E 9, vol.36. Fond 71/URSS/1943, vol.96.1. D. Arhiva Ministerului Apărării Naționale Serviciul Istoric al Armatei, fond Marele Stat Major, dosar 320 (1937-1938) E. Biblioteca Academiei Române Cabinetul de Stampe F. Centrul de Studii și Păstrare a Arhivei Militare „General Radu Rosetti,, Fond nr.3042 B. EDITE 10 Maiă 1866-10 Maiü 1891. Un pătrar de veac de domnie a Regelui Carol I. Bucureșci: Imprimeria Statului, 1891. 30 de ani din domnia militară a regelui Carol I al României, 1866-1896. Note autentice. Acte. Ordine. Cuvântări. Scrisori. Istoria vieții militare a regelui. București: Tipografia și Fonteria de Litere Thoma Basilescu, 1897. 50 de ani de la proclamarea independenței 1877-1927. Documente istorice. Ședința festivă a Parlamentului în ziua de 10 mai 1927. Mesajul regal-Discursurile șefilor partidelor politice - Moțiunea. București: Editura ziarului Universul S.A., 1927. Anul 1848 în Principatele Române, Vol. 1, București, 1902; Voi. 2, București, 1902; Tomul IV: Acte și Documente. București, 1903. Buletinul Muzeului Militar Național, 1937, nr. 1, p. 16-32; nr.2, p. 17-23; 1938-1939, nr. 3-4, p. 14-24; 1939-1940, nr. 4-5, p. 28-30,1 ilustr. Codul general al României, red. C. Hamangiu, Voi. 1-31, ed. a 3-a, București, 1926-1943. Constituția României, în: Monitorul oficial, nr. 282 din 29 martie 1923. Corespondență politică (1855-1859), Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963. Cuvântările Regelui Carol I. 1866-1914, Vol, 1: 1866-1886; Vol.
2: 1887-1914. București: Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, 1939. Cuvântările Mojestății Sale Regelui Carol II către Academia Română: 1930-1940. București: Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, 1941. DIMITRESCU, Mihail. Amintiri militare. Privire retrospectivă asupra desvoltăriî armateî române de la 1859.-1866.-Corol I. - Resboiul se apropie. - Peste Dunăre. - Atacurile Plevnei. - Capitularea lui Osman Pașa. - Intrarea triumfală în Capitală. Monumentul de la Smârdan: cu o prefață de CARAGIALE. București: Tipografia Epoca, 1897. Dl ΜITRIU, Μ ircea D. Legiferarea din timpul răsboiului. Legile votate de Corpurile Legiuitoare în seziunea 1916-1917. Bârlad: Tipografia și legătoria de cărți C. D. Lupașcu, 1917. Documente privind domnia lui Alexandru loan Cuza, vol. 1.1859-1861, București: Editura Academiei R.S.R., 1989. 666
Documente privind revoluția de la 1848 în Țările Române. B. Țara Românească. 12 martie 1848 - 21 aprilie 1850. București: Editura Academiei R .S .R., 1983. Documente privitoare la anul revoluționar 1848 în Moldova, București, 1960. IONAȘCU, Ion; BĂRBULESCU, Petre; GHEORGHE, Gheorghe. Tratatele internaționale ale României 1354 - 1920. Texte rezumate, adnotări, bibliografie. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1975. LAHOVARY, George, loan. Hârtii vechi. Genesa Oștirii Românesci -1830. București, 1893. Lețiuiri din anul 1844. II. Pentru întocmirea unei roate de pompieri pentru capitala orașului București, întărit prin ofiț delà 18 august 1844, No. 393, în Regulamentul organic, întrupat cu legiuirile din anii 1831, 1832 și 1833 și adăogat la sfârșit cu legiuirile de la anul 1834 până acum, împărțit pe fiecarea an, precum și cu o scală deslușită a materiilor. Acum a doua oară tipărit cu slobozenia înaltei stăpâniri în zilele prea înaltului prinț și domn stăpânitor a toată Țara Rumânescă Gheorghe D. Bibescu VV., București: Tipărit la pitarul Z (aharia - n.n.) Karcaleki, tipograful Curții, 1847. LUNGU, Corneliu Mihai; GRIGORIE, Ioana. 1920. Un act de justiție. Documente. București: Editura Elion, 2001. Luptele Românilorîn resbelul din 1877-1878, deC. T. VĂCĂRESCU, colonelîn rezerva armatei, în faptele oștilor, istoria națiunilor, Vol. 1. Bucureșci: Editura Typografiei Curții regale, F. Gobi Fh, 1887. Mesaje regale și comunicate ale Casei Μ. S. Regelui în Monitorul Oficial, nr. 104 din 15 Maiu 1929: Țintuire și Defilare. MURARU, Ioan; IANCU, Gheorghe; PUCHEANU, Mona-
Lisa; POPESCU, Corneliu-Liviu. Constituțiile României-Texte. Note. Prezentare comparativă. București: Regia Autonomă Monitorul Oficial, 1993. NISTOR, Ion I. Unirea Bucovinei: 28 noiembrie 1918. Studiu si documente. Bucuresti: Cartea Românească, 1928. ONCESCU, Iulian. Texte și documente privind istoria modernă a românilor (1774-1918). Ediția a-2-a, revizuită. Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun, 2011. ONCESCU, Iulian; STANCIU, Ion; PLOPEANU, Emanuel. Texte și documente privind istoria modernă a românilor. Vol.1-2. Târgoviste: Editura Cetatea de Scaun, 2009. Organisarea armatei române. Lucrare întocmită după legiuirile în vigoare de maiorul I. POPOVICI, Șef de stat-major al Divisiei a VIII infanterie, fost Profesor al Cursului de Organisare și Mobilisare Io Școala Superioară de Resboiă. Roman: Tipografia Leon Friedmann, 1900. Orgonisoreo armatei române. Lucrare întocmită după legiuirile în vigoare de maiorul I. POPOVICI, șef de stat-major al Diviziei a VII Infanterie, fost Profesor al Cursului de Organisare și Mobilisare la Școala Superioară de Resboiu, Partea a Il-a: Schiță istorică o organisarei. De la Unirea Principatelor până la Proclamarea independenței. Roman: Tipografia Leon Friedmann, 1902. Organisarea armatei române. Lucrare întocmită după legiuirile în vigoare de Lt. colonel 667
I. POPOVICI, comandantul Regimentului 6 Roșiori, fost Profesor al Cursului de Organisare și Mobilisare la Școala Superioară de Resboiu, Partea a III-a: Desvoltareo organisareide la 1878până la 1902 /nc/us/V.Roman:Tipografia Leon Friedmann, 1903. POPESCU, N. D. Episode din istoria resbelului independentei României. Istoria Resboiului Româno-Ruso-Turc și a neatârnării României.1875-1878. Partea II. Edițiunea a IV-a. București: Editura Librăriei H. Steiberg, 1902. Regele Carol I al României. Cuvântări și scrisori. Tomul II: 1877-1886. București: Institutul de arte grafice Carol Gobi Ssor loan Rasidescu, 1909. Regulament asupra serviciului ΐη garnizoană pentru trupele de toate armele, aprobat prin înaltul Decret nr.1795 din 5 iulie 1935, Ministerul Apărării Naționale, Marele Stat Major, Secția 5-a, Bucovina, I. E. Toroțiu. București, 1935. Regulament militar pentru oștirea Moldovei - Șlujba de garnizon din porunca Luninăției Sale Prințului și Cavaler Dimitrie Μ. Sturza, general-inspector oștirii Moldovei, tradus și prelucrat de maior N. Schelet/, lași, 1845. Regulamentul Organic al Prințipatului Moldovei, lași, 1846. Regulamentul organic, întrupat cu legiuirile din anii 1831, 1832 și 1833 și adăogat la sfârșit cu legiuirile de la anul 1834 până acum, împărțit pe fiecarea an, precum și cu o scală deslușită a materiilor. Acum a doua oară tipărit cu slobozenia înaltei stăpâniri în zilele prea înaltului prinț și domn stăpânitor a toată Țara Rumânescă Gheorghe D. Bibescu W., București. Tipărit la Pitarul (Zaharia] Karcaleki, tipograful Curții, 1847 (ΡΕΓΧΛΑΜΕΗΧΛ ΟΡΓΑΝΙΚ, БЖХРЕЩ1,
ΤΙΠΈΡΙΤ ЛА ШТАРКА Z. ΚΑΡΚΑΛΕΚΙ ТШОГРАФХЛ КХРЦП) Regulamentul ostășesc. Slujba de garnizon. Revăzut și îndreptat cu adăugiri de articole trebuincioase de colonelul loan Voinescu. București: Tipografia lui C. A. Rosetti și Vinterhalde, 1850. Relațiile internaționale ale României în documente (1368 - 1900). Culegere selectivă de tratate, acorduri, convenții și alte acte cu caracter internațional, Editura politică, București, 1971. Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în conștiința europeană. Documente externe, vol. I. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984. SCURTU, loan. Culegere de documente și materiale privind istoria României (februarie 1938 - septembrie 1940). București: Editura Universității, 1974. Serbările încoronării M.M.L.L. Regelui și Reginei României. București 1922. Statutul Societății Române de Vexilologie. în: Societatea Română de Vexilologie, București, 1998, p. 17-28. Trei-dzeci de ani de domnie oi regelui Caroll. Cuvîntări și acte. Vol. 1,1866-1888. București: Editura Academiei Române; București: Institutul de arte grafice Carol Gobi, 1897. Treizeci de ani de domnie o regelui Carol I. Cuvântări și acte, vol. 1.1866-1880. București: 1897. VĂCĂRESCU, T. C. Luptele românilor ΐη războiul din 1877-1878. București, 1887. 668
C. PRESĂ Ziare și Reviste Albina românească, lași, II, nr.72,18 septembre, 1830. Almanach de Gotha. Annuaire généalogique, diplomatique et statistique. 1902-1921, Gotha. Justus perthes. Almanahul român pe anul 1866, București, 1866. Anuarul ofițerilor și drapelelor armatei române cărora li s-a conferit ordinul Mihai Viteazul. București, 1927. Anuarul ofițerilor și drapelelor armatei române cărora li s-a conferit Ordinul „Mihai Viteazul”. Atelierele grafice Socec, Societatea Anonimă, f. a., 321 p. Buletin. Foaia publicațiilor oficiale, Moldova, adaos la Buletin, no. 47,12 iunie 1858. Buletin. Foaie oficială, lași, an II, nr.86,8 noiembrie 1834; an XVIII, nr.55,13 iulie 1850. Buletin. Gazeta oficială a Țării Românești, nr. 34, duminică, 14 octombrie 1834. Buletinul Oficial al R.P.R. Bucuresti, 1949-1965; 1965-1989. Cultul eroilor noștri. Organ ol Societății Mormintelor Eroilor. București, 1924-1927. Dimineața. Bucuresti, XIII, 1916. Drapelul Meseriașilor. Organ independent săptămânal. București, 1,1901. Drapelul Muscelului. Ziar Național Liberal. București, 1,1888. Drapelul Putnei. Focșani, an 1,1906. Drapelul. Lugoj, an XIV, 1914, nr. 122. Drapelul. Organ național-politic, director Valeriu Braniște. Lugoj II, 1902; XIV, 1914, nr. 122; 1922. Eroii noștri. Ziar pentru comemorarea făuritorilor României Mari, lași, 1,1919, nr. 1. Evenimentul. Organ al Partidului Conservator. București, XXV, 1917, iulie; XXVI, 1919. Gazeta Noastră. Organ ol comunității românești. Cluj, 1940. Glasul Bucovinei. Cernăuți, 1,1918; II, 1919; III, 1920. Ilustrația Neamului Nostru. Revistă lunară.
1,1915; V, 1919. Monitorul Oostei. București, 1916-1919.1933-1934-1935-1936. Monitorul Oficial al României. București, 1860-1948. Monitorul Oficial al României, partea L, București, 1990-1998. Observatoriul, diariu politicu, național-economicu și literariu. Sibiu, V, 1882, nr. 52 din 28 iulie; nr. 62 dinl9 august 1882. Pruncul român. București, I, nr. 2 din 17 iunie 1848, p. 16. Războiul, București, 1877.1913. Revista artileriei. București, XVI, iunie 1902. Numér Festival, 10și 15 maiû, 1902; 1940 -1943. Rezervistul buzoian. Buzău, I,, 2013, nr.l. România Liberă. Ziar pentru apărarea intereselor naționale. I, 1913, 1915, 1918, 1919, 1921 - 926. 669
România Nouă. București, 1940-1943. România nouă. Chișinău, 1917-1919,1926-1927. România, organ al apărării naționale. 1,1917. Românul, Arad, 1918-1945. Stindardul Țârei. 1,1888, nr. 1. Stindardul. Ziar politic, literar, comercial și științific. 1,1876, nr. 1. Tribuna Ardealului. Cluj, 1940,1941. Tribuna poporului. București, 1,1944; II, 1945. Tribuna Poporului. Foaie săptămânală pentru apărarea intereselor naționale. Sibiu, 1898, nr. 46 din 28 februarie/martie, p. 181; nr. 52; nr. 97, p. 390; nr. 115; nr. 206 din 19 octombrie 1898; 1915-1916,1922. Tricolorul de Luduș. Săptămânal creștin, popular și european. Luduș, I, nr. 1,2008. Tricolorul Român, Rusciuk. Tricolorul. Rădăuți, an 1,1933. Universul Literar. București, 1895. Universul. București, 1940. Viitorul. Bucuresti, 1,1891. il. GENERALITĂȚI. BIBLIOGRAFII. DICȚIONARE. ENCICLOPEDII. ALBUME. GHIDURI. LEXICOANE ALBANI, Tiron. Douăzeci de ani de (a Unire. Monografie comemorativă a Unirii. Vol. I: Cum s-a făcut unirea. Oradea, 1938. ALEXIANU, AL Mode și veșminte din trecut. Cinci secole de istorie costumară românească. Voi. 2. București: Meridiane, 1987. ANDONIE, Corneliu Μ.; CRISTEA, Camelia. Simbolistică și tradiții militare. Drapele. în: Enciclopedia armatei României. București, CTEA, 2009. ANDONIE, Corneliu Μ.; ICHIM Eugen. Simbolistică și tradiții militare. Decorații. în: Enciclopedia armatei României. București, CTEA, 2009. ANDREESCU, Raluca. Noțiuni de bază utilizate în vexilologie. București: Societatea Română de Vexilologie, 1998, p. 33-38. Anuarul bibliografic al României, 2011,2012,2013. ARDELEAN U, Ion,
BENJAMIN, Lia, MUNTEANU, Nora. Z.,. Imagini ale unui trecut glorios. București: Edit. Didactică și Pedagogică, 1974. BÄDESCU, Emanuel, 1 Decembrie 1918ΐη imagini. București: Fundația Pro, 2001. BÄDESCU, Emanuel. Imnurile nationale la români. Bucuresti: Editura Cadmos, 2008. BERCIU-DRAGHICESCU, Adina. Personalități ale științelor informării și documentării din spațiul românesc. București: Editura Universității din București, 2008. Bibliografia istorică a României, [de] CRĂCIUN, I., HRISTODOL, Gheorghe, Μ. STIRBAN 670
. Bibliografieselectivă, Vol. 1:1944-1969. București: Editura Academiei R. S. R., 1970, p. 6566 (lucrări privind vexilologia); Voi. 4:1969-1974, [de] Gheorghe HRISTODOL, Μ. STIRBAN, I. BATHORY, București: Editura Academiei R. S. România, 1975; Vol.V:1974-1979, [de] Ștefan PASCU, Gheorghe HRISTODOL, M.STIRBAN, București: Editura Academiei R. S. România, 1980; Voi. 6: 1979-1984, [de] Ștefan PASCU, Gheorghe, HRISTODOL, I. BATHORY, București: Editura Academiei R. S. România, 1985; Voi. 7:1984-1989, [de], HRISTODOL, Gheorghe, BATHORY, I., IANCU, Gheorghe, București: Editura Academiei Române, 1990; Vol. 8 (1989 - 1994); Vol. 9 (1994 - 1998); Vol. 10(1999 - 2004); Vol. 11 (2005 - 2006). Vol. 12, partea I (2007 - 2008), Vol. 13 (2009 - 2010), Vol. 14 (2011 - 2012). BILLECOQ, Adolphe. Album Moldo-Volaque ou guide politique et pitoresque à travers les Principautés du Danube. Paris, 1848. CALAFETEANU, Ion. Revizionismul ungar și România. București: Edit. Enciclopedică, 1995. CÂLȚIA, Simion, Decorațiile României. Legi, decreete, hotărâri și alte acte normative, vol. I, 1860-1930, vol.ll, 1930-1947, Bucuresti, Editura Universității din Bucuresti, 2022. CÂNDEA, Virgil. Mărturii românești peste hotare. Creații românești și de izvoare despre români în colecții din străinătate. Serie nouă. Voi. 1-6, partea 1, editori coordonatori Ioana Feodorov, Andrei Timotin. București: Biblioteca Bucureștilor, 2010-2016. CÂNDEA, Virgil. Mărturii românești peste hotare. Mică enciclopedie de creații românești și de izvoare despre români în colecții din străinătate. Voi. 1: Albania - Grecia. București:
Editura Enciclopedică, 1991. CÂN DEA, Vi rgi l; SI ΜIO N ESCU, Consta ntin. Prezențe culturale românești: Istanbul, Ierusalim, Paris, Patmos, Sindi, Alep. București: Editura Sport-Turism, 1982. CÂNDEA, Virgil; SIMIONESCU, Constantin. Prezențe culturale românești: Austria, Belgia, Elveția, Franța, R.F.G., Olanda, Portugalia, Spania, Suedia. București: Editura SportTurism, 1984. CERNOVODEANU, Dan. Bibliografia heraldicii românești. București: Biblioteca Muzeologică, 1977. CERNOVODEANU, Paul; REZACHEVICI, Constantin. Mihai Viteazul. Culegere de studii. București: Editura Academiei Române, 1975,280 p. CHERESTEȘIU, Victor. Adunarea Națională de la Blaj. București: Editura Politică, 1966. CONOVICI, C. Enciclopedia Română. Voi. 1-3. Sibiu, 1904. COSMA, Viorel. De la cântecul Zaverei la Imnurile unității naționale. Timișoara: Facla. 1978. COTERBIC, Corneliu. Drapelele și stemele statelor Europei. Mică Enciclopedie. București: Meronia, 2008. DĂNILĂ, Petre. Vexilologie. Bibliografie .în: Caietul seminarului special de știinte auxiliare ale istoriei, București, 1993. IV, p. 79-84. DEUTCH, Robert. Istoricii și știința istorico în România. București: Editura Științifică, 1970. DIACONOVICH, Corneliu, Enciclopedia Română, publicată (de), din însărcinarea și sub auspiciile Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului român, voi. I-II, Sibiu: Tiparul lui W Frofft, 1898-1904. 671
Dicționar al științelor speciale ale istoriei, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1982. DOBRE Florica, MANEA Vasilica, NICOLESCU, Lenuța. Armata română de la ultimatum la dictat. Anul 1940A/o\A, București: Europa Nova, 2000. DOGARU, Maria. Din heraldica României. Album. București: Editura Jif, 1994. DOGARU, Μ a ria. Aspirația poporului român spre unitate și independență oglindită în simbol heraldic. Album. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. DOGARU, Maria. Din bibliografia vexilologiei românești. în: Arhiva Românească, serie nouă, 1995, tom. I, fasc.l, p. 191-201. DOGARU, Maria. Unitatea românilorîn simboluri heraldice. în: Magazin istoric, 1984, XIII, nr.5, p.32-33, 6 ilustrații. DOGARU, Maria; MUREȘAN, Augustin. Bibliografia vexilologieiromânești. Arad: Complexul Muzeal Arad, 1999. DUȚU, Alesandru D. Tragedie, umilință, speranță. 1940: din vară până în toamnă. în: Dosarele istoriei, 2000, nr.6, p.48-53. DUȚU, Alesandru; DOBRE, Florica; LOGHIN, Leonida. Armata română în al doilea război mondial (1941-1945). Dicționar enciclopedic. București: Editura Enciclopedică, 1999. Enciclopedia armatei României, București, CTEA, 2009. Enciclopedia morilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului. Editor Ion VĂDUVA-POENARU. Vol.3: P-Z. București: Geneze, 2001. Enciclopedia României. Vol. I: Statul Român. București: Editura Fundațiile Regale „Regele Carol II”, 1938. FLORESCU, Radu; DAICOVICIU, Hadrian; ROȘU, Lucian. Dicționar enciclopedic de artă veche o României. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1980.
Ghidul National. Museum of Military History. Sophia, 2006. GÜNER, Akmolla. O lacrimă pe istoria Basarabiei, lași: Qim, 2013. IFTIMI, Sorin, ICHIM, Aurica. Uniforme militare ilustrate de Alexandru Asachi. lași: Vasiliana, 1998. ISCRU, Gh. D. Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. București: Albatros, 1982. Istoria militară a poporului român. București: Editura Militară, Voi. I-V, 1984 - 1988. KILJUMEN, Kmmo. Statele lumii și drapelele naționale. București: Monitorul Oficial, 2001. KISS-HEDY-M. Textile istorice din colecția Muzeului Banatului. Timisoara. Secolele XVIIIXX. Steaguri, drapele, fanioane, steme, blazoane, ferpare, panglici. Timișoara: Muzeul Banatului, Bibliotheca Historica et Arheologica Banatica, XLVIII, MMIX(2009).[Album] LEHRER, G. Milton. Ardealul pământ românesc (problema Ardealului văzută de un american), ediția a 2-a, anastatică după lucrarea cu același titlu apărută la tipografia Alfabetul, București, 1944. București: Vicovia, 2013. LUPU, I.; BERINDEI, Dan; CAMARIANO, N.; PAPADIMA, Ovidiu. Bibliografia analitică a periodicelor românești. Vol. I: 1851 - 1858, partea a 3-a. București, 1972; Voi. 2: 1851 -1858, partea a 3-a. București, 1972. 672
MATEI, Alexandru. Bibliografia operei profesorului Aurelian Sacerdoțeanu (1922 - 1974), l-lll. în: Revista Arhivelor, 1974, nr.4; 1977, nr.l. Mărturii ale trecutului. Album de documente. București: Direcția Generală a Arhivelor Statului, 1981 .Ed. o 2-a, București, 1992. MÎRZA, Emanuil. [Marea Adunare națională de la Albo-lulio. 1 Decembrie 1918]. Album. [s.l.]: Editura „Astra”, [s.a.]: Exemplar dedicat istoricului Nicolae Iorga. MUREȘAN, Augustin. „Vexilologie. Bibliografie (1999-2014)”.în: Administrație Românească arădeană. Studii și comunicări din Banat-Crișana. Vol. X. Arad: Editura Vasile Goldiș University Press, 2015. MUREȘAN, Augustin; SZEMKOVICS, Laurențiu-Ștefan. Bibliografia vexilologiei românești. Arad: Editura Vasile Goldiș University Press, 2018. PASCU, Ștefan. Marea Adunare Națională de la Alba lulia. Cluj, 1968. PREDESCU, Lucian. Enciclopedia României Cugetarea: material românesc: oameni și Înfăptuiri. Ediție anastatică. București: Saeculum I.O., 1999. PTEANCU, Alexandru; MAIOR, Augustin; METEȘ, Ștefan. Minerva: enciclopedie română. Cluj: Editura Comitetului de Redacție al Enciclopediei Române Minerva, 1930. România. Documentele Unirii. 1918. Album. București: Editura Fundației Culturale Române, 1993. România: Istorie în documente. Album. Bucuresti: Direcția Generală a Arhivelor Statului, 1992. SMITH, Whitney. The Bibliography of Flags of Foreign Nations. Boston: Hall, 1965. TUDORICĂ, Mioara. Bibliografie tematică. Revista Arhivelor. București: DGAS, 1988. ȚABREA, Ilie. „Bibliografie. Opera științifică a domnului Constantin Moisil, Publicații, periodice la
care a colaborat”. în: Revista Arhivelor, 1939, an. III, 2, nr. 8, p. 383-393. Uniformele armatei române (1830-1930). Album. București: Muzeul Militar Național, 1930. VLĂDESCU, Cristian Μ. Uniformele armatei române de la începutul secolului al XlX-lea până la victoria din mai 1945. București: Meridiane, 1977. III. LITERATURĂ MEMORIALISTICĂ Amintirile colonelului Lăcusteanu, București: Fundația pentru Literatură și Artă Regele Carol II, 1935. APOSTOL, Cornelia; DUMITRIU, Mircea. Mărturii documentare cu privire la actul istoric al Unirii Principatelor Române și la personalitatea domnitorului Alexandru loan Cuza existente în colecțiile Muzeului de Istorie al R.S. România. în: Revista Muzeelor Monumentelor .Muzee, 1979, nr.l, p.55-59. AVERESCU, Alexandru. Notițe zilnice din război (1916-1918), vol.1-2, București: Editura Cultura Națională, 1937. 673
AVERESCU, Alexandru. Notițe zilnice din război (1916-1918). Vol.1-2, București: Editura Militară, București, 1992. BACALBAȘA, Constantin 0.Bucureștii de altădată: 1878-1884. București: Editura Eminescu, 1993. BACALBAȘA, Constantin C. Bucureștii de altădată. Voi. 1: 1871-1877. București: Editura Eminescu, 1987. BIANU, Vasile. însemnări din războiul României Mari, tomul l-ll. Cluj: Institutul de arte grafice Ardealul, 1926. BOIAN, Octav. Amintiri din campanie (1916). Brigada a 14-a mixtă de la Agaș la Gagy și Înapoi. 1928. BRĂTIANU, Gheorghe I. File rupte din cartea războiului. București: Editura Cultura Națională, 1919. BRĂTIANU, Gheorghe I. File rupte din cartea războiului. București: Editura Scripta, 2006. CALMUȚCHI, G. 1877-1878. Eroii morți. lași, 1928. CERNAT, Alexandru. Memorii. Compania 1877-1878. București: Editura Militară, 1976. CH IR IAC, Mihai; GANEA, Ion. Domnu Vasile. Sub tricolorul patriei. Memorii militare. Culegere 1945-1989. Bucuresti: MEDRO, 2015. COSTĂCHESCU, Gheorghe. în umbro steagului; Însemnări de răsboiu, București: Editura Cartea Românească, S.A., 1921. CRUȚESCU, Gheorghe. Podul Mogoșoaei. Povestea unei străzi. București: Meridiane, 1986. DIACONU, Ion. Povestea unui steag tricolor:1918. București: Editura Ion Creangă, 1981. DUCA, I.G. Memorii, Vol.l, București: Expres, 1992. DUDAȘ, Vasile. Mărturie a unui trecut glorios: un drapel al primului detașament de voluntari transilvăneni din armata româna în anii primului război mondial. în: Revista Muzeelor și Monumentelor. Muzee, 1981. DUMITRESCU, Constantin. Din lunga timpului bătaie. Anul 1918 în
amintirile unor martori oculari. Cluj-Napoca: Dacia, 1978. DUMITRESCU, Polihron. Ascultând chemarea: amintiri din Primul Război Mondial. București: Editura Militară, 1968. Fapte trecute și basorabeni uitați. Chișinău: Universitas, 1992, p. 319-362. GHIBU, Onisifor, Pe baricadele vieții. în Basarabia revoluționară (1917-1918). Amintiri, Chișinău, 1992. GHIBU, Onisifor, Trei ani pe frontul Basarabean: bilanțul unei activități, ed. Marian Radu, Editura Fundației Culturale Române, 1996. IONESCU, Grigore. Jurnalul de războiu ol Regimentului „Ștefan cel Mare” No. 13.1877-78, 1913,1916-1917-1919. lași: Institutul de Editură „Viața Românească”, 1921. IORDĂCHESCU, Cicerone. însemnări din anii 1916 -1919. lași, 1937. IORGA, Nicolae. Memorii. însemnări zilnice (maiu 1917 - mart. 1920). Războiul național. Lupta pentru o nouă viață politică. București: Editura Națională S. Ciornei [s.a.]. IORGA, Nicolae. Războiul nostru în note zilnice: 1914-1917, voi. 1-3. Craiova: Ramuri, 1921 -1924. 674
Jurnalul de Războiu al Regimentului „Ștefan cel Mare" No. 13. Lucrare aprobată de Ministerul de Răsboi cu No. 9517 din 24 Ianuarie 1921. lași: Institutul de Editură „Viața românească”, 1920 - 1921. (foarte multe ștersături, nu se înțelege) MARGHILOMAN, Alexandru. Note politice, Voi. 2: România și primul război mondial (1914 - 1919):războiul (1916 -1917), București: Machiaveli, 1994. MARGHILOMAN, Alexandru. Note politice. 1897-1924. VoLl: 1897 - 1915. București: Institutul de Arte Grafice „ Eminescu” S.A., 1927. MARIA, Regina României. Povestea vieții mele. Vol.3. București: Editura Eminescu, 1991. MATEI, Călin T. Eroi vâlceni sub falduri de drapel. Râmnicu- Vâlcea: ALMAROM, 2005. MĂTRESCU, Florin. Holocaustul roșu. București, 1993. MÄTRESCU, Florin. Holocaustul roșu. Crimele comunismului internaționolîn cifre. Addenda. Ediția a 3-a, revizuită. Vol.1-2. București: Irecson, 2008. MIHALACHE, Vasile; SUCIU, loan P. Jandarmeria română. Pagini dintr-o istorie nescrisă. București: Editura Ministerului de Interne, 1993. MIHÄIESCU, N. Amintiri și învățăminte din războiul de întregire o neamului 1916 - 1919. București: Tipografia ziarului Universul, 1936. NEMOIANU, Petre. Amintiri. Timișoara: Art Press, 2012. NISTOR, Ion I. Amintiri răzlețe din timpul unirii. Cernăuți: Tiparul Glasul Bucovinei, 1938. PAPP, Petru E. Din trecutul Beiușului. Pagini de glorie șijertfe. Beiuș: Buna Vestire, 2011. PENCOVICI, Al. Impresii de călătorie de la Muntele Athos, București, 1885. RĂDULESCU, Ion Heliade. Amintiri asupra istoriei regenerării române sau evenimentele de la 1848. București, 1893.
ROSETTI, Radu R. Mărturisiri (1914 -1919). București: Modelism, 1997. ROSETTI, Radu. Regele Carol I militar. București: Editura Fundației culturale „Mihail Kogălniceanu”, 1940. SCĂRIȘOREANU, R. Fragmente din războiul 1916-1918, istorisiri documentate. Ediția a 2-a. București: Tiparul Cavaleriei, 1934. SERAFIM, Dumitru. Din trăirile vieții. Treizeci de ani sub drapel. Din gândurile mele. Voi. 1. Craiova: Revers, 2014. STĂNESCU, Eugen; STÄNESCU, Iulia; COSMA, Mircea; PREDA, Gavril; DULGHERU, Lia Maria. Regimentul 32 Mircea. Jurnal de operatii. 15 august 1916-31 decembrie 1917. Ploiești: PRINTEURO, 2002. STOENESCU, Al. I. în ploaia de gloanțe. Note din carnetul de companie (1916 - 918), București: Cartea Românească, 1919. STOIANOVICI, Constantina; DUȚU, Alesandru. „Mareșalul. Jurnal de front. Document”. în: Buletinul Arhivelor Militare Române, 2000, III, nr. 4. TÄUTU, Teodor. Din răsboiul pentru întregirea neamului. Carnet de câmp cuprinzând aprecieri și note zilnice în slujba adevărului istoric asupra luptelor de Io Cerna (14 august - 23 noiembrie 1916). Ploiești: Editura Universității libere și populare din Ploiești, 1926. 675
TUDOR-RADU, Tiron. Decorațiile României. Legi, decrete, hotărâri și alte acte normative, vol. III, 1948-1989, partea 1,1947-1989, vol. II, partea II, 1989-2020, Editura Universității din Bucuresti, 2022. VĂGĂONESCU, Alexandru. Viața în război. însemnări zilnice de pe front 1916-1918 cu nume proprii și localități din lungul și latul țărei. București: Editura Casei Școalelor, 1925. VÂRTOSU, Emil. Mărturii noi din viata lui Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1941. VIDRAȘCU, Romeo. Jurnal de campanie 15 august 1916 - 18 iunie 1918. București: Tipografia Convorbiri literare, 1920. IV. MONOGRAFII. A. LUCRĂRI GENERALE 165 de ani de existență a artileriei române moderne. București: Editura Centrului TehnicEditorial al Armatei, 2008. ALMAȘ, Dumitru. Eroi ai neamului românesc. București: Editura Didactică și Pedagogică. R. A.'1998. ANASTASIU, Ion I. Oastea română de-o lungul veacurilor. București: Tip. Marelui Stat Major, 1933. ANDONIE, Corneliu Μ.; GIURCÄ, Ion; MOȘNEAGU, Marian. Mareșali ai României. București: RAO, 2013. ANDRIEȘ-TABAC, Silviu. Introducere în heraldică. Noțiuni generale și întregiri la armorialul teritorial românesc. București: Editura Universității din București, 2008. ATANASIU, Victor; IORDACHE, Anastasie; IOSA, Mircea; OPREA, Ion; OPRESCU, Paul. România în Primul Război Mondial. București: Editura Militară, 1979. BANCOȘ, Dorel. Social și național în politica guvernului Ion Antonescu. București: Editura Eminescu, 2000. BÄRBULESCU, Petre. Drama minorităților naționale din Ungaria. București: Globus, 1991. BERINDEI, Dan. Societatea Românească în vremea lui Carol I (1866
- 1876). București: Editura Militară, 1992. BEZA, Marcu. Urme românești în răsăritul ortodox. Bucuresti, 1935. BEZVICONI, Gheorghe. Profiluri de ieri și de azi. București: Editura I. Carabas, 1943; București, Universitas, 1992. BÎRDEANU, Nicolae; NICOLAESCU, Dan. Contribuții la istoria marinei române, Voll: Din cele mai vechi timpuri până în 1918. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. BODEA, Gh. I.; SUCIU, Vasile T.; PUȘCAȘ, Ilie I. Administrația militară horthistă în nordvestul României: septembrie - noiembrie 1940. Cluj-Napoca: Dacia, 1988. BOTORAN, Constantin; RETEGAN, Mihai. 1918. Făurirea României Mari. București: Vatra Românească, 1993. BRAN, Atanasie. Lupte și jertfe pentru Ardeal. De la Decebal la Dictatul de la Viena. DesrobireaArdealului. Brasov: Tribuna,3 1944. 3 676
BRANIȘTE, Valeriu. Oameni, fapte, întâmplări. Cluj: Dacia, 1980. CALAFETEANU, Ion. Revizionismul maghiar și România. București: Editura Enciclopedică, 1995. CĂLIAN, Eugen. Decorațiile românești de la Cuzo-Vodă la Regele Mihai I. București: Editura Eminescu, 2006. CĂZĂNIȘTEANU, Constantin; CUCII, Mihai; POPESCU, E. Aspecte militare ale revoluției din 1848 în Țara Românească. București: Editura Militară, 1968. CIACHIR, Nicolae. Din istoria Bucovinei: 1775 - 1944. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1993. CONSTANTIN, Ion. Gherman Pântea, între mit și realitate. București: Biblioteca Bucureș tilor, 2010. CONSTANTIN, Ion; NEGREI, Ion. Pantelimon Halippa, apostol ol Basarabiei. Studii, documente, materiale. București: Notograf Prim, 2013 CONSTANTIN, Ion; NEGREI, Ion; NEGRU, Gheorghe, loan Pelivon. Părinte al mișcării naționale din Basarabia. București: Biblioteca Bucureștilor, 2011. CONSTANTINIU, Florin. O istorie sinceră o poporului român. București: Editura Univers Enciclopedic, 1997. CORNICIOIU, Grigore; OPRIȘ, Ștefan; DUMITRESCU, Alexandru. Contribuțiuni la istoricul grănicerilor, voi. 3, partea l-a: 1916 - 192. București: Tirajul, Institut de arte grafice, [s.a.] CUPȘA, Ion. Armata română în companiile din anii 1916,1917. București: Editura Militară, 1967. CUPȘA, Ion. Mărăști, Mărășești, Oituz. București: Editura Militară, 1967. DABI JA, Gheorghe A. Armata română în războiul mondial (1916 -1918), vol.1-3. București: Editura I G. Hertz; Institutul de arte grafice Eminescu S.A., 1936. Vol. 4. București: Editura I G. Hertz; Institutul de arte grafice Eminescu S.A.,
1937. DAFINESCU, Traian; BOAȚĂ, loan. Serviciile armatei române. București: Editura Militară, 1989. DĂNILĂ, loan; AVRAM, Romeo. Armata Română 1941 -1945. București, 1996. DIACONU, Ana Felicia. Simbolul heraldic în societatea românească postdecembristă (1990 - 2004). București: Editura Uiversității din București, 2008. DOGARU, Maria. Simbolurile naționale. Drapelul. Imnul național. București: Ministerul de Interne. Direcția de Cultură și Sport, 1998. DUDAȘ, Vasile. Voluntarii Marii Uniri. Timișoara: Editura Augusta, 1996. DURANDIN, Chaterine, HOEDTS, Guy. La mort de Ceaușescu. La vérité sur un coup d’etat communiste. Paris: Bourin ed. «Document», 2009. DUȚU, Alesandru; IGNAT, Maria. 1940. Drama României. Rapt și umilință. București: Universal Dalsi, 2000. FÄTU, Mihai. Biserica românească din nord-vestul țării sub ocupația horthystă: 1940 -1944. București: Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1985. 677
FLOREA, Vasile. Istoria arteiromânești.Vol. 1-3, Chișinău, 1991. GIURESCU, Constantin C. Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. București: Editura Pentru Literatură, 1966. GIURESCU, Constantin C. Istoria Bucureștilor. București: Editura Sport-Turism, 1974. GIURESCU, Constantin C.; GIURESCU, Dinu C. Istoria românilor, din cele mai vechi timpuri șiρΐηα astăzi. București: Albatros, 1971. GIURESCU, Dinu C. România ΐη al doilea război mondial: 1939 -1945. București: AII, 1999. GROSU, Vasile. Academicianul Ștefan Ciobanu. Chișinău: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Națională, 2010. IACOB, Gheorghe. Universitatea din lași. De la modelul francez la sistemul Bologna. în: Universitatea din lași. 150 de ani. lași: Editura Universității Al. loan Cuza, 2013. IFTIMI, Sorin, lașii. Simbolurile unui oraș simbol, lași: Trinitas, 2008. ILIE Marin; CICAN, Eugen; EMIL, Ion. De la Școala Superioară de Război la Academia de înalte Studii Militare. Ad Perpetuam Rei Memoriom. București: Editura Academiei de înalte Studii Militare, 2003. ILIESCU Marin. Drapelul de luptă al unității, simbol al onoarei, vitejiei și gloriei militare. Tradiție, educație, cultură. Ediția a 2-a, revăzută și adăugită. București: Editura Ministerului de Interne, Direcția de Cultură și Sport, 1998. IORDACHE, Anastasie; VLÄDUT, Constantin. Christian Tell 1808 - 1884. Craiova: Scrisul românesc, 1976. IORGA, Nicolae. Istoria armatei române. Voi. 1. Vălenii de Munte, 1910. IORGA, Nicolae. Istoria Românilor, vol. X: întregitorii. București: Așezământul Tipografic Datina românească, 1939.
IORGA, Nicolae. Les arts mineurs en Roumanie .Vol. 2. București, 1936. IORGA, Nicolae. Voința obștii românești. București: Editura Militară, 1983. IORGA, Nicolae, Istoria poporului românesc. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1985. ISCRU, G. D. Revoluția română din 1848, București: Albatros, 1988. ISCRU, G.D. Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, București: Albatros, 1982. ISCRU, G.D. Revoluția română din 1848-1849, ediția a 2-a revăzută și adăugită. București: Casa de Editură și Librărie Nicolae Bălcescu, 1997. Istoria cavaleriei române. București: Editura Academiei de înalte Studii Militare, 1998. Istoria militară a poporului român. București: Editura Militară, voi. 1-5,1981 -1988. Istoria poporului român. București: Editura Științifică, 1970. Istoria României. Compendiu. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1969. Istoria României. Voi. 4: Formarea și consolidarea orînduirii capitaliste (1848 - 1878). București: Editura Academiei R. P. R., 1964. Istoria românilor. Vol.7. Tom I: Constituirea României moderne (1821 - 1878). București: Editura Enciclopedică, 2003. Istoria Românilor. Vol.8: România întregită (1918 - 1940), coordonator loan SCURTU. București: Editura Enciclopedică, 2003. 678
Istoricul armatei române. Administrația, comandamentele, corpurile de trupă și serviciile. București, 1902. Istoricul Diviziei 9 mecanizate Mărășeștide la înființare până azi (1899-1981). Constanța, 1981. Istoricul infanteriei române (Inspectoratul General al Infanteriei). București: Institutul Grafic Țăranul, 1931. Istoricul Regimentului „Ștefan cel Mare”nr. 13 infanterie, lași, 1926. Istoricul Regimentului 10 roșiori. Timișoara: Tipografia Școalei Militare de Artilerie, 1926. Istoricul Regimentului2 Linie, Regimentului 19 Dorobanți, Regimentului2 Romanați No. 19 (Résumât). Caracal: Librărie, Tipografie și Legătorie de cărți Isaac Barat, 1906. Istoricul resboiului din 1877-1878. Participarea României la acest resboi. Lucrare făcută de moimulțiofițeri. Partea l-a. București, 1887. Istoricul Școalei Superioare de Război 1889 -1939. București, 1939. Istoricul trupelor române de grăniceri. București: Editura Militară, 1987. Jubileul de 25 ani al Regimentului 1 Grăniceri: 1912 -1937,1937. KIRIȚESCU, Constantin. Istoria războiului pentru reîntregirea României: 1916 -1919. Voi. 2. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Monografie cu prilejul jubileului de 100 ani de la înființarea Regimentului 4 Ilfov No. 21, 1830 -1930. București, 21 mai 19 31. MOȘINCAT, Constantin. Strigătul de durere ol românilor. Atrocitățile horthyste în Ardealul ocupat (1940 -1944). Oradea: TI PO MC, 2017. NARCIS, Dorin Ion. Castele, palate și conace din România. București: Editura Fundației Culturale Române, 2003. NĂDEJDE, V. Centenarul renașterii armatei române 1830 -1930. lași, 1930.
NEAGOE, Stelian. Istoria guvernelor României de la începuturi - 1859, până în zilele noastre:1995. București: Editura Machiavelli, 1995. NEGREI, Ion; Șișcanu, Ion. Basarabia. Mărturii documentare (1812 - 2012). Selecție de documente și studii. Galați: Editura muzeului de istorie Galați, 2012. NICOLESCU, Gheorghe; DOBRESCU, Gheorghe; NICOLESCU, Andrei. Preoți în lupta pentru Marea Unire. 1916 -1919, București: Europa Nova, 2000. NISTOR, I. Istoria bisericii din Bucovina și a rostului ei național-cultural în viața românilor bucovineni. București: Casa Școalelor, 1916. NISTOR, Ion. Istoria Basarabiei, București: Editura Humanitas,1991. NISTOR, Ion. Istoria Bucovinei, București: Editura Humanitas,1991. PAPAZOGLU, Dimitrie. Istoria fondării orașului București, capitala regatului român. București: Curtea Veche, 2005. PÄCURARIU, Francisc. Românii și maghiarii de-a lungulveacurilor. Paralelisme, interferențe, convergențe și contradicții în cursul istoriei. București: Minerva, 1988. PÄCURARIU, Mircea. Istoria bisericii ortodoxe române. Chișinău: Editura Știința, 1993. POHRIB, Gheorghe. Istoricul pompierilor militari. 1835 -1935. București: Atelierele Cartea Românească, 1935. 679
POP, Vater. Bătălia pentru Ardeal. București: Editura Colosseum, [s.a.]. PREDA, Dumitru; ALEXANDRESCU, Vasile; PRODAN, Costică. în apărarea României Mari. Campania Armatei Române din 1918-1919. București: Editura Enciclopedică, 1994. Regimentul 2 Pionieri - proprietatea Μ. S. Regelui Carol II. 75 ani de existență. 1860 -1935, București, 1935. Regimentul 2 Pionieri - proprietatea Μ. S. Regelui Carol II. 75 ani de existență. 1860 -1935, București, 1935. Regimentul 32 Mircea. Istoricul Regimentului de la înființare până în anul 1933. București: Tipografia Școalei Pregătitoare de Ofițeri, 1933. · Rezumatul Istoricului Regimentului4 de infanterie de linie și21 dorobanți. București, 1907. ROMANESCU, Gheorghe. Marile bătălii ale românilor. București: Editura Sport-Turism, 1982. ROMANESCU, Gheorghe. Oastea română de-a lungul veacurilor. București: Editura Militară, 1976. ROMANESCU, Gheorghe; TUDOR, Gheorghe; CUCU, Mihai; POPESCU, loan. Istoria infanteriei române. Vol 1-2. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1985. România în anii primului război mondial. V. 1-2. București: Editura Militară, 1987. România. Retragerea trupelor sovietice 1958. Coordonator loan SCURTU. lași: Tipo Moldova, 2010. Românii din jurul României. Redactor coordonator Ion GHERMAN. București: Vremea, 2003. SCAFEȘ, Cornel I.; ȘERBĂNESCU, Horia VI.; ȘCAFEȘ, loan I.; ANDONIE, Corneliu Μ. Armato Română în războiul de independență 1877-1878, București, 2002. SCAFEȘ, Cornel I.; ȘERBĂNESCU, Horia VI.; ȘCAFEȘ, loan I.; ANDONIE, Corneliu Μ. Armata Română în vremea lui Alexandru loan Cuza (1859 -1866),
București, 2003. SCAFEȘ, Cornel I.; ZODIAN. Vladimir. Barbu Știrbei (1849 - 1856). București: Editura Militară, 1981. SCURTU, loan. Alba Iulia. 1 Decembrie 1918, București: Editura Sport-Turism, 1988. SCURTU, loan. Pagini din eroica luptă a armatei române pentru independență și unitate națională (1916 - 1917). Din lupta poporului român pentru independență, București, 1977, p. 211. SCURTU, loan. Presărați pe-a lor morminte ale laurilor foi. Eroi ai luptei pentru inde pendența și unitatea patriei (1916-1917). București: Editura Albatros, 1978. SCURTU, loan. Regele Ferdinand (1914-1927). Activitatea politică. București: Editura Garamond, [s.a]. SCURTU, loan. Un episod dramatic din istoria României: 30 august 1940. București: Editura Universității din Bucuresti, 1990. SCURTU, loan; HLIHOR, Constantin. Anul 1940. Drama românilor dintre Prut și Nistru. București: Editura Academiei de înalte Studii Militare, 1992. STAN, Constantin I. Minunata tăcere a unui boier basarabean, Vasile Stroescu (1845 -1926). București: Ed. Fundației Culturale Române, 1999. 680
STĂNCULESCU, Victor; UCRAIN, Constantin. Istoria artileriei rămâne în date, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. ȘORBAN, Râul. Fantasma Imperiului Ungar și Casa Europei. „Maghiaromania”în doctrina ungarismului, București: Globus, 1990. Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României: septembrie 1940 - octombrie 1944. Coordonatori: Mihai FĂTU, Mircea MUȘAT. București: Editura Politică, 1985. TOTU, Maria. Garda civică din România. 1848 -1884. București: Editura Militară, 1974. VĂDUVA, Gheorghe. Istoria grănicerilor și a Începutului poliției de frontieră. București: Scaiul, 2003. VERGATTI, Cristina Narcisa, VERGATTI, Radu Ștefan. Retrospective asupra „Marelui Război”. Culegere de studii. București: Editura Semne, 2018. VERGATTI, Radu Ștefan. Ștefan Ciobanu. Un savant profesor luptător neînfricat pentru Unirea Basarabiei cu regatul României. București: Editura Semne, 2018. B. LUCRĂRI SPECIALE. ALMAȘ, Dumitru. Tricolorul, simbol al libertății și unității poporului român, București: Editura Ion Creangă, 1984. ANTONIU, Al. Drapelul de luptă. București: Editura Militară, 1957. ASANDEI, Simion. Regimentul„Neagoe Basarab”. București: Editura Militară, 1979. ASANDEI, Simion. Urmașii tunarilor de la reduta Grivița. București: Editura Militară, 1974. BAHRIN, Dorel. Sistemul decorațiilor militare - 2000. Sistemul national de decorații. București: Editura Economică, 2005. BALERCĂ, Vasile. Principalele simboluri naționale ale românilor. Onești: Magic Print, 2009. BĂILEȘTEANU, Fănuș. „Din istoria unui simbol. Tricolorul românesc”. în Almanah. Pentru Patrie, 1987, p.
146-148. BEJANCU, Gheorghe; MOCANU, Vasile. Chemarea din tricolor. București: Editura Militară, 1983. BERARIU, Constantin. Tricolorul românesc. Notițe de., Cernăuți, 1901. BERCIU-DRÄGHICESCU, Adina; ISCRU, G. D.; VELTER, Tiberiu; DAVID, Aurel. Tricolorul României simbol al unității, integrității și suveranității naționale. București: Editura Sigma, 1995. BOTOȘ, loniță; OBOGEANU, Matei. Intendența armatei române de-a lungul timpurilor. București: Editura Militară, 1992. Bresle transilvănene(sec.XIV-XIX). Catalog Selectiv de Expoziție. Cluj-Napoca: Ministerul Culturii.Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, 1997. BREZO1U, Miron. „Categorii de forțe. Trupele terestre. Infanteria”. în: Enciclopedia armatei României. București: Editura C.T.E.A., 2009. CATONE, Stefan; SERBĂNESCU, Nicolae; BEDIVAN, Dumitrascu. România. Decorații 18591991, Bucuresti: Editura Cover, 1992. 681
CĂLIANU, Eugen, Decorațiile românești de la Cuza-Vodă la regele Mihai. București: Editura Eminescu, 2006. CERNOVODEANU, Dan. Evoluția armenilor Țârilor Române de la apariția lor și până în zilele noastre (sec.XIII-XX). Brăila: Istros, 2005. CIOARĂ, Ion; TUTU LA, Vasile; GANÄ, Horea; FARCAȘ, Alexandru. Destin și vocație. Monografie istorico-militară. De la Regimentul 2 Linie (12 iunie 1930) la Brigada 19 Mecanizată „Ziridava” (12 iunie 2000). Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2000. COSTĂCHESCU, Gheorghe. în umbra steagului: însemnări de răsboiu, București: Cartea Românească S.A. Inst. de Arte Grafice Göbl-Rasidescu, 1921. CRISTACHE, Gheorghe; DOGARU, Maria. Simbolurile naționale ale României. București: Editura Sylvi, 2003. DUMBRAVĂ, Nicolae. Bărbații din steaguri: file din cronica Regimentului „Războieni”. București: Editura Militară, 1976. DUMITRESCU, I. Μ. Jertfă și biruință (în răsboiu cu Reg. 50 infanterie). Focșani: Editura Librăriei Alex. N. Leon Co., 1920. Eroinele României Mari. Destine din linia întâi. Coordonator științific Adina BERCIUDRÄGHICESCU. Bucuresti: Monitorul oficial, 2018. FALĂ, Porfirie. Steagul sau drapelul. Nația sau neamul. Bălți: Tipografia Pinkenson, 1919. FALĂ, Porfirie. Steagul sau drapelul. Nația sau neamul. București: Editura Gutenberg, 1920. FALĂ, Porfirie. Steagul sau drapelul. Nația sau neamul. Chișinău: Glasul Tarii, 1920. FALĂ, Porfirie. Steagul: Conferințe. Piatra Neamț: Tipografia Sf.Manastiri Neamtu, 1925. FELEA, I. Steagul roș. București: Editura Partidului Social. Democrat, 1947. FELEA, I. Steagul roșu democrat. Originea
steagului roșu. „Biblioteca Socialistă”, nr. 94, 1947. FLONDOR, Constantin, MOISIL, Constantin. Medaliile României, Enciclopedia României, 1938 GĂVĂNESCUL, Constantin. Fapte mari în zile grele. 1917 - 1918. București: Tipografia Serviciului Geografic al Armatei, 1921. GORSKY, Alexandru. Cărticica recrutului, partea l-a. Vaslui: Tipografia Const. Onceanu Succesori, 1917. ICHIM, Eugen. Ordinul militar „Mihai Viteazul”. București: Editurile Modelism și Jertfa, 2000. Imagini ale unui trecut glorios. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1974. IONESCU, Grigore. Gloria Regimentului „Ștefan cel Mare”, 1877,1913, 1916,1918, 1919. Lucrare de propagandă națională aprobată de Minister de răsboi No. 9517 și de Ministr. instrucții. No. 11468/192, București: Tipografiile Române Unite, [s.a.] IONESCU, Grigore. Gloria unui regiment (Regimentul„Ștefan cel Mare” nr.13). Ediția a-2-a, București: Tipografiile Române Unite, 1925. IVĂNCEANU, Vintilă, STERESCU, Petre P., IONESCU, Petre, TÂMPEANU, C. Ordine, cruciși medalii române. Istoric, legi și regulamente. București: Imprimeria Statului, 1927. 682
IOAN, Cătălin. Onor la drapel. București: Editura Militară, 1984. LELESCU, Nicolae. Decorații românești (1860-194 7). Suceava, 1992 LUPAȘCU-STEJAR, Alexandru I. Din războiul României (Divizia 9-a și regimentul 3 artilerie în Dobrogea-1916. Divizia 10 și regimentul 3 artilerie la Mărășești-1917). în lumina adevărului. București: Tipografia Serviciului Geografic al Armatei, 1921 MARCU, Alexandru. Inscripții pe drapel. Regimentul „Călugăreni”. București: Editura Militară, 1976. MARINESCU, Floricel. Ordinul „Ferdinand I” și Medalia „Ferdinand I”, Cluj Napoca: Editura Mega, 2013. MINEA, ILIE. Informațiile românești ale cronicii lui Jan Dlugosz. lași, 1926. Ministerul de Război. Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-o conferit Ordinul Mihoi Viteazul. Atelierele Grafice Socec Company, București, 1930 MIȘCHEVCA, Vladimir; NEGREI, Ion; NICHTIG, Alexandru. Simbolurile Țarii Moldovei. (Din istoria vexilologiei și sigilografiei heraldice moldovenești din sec. XIV - XIX). Chișinău: Stiinta, 1994,39 ilustratii. MOISIL, Constantin. Stema României. Originea și evoluția ei istorică și heraldică. București: Institutul de arte grafice E. Marvan, 1931. MOISIL, Grigore. Buletinul Societății Numismatice Române. București: Tipografia Curții Regale F. Gobi Fii s.a., 1933. MOȘINCAT, Constantin. Cronică de marș. Oradea: Cogito, 1996. MOȘINCAT, Constantin. Divizia 11 infanterie. Din poarta sărutului cu dragoste de țară, Oradea: Cogito, 1996. MOȘINCAT, Constantin. Starea de veghe. 120 de ani de Io înființarea Regimentului 3 dorobanți „Olt”. Oradea: Papyrus, 1997. NĂSTUREL, P. V.
Steagul, stema română, însemnele domnești, trofee. Cercetare critică pe terenul istoriei. București: Stabiliment de arte grafice Universala, 1903. Ediție anastatică, 2018. NEAGOE, Sever. Cavaleri ai ordinului „Mihai Viteazul” din trupele de grăniceri. București: Editura Ministerului de Interne, 1998. NICOLAESCU, Stoica, P. NICOLAESCU-CANTA. Pagini de istorie din Războiul pentru întregirea neamului. „Grupul Cerna”, Tr. Severin, 1923. NICOLAESCU, Stoica. Steagul bisericesc al lui Ștefan cel Mare de la Muzeul Militar Național. București, 1938. NICOLAESCU, Stoica. Din daniile lui Ștefan cel Mare făcute mănăstirii Zografu de la Sfântul Munte Athos. București, 1938. PANĂ, Ion Gh. în coloana eroilor dobrogeni. Divizia „Mărășești”. București: Editura Militară, 1974. PĂTRĂȘCONIU, Nicolae. Bătălia de la Jiu. București: Institutul de Arte Grafice Marvan, 1937. PETCU, Adrian, Nicolae. Biserica și Ordinul „Mihai Viteazul”. în: Lumina, 20 ianuarie 2011. 683
PETRESCU Nicolae, C. Cu tricolorul lo catarg. Comandați ai marinei militare În războiul pentru întregirea României. Pitești, 2002. POPESCU, N. D. Istoria războiului Româno-Ruso-Turcși al neatârnării României: 1875 -1878. București, Editura Librăriei H. Steiberg, 1902. POPOVICI, I., Organizarea Armatei Române. Voi. 1. Roman, Tipografia Leon Friedman, 1900. Președinția României. Cancelaria ordinelor. Ordinul Mihai Viteazul. Scurt istoric-accesibil online: [www.canord.presidency.ro]. PRICOP, Vasile; SUMAN, Gheorghe; ZAHARIA, Marin. Epopeea vînătorilor de munte din armata română. București: Editura Militară, 1992. PRUNOIU, Ion. Sub fald de tricolor. Craiova: Scrisul Românesc, 1984. RADU, Teodor. Vânătorii de munte. 1916-1918. Ediția a-ll-a. Târgoviște, 1921. Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare. București, 1950. ROSETTI, Radu R. Partea luată de armata română în războiul din 1877 -1878. București, 1926. ROSETTI, Radu R. Partea luată de Regimentul 47/72 infanterie în războiul pentru întregirea neamului: 1/14 august 1916-1/14 iulie 1918. București: Tipografia Răsăritul, 1923. ROTARU, Jipa; LEONIDA, Moise. Regimentul 13 artilerie. Un destin istoric. Constanța: Paideia, 1997. ROTARU, Jipa; LEONIDA, Moise; GIURCÄ; Ion; SCURTU, Costin. Divizia9„Mărășești”. 120de ani de lo înființare. 1879 -1999. București: Editura Punct, 1999. ROTARU, Jipa; LEONIDA, Moise; HUCHIU, Spiridon. Sacrificii pentru țară. Regimentul 36 infanterie „Vasile Lupu”. 90 de ani de la înființare. 1909 - 1999. Mihail Kogălniceanu: Editura Europolis, 1999. RUSU, Dimitrie;
LIVINȚ, Nicolae; MILER, Didi; MAVRIS, Eugen. Scut pentru țară-1916-1996. Opt decenii de la înființarea Armatei a 2-a române. Galați: Societatea ComercialăEditură și Imprimerie Porto-Franco, S.A, 1996. SAFTA, Ion; ROTARU, Jipa; VELTER, Tiberiu; MARINESCU, Floricel. Decorații românești de război. București: Universitaria, 1993. SCURTU, Costin; MACAVEI, Remus. Regimentul34 infanterie, de la Constanța la Kandahar, Constanța: Editura Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A., 2007. SMITH, Whitney. Les drapeaux a travers les âges et dans le monde entier. Paris, 1976. STĂNCIULESCU, Tiberiu. Cultul drapelului. Contribuție la educația patriotică. Biblioteca Academiei Române. Cabinet stampe. Reproducere zincograftcă, nr. inv. 829, DXX, 19, 84 X 105, București, 1913. STĂNCIULESCU, Tiberiu. Drapelul armatei sub domnia majestății sole regele Ferdinand. București: Tipografia profesională Dimitrie C. Ionescu, 1916. STEPHĂNESCU, Mihail G. Étandards princiers Roumains de l’époque phanariote, Wien: Verlag Akademie, 1972. Sub drapelul Diviziei 11. Mesaje la 90 de ani de la înființare -15 august2006. Coordonatori: Constantin MOȘINCAT, Dan POINAR. Oradea: Tipo M.C. 2006. 684
ȘERBAN, loan I. Voluntarii transilvăneni și bucuvineni din Rusiaîn Războiul pentru întregirea Neamului. 1916-1919. Alba lu lia: Aeternitas, 2003. ȘUȚA, Ion. Infanteria română. Contribuții Io istoricul armei, vol. 1: Delà începuturi până la primul război mondial. București: Editura Militară, 1977. ȘUȚA, Ion. Infanteria română. Contribuții la istoricul armei. Voi. 2: De la primul război mondial până în zilele noastre. București: Editura Militară, 1982. TEODORU, Ștefan Gheorghe. A Wallachian Flag, New York, Author’s Publication, 1977. UCRAIN, Constantin. Steagul ostășesc în trecutul de luptă al poporului român. București: Editura Militară, 1965. UCRAIN, Constantin. Steagul ostășesc în trecutul de luptă al poporului român. București: Editura Militară, 1965. VORNICESCU, Nestor. Descătușarea din 1821. Craiova: Editura Mitropolia Olteniei, 1981, p. 123-135. V. STUDII. ARTICOLE. CONFERINȚE. BROȘURI. 125 de ani de la înființarea artileriei române moderne. în: Buletinul artileriei, București, 1968,3.Număr Festiv: 1843-1968. ALMAȘ, Dumitru. Tricolorul, simbol al unității naționale. în: Limba și Literatura Română, 1987, nr. 4, p. 32-35. ANDONIE Corneliu Μ. Cea mai veche decorație românească - Virtute militară - o medalie devenită ordin național (I). în: Buletinul Muzeului Militar Național, serie nouă, nr. 3, București, 2005, p. 214-239 ANDONIE Corneliu Μ. Fără decorații? în: Observatorul militar, anul XIV, nr. 42 (669), 21-27 octombrie 2002, p. 16; ANDONIE, Corneliu Μ. Atelaje și harnașamente. Drapele. Machete. în: Istoricul Muzeului Militar Național, 1923 - 2003. București: Total
Publishing, 2003. ANDONIE, Corneliu Μ. Carol I, mareșal al armatei prusiene. în: Magazin Istoric, serie nouă, 2007, nr.9, p.66-70. ANDONIE, Corneliu Μ. Drapele și stindarde md.l872înmânateîn 1902 cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la proclamarea independenței României. în: Buletinul Muzeului Militar Național, serie nouă, 2003, nr.l, partea I. ANDONIE, Corneliu Μ.; CRISTEA Camelia. însemnele vexilologice folosite de armata română în Războiul pentru Independență 1877 -1878 (drapele, stindarde, pavilioane, jaloane, fanioane, flamuri). în: Buletinul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, serie nouă, 2010, nr. 7-8. ANDONIE, Corneliu Μ.; CRISTEA Camelia. Odiseea unor drapele. în: Pietre de hotar, vol.10. Muzeul Militar Național Regele Ferdinand l-filiala Oradea, 20 de ani în slujba cetății, editată de Asociația națională a cavalerilor de Clio, Oradea: Tipo MC, 2012. 685
ANDONIE, Corneliu Μ.; CRISTEA, Camelia. 1877. însemnele armatei române. în: Magazin Istoric, serie nouă, 2008, XLII, nr.5. ANDONIE, Corneliu Μ.; CRISTEA, Camelia. Stindardul de comandament md.1941 (cunoscut și ca stindardul ordinului „Mihai Viteazul”). în: Buletinul Muzeului Militar Național, serie nouă, 2004, nr.2. ANDONIE, Corneliu Μ.; CRISTEA, Camelia. The Fastening of Flags, a Forgotten Ceremony, în: Cetatea Bihorei, Revista de istorie, Seria a ll-a, 2008. ANDONIE, Corneliu Μ., CRISTEA, Camelia, Drapelele Gărzii orășenești (civice), md. 1867. Colecția Studii-Tradiție, istorie, armată; Sesiunea internațională de comunicări științifice a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Ediția II. București: Editura Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, 2015. ANDONIE, Corneliu Μ., CRISTEA, Camelia, Drapelele militare ale Republicii Populare Române. în: Colecția Studii-Tradiție, istorie, armată; Sesiunea internațională de comunicări științifice a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Craiova: 2014. ANDONIE, Corneliu Μ., CRISTEA, Camelia. Drapelele dâmbovițene (1830 - 1947), aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național. în: Eroica, revistă de cultură istorică și de cinstire a eroilor neamului, anul XIV, nr. 1-2 (33-34), 2011 (partea I), editor Asociația națională „Cultul eroilor” filiala „Mihai Viteazul” Dâmbovița. ANDONIE, Corneliu, CRISTEA, Camelia. Drapelele militare ale Republicii Populare Române md. 1948 si 1952. în: Sesiunea de comunicări științifice a Muzeului Militar National Regele FerdinandI. București: Editura Muzeului Militar Național Regele
FerdinandI. ANDONIE, Corneliu Μ. „Drapelele și stindardele md. 1872/1908”. în: Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I-90 de aniîn slujba istoriografiei și muzeografiei militare-1923-2013, București: Editura Muzeului Militar Național Regele FerdinandI,2013. ANDONIE, Corneliu Μ. Drapelele md. 1861 și 1863. în: Buletinul Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I, serie nouă, nr. 10-11, București, 2013: Editura Muzeului Militar Național Regele FerdinandI, București, 2013, p. 152-174. ANDONIE, Corneliu Μ., CRISTEA, Camelia, înființarea stindardului de comandament (1941), prin acte oficiale. în: Studii, Tradiție, Istorie, Armată, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022. ANDRIEȘ-TABAC, Silviu, Stemele și drapelele județelor Republicii Moldova. în: Arta, Chișinău, 2002. Extras. ARIMIA, Maria, FURO Silvia. Mesajul unui steag. în: Magazin Istoric, 1970, nr. 10, p.26. BARNEA, Ion. Stindardul dacilor pe Arcul de Triumf al lui Galerius. în: Magazin istoric, 1978, nr. 1, p. 12-13. BARTSCH, Ferdinand; DOGARU, Maria, Elemente noi în stemele unor domnitori pământeni din Țara Românească. în: Documente noi descoperite și informații arheologice. 1981,5 ilustrații. BELCIU, loan. Un steag al voluntarilor bănățeni. în: Gazeta Voluntarilor, 1923, nr. 6. л BENSON, Gary S. Two early national flags of Walachia and Moldavia. în: The Flag Bulletin, Winchester, Massachusetts, USA, 1970, nr. 2. 686
BERCIU, Dumitru. Asupra „Balaurului dacic”. în: Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 1937,1, nr. 30. BICHICEAN, Gheorghe. Drapelul de luptă al Regimentului 90 Infanterie, dar al orașului Sibiu. în: Revista de Istorie Militară, 1995, nr. 6, p. 8-9. BIZEREA, Marius. Tricolorul românesc peste veacuri. în: Magazin Istoric, IV, 1970, nr. 9, p. 50-51. BOCA, Mihaela, Tricolorul în 1848. în: Magazin istoric, 1979, nr. 11 p. 32; 61. BOGDAN, I. Două steaguri ale lui Ștefan cel Mare din Muntele Athos. în: Analele Academiei Romane. Dezbateri, seria II, t. XXIV. BREZOIU, Miron. Categorii de forțe. Trupele terestre. Infanteria. în: Enciclopedia Armatei României, București: CTEA, 2009. BUCUȚA, Emanoil. Steagurile de la Alba lulia. în: Cartea Unirii. 1918 -1928. BUNEA, Aurelia. La Drapeau de la Roumanie-symbole de l’aspiration a l’union de la Transilvanie avec la Roumanie (1850-1918). în: Revue Roumaine d’Histoire, 1971, nr. 4, p.729-743. BUNEA, Aurelia. Steagul poporului român din Transilvaniaîn revoluția din anii 1848 -1849. în: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, Cluj, 1969, XII, p. 37-52. BUNEA, Aurelia. Steagul României, simbol mobilizatorîn lupta pentru Unirea Transilvaniei cu România (1850 - 1918). în: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, Cluj, 1971, XIV, 1971, p. 299-311. BUNEA, Aurelia. Steagul României-simbol de unire a Transilvaniei cu Româniaîn perioada dualismului. în: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, Cluj, 1971, p. 299-311. BURADA, Teodor T. O călătorie la muntele Athos, 1884. CACALEȚEANU, Gheorghe. Steagul lui Tudor. în: Pressa,
București, IV, nr. 203 din 20 septembrie 1873, p.2. CAȚAVEI, Victor, MUREȘAN, Augustin. Drapelul Gărzii naționale române a marinarilor de la * Pola. în: Crisia, XVII, 1987, p. 345-351. CĂZĂNIȘTEANU, Constantin. Cu privire la dezvoltarea armatei române moderne în perioada 1830-1859. în: File din Istoria Militară a Poporului Român. Studii. Voi. 4, București: Editura Militară, 1977. CĂZĂNIȘTEANU, Constantin. Cu privire la dezvoltarea armatei române moderne în perioada 1830-1859. în: File din istoria militară a poporului roman. Studii. Voi. 7, București: Editura Militară, 1980 . CĂZĂNIȘTEANU, Constantin. în legătură cu drapelele instituite în timpul revoluției muntene de la 1848. în: Materiale de Istorie și Muzeografie, [1966] vol. IV. CĂZĂNIȘTEANU, Constantin. Trei culori cunosc pe lume. în: Magazin Istoric, 8 1967, nr. 8, p. 35. CÂRSTEA, Dorina. Steagul Societății Gutenberg. în: Materiale de Istorie și Muzeografie, 1968,VI,p.231-235. CERNOVODEANU, Dan. Drapelul armoriat al orașului Craiova datând din prima jumătate a secolului al XlX-lea. în: Revista Arhivelor, 1991, nr.l, p.134-141. 687
CERNOVODEANU, Dan. Evoluția drapelului român între 1834-1881. în: Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. Breisgau. 1982, Vol. IX, nr. 6. CERNOVODEANU, Dan. în: L’ évolution du Drapeau tricolore roumain de 1834-a 1881. Recueil de IX Congres International de Vexilologie. Ottawa, 24-27 august, 1981. CERNOVODEANU, Dan. Les Drapeau royaux de Roumanie et les pavillons de la marine militaire de ce pays au XX-e siècle. în: Recueil deXI Congres Internațional de Vexilologie, Madrid, 26-31 mai 1985. Barcelona, 1987. CERNOVODEANU, Dan. Les origins lointaines du Drapeau tricolore roumain. în: Recueil de Vlll-e Congres International de Vexilologie. Viena: 25-29 iunie, 1979. CERNOVODEANU, Dan. Les pavillons de la marine militare etde commerce deValachie et de Moldavie, puis de Principautrés unies, enfin de Roumanie au XlX-siecle (1834 -1887). în: Vexilla Belgica, Annuaire de la Société Belge de Vexilologie. Bruxelles, 1984. CERNOVODEANU, Dan. Nouvelles contributions a l’etude des pavillons de commerce de la Valachie et de la Moldavie au XIX-е, siècle. în: The Flag Bulletin, 1989, vol.XXVIII, nr. 1-4,4 ilustrații (comunicare susținută la cel de-al Xll-lea Congres Internațional de Vexilologie, San Francisco, 12-16 august 1987). CERNOVODEANU, Dan. Stindardul cel mare al lui Mihai. în: Magazin istoric, 1975, nr. 7 p.14. CHIPER, Constantin. Regimentul VII „Racova” nr.25 „general Constantin Prezan” în: Acta Moldaviae Meridionalis, XXI. Anuarul Muzeului județean Ștefan cel Mare. Vaslui, 19992000. COLAN, loan. Steagul țehiului cojocarilor din Brașov. în: Gazeta Transilvaniei. Brașov, 1943,
nr. 90, p.4. CONSTANTIN, Cristina. Aspecte privind cariera militară a regilor Carol I și Ferdinand I ai României. în: Buletinul Muzeului Militar Național. Serie nouă, 2004, nr. 2. COSTANDACHE, Gr. Steagul lui Șerban Cantacuzino. în: Universul, 1,28 ianuarie 1937. COSTESCU, ELEONORA. Steaguri de breaslă (pictate) în veacurile XVIII - XIX. în: Ziridavo, Arad, 1979, p. 817-822. CREȚEANU, Radu. Sur un vieux drapeau roumain publié a l’etranger. în: Revue Roumaine d’Histoire, 1979, iulie-septembrie, p. 513-518. CRISTACHE, Gheorghe. Constituirea Societății Române de vexilologie. în: Hrisovul. 2006, XII, p. 212-223. CRISTEA, Camelia, ANDONIE Corneliu Μ. Odiseea unor drapele. în: Magazin Istoric, 2002, nr. 9, septembrie. CRISTEA, Camelia. Pavilioane și stindarde regale din colecția de drapele a Muzeului Militar Național. în: Buletinul Muzeului Militar Național. Serie nouă, partea 1,2003, nr. 1. CULICI, Al. Din vechea noastră organizare militară. Steagulîn trecutul nostru ostășesc. în: Romania Militară, 1945, LXXXII, nr. 6, p.65-66. DAMIAN, Ancu.O informație curioasă. în: Clio, Giurgiu, 1995, II, nr.4 august, p.13. [Despre un drapel datând probabil din timpul lui Mihai Viteazul, dar care s-a pierdut în împrejurări neelucidate]. 688
DANEȘ, Alexandru. Mărcile distinctive și de comandament ale marinei militare române. 1866 - 1947. în: Buletinul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Serie nouă. 2010, nr.7-8. DASCĂL, Natalia, Augustin MUREȘAN. Steagul delegației studenților de la Institutul Teologic din Arad purtat la Marea Adunare Națională de la Alba lulia.în: Ziridava, 1993. DĂNILĂ, Ștefan. Istoria tricolorului de la Pinciu, județul Bistrița-Năsăud. în: Marisia, 19851992, nr. 15-22. DĂNILĂ, Ștefan. Un vechi drapel tricolor la Muzeul din Bistrița (drapel folosit la Adunarea de la Alba lulia).în: File de istorie. Muzeul Bistrița, 1988, p. 83-87. Despre steagul lui Alexandru loan Cuza. în: Almanahul Oștirii, 1988. DIACONESCU, Speranța Teodora. Steaguri de breaslă bucureștene de la mijlocul secolului al XlX-lea. în: Revista Muzeelor și Monumentelor. Muzee, 1989, nr. 5, p. 51-56. DIACONU, Ana-Felicia. Complexitatea simbolului oficial național. Opinii privind perfecționarea stemei actuale a României. în: Anuarul Facultății de Arhivistică. Serie nouă, VI-VII, 2001. DIACONU, Ana-Felicia. Considerații privind heraldica de astăzi. Buletinul Societății Numismatice Române, 1998-2003, XCIIXCVII, nr. 146-151. DIACONU, Ion loan. Tricolorul românesc. în: Almanah turistic pentru tineret, B. T. T, 1983, p.7. Distribuirea drapelelor regimentelor Vasile Lupu no. 36,14,15,16,17 și 18 de artilerie de câmp. în: Revista Artileriei, 1909, nr. 6, iunie. DOGARU Maria. Considerații asupra unui document de vexilologie. în: Revista Arhivelor, 1993, nr.3,p. 291-312. DOGARU Maria. Tricolorul românesc, 0 istorie glorioasă.
în: Anale de istorie, 1988, p. 133148. DOGARU, Maria, Augustin MUREȘAN. Drapelul este însăși România-file din istoria tricolorului. în: România pitoreasca, 1987, din 5 mai, p. 7. DOGARU, Maria. Din bibliografia vexilologiei românești. în: Arhiva Românească, 1995, I, fasc. 1, p. 191-201. DOGARU, Maria. E scris pe tricolor unire. în: Flacăra, București, XXXIII, nr. 1,1984. DOGARU, Maria. Expoziția: Ideea de unitate și independență oglindită în simboluri heraldice. în: Revista Muzeelor și Monumentelor, Muzee, 1982,5, p. 23-31. DOGARU, Maria. însemne geto-dace. în: Lupta Întregului popor. Număr Special. 1986, p. 58-59. DOGARU, Maria. Scurtă istorie a tricolorului românesc. în: Un nou organism științific Societatea Română de vexilologie. București: Facultatea de Arhivistică, 1998, p. 3-11. DOGARU, Maria. Simbolurile naționale. Drapelul României. Stema țării și sigiliul statului. Ziua națională a României. Imnul național al României. în: Suplimentai Revistei „Alo ‘981”, Direcția de Cultură din Ministerul de Interne, 1993, nr. 2, p. 1-11. 689
DOGARU, Maria. Tricolorul și cocardele în contextul luptei revoluționare pașoptiste. în: Revista de Istorie, 1978, nr. 5, p. 861-869. Drapele decernate oștirii în vremea revoluției muntene de la 1848. în: Viața militară, 1966, nr. 8. DRĂGHICEANU, VIRGIL. Constantin Brâncoveanu, Conte al regatului ungar și Principe al Sacrului Imperiu Roman, București. în: Convorbiri Literare, 1915. DUDAȘ, Vasile, Mărturie a unui trecut glorios-un drapel al primului detașament de voluntari transilvăneni din armata românaîn anii Primului Război Mondial.în: Revista Muzeelor și Monumentelor. Muzee, 1981, nr. 2, p. 53. DUMITRIU-SNAGOV, Ion. Culorile Columnei. în: Magazin Istoric, 1987, nr. 6, p. 17-18. FAUR, Viorel, Istoria steagului național al românilor din Odorhei.în: Cele treiCrișuri. Serie Nouă. 1990, nr. 3, p. 9. FAUR, Viorel. Unirea-marele vis al neamului. Tricolorul, simbolul mândru al suveranității naționale. în: Familia, 1988, nr. 1, p. 6. FLOREA, Corneliu. Unde este tricolorul românesc? în: Lumina. Ediție Specială. Oradea, 1990, nr. 8, p. 20. FLOREA, Elena. Restaurarea eșarfei brodate care a aparținut Regimentului 1 vânători, md. 1922, în: Buletinul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” serie nouă, 2005, nr. 3. FLOREA, Mircea Pavel, ENE Laurențiu. Un steag al corporației patentărilor din Târgul Horezu. în: Revista Muzeelor și Monumentelor. Muzee, 1983, nr. 6, p. 46-47. GÄRÄU, Adriana, GÄRÄU Zaharia. Stindardul cel Mare al lui Tudor Vladimirescu, document programatic al revoluției de la 1821. în: Mitropolia Olteniei, 1981, nr. 7-9, p. 409-419. GHIBALDAN, Valeriu. Povestea unui
steag. în: Magazin Istoric 1975 nr. 1, p. 10-11. GHIBU, Onisifor. Contribuții la istoria revoluției din 1821. Legăturile dintre Gheorghe Lazăr și Tudor Vladimirescu. în: Repere Sibiene.Studiiși referate, Sibiu, 1980, II, p. 33-62. GIURGIU, Luminița. Drapelul de luptă. Ceremonialul din 1902. Document. în: Buletinul Arhivelor militare, București, 1,1998, nr. 1. GOROVEI, Ștefan S. Stema, pecetea și drapelul Universității Alexandru loan Cuza. în: Buletinul Institutului Român de Genealogie și Heraldica „Sever Zotta”, 2000, II, nr. 1012, p. 6-8. IFTIMI, Sorin, HRIBAN, Cătălin. „Simbolurile Universității din lași (steme, sigilii, drapele)”, în: Istoria Universității din lași. Coord. Gheorghe, IACOB, Alexandru-Florin, PLATON, lași: Editura Universității Al. loan Cuza, 2010, p. 689-714. IFTIMI, Sorin. „O istorie a simbolurilor Universității din lași (sigilografic, vexilologie, heraldică)”. în: Universitatea din lași. De la modelul francez la sistemul Bologna. Coord. Gheorghe, IACOB, lași: Editura Universității AL loan Cuza, 2007, p. 503537. ILIE Aurora-Florentina. Stindardul Regimentului de escortă regală, model 1922. în: Anuarul Muzeului Bucovinei, Suceava: Editura Universității Stefan cel Mare din Suceava, 2012, nr. XXXIX. 690
ILIE,Aurora-Florentina.Complexitateîn restaurarea pieselor pe su port textile. în: Buletinul Sesiunii de comunicări științifice a Muzeului Marinei Române, ediția XXI, Constanța, 2017, p. 442-453. ILIE, Aurora-Florentina. Cravata drapelului de luptă al Regimentului 37 de infanterie și brâul cu panglicile de decorații. în: Anuarul Asociației conservatorilor și restauratorilor din România, nr.2, format electronic, 2017. ILIE, Aurora-Florentina. Drapelul militar al României, simbol al permanenței poporului, Apulum. în: Acta Musei Apulensis, 2017. ILIE, Aurora-Florentina. Drapelul Regimentului 19 Infanterie, model 1922 (studiu de caz). în: Anuarul Muzeului Literaturii Române, lași: Editura Muzeelor Literare, 2015, VIII, p.128 ILIE, Aurora-Florentina. Drapelul Regimentului 44 de infanterie. Model 1872/1908. în: Catalogul Sesiunii de postere „Studii și comunicări 2016”. Pitești: Editura Universității din Pitești, p. 26. ILIE, Aurora-Florentina. Importanța salvării patrimoniului militar, Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, tom XVI, lași, 2017. ILIE, Aurora-Florentina. Intervenția de restaurare-conservare executată asupra drapelelor și accesoriilor acestora. în: Simpozionul național al Complexului Muzeal Național Moldova, lași, 2018. ILIE, Aurora-Florentina. Minima intervenție asupra drapelelor în procesul de restaurare, în: Anuarul Muzeului Județean Ștefan cel Mare. Vaslui, nr. XXXV, p. 348. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelelor-prioritate în salvarea și protejarea patrimoniului cu specific militar. în: Buletinul de conservare-restourare bilingv RESTITUTIO,
nr. 11, 2017. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelelor-prioritate în salvarea și protejarea patrimoniului cu specific militar. în: Buletinul de conservare-restaurare (bilingv), nr. 12, Bucuresti, 2018. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului 1 decăi ferate, md.l922-studiu de caz. în: Buletinul de conservare-restaurare (bilingv), București, nr. 13,2018. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului 10 de vânători, md.1922 - studiu de caz. în: Buletinul Muzeului Ștefan cel Mare Vaslui, nr. 36, lași, 2017. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului 12 de dorobanți „Dimitrie Cantemir” Bârlad, md. 1922 - studiu de caz. în: Colecția Studii-Tradiție, istorie, armată-, Sesiunea de comunicări științifice a Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I, ediția III, vol. II. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului 15 de infanterie „Războieni”, model 1922 - studiu de caz. în: Drobeta-seria 3 Conservareși Restaurarea patrimoniului cultural, nr. XXVI, lași, 2016. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului 15 de infanterie „Războieni”, model 1922 - studiu de caz. în: Anuarul Muzeului Regiunii Porților de Fier „Drobetaseria restaurare-conservare”, voi. XXVII, DrobetaTurnu Severin, 2017. 691
ILIE, Aurora-Fiorentina. Restaurarea drapelului Regimentului 26 de infanterie, model 1922-studiu de caz, în: Anuarul Asociației conservatorilor și restauratorilor din România, nr.l, format electronic, 2017. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului 28 de infanterie „Radu Negru”, model 1922-studiu de caz. în: Buletinul Conferinței naționale de comunicări științifice a Muzeului Marinei Române, ediția a XX-a, vol.ll, Constanța, 2016. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului 5 de grăniceri, model 1922-studiu de caz. în: Simpozionul Național al Complexului Național „Moldova”, nr. 1, lași, 2017. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului 89 de infanterie, md.l922-studiu de caz. în: Anuarul Muzeului Marinei Române, tom. XX, Constanța, 2017, p. 437-448. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului de jandarmi pedeștri, model 1922 - stadiu de caz. în: Buletinul Muzeului Ștefan cel Mare, nr. 37, lași, 2017. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului de transmisiuni, model 1922 - studiu de caz. în: Anuarul Muzeuluijudețean Argeș, XXVI: Pitești. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului I Mehedinți nr.17 „Știrbey vodă” - studiu de caz. în: Anuarul Muzeului Regiunii Porților de Fier, Drobeta, seria Restaurare-conservare, voi. XXVIII: Editura Muzeului Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu Severin, 2018, p. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea drapelului Regimentului III „Dâmbovița” nr.22, md.1922. Studiu de caz. în: BuletinulSesiunii de comunicări științifice a Muzeul Național
al Marinei Române, ediția a XXI l-a. Constanța, 2018. ILIE, Aurora-Florentina. Restaurarea stindardului Regimentului 4 roșiori „Regina Maria”, în: Buletinul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” serie nouă: Editura Alpha MDN, București, 2007, nr. 5, p. 277-292. IONIȚĂ, Μ. Alexandru. Tricolorul românesc, mărturie peste veacuri a permanenței și continuității poporului român, a aspirațiilor lui spre unitate și Independență. în: Biserica Ortodoxă Română, 1984, nr. 11-12. IORDACHE, Marin, Noi considerații în legătură cu steagul revoluției din 1821. Oltenia. în: Studii și comunicări, Craiova, 1981, III. IORGA, Nicolae. Steagul lui Mihnea Vodă Radul în Muzeul istoric din Belgrad. în: Analele Academiei Române, Mem. Sect. 1st., S. II, t. XXXVI, Mem. 16,1913-1914, p. 529-535. IORGA, Nicolae. Steagul lui Ștefan cel Mare. în: Calendarul Regina Maria, lași, 1918, p. 117-119. IORGA, Nicolae. Trei vechi steaguri. în: Neamul Românesc, 1906. IRIMIA, Maria; FURO, Silvia. Mesajul unui steag. în: Magazin Istoric, 1970, nr. 10. ISCRU G. D. Cuvânt despre tricolor. în: Academica, 1991. nr. 10. ISCRU, G.D. Contribuții documentare privind steagul revoluției din 1821. Mitropolia Olteniei, 1981, nr. 7-9. ISCRU, G.D. Cuvânt despre tricolor. în: Revista Academiei Tehnice Militare, București, 1992, nr. 1, p. 3-8; nr. 2. 692
ISCRU, G.D. Steagul revoluției din 1821. în: Revista Arhivelor, 1981, nr. 2, p. 204-212. ISCRU, G.D. Tricolorul simbol al unității românești. în: Pagini de Istorie Românească și Universală, Bucuresti, 1983. KARADJA, Constantin I. Steagul românesc al lui Istratie Dabija Voievod (pierdut în anul 1664, redobândit în anul 1937). în: Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, S. III, t. XIX, Mem. 5,1937, p. 75-79. KARADJA, Constantin I. Un steag, poate românescîn Suedia. în: Revista Istorică, 1929, nr. 4-6. KARADJA, Constantin I., Steagurile cucerite de Mihai Viteazulîn lupta de la Guruslău din 3 august 1601. în: Anal. Acad. Rom. S.lll, Mem. Secț. 1st., 1933, tom. XIV. KARADJA, Constantin I. Tot despre steagul lui Istratie Dabija, răscumpărat de guvernul român în 1937. în: Revista Istorică, 1938, nr. 4-6, p. 118-122. KONIG, Carol, Cristian Μ. VLĂDESCU. Armamentul din dotarea armatelor naționale române de la reorganizare până la Unirea Principatelor. în: Studii și Materiale de Muzeografie și Istorie Militară. Muzeul Militar Central, 1978, nr. 11. LĂCUSTĂ, loan. Inscripție la tricolorul românesc. în: Luceafărul. Almanah. Ediție specială, 1982. LISSEANU-POPA, Traian. Tot despre steagul ostășesc din timpul lui Șerban Cantacuzino, București, 1938,12 p. MACRI, Spiridonia, DIACONESCU, Virginia. Aspecte specifice în conservarea-restaurarea unor steaguri militare unicat cu grad avansat de degradare. Metode noi folosite în restaurare. Modalități de conservare. în: Buletinul Muzeului Militar Național, serie nouă, 2003, nr. 1/1. MARINESCU, Floricel. Modificări survenite la
sistemul de decorații românești în deceniul patru al secolului XX, (l).în: Studii și materiale de muzeografie și istorie militară, Muzeul Militar Central, 1974 - 1975, tom 7-8. MARINESCU, Floricel. Modificări survenite la sistemul de decoratii românești în deceniul patru al secolului XX, (ll)în: Studii și materiale de muzeografie și istorie militară, M.M.C., 1976, tom 9. MARINESCU, Th. Natalia, Câteva decorațiuni rare la Muzeul Militar Național (decorațiuni create de domnitorul Alexandru loan Cuza). în: Buletinul Muzeului Militar Național, an. III, nr. 5-6,1929-1940. MĂNESCU, loan N. Stema Moldovei, în: Magazin Istoric, 1972, nr. 5. MÄNESCU, Jean N. Cu privire la vechimea tricolorului românesc, lucrare prezentată la Comisia de heraldică, genealogie și sigilografie. Consultată în manuscris. Memorialul steagurilor. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1938-1939, nr. 3-4. METZULESCU, Aurel. Ciucurele steagului Domnului Tudor Vladimirescu - originea steagului tricolor român. în: Buletinul Uniunii Ofițerilor de Rezervă, 1938, nr. 1-2. METZULESCU, Aurel. Steagul lui Tudor Vladimirescu. în: Oltenia, 1941, nr. 9. METZULESCU, Stelian. Din simbolul artei plastice creștine: reprezentarea Sfântului Gheorghe și dragonul. în: Mitropolia Banatului, 1965, nr. 1-3. 693
METZULESCU, Stelian. Reprezentări și inscripții religioase aflate pe steagurile din trecutul țărilor românești (1500-1856). în: Glasul Bisericii, 1962, nr. 9-10. MIREL, Maria. Obiecte legate de revoluția din 1848 în colecția Muzeului de Istorie a Transilvaniei. în: Anuarul Muzeului Național, 1973, p. 735-753. MISCHEVCA, Vladimir, Ion NEGREI. Materiale de vexilologie heraldică. Mențiuni și descrieri de steaguri și drapele moldovenești din sec. XV- mijlocul sec. XIX. în: Revista de Istorie a Moldovei. Chișinău, 1990, nr. 2. MISCHEVCA, Vladimir, Ion NEGREI. Tricolorul si tradiția istorică. în: Literatură si arta, 1990, nr. 18 din 3 mai. M-KISS, Hedy, dr. Conservareo-restaurarea unui steag de istorie contemporană, 1952-1965, în: Studii, ediția IV, București, 2017. MOGHIOR, Neculai, Ion DĂNILĂ. Structuri centrale de conducere militară. Casa Militară Regală. în: Enciclopedia Armatei României, CTEA, București, 2009. MOISIL, Constantin. Steaguri vechi românești. în: Universul, 1941, nr. 293 din 28 octombrie, p. 2; 1941, nr. 300 din 4 noiembrie. MOȘANU, A. Drapelul de stat al R.S.S. Moldova. în: Moldova Socialistă, 1990,12 mai. MUNTEANU, I. Un drapel. în: Viața militară, 1986, nr. 5. MUREȘAN Augustin. Drapelul Gărzii Naționale Române din Cuvin. în: Administrație românească arădeană. Studii si comunicări din Banat-Crisana, Arad, 2013, voi. VII. MUREȘAN Augustin. Drapelul reconstituital Gărzii Naționale Române din comuna Șoimoș. în: Historia, an. XVIII, nr. 195,2018. MUREȘANAugustin. Drapelul reconstituitalGărzii Naționale RomânedinMândruloc(1918). în: Administrație românească
arădeană. Studii și comunicări din Banat-Crișana, Arad, 2018, voi. XIII? MUREȘAN Augustin. Drapelul reconstituit al Gărzii Naționale Române din Secusigiu(1918). în: Historia, 2018, an. XVIII, nr. 197. MUREȘAN Augustin. Sfințirea la 24 noiembriel918, a drapelului Gărzii Naționale Române din comuna Chisindia(jud.Arad). în: Administrație românească arădeană. Studii și comunicări din Banat-Crișana, Arad, 2018, voi. XIII. MUREȘAN AUGUSTIN. Steagul de onoare al lui Avram lancu. în: Adevărul, Arad, 1994, nr.1218, din 9 iulie, p. 12. MUREȘAN Augustin. Vexilologie. Bibliografie (1999 - 2014). în: Administrație românească arădeană. Studii si comunicări din Banat-Crisana, Arad, 2015, vol. X. MUREȘAN, Augustin. Despre steagul românilor din Tălagiu și Unirea de la Alba lulia. în: Area, Arad, 1990, nr. 9-10-11. MUREȘAN, Augustin. Două steaguri tricolore din timpul Marii Uniri a românilor de la 1918. în: Crisia, 1988. MUREȘAN, Augustin. Istoria drapelului Gărzii naționale române a marinarilor de la Pola. în: Patriotism și cultură. Timișoara: Helicon, 1992, p. 62-70. 694
MUREȘAN, Augustin. Semnificația istorică a steagului românesc din biserica de la Țebea. în: Aradul Cultural, 1995, nr. I, p. 12-14. MUREȘAN, Augustin. Steagul Partidului Ecologist-Umanistdin România fondatîn Arad,în: Viața, Arad, 1992, nr. 2, p. 3. MUREȘAN, Augustin. Steagul Societății de Ajutor Reciproc Expresul, a funcționarilor C.F.R. - filiala Arad. în: Ziridava, 1987. MUREȘAN, Augustin. Steagul tricolor românesc în contextul luptei arădenilor pentru înfăptuirea Marii Uniri. în: Românul, Arad, Serie nouă. 1993, nr. 2, aprilie. MUREȘAN, Augustin. Steaguri tricolore din timpul domniei lui Alexandru loan Cuza. în: Curierul Aradului. Serie nouă. 1993, II, nr. 48, din 20 ianuarie, p. 2. MUREȘANU, Camil. Tricolorul românesc-atestat pe timpul împăratului lustinian. în: Tribuna, 1970, nr. 44, din 29 octombrie, p. 6. NARCIS, Dorin Ion. Castelul Peleș din Sinaia . în: Azi, 2006, (XIX), nr. 4228. NĂSTUREL, Petre V. Istoricul Drapelelor armatei. în: Revista artileriei, București, 1901, XV, iunie, 1901. NĂSTUREL, Petre V. Steagul și stema României. Perioada convențională.în: Albina. Revistă Enciclopedică Populară, 1900, nr. 10, din 3 decembrie; nr. 11 din 10 decembrie; nr. 1314 din 24-31 decembrie; 1901, nr. 15-16 din 6-14 ianuarie; nr. 23 din 4 martie; nr. 37 din 10 iunie; nr. 38 din 17 iunie; nr. 39 din 24 iunie; nr. 47-48 din 19-26 august; nr. 49 din 2 septembrie; nr. 51 din 16 septembrie; 1902, nr. 2 din 14 octombrie. NĂSTUREL, Petre. S., Mélanges roumano-athonites (IV). La Bannière d’Etiene le Grand. în: Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, 1990, p. 12-16. NEACȘU,
Ion. Considerații privind conservarea colecției de drapele, modalități de reabilitare a condițiilor de etalare și depozitare. Conservarea și restaurarea unor tipuri de obiecte din colecție. în: Buletinul Muzeului Militar Național, serie nouă. 2003, I, nr. 1, m. 1. NEAGU, Doru. Din istoricul drapelului național. în: Studii și Comunicări. Seria Istorie, 2010, XIX. NEAMȚU, Gelu. Simbolurile naționaleîn timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania. în: David Prodon, „Puterea modelului”, Cluj-Napoca, 1995. NICOLESCU, Mihail P. Din trecutul unui Drapel. în: Revista infanteriei, 1929, nr. 333. NISTOR, Ion I. Organizarea oștilor pământene sub regimul Regulamentului Organic Comunicare făcută în ședința publică din 7 mai 1943. în: Anal. Acad. Rom. Mem. Secț. 1st., Seria III. Tomul XXV. Mem. 22. NISTOR, loan. Steagurile de la Guruslău.în: Magazin Istoric, 1976, nr. 8, p. 16-17. NISTOR, loan. Trofeele cucerite de oastea lui Mihai Viteazul în bătălia de la Guruslău. în: Mihai Viteazul și Sălajul. Zalău 375, Zalău, 1976. OPROIU, MIHAI. A existat steagul Târgoviștei? în: Valahica, Târgoviște, 1977, nr. 9. PANȚURU, Ion. Muzeul pompierilor. în: Revista Muzeelor și Monumentelor, Muzee, 1984, nr. 3. 695
PAPOIU LIZICA, Două drapele din patrimoniul Muzeului Militar Național. în: Revista Muzeelor, 1995, nr. 1, p. 33-36. PAPOIU, Lizica, CRISTEA, Camelia. Noi date privind colecția de drapele a Muzeului Militar Național, în: Arhiva Românească, 1995, Tom. I, fase. I, p. 102-107. PASCU, Ștefan. Organizarea armatei române moderne și rolul ei în desfășurarea luptei de emancipare națională (1821-1859). în: File din istoria militară a poporului roman. Studii. Voi. 7,1980. PĂDUREAN, Augustin. Tricolorul în fața științei și a conștiinței. în: Astra, 1983, nr. 5, p. 10; 1983, nr. 10. PĂDUREAN, Augustin. Tricolorul și cromatica portului popular românesc. în: Acta Musei Napocensis, 1995-1996,32. PĂDUREAN, Augustin. Tricolorul, conștiința originii străvechi. în: Astra, 1983, nr. 3. PĂDUREAN, Augustin.Triumful Tricolorului. în: Astra Dejeană, 1998, V, nr.4. PÄDUREANU, Eugen; MAGHIȘ, Ruxandra. Steagul geto-dac. în: Adevărul. Arad, 1998, X, nr.2387, din 14 mai. PĂLĂNCEANU, Elena. Steaguri din Colecția Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România. în: Muzeul Național, 1974, nr. 1. POPA, Anghel. Oștirea națională în proces de reorganizare în Moldova (1834 - 1849). în: Anuarul Institutului de istorie și arheologie „A.D. Xenopol”, lași, 1984. POPA-LISSEANU, Traian. Steag orășenesc moldovenesc din vremea lui Ștefan cel Mare. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1937, nr. 1, p. 22-27. POPESCU, Elena. Drapelele înmînate unităților oștirii din Moldova în perioada 1834-1858 existente în colecțiile Muzeului militar central. Studii și Materiale de Muzeografie și Istorie Militară. Muzeul
Militar Central, 1969 - 1970, nr. 2-3, p. 296-302. POPESCU, Elena; CĂZĂNIȘTEANU Constantin. Cu privire la cele mai vechi drapele tricolore ale oștirii din Țara Românească. în: Revista Muzeelor, 1969, nr. 2, p. 173-175. POPESCU, Elena; CĂZĂNIȘTEANU, Constantin. Piese din colecția de drapele a Muzeului Militar Central. în: Revista Muzeelor, 1966,1966, nr. 2, p. 136-141. POPESCU, loan Gr. Un steag românesc aflat în Suedia. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1939-1940, nr. 5-6, p. 103-106. POPESCU, loan Gr. Un steag vechi românesc la Brașov. în: Buletinul.Muzeului Militar Național, 1939-1940, nr. 5-6. POPESCU, Laurențiu. Legislația actuală privind utilizarea steagului național. în: Un nou organism științific: Societatea Română de Vexilologie, București: Facultatea de Arhivistică, 1998, p. 27-30. POPOVICI, loan. Arădenii și tricolorul. în: Flacăra Roșie, Arad, 1984, nr. 11.975 din 1 decembrie. POPOVSKI, V., Tricolorul Basarabiei în 1917. în: Vocea poporului, Chișinău, 1930, 3 aprilie. POSTOLACHE, Zaharina Elena. Restaurarea stindardului Regimentului 10 roșiori. în: 696
Buletinul Muzeului Militar Național Regele „Ferdinand I”, serie nouă, 2005, nr. 3, p. 280-292. POTOCKI, Andrei; VELCU. Anton D. Din memorialul drapelelor. Modelele drapelelor și stindardelor oștirii din Țara Românerască. în: Buletinul Muzeului Militar Național, anullll, 1939-1940, nr. 5-6. PROCA, Mihaela. Tricolorul în 1908. în: Magazin Istoric, 1979, nr. 11, p. 32- 61. RADOVICI, Maria. Drapele de luptă (1834-1980) ocrotite de Muzeul Militar Centralnesecat izvor de educație patriotic. în: Studii și materiale de istorie și muzeografie, 1983, p. 56-66. RADOVICI, Maria. Drapelele gărzilor civice din patrimoniul Muzeului Militar National. în: Revista Muzeului Militar Național, 1991, nr. 1, p. 142-149. RADOVICI, Maria. Drapelele unităților armatei române participante la Războiul pentru Independență din anii 1877-1878 din patrimoniul Muzeului militar central. în: Studii și materiale de muzeografie și istorie militară. Muzeul Militar Central, 1977, nr. 10, p. 235-246. RADOVICI, Maria. Mărturii emoționante. în: Viața Armatei, 1990,11 noiembrie, p. 13. RĂȚOI, Tudor. O interesantă piesă din Muzeul Porțile de fier. Drapelul societății muzicale „Doina” din Turnu-Severin. în: Drobeta, 1980, p. 207-211. REZACHEVICI, Constantin. Steagurile militare ale Țării Românești și Moldovei în veacul al XVII-lea. în: Revista de istorie, 1976, nr. 8, p. 1199-1213. ROMANESCU, MARCEL, Despre schiptru. în: Revista Istorică Română, 1947, fasc. III, p. 288-294. ROMANESCU, MARCEL. Despre steagul lui Mihail Radu. în: Arhivele Olteniei, 1941, nr. ИЗ118, p. 58-60, Extras. ROSETTI, RADU R. Memorialul
steagurilor. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1938 - 1939, nr. 3-4, p. 19-26. ROSETTI, RADU R. Steaguri, prapure (polemici). în: Buletinul Muzeului Național, 1939, nr. 3-4, p. 23-34. ROSETTI, Radu R. Știri mărunte și note relative la istoria armamentului la noi. Când s-a adoptat steagul tricolor la noi. în: Anal. Acad. Rom., Mem. Secț. 1st., 1929, an II, Seria III, Mem.2, p. 22-23. ROSETTI, RADU. R. Când s-a adoptat steagul tricolor la noi. în: Anal. Acad. Rom., Mem. Secț. 1st., 1930, Seria III, p. 30-33. ROSSION, Laurent. Drapeau troué, lambeaux d’État. La Roumanie, de décembre 1989 à décembre 1991. în: Studia Politica. Romanian Political Science Review. 2016, vol. XVI, nr. 4, p. 493-509. RUSU, Dorina N. Țările române și forțele lor militareîn jurul și în timpul războiului Crimeii. în: File din istoria militară a poporului român. Studii. Voi. 7,1980. SBIEREA, IOAN, G. Ceva despre tricolorul românesc, Cernăuți, 1899. în: Calendarul Minerva, 1905, București, p. 218-227. Simbol al demnității (Μ. Adauge), Chișinău, 1990. 697
SIMION, Constantin, BĂȘOIU, Nicolae, DOMOKOS, Francisc, TURTI, Virgil, MUREȘAN, A. 13 septembrie 1848-13 septembrie 1991. Sub falduri de drapel. Pagini de istorie. în: Adevărul, Arad, 1991, nr. 455 din 13 septembrie, Supliment, p. 5. Steagul lui Tudor Vladimirescu. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1937, nr. 2, p. 28. Steagul lui Tudor Vladimirescu. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1973, nr. 2, p. 18-20. STEPHĂNESCU, Mihail G. Drapeaux militaires roumains du XIX-е siecle aux armoiries des districtes et des villes. în: Recueil du Xl-e Congres International des des Sciences Généalogiques et Héraldique, Liège, 29 mai - 2 juin 1972, Braga (Portugal), 1973, p. 467475. STEPHĂNESCU, Mihail G. Etandards princiers Roumains de l’epoque phanariote. în: Heraldica et Genealogica, Viena, 1972, p. 639-644. STOICESCU, Nicolae. Un nou steag românesc. în: Revista de Istorie, 1978, nr. 8, p. 1470. STRACHINĂ, Olivia; STRACHINĂ Alexandru. Reconstituirea steagului revoluției din 1821. în: Revista Arhivelor, 1981, nr. 2, p. 213-216. STRACHINĂ, Olivia; STRACHINĂ Alexandru. Tricolorul Românesc. Tradiție și permanențe, Manuscriptum, 1986, nr. 2, p. 148-152. STRAUSSENBURG, Albert Arz. Von. Alte Fahnen. în: Mitteilungen aus dem Baron Brukenthalischen Museum, Sibiu, 1994, nr. 9-10, p. 89-93. [steaguri vechi ale orașului Sibiu din sec. XVII-XVIII și steaguri ale unor unități militare]. STRĂJAN, loan. Simbolul Național, Drapelul Tricolor Românesc în date și mărturii. în: Dacoromanio, Alba-lulia, 2010, nr. 51. STURDZA, Dimitrie A. Steagul lui Șerban Vodă Cantacuzino. în: Anal. Acad. Rom.,
Mem. Secț. 1st., seria II, 1887, II, t. IX, p. 266-267. STURDZA, Dimitrie A., O scrisoare autografă de la Mihaiu Viteazul. Steagul luiȘerban-Vodă Cantacuzino, București, 1888. Extras. STURDZA, Dimitrie A., Steagul lui Șerban Vodă Cantacuzino (1683). în: Anal. Acad. Rom., Mem. Secț. 1st., seria II, 1887, t. IX, p. 266 -268. STURDZA-SĂUCEȘTI, Marcel. Die Bruder Sturdza im Polnischen Heer von Wien 1683. în: Adler, Viena, 1973, nr. 9 Bd. Heft 9, ianuarie-martie, p. 221- 224. STURDZA-SĂUCEȘTI, Marcel; GONȚA, Alexandru. Tricolorul românesc, simbol al unității naționale sub Mihai Viteazul. în: Revista Arhivelor, 1968, nr. 2, p. 69-78. ȘERBĂNESCU, Horia Vladimir. Armamentul alb din dotarea armatei române. Partea I. 1830-1859. în: Buletinul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”. Serie nouă, 2007. ȘERBĂNESCU, Horia Vladimir. Uniformele și echipamentul miliției pământene a Țării Românești, 1830-1834. în: Studii și materiale de muzeografie și istorie militară, M.M.C., 1980, nr. 13. ȘERBĂNESCU, Horia Vladimir. Uniformele și echipamentul miliției pământene a Moldovei, 1830-1848. în: Studii și materiale de muzeografie și istorie militară, M.M.C, 1983, nr. 16. 698
ȘERBĂNESCU, Horia Vladimir; IONESCU, Adrian-Silvan. Cavaleria română în timpul Războiului de Independență din 1877-1878. în: Revista Muzeului Militar Național, 1991, nr. 1. ȘULUȚIU-STERCA, losif. Tricolorul românesc. în: Transilvania, 1901, nr. 10, p. 295-305. TEODORESCU, Virgiliu Z. Tricolorul. în: Hrisovul, serie nouă, 2006, XII, p. 212-223. TEODORESCU, Virgiliu,Z. Documente inedite despre suferințele românilorînanii Diktatului de la Viena. în: Angvistia, Sfântu-Gheorghe, Muzeul Spiritualității românești, 1996, vol. I, p.231-239. TEODORESCU, Virgiliu, Z. Simboluri ale cinstirii distruse prin intoleranță. în: Marisio, Târgu-Mureș, 1996, Vol. XX, p. 435-443. TUCĂ, Florian. „Unirea Principatelor, fericirea românilor”. Inscripție pe un drapel din vremea lui Cuza-Vodă. în: Almanahul Oștirii, 1989, p. 50. TUDOR-RADU, Tiron. „Stalin și poporul rus, libertate ne-au adus”. Apropierea românosovietică reflectată în conferirea de decorații (6 martie 1945 - 30 decembrie 1947). în: Muzeul National Cotroceni, Colocviul National de Istorie, ediția a XX-a, vol. II, Comunismul între ideologie și practică, București, Editura Adenium, 2019, p. 252-288. TVIRCUM, V. I., Steagurile militare moldovenești din prima jumătate a secolului XVIII. în: Revista de Istorie a Moldovei, 1990, nr. 2. ȚURCANU, lon,Tricolorulîn lumina surselor mai vechi și noi. în: Literatură și Arta, Chișinău, 1989, nr. 2289 din 15 iunie, p. 3. VASILE, Alexandru. Drapelul este istoria întreagă a României. în: Lupta întregului Popor, Revistă de Istorie și Teorie Militară, 1985, nr. 1, p. 10-12; 28. VASILESCU, Gheorghe.
Contribuții la istoricul gărzii civice din București. în: Materiale de Istorie și muzeografie. Muzeul de istorie a orașului București, 1964. VÂRJOGHIE, Florica, STOICA, Florica. Restaurarea drapelului ce a aparținut bricului „Mircea”. în: Revista Muzeelor, 1996, nr.2, p. 12-13. VELCU, Anton D. Prefață la Memorialul drapelelor oștirii române. 2. Steag ostășesc din vremea lui Șerban Cantacuzino. București, 1937. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1,1937, nr. 1. p. 28-32. VELCU, Anton D. Steagul lui Constantin Vodă Ipsilanti. în: Cronica Numismatică și Arheologică, 1943, nr. 127-129, p. 178-183. VELCU, Anton D. Steagul lui Constantin Vodă Ipsilanti. în: în amintirea lui Constantin Giurescu la douăzeci și cinci de ani de la moartea lui, București, 1944, p. 547-550. VELCU, Anton D. Steagul lui Ștefan cel Mare de la Muzeul Militar. Este ostășesc sau bisericesc?, București, 1938. Broșură. VELCU, Anton D. Steagul lui Tudor Vladimirescu. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1937, nr.2, p. 17-18. VELCU, Anton D. Steagurile României. în: Enciclopedia României, voi. 1: Statul Român. București: Editura Fundațiile Regale Regele Carol II, 1938, p. 72-82. 699
VELCU, Anton D., Memorialul drapelelor oștirii române. în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1937, nr. 1-2, p. 16-32; 1938, nr. 3-4, p. 19-24. VELCU, Anton D., POTOCKI, Andrei. Din Memorialul drapelelor. Modelele drapelelor și stindardelor oștirii din Țara Românescă.în: Buletinul Muzeului Militar Național, 19391940, nr. 5-6. p. 28-30. VELCU, Anton D., POTOCKI, Andrei. Steagul Agiei din timpul domitorului Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828). în: Buletinul Muzeului Militar Naional, 1937, nr.2, p. 19-20. VELCU, Anton D., POTOCKI, Andrei. Steaguri domnești din timpul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842). în: Buletinul Muzeului Militar Național, 1937, nr.2, p. 21-23. VORNICESCU, Nestor, Reprezentarea întregului „norod românesc” pe steagul revoluției de la 1821. în: Ramuri, 1981, nr. 4 p.11-15. ZAHARIA, Dumitru. Sub steagul tricolor. în: Magazin Istoric, 1985, nr. 12, p. 16. ZAHARIA, Dumitru. Sub steagul tricolor. în: Magazin Istoric, 1985, nr. 12, p. 16. ZAHARIADE, Mihail. însemnul tricolor în Dacia Romană. în: Lupta Întregului popor, 1988, nr. 3, p. 43-44. VI. WEBGRAFIE Biblioteca V.A. Urechia. Repere istorice, [on line] [Accesat la 18 noiembrie 2015]. Disponibil la: http://www.bvau.ro/repere_istorice.php . Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” în imagini. în: Biblioteca „V.A. Urechia” în imagini de-a lungul timpului, [on line] [Accesat la 18 ianuarie 2016]. Disponibil la: https:// ro. pi nterest.com/vau rech ia/bi blioteca-j ude%C5%A3ean%C4%83-va-urechia%C3%AEn-imagini/ Ziua drapelului național al Republicii Moldova [Accesat ianuarie 2019]. Disponibil la adresa:
www.asiiromani.com/stiri-diaspora/Moldova/4747-27-aprilie. DrapelulRSSMoldoveneștiAccesatianuarie2019]. Disponibil pe internet la adresa: https:// ro.wikipedia.org/wiki/Drapelul_RSS_Moldovene%C8%99ti. Exponatul lunii la MNIR: Steagul delegației comunei Lupșa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. „. [Accesat ianuarie 2019] Disponibil pe Internet la adresa: http://mnir.ro/ceremonie-dedicata-steagului-marea-delegatiei-comuneilupsa-la-adunare-nationala-de-la-alba-iulia-din-l-decembrie-1918 Memorandum-2010. Tricolorul romanesc. Istorie, heraldică și vexilologie. [Accesat ianuarie 2019] Disponibil pe Internet la adresa: https://www.drapele.ro/diverse_pdf/ memorandum_drapel_romania.pdf. MUREȘAN, Augustin. Drapelul reconstituit al Gărzii Naționale Române din Cuvin (1918). [Accesat ianuarie 2019]. Disponibil pe Internet la adresa: https://www.historia. ro/sectiune/general/articol/dropelul-reconstituit-al-garzii-nationole-romane-dincuvin-1918 700
NICHITI, Raluca. Drapelul pentru Marea Unire din 1918 salvat de la distrugere. [Accesat ianuarie 2019]. Disponibil pe Internet la adresa: https://www.libertatea.ro/stiri/ dropel-pentru-marea-unire-din-1918-salvat-de-lo-distrugere-tricolorul-cusut-cu-firde-aur-a-fost-ascuns-50-de-ani-intr-o-biserica-1671714 Onor la drapelul national. „. [Accesat ianuarie 2019]. Disponibil pe Internet la adresa: http://www.revistapentrupatrie.ro/structuri/alte-structuri/1179-onor-la-drapelulnotional PĂUN, Liliana. Drapelele Marii Uniri renasc după 100 de ani. Steagurile Steagurile gărzilor naționale care au făcut istorie în 1918 se întorc acasă. [Accesat ianuarie 2019]. Disponibil pe Internet la adresa: http://romanialacentenar.ro/drapelele-marii-unirirenasc-dupa-100-de-ani-steagurile-garzilor-nationale-care-au-facut-istorie-in-1918se-intorc-acasa/ POPESCU, Camelia. Istoria simbolurilor naționale ale României. [Accesat ianuarie 2019]. Disponibil pe Internet la adresa: https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/ istoria-simbolurilor-nationale-ale-romaniei Pentru TRICOLOR, timpul a trecut diferit! Drapelul României și povestea unui stindard încercat de istorie. Carol I: „Odată cu el, vă încredințez și onoarea țării noastre”. [Accesat ianuarie 2019] Disponibil pe Internet la adresa: https://al.ro/premium/ pentru-tricolor-timpul-a-trecut-diferit-drapelul-romaniei-si-povestea-unui-stindardincercat-de-istorie-carol-i-odata-cu-el-va-i. Povestea drapelului Marii Uniri de la 1918. Cusut cu fir de aur, tricolorul o stat ascuns o jumătate de secol. [Accesat ianuarie 2019]. Disponibil pe
Internet la adresa.-https:// www.antena3.ro si la adresa:https://cultural.bzi.ro/povestea-drapelului-Marii-uniri Steagurile, drapelele, flamurile, stindardele, ceremonialul arborării steagului. [Accesat ianuarie 2019] Disponibil pe Internet la adresa: http://www.referatele.com/referate/ istorie/onlinelO/Steaguri le-drapelele—fia muri le-stinda rdele-paviloa neleCeremonialuri-Arborarea-steag SZENCOVICS, Laurențiu-Ștefan. Pagini din istoria tricolorului . [Accesat ianuarie 2019] Disponibil pe Internet la adresa: http://www.cultura.mai.gov.ro/tradi%C5%A3ii/ drapel.pdf. ȚIMONEA, Dorin. Povestea tricolorului centenar de la Lupșa, steagul cu care delegația comunei din Apuseni a participat la Marea Unire de la 1918. [Accesat ianuarie 2019]. Disponibil pe Internet la adresa: https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/povesteatricolorului-centenar-lupsa-steagul-delegatia-comunei-apuseni-participat-mareaunire-1918-l_5bf54e70df52022f75aae79b/index.html VasileAlexandrescu Urechia. [on line] [Accesat la 18decembrie2015]. Disponibil la: http:// www.bvau.ro/manifesta ri/2007/1130/1126/vaurechia.php. VasileAlexandrescu Urechia. [on line] [Accesat la 18 decembrie 2015]. Disponibil la: http:// enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vasile_Alexandrescu-Urechia 701
SUMMARY The flag, together with the coat of arms, the crest and the anthem constitute a national insignia which represents the individuality and sovereignty of a nation. It is the steadiest symbol of a nation's history, it is the symbol of its historical and political existence and of its national greatness. The flag is the symbol of national identity, of a nation ' s testament and existence. It is also the state's symbol of authority and independence. It is the state itself. It comprises the entire history of a nation, it is the past, the present and the future of that state and it has its roots/its origins deeply embedded in the nation's history, which it represents. A token of national symbol, the tricolour was, is and will always be honoured. The history of the flag on the Romanian territory goes back to the Geto-Dacian Period. Geto-Dacians used banners and standards. The banner consisted in a square, fringed piece of cloth, fixed on a wooden stick or spear. The standard was a dragon, with a wolf head and open mouth, the neck being fixed on a pole. Although there is no evidence to prove that during the Ethnogenesis Era or afterwards the Romanians used any insignia, the historical course of events makes us believe that these existed. Documents show that the armies of the Romanian princes used flags during the battles against their enemies. Following the end of the 14th century, historical sources certify the presence of flags on the battle fields, but not a tricolour appearance. Middle Age flags of Wallachia and Moldavia showed their coat of arms: the eagle and the
Aurochs head with curved horns and a star between them. Others showed hagiographie images: Jesus Christ, Saint Mary, Saint George. Another category of Wallachian flags from the 18th century are those of guilds. They displayed the image of Saint-Master and different religious scenes. Later, a smaller picture was placed in the lower part of the flag, showing a characteristic scene from the activity of that specific social class. In many cases the origin of the national banner lies in the traditions of that nation and crosses many steps until it becomes a national symbol. The same happened with the Romanian tricolour banner, which went through many stages until it was distinguished as a national vexillological symbol. The first stage was that of the colour option, when the three colours were present in the embellishment of the manuscript, in the diplomas of boyars and nobilities, in documents issued by chancelleries of the Romanian counties, in the composition of the Transylvanian coatofarmsasa “Grand Principality” in 1765. The second stage in the history ofthe tricolour started with the presence of the national colours on the first proper banner ofthe first national representation from the modern history of Romania 767
RÉSUMÉ Le drapeau constitue, tout comme l’emblème, le sceau et l’hymne, un insigne national par lequel on représente l’individualité et la souveraineté d’une nation. C’est le symbole le plus constant de l’histoire d’un peuple, c’est le symbole de son être historique et politique, de la grandeur nationale. Le drapeau est le symbole de l’identité nationale, de l’existence et de l’affirmation d’un peuple. C’est aussi le symbole de l’autorité et de l’indépendance de l’état. En fait, il représente l’état même. Il synthétise toute l’histoire d’une nation, c’est le passé, le présent et l’avenir de l’état et ses racines sont profondément ancrées dans l’histoire du peuple qu’il représente. Attribut et symbole national, le drapeau tricolore a été, est et sera toujours honoré. L’histoire du drapeau sur le territoire roumain commence à l’époque géto-dace. Les Géto-Daces ont utilisé des drapeaux et des étendards. Le drapeau-consistait d’une étoffe carrée, différemment colorée avec des franges en marge et attachée à une hampe. L’étendard était un dragon à tête de loup, la bouche ouverte, le cou fixé sur une perche. Même si l’on n’a aucun témoignage qui puisse démontrer que les Roumains ont utilisé à l’époque de l’ethnogenèse et plus tard un insigne, la logique historique nous conseille croire que celui-ci a existé. Les documents existants prouvent que c’est vers la fin du XIVe siècle que les armées des princes roumains ont lutté sous des drapeaux contre les ennemis. Les documents attestent la présence, sur les champs de bataille des drapeaux historiques, mais sans chromatique tricolore.
Sur les drapeaux médiévaux de la Valachie et de la Moldavie on représentait généralement les emblèmes de ces provinces : l’aigle avec la croix et la tête d’aurochs, les cornes recourbées et entre elles, une étoile. D’autres avaient des images hagiographiques : Jésus Christ, la Sainte-Vierge, le Saint George. Une autre catégorie des drapeaux présente dans les provinces roumaines au XVIIIe siècle, était représentée par ceux des corporations. Ils avaient dans leur champ l’image du Grand-Seigneur et des différentes scènes à caractère religieux. Ultérieurement, on a introduit une image plus réduite, placée du côté inférieur, représentant une scène caractéristique pour la catégorie sociale respective. Dans de nombreux cas, l’origine du drapeau national se trouve dans les traditions du peuple respectif; le drapeau a parcouru plusieurs étapes jusqu’à devenir insigne national. C’est ce que s’est passé au cas du tricolore roumain, qui jusqu’au moment de son affirmation comme symbolevexillologique national a parcouru plusieurs périodes, la première étant celle de l’option. Pendant cette 770
étape, les trois couleurs sont présentes dans les ornements des manuscrits, dans les diplômes nobiliaires et seigneuriaux, dans les documents émis par les chancelleries des provinces roumaines, dans la composition de l’emblème de Transylvanie, comme Grande Province en 1765. La deuxième étape de l’histoire du tricolore commence par la présence des couleurs nationales sur le premier drapeau proprement-dit, de la première représentation nationale de l’histoire moderne de la Roumanie qui a été l’Assemblée du Peuple, pendant la révolution de 1821 dirigée par Tudor Vladimirescu. L’année révolutionnaire 1848 a été pour les Romains l’occasion d’exprimer encore une fois la volonté souveraine pour les trois couleurs nationales : le rouge, le jaune, le bleu. À l’Assemblée de Blaj du 3/15 mai on a hissé le drapeau tricolore (aux bandes horizontales) et le 14/26 juin on a décrété en Valachie « le drapeau national » qui allait avoir trois couleurs : le rouge, le jaune, le bleu, disposées verticalement, le bleu à la hampe. L’Union des Provinces roumaines le 24 janvier 1859 a été l’occasion de l’affirmation sans réserves des couleurs nationales. Elles étaient présentes sur les drapeaux des unités militaires et ont été inclus dans l’emblème du pays, dans les insignes du cérémonial et dans le costume du prince Alexandru loan Cuza. Les nouveaux drapeaux étaient tricolores, les couleurs disposées horizontalement et dans leur champ il y avait l’emblème du pays. En 1867, le drapeau du prince Carol 1er de Hohenzollern était identique à celui de l’armée et avait les couleurs disposées
verticalement, le bleu à la hampe, au centre, l’emblème du pays. Pendant le XIXe siècle, dans les provinces roumaines de l’Empire austro-hongrois, la Transylvanie, la Bucovine, le Banat, les couleurs nationales continuent à être présentes dans le costume populaire, dans des divers tissus et broderies, dans les costumes de fête et aux diverses occasions culturelles. Surtout après la réalisation du dualisme austro-hongrois, après 1867, les Roumains de l’Empire ont hissé intensément des drapeaux, des écharpes et des cocardes tricolores. C’est une forme de protestation contre le dualisme, mais aussi un moyen pour manifester le désir d’union. Après la guerred’indépendance (1877-1878) le tricolore roumain a été reconnu sur le plan international comme étendard national. Dans l’histoire du tricolore, un moment important est constitué par l’Assemblée du 1er Décembre 1918 à Alba Iulia qui a consacré la constitution de la Grande Roumanie quand le tricolore rouge, jaune et bleu devenait le drapeau de tous les Roumains. La Constitution de 1923 gardait les couleurs du drapeau de la Roumanie rouge, jaune et bleu, disposées verticalement le bleu à la hampe ; au centre l’emblème de la Roumanie, tissu sur le drapeau. Après le 30 décembre 1947, on a placé sur le tricolore le nouvel emblème de la Roumanie, d’origine communiste, qui n’avait rien en commun avec l’emblème antérieur. Pendant les événements de décembre 1989 et longtemps après, on a renoncé à cet emblème. On a hissé le drapeau qui avait un trou au centre. La Constitution de 1991 précise que « Le Drapeau de la Roumanie est tricolore,
les couleurs sont disposées verticalement, dans l’ordre suivant, commençant par la hampe : le bleu, le jaune, le rouge » ; il représente un symbole national. Le tricolore roumain se constitue comme un arc sur le temps, une permanence de l’esprit de l’âme roumaine. Il a été, est et sera le symbole des Roumains et de la Roumanie entière. 771
Par l’adoption de la Constitution, en 1991, qui définissait le tricolore comme drapeau national, les exemplaires de l’emblème découpé sont devenus périmés et ils sont déposés au musée, comme un témoignage sur les événements qui ont eu lieu en décembre 1989. Aujourd’hui le drapeau national ne possède pas un emblème. En ce qui concerne l’élévation du drapeau du pays, la Loi no. 75/1994 du 16 juillet[l] établitque«Ledrapeaudela Roumanieauneforme rectangulaire. La largeurdu drapeau est égale à 2/3 de sa longueur et les dimensions des bandes des couleurs sont égales entre elles ». On arbore en permanence le drapeau sur « les édifices et sur les sièges publiques, au siège des autorités et des institutions publiques, au siège des partis politiques, des syndicats, des établissements d’enseignement et des institutions culturelles, dans les points de passage frontalier, mais aussi dans les aéroports internationaux, pavillon pour toute sorte de navires et d’embarcations qui naviguent sous pavillon roumain ». Cette loi, qui prévoit l’élévation permanente du tricolore sur les édifices publics, a été une grande victoire, surtout pour le retour au culte du drapeau. Par la Loi no. 96 du mai 20 mai 1998[2], le 26 juin a été proclamé Le Jour du drapeau national de la Roumanie, parce que, en 1848, le même jour, a été émis le Décret no. 1 du gouvernement provisoire du Pays Roumain, quand le tricolore rouge-jaune-bleu, devenait drapeau national. Dans la présente étude, consacrée au drapeau national, les auteurs ont réalisé une large synthèse de l’histoire du tricolore, depuis ses commencements
jusqu’à présent, telle que l’histoire est connue jusqu’à présent, et, en plus de ça, une brève présentation des différents drapeaux que les Roumains ont utilisé au cours du temps. On considère ce travail un guide pour ce qu’on doit faire parla suite dans le domaine de la vexicologie roumaine, en général, et dans celui du tricolore roumain, en particulier. L’oeuvre s’adresse, premièrement aux Roumains qui habitent en Roumanie, mais aussi aux Roumains qui sont hors des frontières actuelles de l’état roumain. En même temps, aux étrangers, aux experts et à tous ceux qui aiment la vérité, l’histoire. Les pages suivantes représentent un modeste HOMMAGE rendu à tous les soldats roumains, du simple soldat au général, qui, sur le champ de bataille ou derrière le front ont fait la suprême preuve d’amour du pays. En outre, le volume qu’on offre symbolise un HOMMAGE rendu à l’activité, au sacrifice des tous les Roumains, qui, sur le plan politicodiplomatique et culturel, dans les villes ou dans les villages, ont contribué à la défense des emblèmes nationaux, à la réalisation des objectifs nationaux - l’indépendance, La Grande Roumanie, le progrès du pays - voilés dans les chers plis du tricolore rouge-jaunebleu qui flotte. 1. Le Moniteur Officiel de la Roumanie, no. 237,26 août 1994 - Loi sur l’élévation du drapeau roumain, sur l’intonation de l’hymne national et sur l’emploi du blason de la Roumanie sur les cachets pour les autorités et les institutions publiques. 2. Le Moniteur Officiel de la Roumanie, première partie, no. 190,22.05.1998. Z Bayerische"" ' I Staatsbibliothek I l
München J
INDICE GENERAL A A doua Adunare de la Blaj, la 13/25 septembrie 1848 - 93,94,95,97,119,247 „A V-a aniversare a Republicii Populare Romîne”, medalie - 594 „A XX-a aniversare a eliberării patriei”, medalie - 594,596 „A XX-a aniversare a zilei Forțelor Armate ale Republicii Populare Romî(â)ne”, medalie - 594,596 „A XXV-a aniversare a eliberării patriei”, medalie - 596,596 „AXXX-a aniversare a zilei Armatei Republicii Socialiste România”, medalie - 595,596 Aaron, Florian (n. 1805-m. 1887), istoric, profesor (la Craiova, la Colegiul „Sfântul Sava” și Universitatea din București), publicist, propagator în Muntenia al ideilor Școlii Ardelene; fost membru al Societății Filantropice, participant la revoluțiile de la 1848 din Țara Românească și Transilvania - 98 Abrud, oraș, jud. Alba - 76 Academia Militară Generală - 492,506 Academia Navală „Mircea cel Bătrân” - 526 Academia Tehnică Militară - 525 Aczel, Ede, baron, iredentist maghiar din Transilvania - 446 Adjukiewicz, Tadeusz (n. 1852-m. 1916), pictor polonez; lucrările sale reprezintă scene de luptă, portrete, tablouri cu cai și peisaje - 224 Adjutant, ofițer atașat unui rege / regină, membru al unei familii regale / imperiale, commandant / șef militar, care îndeplinește atribuții similare unui secretar - 137, 174, 227, 251, 255, 266, 267, 273, 274, 288,294,373,403,409,410,415,461 Adunarea de la Blaj - 93,94,96,242,247,542 Adunarea Deputaților a fost înființată ca o cameră inferioară a Parlamentului român, prin Constituția din 1866; a fost desființată prin decret la 5 septembrie 1940; și-a reluat activitatea în urma alegerilor
din 20 mai 1990-145 Adunarea Electivă, organ al puterii legislative, constituit la 24 ianuarie 1862, prin contopirea Adunării Elective a Țării Românești cu cea a Moldovei; a adoptat măsuri privind unificarea legislațiilor Principatelor Unite; în cadrul ei s-a format (1862-1863) o alianță între conservatori și liberalii radicali, în scopul detronării domnitorului și înlocuirii lui cu un prinț dintr-o familie domnitoare străină, conform rezoluțiilor adunărilor ad-hoc; neînțelegerile cu guvernul l-au determinat pe domnitor să dizolve adunarea prin lovitura de stat de la 2 /14 mai 1864; o nouă adunare a fost aleasă în toamna anului 1864; la 18 mai 1866 a fost dizolvată, fiind înlocuită cu Adunarea Constituantă - 144 Adunarea Națională - 242,315,342 702
Adunarea norodului / poporului se dorea a fi o instituție din care să facă parte toți românii, „toată țara, cu mic cu mare”; ea ar fi cuprins pe toți aderenții la Revoluție, controla o mare parte din Țara Românească; era investită cu dreptul de a acționa și în numele unei părți a boierimii; asigura „paza patriei atât la treburile militare, cât și la cele publice și unde nevoia va cere, acolo trebuie să fiți pentru curmarea răului” - 76,381 „Aeronautică”, medalia - 466,535,555,558,560, 611, 612, 613,614,615,616,617,619,633 Agie, organ administrativ din secolele al XVIII-lea și al XlX-lea, în Țara Românească și în Moldova, însărcinat cu menținerea ordinii publice în cele două capitale - 80,81,676 Aioanei, sergent - 287 Al Doilea Război Balcanic - 466 Alba-lulia, oraș, jud. Alba - 340,343,353,338,339,345,355,358,363,344,367,371,372,378,379,380,384,385 Aldescu, F. Sebastian (n. 1882-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1920) - 54,184,305 Alecsandri, Vasile (n. 1821-m. 1890), poet, dramaturg, folclorist, politician, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România; ministru de Externe al Moldovei (1859), diplomat - trimis în Franța, Anglia și Piemont pentru a pleda în scopul recunoașterii Unirii - 34,591, Aleksandr Mihailovici, prinț Gorceakov, cancelar și ministru al Afacerilor Externe al Imperiului Rus - 128 Alexandar Obrenovic (n. 1876-m. 1903), rege al Regatului Serbiei (1889-1903); asasinat de gruparea teroristă panslavistă „Mâna Neagră”, care i-a reproșat o atitudine pro-vestică -181 Alexandre Florian
Joseph, conte de Colonna-Walewski (1810-1868), ministrul Afacerilor Externe ale Imperiului Francez (1855-1860), președinte al Camerei Deputaților (1865), plenipotențiar la Convenția de la Paris (1858) -119 Alexandri, Nicolae (n. 1859-m. 1931), avocat, politician român, care a făcut parte din Sfatul Țării din Basarabia - 313 Alexandru al )l-lea, împăratul (țarul) Rusiei (1855-1881) - 571 Alexandru Constantin Moruzi, domnitorul Moldovei (1802-1806; 1806-1807) - 76 Alexandru Dimitrie Ghica, primul domnitor regulamentar al Țării Românești (1834-1842), caimacam (1856- 1858) - 14, 33, 82, 83, 85 Alexandru loan I (Cuza), domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești (1859-1866) - 15, 24, 25, 27, 34, 35,36,38, 62, 65,119,120,121,123,124,126,129,144, 306, 527,549,550,552,561, 567 Alistar, Elena (n. 1873-m. 1955), medic, om politic - 313 Almanahul român, publicație apărută în 1866, ta București - 129 Almăjanu, sergent-instructor - 294,295 Anastasiu, C., caporal / căpitan în Garda orășenească din Piatra Neamț - 314, Anastasiu, I. loan (n.l866-m. 1946), ofițer de infanterie, general de brigadă (1917) - 288 Andronescu, Constantin, maior - 138 Anghelescu, Gheorghe (n. 1839-m. 1915), ofițer de infanterie, general de divizie (1891) - 160 Anglia / Marea Britanie, stat în N-V Europei - 129,193 Ani Cicio-Pop-Birtolon, fiica politicianului ardelean Ștefan Cicio-Pop - 332 Antonescu, loan (n. 1882-m. 1946), ofițer de cavalerie, mareșal (1941), atașat militar la Londra, Paris și Bruxelles (1923-1926), comandant al Școlii Superioare de Război (1927-1930), șef al Marelui Stat
Major 703
(1933-1934); ministru de Război ad-interim (1937-1938); președinte al Consiliului de Miniștri (19401944), cu titlul de „Conducător al Statului”; ministrul Afacerilor Străine (1941-1943); decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cls. a lll-a (1919), cls. a ll-a, cis. I (1941); Crucea de Cavaler a Crucii de fier (1941) - 445,452, 456,461,556,566,570, 604, 652, Antonie vodă Ruset / Rosetti, domnitorul Moldovei (1675-1678) - 52 Apărarea Fixă Fluvială - 417 Apărarea Fixă Maritimă - 417 „Apărarea patriei”, ordin - 507,593,595,600 „Apărătorilor independenței”, medalie - 570 Aradi Kozlony / Buletinul de Arad-, cotidian politic și economic; a apărut între 1885-1940; inițial a fost publicația vechiului Partid Liberal, iar din 1920 a reprezentat aripa conservatoare a Partidului Național Maghiar-338 Arămescu-Donici, Conon (n. 1837-m. 1922), cleric care a deținut funcția de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1912-1918) - 263 „Arboroasa”, societate a studenților români din Cernăuți, capitala ducatului Bucovinei din Austro-Un gări a (1875-1877), care a atras mai multe zeci de participant în activitățile sale, care au fost de natură atât culturală, cât și patriotică; o figură centrală a fost compozitorul Ciprian Porumbescu; a fost desființată de către autoritățile imperiale (1877); un an mai târziu, organizația a fostîn mare parte reconstituită sub numele de Societatea Academică Junimea - 241,247,248 Arcul de Triumf, monument situat în partea de nord a Bucureștiului; proiectat de Petre Antonescu, a fost construit în perioada 1921-1922; renovat în perioada 1935-1936 și din nou renovat
între 2014-2016; comemorează victoria României în Primul Război Mondial - 11,182,183,374,375,376,462,466,662 „Arcul”, Societatea Industrială și Comercială a Plăpumarilor și Tapițerilor Români din București - 59,60 Ardeal, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” -466? Ardeal / Transilvania, regiune din interiorul arcului Munților Carpați - 11,119, 241,246, 301, 303,305, 306, 310,319,325,335, 337, 341, 344,346, 348, 352, 356, 368, 371,380,383,446,448,466, 584, 646, 648, 653, 655, 656, Argeș, râu, vale, în zona de S a României - 11,68,78,113,240,264,297,302,379,522,668 Aricescu, D. Constantin (n. 1823-m. 1886), istoric, scriitor și publicist, participant la Revoluția de la 1848 din Țara Românească; membru al Divanului ad-hoc, activând în favoarea Unirii Principatelor Române; director al Arhivelor statului din București - 78 Arion, Eraclie (n. 1838-m. 1903), ofițer de artilerie, general de divizie (1892) - 161,226, Arion, Gheorghe / George (n. 1826-m. ?), ofițer de cavalerie, colonel (1876) - 162 Arion, loan (n. 1894-m. 1918), stegar, împușcat în tren în gara Teiuș,în timp ce flutura Tricolorul - 345 Armata de Operații, structură militară a Armatei Române organizată pe frontul de la sudul Dunării în timpul campaniei din 1877-1878 - 569 Arsenalul Armatei, unitate specială a Armatei Române, pentru construcția și repararea armelor (1861-1980) - 105,116,121,122,129,144,149,159,164,187,193,260, 282,291,298, 402,419,428,429, 569 Arsenalul de Construcții! al Armatei, unitate specializată a Ministerului de Război, înființată la 1876 - 229 Asociația Culturală
„ASTRAorădeană”, înființată în 1863-329 Asociația Foștilor Voluntari Români, creată în anul 1924 - 325 704
Asociația Lucrătorilor Tipografi din România, înființată în 1865; a funcționat până în 1869 - 60 Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), constituită, la Sibiu, în 1861, după modelul societăților academice ale vremii; a fost prima instituție cultural-centrală a românilor din Transilvania; a jucat un rol important în emanciparea culturală și politică a națiunii române din Ardeal; scopul asociației era de a răspândi cultura în rândul poporului, de a sprijini elevii și meseriașii săraci cu burse, de a edita și premia lucrări - 647 Ateneul Român, sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu; clădirea, realizată într-o combinație de stil neoclasic, cu stilul eclectic, a fost construită între 1886-1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron; adăpostește și sediul Filarmonicii George Enescu -80,108,223 Augustus, Octavian (Imperator Caesar Divi Filius Augustus) (n. 63Î. Hr.-m. 14 d. Hr.), primul împărat roman - 43 „Auraria Gemina”, una dintre cele cincisprezece legiuni românești organizate între 1848-1849, după model roman, pentru a lupta împotriva trupelor maghiare din Transilvania; condusă de Avram lancu, care avea rangul de prefect (echivalent cu cel al unui general); legiunile erau puse sub comanda prefecților și viceprefecților, ale centurionilor (căpitani, conduceau 100 oameni) și decurionilor (caporali, comandanți de pluton) din cele 15 legiuni ale armatei populare a românilor -107 Austro-Ungaria / Imperiul austro-ungar, stat din zona centrală a Europei 193,297,307 „Avântul
țării”, medalie - 240,263,576,584,577,592 „Avântul țării”, monument, inaugurat în 1921-577,578 Averescu, Alexandru (n. 1859-m. 1938), ofițer de cavalerie, mareșal (1930); comandantul Armatei a ll-a (1916-1918); ministru al Apărării Naționale (1906-1909); șeful Marelui Stat Major al Armatei (1911-1913); ministru al Afacerilor Externe ad-interim (1918); prim-ministru al României (1918; 1920-1921; 1926- 1927); ministru de Finanțe (1927); membru de onoare al Academiei Române (1923); decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, cis. a IIl-a (1917), a ll-a (1917), l-a (1921). - 254,415,532,649, Avram lancu, comună, jud. Alba - 107 Awess, Menze, casă de gravori și modelatori germani - 550 Azilul „Elena Doamna” - 399 Baba Novac (n.cca. 1520-m. 1601), haiduc mercenar sârb, luptător contra Imperiului Otoman, căpitan al oștii de haiduci din oastea lui Mihai Viteazul; erou național al poporului sârb - 51,380 Bacău, oraș, jud. Bacău - 274,405,507,534,579, Bacinschi, Vladimir (n.l825-m. 1878); ofițer de infanterie, general de brigadă (1870); adjutantul domnitorului Ghica al Moldovei și apoi al domnitorului Alexandru loan I - 138 Badea, Dan (n. 1818-m. ?), ofițer de artilerie, locotenent-colonel (1874) -161 Baia Mare, oraș în jud. Maramureș - 324,449 Baia, orașîn jud. Suceava; bătălia de la Baia (din 14-15 decembrie 1467), dintre oastea lui Ștefan cel Mare și cea a regelui Ungariei Matei Corvin - 47 Baiazid I sau Yildirim / Fulgerul (n. 1354-m. 1403), sultan al Imperiului Otoman (1389-1402) - 97, Balcani, munți în zona de S-E a Europei -189,466,553,577 Balogh,Vendel, comerciant din Târgu Secuiesc,
conducătorul „Grupului Tinerilor Iredentiști” - 450 705
(1805-1857), caimacam al Moldovei (1856-1857), cu care se căsătorise la 30 iunie 1846 la Dimăcheni (Dorohoi) Banat, regiuneîn zona de S-V a României și N-E a Republicii Serbia - 27,32,119,165,168,218,221,241,246, 304,400,410,519,542, 648, 649, 670,680,683 Banciu, Sabin, șeful Gărzii Naționale din Brad,jud. Hunedoara -329 Baranga / Leibovici, loan Aurel (n. 1913-m. 1979), poet și dramaturg român, de origine evreiască - 36 Barbu Știrbei, domnitorul Țării Românești (1849-1853; 1854-1856) -108,109,125,275,293,424,549,624 1918, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” -584 1919, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” -584 Bariț / Barițiu, George / Gheorghe (n. 1812-m. 1893), istoric și publicist transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania; participant la Revoluția de la 1848; deputat în Dieta Transilvaniei (1861); președinte al Academiei Române (1893) - 94 Basarabia, regiuneîn zona de E a României (azi în Republica Moldova și Republica Ucraina) - 11,119,158, 241, 306,312, 315,317,318,352,368,374,383,442,443,444,445,650, 653, 655, Bastonul de general-feldmareșal - 256,258,259 Bastonul de mareșal - 349 Batalionul combinat „maior Stoian” - 288 Batalionul de asediu Focșani Batalionul de gardă - 429,492,506 Batalionul de gardă al palatului 417,420,429 Batalionul de gardă republicană - 492 Batalionul de geniu - 142, Batalionul de pompieri militari București - 439 Batalionul de specialități - 260 Batalionul I grăniceresc - 428 Batalionul II de vânători - 179 Batalionul II grăniceresc - 428 Batalionul nr. 1 de
tancuri „Vlad Țepeș” - 526 Batalionul nr. 1 de transmisiuni-moto - 455 Batalionul nr. 110 de luptă electronică și cercetare radio „Feleacul” 534 Batalionul nr. 112 radioreleu - 507,535 Batalionul nr. 122 radio tehnic „General Laurențiu Cupșa” - 507,535 Batalionul nr. 123 de poduri și căi ferate - 534 Batalionul nr. 142 de cercetare radio - 507 Batalionul nr. 151 de infanterie „Războieni” - 526 Batalionul nr. 171 de căi ferate - 534 Batalionul nr. 172 de pregătire mecanici conductori de TAB și de șoferi - 506 Batalionul nr. 2 de infanterie „Călugăreni” - 526 Batalionul nr. 3 de infanterie „Olt” - 526 Batalionul nr. 324 de aruncătoare de flăcări - 507 Batalionul nr. 35 de pionieri - 534 706
Batalionul nr. 492 de operațiuni speciale - 534 Batalionul nr. 53 de mascare - 506 Batalionul nr. 53 de transmisiuni de aviație - 506 Batalionul nr. 65 de transmisiuni - 493 Batalionul nr. 69 de instrucție pentru echipaje de tancuri și autotunuri - 493 Batalionul nr. 693 de degazare teren - 506 Batalionul nr. 72 chimic - 507 Batalionul nr. 74 de artilerie - 506 Batalionul nr. 741 de treceri de desant - 506 Batalionul nr. 95 de tehnică mobilă de rachete - 506 Batalionul nr. 98 de instrucție pază aeroport „Neajlov” - 526 Batalionul vânătorilor de munte - 278,281,285, Bathory, Sigismund (η. 1572 / 1573-m. 1613), principe al Ardealului (1581-1594; 1594-1598; 1598-1599) - 52 Baza navală fluvială -417 Baza navală maritimă -417 Băculescu, Gheorghe, (n. 1878-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1920) - 240 Bădălan, Eugen (n. 1951), ofițer de infanterie, general de armată (2004); șef al Marelui Stat Major (2004- 2006) - 532, 535 Bădescu, Bucur (n. 1866-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă (1917) - 294,593 Bădulescu, Anton (n. 1871-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă (1925) - 273,282 Băița, sat și comună în jud. Hunedoara - 333 Bălcescu, Nicolae (n. 1819-m.l852), istoric, scriitor, politician; a participat la Revoluția de la 1848 din Țările Române; autorul lucrării Românii supt Mihai Voievod Viteazul -78,89,100,102,335,493,506,654 „Bărbăție și credință”, ordin și medalie - 551,572,618 Bărbuc, loan, țăran zugrav din Săcele, a pictat Biserica din Dărste, jud. Brașov - 75 Bărnuțiu, Simion (n. 1898-m. 1864), preot greco-catolic, politician, istoric, filosof și
profesor universitar (la lași); unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 din Transilvania - 94 Băsescu, Traian (n. 1951), politician, primar general al municipiului București (2000-2004); ministru al Transporturilor (1991; 1991-1992; 1996-1998; 1998-1999; 1999-2000); președinte al României (2004- 2009; 2009-2014) - 529 Bârsan (Bârsescu), Mihail (n. 1891-m. ?), ofițer de administrație, intendant-locotenent-colonel (1936) - 280 Bârseanu, Andrei (n. 1858-m. 1922), folclorist, director al ASTRA (1911-1922); deputat în Marea Adunare Națională de la Alba lulia - 247 Bârzotescu, Laurențiu (n. 1879-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă (1926) - 269 Becker, Emil Wilhem August, von, sculptor german - 550,577,578 Beer, A., gravor și modelator german - 550 Beiuș, oraș, municipiu, jud. Bihor - 331,451,651 Beleș, locotenent dr., din localitatea Șoimuș, jud. Arad -330 Bellini, Vincenzo (n. 1801-m. 1835), compozitor italian de operă - 90 „Bene merenti al casei domnitoare”, ordin - 559 Berindei, Anton (n. 1838-m. 1899), ofițer de geniu, general de divizie (1895), politician - 213,214 707
Beriu, comună în jud. Hunedoara - 68,522 Berlin, oraș, capitala Imperiului German -11,159,190,213,217,220,452,575 Berteștii de Jos, comună în jud. Brăila - 68,522 Berthelot, Henri Mathias (n. 1861-m. 1931), ofițer de infanterie, general de divizie al Armatei Franceze; șef al Statului Majorai Comandamentului Suprem al trupelor franceze de pe Frontul de Vest; din octombrie 1916, detașat în România, ca șef al Misiunii Militare Franceze; în semn de recunoștință pentru meritele sale deosebite, a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, cis. a Ill-a (1917), a ll-a (1918) și l-a (1929), cetățean de onoare al României; membru de onoare al Academiei Române. - 291, 341, 346, 348, 349, 354, Bibescu, Gheorghe, domnitorul Țării Românești (1842-1848) - 15,91,92,98,541,623,643,644 Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol", Arad - 329 Bielski / Wolski, Martin / Marcin (n. 1495-m. 1575), cronicar, soldat, traducător și poet satiric polonez - 50, Bihor, regiune în zona deV a României și de E a Republicii Ungaria -331,346,347,348,446,450,451,534 Biserica din Dărste, ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul municipiului Brașov, cu hramul Sfânta Treime-75 Biserica Doamnei, București, înălțată de doamna Maria, soția lui Șerban Cantacuzino; terminată în anul 1683-59 Biserica Herța, jud. Dorohoi, cu hramul Sfântului Spiridon, construită din cărămidă în perioada 1798-1807, din inițiativa familiei Holban - 76, Biserica Sfântul Dimitrie din Țarigrad / Constantinopol / Istanbul - 76 Biserica Sfântul Spiridon, din lași, a fost construită între anii 1747-1752 - 76 Biserica Sfinții Voievozi,
ridicată pe la 1817 din zid, pe Calea Târgoviștei (Griviței, din 1878); avea o școală și prăvălii; refăcută în timpul domniei regelui Carol I, la începutul secolului al XX-lea, în anul 1903 - 173 Blaga, Lucian (n,1895-m. 1961),filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român - atașat cultural la Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena; atașat și consilier de presă la Varșovia, Praga, Berna (1926-1936), Viena (1936-1937); subsecretar de stat la Ministerul de Externe (19371938); ministru plenipotențiar al României în Portugalia (1938-1939) - 332,337 Blaj, municipiu în județul Alba, unde au avut loc două adunări naționale ale românilor din Transilvania, în lunile mai și septembrie 1848 - 34, 93,94,95,96,97,119,242,246,247,332,342,507,527,542, 623, 647, 680,683 Bogdan al Il-lea, cel Orb / Chior, domnitorul Moldovei (1443-1451) - 47 Bogdan I (Bogdan întemeietorul), voievod al Maramureșului (1330-1242; 1355-1359) și primul domnitor al Moldovei (1363-1367)-46 Bogonos, Dimitrie (n. 1833-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1866) -138 Borănescu, Grigore (n. 1835-m. 1899), ofițer de infanterie, colonel (1871) - 160 Bordea, loan, dr. martor ocular al Adunării Naționale de la Alba lulia - 328,338,343 Bortryk, Zoltan, caporal în armata maghiară - 332 Boteanu, Emanoil (n. 1838-m. 1897), ofițer de infanterie, general de brigadă (r) (1877) -161 Boteanu, Gheorghe (n. 1837-m. 1902), ofițer de infanterie, colonel - 173 Botez, loan (n. 1849-m. ?), ofițer de geniu, maior (1877) - 213 Brad, oraș, municipiu, jud. Hunedoara - 329,507 708
Brașov, oraș, municipiu, reședința jud. omonim; bătălia de la Brașov (17 iulie 1603) s-a desfășurat între oastea Țării Românești, condusă de domnitorul Radu Șerban, și oastea Imperiului Habsburgic, pe de o parte, și oasteaTransilvaniei, condusă de Moise Székely, pe de altă parte - 56,93,98,246,247,325 „Bravură militară”, medalie sârbă -181,223,470 Brăescu, Constantin, locotenent-colonel -138 Brătianu Ion. C. (n. 1821-m. 1891), politician; prim-ministru (1876-1881; 1881-1888); ministru de Război (1868; 1877-1878; 1878-1879; 1881-1882; 1882-1884; 1886; 1887-1888); ministru de Externe (1885); ministru de Finanțe (1866; 1867-1868; 1876-1877; 1877; 1880; 1880-1881; 1881) -100,562 Brătianu, I. Gheorghe / George (n. 1898-m. 1953), istoric, politician, profesor universitar, membru al Academiei Române - 302,317 Brătianu, Ion / Ionel I. C. (n. 1864-m. 1927), inginer, om politic; președinte al Partidului Național Liberal; președinte al Consiliului de Miniștri (1909-1911; 1914-1918; 1918-1919; 1922-1926; 1927); ministru al Apărării Naționale (1914-1916; 1922); ministru al Afacerilor Externe (1918-1919; 1927;); ministru de Interne (1907-1909; 1910; 1923-1926) - 299,306 Brâncoveanu, Constantin, domnitorul Țării Românești (1688-1714) - 46,54,73,74,360,680, Brediceanu, Caius (n. 1879-1953), politician - ministru de stat pentru Ardeal și Banat (1921); diplomat - ministru plenipotențiar la Rio de Janeiro, pentru Brazilia, Argentina și Chile (1921-1927); la Vatican (1927-1930); în Austria (1930-1931); deputat (1919; 1926-1927) - 337 Brigada „Bergher”, formată dintr-un regiment de vânători
austrieci și un regiment bavarez - 288 Brigada de secui - 335 Brigada nr. 1 de artilerie „General Valerian Nestorescu” - 534 Brigada nr. 1 de vânători de munte - 506 Brigada nr. 10 mecanizată „General Gheorghe Mihail” - 534 Brigada nr. 11 mecanizată „Carei” - 534 Brigada nr. 114 de infanterie - 534 Brigada nr. 13 de artilerie „Tomis” - 534 Brigada nr. 14 de artilerie antiaeriană „General Nicolae Zăgănescu” - 526 Brigada nr. 18 mecanizată „Decebal” - 525 Brigada nr. 19 de artilerie antiaeriană „Colonel Constantin Zamfiropol” - 526 Brigada nr. 19 mecanizată „Ziridava” - 534 Brigada nr. 2 de parașutiști „Maior Dobre Teodor - 534 Brigada nr. 2 de tancuri Mureș - 534 Brigada nr. 2 de vânători de munte „Sarmizegetusa” - 525 Brigada nr. 2 mecanizată „Rovine” - 525 Brigada nr. 22 de tancuri „Constantin Brâncoveanu” - 534 Brigada nr. 230 de infanterie moto „Pintea Viteazul” - 534 Brigada nr. 24 de artilerie antitanc - 506 Brigada nr. 25 de artilerie - 534 Brigada nr. 267 de aruncătoare - 492 Brigada nr. 282 mecanizată „Unirea Principatelor - 525 Brigada nr. 30 de gardă „Mihai Viteazul” - 525 709
Brigada nr. 301 mecanizată „Petru Rareș” - 506,534 Brigada nr. 32 de artilerie - 493 Brigada nr. 32 de artilerie antiaeriană - 506 Brigada nr. 32 de artilerie antitanc - 534 Brigada nr. 34 mecanizată „Constanța” - 526 Brigada nr. 35 de drumuri - 506 Brigada nr. 38 de căi ferate - 506 Brigada nr. 4 de artilerie antiaeriană „Gorj” - 534 Brigada nr. 4 de artilerie antiaeriană mixtă - 506 Brigada nr. 4 de vânători de munte „Posada” - 534 Brigada nr. 4 mecanizată „Voievodul Gelu” - 534 Brigada nr. 4 moto „Crișan” - 493 Brigada nr. 40 mecanizată „General Praporgescu David” - 534 Brigada nr. 42 de artilerie antiaeriană - 534 Brigada nr. 43 de artilerie - 534 Brigada nr. 46 de radiotehnică - 493 Brigada nr. 5 de artilerie antiaeriană - 506,534 Brigada nr. 5 de artilerie antiaeriană „General Ștefan Burileanu” - 526 Brigada nr. 5 de tancuri „Potaissa” - 534 Brigada nr. 5 de vânători de munte „Avram lancu” - 534 Brigada nr. 5 de vânători de munte - 506 Brigada nr. 54 de artilerie grea independentă - 493 Brigada nr. 59 de artilerie - 534 Brigada nr. 6 de artilerie antiaeriană - 506 Brigada nr. 6 de artilerie „Râmnic - 534 Brigada nr. 61 de vânători de munte „General Virgil Bădulescu” - 525 Brigada nr. 63 de tancuri General „Alexandru Pastia” - 534 Brigada nr. 65 de artilerie antitanc „General Gheorghe Stavrescu” - 534 Brigada nr. 65 de căi ferate - 493 Brigada nr. 65 de obuziere - 506 Brigada nr. 7 de tancuri „Muscel” - 535 Brigada nr. 7 de vânători de munte „Burebista” - 534 Brigada nr. 73 de artilerie antitanc - 506 Brigada nr. 77 de artilerie antitanc „Andrei Butunoiu” - 534 Brigada
nr. 77 de căi ferate - 506 Brigada nr. 8 de artilerie tunuri - 506 Brigada nr. 82 de drumuri - 506 Brigada nr. 83 de tancuri Brigada nr. 86 de obuziere - 506 Brigada nr. 87 de aruncătoare mixtă - 506 Brigada nr. 9 de artilerie tancuri „Traian” - 534 710
Brigada nr. 9 de tancuri „Horia” - 493 Brigada nr. 90 de infanterie moto „Viișoara” - 534 Brigada nr. 93 de căi ferate și drumuri „Anghel Saligny” - 534 Brigada nr. 94 de tancuri independentă - 493 Brigada / Divizia I mixtă de munte - 464 Brigada / Divizia IV mixtă de munte - 464 Brigada / Divizia VI de cavalerie - 464 Brigada / Divizia II mixtă de munte - 464 Brigada / Divizia VIII de cavalerie - 464 Broșteanu, Ernest (n. 1869-m. 1932), ofițerde infanterie, general de divizie (1919); decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a lll-a (1917) - 315, Bucevschi, Dimitrie, locuitor al orașului Cernăuți, membru al Consiliului Național al Bucovinei - 352 Bucovina (Țara Fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac; regiune istorică ce acoperă zona adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milisăuți, Rădăuți, Rădăuți, Șiret, Solea, Suceava, Vatra Dornei și Vicovul de Sus, din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț, din Ucraina; Bucovina a căpătat o identitate distinctă de restul Moldovei, după ce a fost anexată de monarhia austriacă în 1774 - 304,312, 319,320,321, 323, 352,368, 383 București, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” - 584 București, oraș, capitala României - 157,158,161,164,182,210,215,227,247,248,253,259,295,244,577 Budapesta, oraș, capitala Ungariei - 11,249,305,328,347,446,452,527,623 Buletinul. Gazetă oficială a Țării Românești - 84 Bulgaria, stat în S-E Europei -177,182,210,212,240,263,569,578,622 Butunoiu, Andrei (n. 1871-m.
1938), ofițer de artilerie, general de brigadă (1919) - 534 Buzău, oraș, jud. Buzău, râu, vale - 112,113,159,160,242,247,289,507,532 c Cacalețeanu, George, ofițer, maiorîn Legiunea Craiova din Garda civică / orășenească - 79,663 Cacalețeanu, lanache / Enache (n. 1795-m. ?), șeful artileriei /tunarilor oastei lui Tudor Vladimirescu - 79 Cadrilater, regiune în Sudul Dobrogei (azi în Nordul Republicii Bulgaria) -447,452 Calafat, oraș, jud. Dolj - 169,171,172,173,227,228,257, 278,279, 281, 296,405, Calea Griviței (fostă Târgoviștei), stradă în București - 424,577 Calea Victoriei, arteră situată în centrul Bucureștilor; are o lungime de 2.700 de metri; de-a lungul timpului a purtat mai multe denumiri - Drumul Brașovului, Ulița Mare spre Sărindar, Podul Mogoșoaiei și din 1878, denumirea actuală - 184, 297,373,412,419,420 424,425,426,428,429,432,434,442,462 Camera Deputaților - 32,158,191,194,242,562,567 Campania din 1877-1878 - 569,570, Canalul Dunăre-Marea Neagră, canal navigabil, în jud. Constanța, ce leagă portul Cernavodă, de pe cursul Dunării, și porturile Constanța și Midia-Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 de km; canalul este al treilea ca mărime din lume, după Suez și Panama (95,6 Km) - 36 711
„Canalul Dunăre-Marea Neagră”, medalie - 596 Cantacuzino, Constantin (n. 1793-m. 1877), caimacam al Țării Românești (1848-1849) - 108 Cantacuzino, Constantin, Stolnicul (n. 1639-m. 1716), boier din Țara Românească, recunoscut drept un reprezentant de seamă al umanismului în spațiul cultural român, cu aplecare spre domenii precum istoria și geografia; a făcut studii la Constantinopol și la Universitatea din Padova; un izvor important pentru istoria românilor este o hartă a Valahiei, realizată de el împreună cu loan Comnenul; este și autorul unei Istorii a Țării Românești (neterminată), în care a încercat să umple lacuna de cunoștințe despre istoria timpurie a românilor - 74,75, Cantili, Grigore (n. 1839-m. 1906), ofițer de infanterie, general de divizie (1893) -160 Cantuniari, N. Cristu (n. 1892-m. 1942), ofițer de cavalerie, general de brigadă (p. m.) (1942); decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” (1943, p. m.) - 465 Carapati, J., bijutier din București - 550 Carniol, J., bijutier din București - 550 Carol al Il-lea al României (n. 1893-m. 1935), regele României (1930-1940); primul născut al regelui Ferdinand și al reginei Maria; tatăl regelui Mihai I; și-a părăsit familia și a rămas în străinătate (1925), renunțând la tron și trăind în Franța, sub numele de Carol Caraiman; a revenit în țară preluând tronul fiului său în 1930 - 17,64, 225,229,233, 251,252, 253, 255,257,260,262,266,274,280, 281, 290,299,303, 354, 356, 358,370,371,372, 373,413,414,415,416,417,428,432,453, 516,550,556,559,565,566,570, 580, 586, 590,591,592, 604,607,611,613,616, 642,648, 649,656, 675 Carol al XII-
lea, regelei Suediei (1697-1718) - 57 „Carol I”, medalie jubiliară - 240,575 „Carol I”, ordin - 28,565 „Carol”, parc din București - 81,116,372,384,389,384,393,407,555 Carol / Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig I, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, domnitorul (1866- 1881) și primul rege al României (1881-1914) -15,16,25,26,27,66,81,145,146,147,159,161,162,163, 166,167,169,170,173,175,177,179,184,185,188,189,190,192,194,195,197,199, 200,207, 208, 211, 215,217, 221, 222, 223,224, 225 226, 227, 232, 240, 251, 253, 254, 256, 258, 259, 260, 262,264, 266, 270, 273,276, 278, 281,282, 286,288,289,360, 362, 368,432,442,466,470,550,553,554,561,562,563, 569, 570,571, 572,573, 575,576,588,591, 592, 604, 628,641,642,644,651,652, 661,664, 677,680, 683 Cartierul General Domnesc (Marele Cartier General Domnesc / Regal (abreviat C.G.D / M.C.G.D / R), cea mai înaltă structură militară destinată conducerii operațiunilor militare ale Armatei Române, pe timp de război; o structură de comandă temporară, existentă numai pe timp de război, care se constituie la declararea mobilizării și se desființează la finalul războiului sau campaniei militare pentru care a fost creată; de regulă, se înființează pe structura Statului Major General / Marelui Stat Major, întărită cu personal și structuri auxiliare, necesare conducerii operațiunilor militare; a fost activat doar de patru oriîn istoria României -în timpul Războiului de Independență (1877-1878), al celui de-al Doilea Război Balcanic (1913), precum și în Primul Război Mondial (1916-1920) și cel de-al Doilea Război Mondial (1941-1945) -
16,175,177, Casa Collani et Cie din Berlin - 159,171,187,200,209,213,214,215,220 Casa P. Bessert-Nettelbeck din Berlin - 217 Casa Tassinary et Chatel, din Lyon - 398,399 712
Casa de Ajutoare și prevedere a lucrătorilor tipografi „Gutenberg” - 60 Casa de Habsburg, numele uneia dintre cele mai importante dinastii europene. Habsburgii au deținut următoarele demnități - împărați ai Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană; împărați ai Imperiului Austriac; duci, apoi arhiduci ai Țărilor Ereditare austriace; regi ai Germaniei, Ungariei, Croației, Galiției, Lodomeriei, Spaniei, Portugaliei, Boemiei; marchizi ai Moraviei; principi, apoi mari principi ai Transilvaniei; mari duci ai Toscanei și ai Cracoviei; duci ai Bucovinei; dinastia este numită după locul de origine, castelul „Habsburg”, din cantonul elvețian Aargau - 93,95,248 Casa Regală de Hohenzollern - 26,164,168,174,187,190,209,218,221,222,265,401,622,591 Cătină, loan (n. 1827-m. 1851), poet și ziarist, autorul Marșului Revoluționar (1848) - 33,99 Caton, Gheorghe (n. 1867-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1916) - 297 Caucaz, lanț muntos, între Marea Neagră și Marea Caspică - 571, Cavalerii „Sfântului Lazăr”, ordin cavaleresc religios - 548 Cavalerii „Sfântului Mormânt”, ordin cavaleresc religios - 548 Cavarzere, comună din provincia Veneția, regiunea Veneto, Italia, - 334 Cavriolo, Camillo, conte italian, trimis alîmpăratului Rudolf al Il-lea - 51 Căile Ferate Române -198,202,580, Călinescu, Atanasie (n. 1822-m. ?); ofițer de infanterie, general de brigadă (1880); inspector general al Găzilor orășenești Călinescu, Dimitrie (n. 1837-m. 1877), ofițer de infanterie, locotenent (1866) - 138 Căpitănescu, Teodor (n. 1888-m. ?), ofițer de infanterie, maior (1920) - 288 Câmpia
Libertății, de la Blaj, locul unde au avut loc cele două adunări populare ale românilor ardeleni, în 1848; de la București, unde a avui loc ceremonia sfințirii drapelelor Gărzii Naționale și a depunerii jurământului de credință pe Constituție - 101,247 Câmpineanu Ion / loan (n. 1798-m. 1863), unul dintre boierii progresiști din Țara Românească, cu preocupări culturale, participant la Revoluția de la 1848, liderul Partidei Naționale din Țara Românească - 90 Câmpul de la Colentina - 109 Câmpul Filaretului / Câmpia Libertății -100,101,102,306 Ceaușescu, Nicolae (n. 1918-m. 1989), politician, secretar general al Partidului Comunist Român (19651989); președinte al Republicii Socialiste România (1974-1989) - 37,501,513 Cebza, sat ce aparține orașului Ciacova, jud. Timiș - 331 „Centenarul regelui Carol I”, medalie jubiliară comemorativă -592 Centrul de instrucție al Geniului - 413,428 Centrul de instrucție pentru apărare locală antiaeriană - 506 Centrul de instrucție pentru artilerie și rachete antiaeriene - 506 Centrul de perfecționare a cadrelor din trupele de geniu „General Vasile Șlicaru” - 534 Centrul nr. 34 de apărare antiaeriană a teritoriului 493 Centrul nr. 51 de transmisiuni - 507 Centrul nr. 64 de pregătire pentru mecanici conductori de TAB și de șoferi - 506 Centrul nr. 69 de instrucție pentru echipaje de tancuri și autotunuri - 506 Centrul nr. 84 de instrucție și depozitare - 534 Centrul nr. 92 de instrucție pentru echipaje de tancuri și autotunuri - 493,506 713
Cerchez, Mihail Christodulo (n. 1839-m. 1885), ofițer de infanterie, general de brigadă (1877) - 160 Cercul Militar (Național) București - 349,426 Ceremuș, râu în Pocuția (azi în Republica Ucraina) - 321 Cerna, râu în zona de S-V a României - 296,302,584,651 Cernat, Alexandru (n. 1834-m. 1893), politician; ofițer de infanterie, general de divizie (1877); șeful Marelui Stat Major (1881-1882); ministrul Apărării Naționale (1877; 1878); șeful Marelui Cartier General al Armatei; comandantul Armatei Române de operații de la Plevna - 182,211,212,553, 650 Cernăuți, oraș în Bucovina (azi în Republica Ucraina) - 11, 241, 243, 247, 248, 306, 314, 315, 319, 320, 321, 322, 323, 328, 332,338, 352,443,444,445,454,542, 645, 651, Cernovodeanu, Pavel / Paul (n. 1833-m. 1910), ofițer de cavalerie, general de brigadă (1910) - 647 Chereluș, sat în comuna Șicula, jud. Arad - 331 Chesarie (1784-1846), călugăr la Mănăstirea Antim, născut Constantin Căpățână; episcop de Buzău (1825- 1846); a reînnoit zeci de lăcașuri - mănăstiri, schituri, metoace și biserici; a întemeiat mai multe școli, precum - Seminarul Eparhial (1836); Școala de Muzică Bisericească (1830); Școala de Pictură Bisericească (1831); Școala de Sculptură Bisericească (1833); a reînființat (în 1833) o tipografie eparhială - 81 Chișinău, oraș în Basarabia, azi capitala Republicii Moldova - 11,305,314,315,318,320,322,328,332,338, 356,443,444,542,646,650,654, 656, 658,659,674, Chronicon Pictum Vindobonehse (Cronica pictată de la Viena), cronică ilustrată a Ungariei medievale, scrisă în secolul al XlV-lea; documentul conține 146 de
pagini și 147 de picturi; începând din secolul al XVI-lea a fost depozitată la Biblioteca Imperială din Viena și din 1932, la Biblioteca Națională a Ungariei; cronica a fost scrisă pentru regele Ludovic I al Ungariei și descrie istoria maghiarilor de la începuturi până la regele Carol Robert, primul din dinastia angevină; scopul scrierii ei a fost legitimizarea dinastiei de Anjou. - 69 Ciaclan, sublocotenent, militar din armata austro-ungară - 332 Cică, Constantin (n. 1847-m. ?), ofițer de geniu, general de divizie (r) (1910) - 212 Ciceu-Mihăilești, satîn comuna cu același nume, jud. Bistrița-Năsăud - 331 Cicio-Pop, Ștefan (n. 1865-m. 1934), avocat, politician, membru al Partidului Național Român; vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc; deputat în Dieta de la Budapesta, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba lulia, membru al Consiliului Dirigent, deținând portofoliul Apărării și al Internelor; ministru de Stat pentru Transilvania (1919-1920); ministru de Externe (1920); prim-ministru ad interim (1920); președinte al Adunării Deputaților (1928-1931; 1932-1933) - 332 Cicir, satîn comuna Vladimirescu, jud. Arad - 331 Cicraci (azi Sibioara, comuna Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța), localitate unde a avut loc șarja de cavalerie, de la 10 / 23 octombrie 1916 - 297 Cihoschi, Henry (n. 1871-m. 1953), ofițer de infanterie, general de divizie (1919); sub-șef al marelui Cartier General (1918-1920); ministru al Apărării Naționale (1928-1930); senator de drept; decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, cls. a lll-a (1917) - 280 Ciobanu, Ștefan (n. 1883-m. 1950),
istoric și academician, autor al unor lucrări importante despre literatura română veche, cultura românească în Basarabia sub ocupație rusească, demografia Basarabiei, susținător fervent al introduceri limbii române în școlile din Basarabia, vicepreședinte al Academiei Române (1944-1948) - 306,312,317,654, 657 714
Ciocănești, Gheorghe, castelan al cetății Jdioara, înobilat împreună cu frații săi, Nicolae, loan și Petru, cu diplome de către domnitorul Mihai Viteazul - 72 Cioran, Traian (n. 1835-m. ?), ofițer de infanterie, maior - 160 Ciplea, Silvia, locuitoare al orașului Cernăuți - 443 Circa, familie românească din zona Brașov - 325 Cișmigiu, grădină / parc din București - 578 Cittaducale, comună în provincia Rieti, Lazio din Italia - 334 Ciucea, sat și comună în jud. Cluj - 331,347 Ciucerdea / Cucerdea, comună, jud. Mureș - 332 Ciungu, loan, locuitor din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 250,349 Ciungu, Năcuță, locuitor din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu -349 Clapă, Sebastian, învățătorîn Lupșa, sat și comunăîn jud. Alba, participant la Marea Adunare de la Alba lulia-333 Cluj (azi Cluj-Napoca), oraș jud. Cluj - 51,243,245,327,332,345,346,347,447,449,450,532, 645, 646, 649, 650, 652, 653, 657, 659, 663, 671 Coandă, Constantin (n. 1857-m. 1932), ofițer de artilerie, general de corp de armată (1917); profesor de matematici la Școala Națională de Poduri și Șosele din București; secretar general al Ministerului Apărării (1902-1904); atașat militar și diplomatic pe lângă Cartierul țarului Nicolae al Il-lea (1916-1918); președintele Consiliului de Miniștri (1918); ministru secretar de stat (1926-1927); ministrul Industriei (1926)-311 Cocan, Florin, locuitor al comunei Voiniceni (jud. Mureș) - 450,451 Cocorăscu, Dumitru (n. 1861-m. ?), general de brigadă (r) (1916) - 251 Cojocna, sat și comună, jud. Cluj -451 Colegiul Național Sfântul Sava, una
dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ din București; descendentul direct al Colegiului Sfântul Sava, divizat în 1864, în Universitatea din București și prezentul colegiu; din 1948 până în 1990 colegiul a purtat numele de „Liceul Nicolae Bălcescu”, după numele revoluționarului pașoptist, fost elev al școlii - 91 Columna lui Traian, monument al războaielor daco-romane, aflat la Roma, capitala Republicii Italiene - 41, 42,44, Comandantul de căpetenie al Armatei - 557 „Comemorativă a Congresului S.U.A.”, medalie - 389,393 „Comemorativă rusă a războiului 1877-1878”, medalie - 466,571,572 Comenduirea (autoritate militară disciplinară care are comanda asupra garnizoanei dintr-un oraș) Pieții București = Comenduirea Garnizoanei București - 263,402,404,426,427, Comisiunea Monumentelor Istorice (1892-1977); reînființată în 1990 - 59 Comitetul Suprem al Zarandului, organism organizatoric al populației române din zona Zarand, reinstituit în 1861 - 242 Compania de pompieri București -417 Comșa, loan, notar din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 649 Conachi / Konaki-Vogoride, Ecaterina (Cocuța) (n. 1829-m. 1870), prințesă și revoluționară; cunoscută pentru activismul ei și pentru activitatea desfășurată în favoarea Unirii Principatelor Danubiene; fiica marelui boier progresist moldovean, Costache Conachii și soția caimacamului Nicolae Vogoride - 120 715
Conferința de Pace de la Paris - 348 Conferința de Pace de la Trianon, 1919 - 347 Congresul de Pace de la Berlin, 1878 - 452 Congresul General al Bucovinei, organ format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Ducatul Bucovinei, care a proclamat unirea Bucovinei cu regatul României în 1918 - 320,321 Consiliul de Miniștri - 189,190,191,192,193,197,252,263,428,452,461, 556,564,573 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România - 494,498,593,632 Consiliul Frontului Salvării Naționale - 37,516,518,632, Consiliul Național Bucovinean - 319 Consiliul Național Român - 328,341 Consiliul Național Român Central / Sfatul Național Român - 325,331,332,350,352 Consiliul orașului Sibiu - 399,400 Consiliul Superior al Armatei - 591 Consiliul Suprem de Apărare a Țări, autoritate administrativă autonomă investită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională; activitatea sa este supusă examinării și verificării parlamentare - 523 Constantinescu, Emil (n. 1939), președinte al României (1996-2000); profesor la Facultatea de Geologie a Universității din București - 529 Constantinopol, oraș, capitala Imperiului Otoman (azi Istanbul, în Republica Turcia) - 76,562 Constanța, oraș, jud. Constanța - 242,247,260,448,493,539,578,667,668 Constituția de la 1848 - 98 Constituția de la 1866 -144,629 Constituția de la 1923 - 348,353 Constituția de la 1938 - 630 Constituția de la 1948 - 29,631 Constituția de la 1952 - 30,473,631 Constituția de la 1965 - 30,494,632 Constituția de la 1992 - 632
Convenția de armistițiu,între România și Națiunile Unite (1944) -449 Cornescu, loan, (n. 1822-m. 1890), politician, general (1872), ministru ad-interim de Război (1859), comandantul Legiunei I de Dorobanți -138 „Coroana României”, ordin -194,224,466,555,566,572,573,574 Corporația patentărilor din Târgul Horezu - 60,61,666 Corpul nr. 10 de armată „Ștefan cel Mare” - 525 Corpul nr. 5 de armată „General Ion Dragalina” - 525 Corpul nr. 6 de armată „Horia, Cloșca și Crișan” - 525 Corpul nr. 7 de armată „General Nicolae Șova” - 525 Corpul nr. 8 de armată „General Eremia Grigorescu” - 525 Corpul nr. 9 de armată „Mărășești” - 526 Corpul de tancuri „Tudor Vladimirescu-Debrețin" - 483,493 Corpul gardienilor - 423,427, 716
Corpul grănicerilor, organism al armatei, înființat în 1904 pentru paza și supravegherea frontierelor - 282, 418,444 Corpul I de armată, mare unitate constituită la nivel operativ,înființatăîn 1883, cu reședința la Craiova - 274,577 Corpul II de armată, mare unitate constituită la nivel operativ, înființată în 1883, cu reședința la București - 414,418,419,423,427,428 Corpul nr. 1 de aviație și apărare antiaeriană Șiret- 526 Corpul nr. 2 de aviație și apărare antiaeriană Mureș - 526 Corpurile legiuitoare - 642 Cosinsky, Scarlat (n. 1838-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1873) -161 Cosma, Aurel (n. 1867-m. 1931), dr., deputat în Marea Adunare Națională de la Alba lulia; avocat, politician, președinte al Partidului Național Român și al Consiliului Național Român din Timișoara, membru al Marelui Sfat Național Român, primul prefect al județuluiTimiș-Torontal după alipirea Banatului la România; deputat (1927), senator (1931); ministru al Lucrărilor Publice (1922-1923) - 337 Costaforu, Gheorghe, căpitan în Regimentul III de infanterie din Miliția Țării Românești - 106 Costandache, Grigore (n. 1873-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă (1928); președinte al Consiliului de administrație al Muzeului Militar Național (1935-1945) - 439,664 Cotroceni, deal, mănăstire, cartier din București - 15,120,123,137,142,146,147,184, 226,404,407, 408, 409,410,428,429,440, Craiova, oraș în jud. Dolj - 79, 81, 107, 148,153,154, 184,186, 281, 306, 452, 539, 650, 651, 654, 660, 661, 662,664, 668 Cralevici, Marco, crai sârb, mort la Rovine (17 mai 1395) - 47 Crăsnaru,
Constantin, colonel, comandantul Legiune! II de grăniceri, Linia munților „Credinței”, ordin -138 Crețoiu, plutonier - 294 Crețulescu, Dimitrie (n. 1824-m. ), general de brigadă (1871) - 138 Crimeii, războiul -123,549,674 Cristea, Miron, pe numele de mirean Ilie Cristea (n. 1868-m. 1939), publicist, filolog, politician, senator, regent (1927-1930); teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925-1939); prim-ministru (1938-1939); membru de onoare al Academiei Române - 350,352,415,592 Crișan, Gheorghe / Marcu Giurgiu (n. 1733-m. 1785), conducător al răscoalei țărănești din Transilvania din 1784 - 335, 336, 341, 344,381,492,493, 506, 525, „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918”, medalie - 240,298,466,584,585,588 „Crucea de fier”, ordin de război german - 566 „Crucea de război”, medalie belgiană - 389,393 „Crucea de război”, medalie cehoslovacă - 389,393 „Crucea de război”, medalie franceză - 389,393 „Crucea Karagheorghevici”, ordin iugoslav - 470 „Crucea trecerii Dunării, medalie - 165,193,224,265,569,571,574 Cucova, satîn comuna Valea Seacă, jud. Bacău - 579 Culea, D. Apostol (n. 1882-m. 1949), pedagog și publicist; activitate în domeniul culturii de masă - 312 Culina, Arghir (n. 1873-1972), arhitect - 577 717
Culoglu, Emanoil, colonel - 138 Cunțan, Alexandrina, locuitoare a orașului Sibiu - 243,244 Cunțan, Elena, locuitoare a orașului Sibiu - 243,244,245 Curierul de lași / Curierul de lassi, gazetă politică, apărută la lași (1868-1884), mai întâi săptămânal, din 1869, de două ori pe săptămână, din 1870, de trei ori pe săptămână; redactori au fost Th. Balassan, loniță Scipione Bădescu și Mihai Eminescu - 248 Curierul românesc, prima gazetă în limba română cu apariție constantă și îndelungată, publicată în Țara Românească între anii 1829-1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu - 85 Curtea de Argeș, mănăstire - 379 Curtea regală -421, Cuvin, satîn comuna Ghioroc, județul Arad - 329,330,670,676 Cuza (Alexandru loan I) (n. 1820-m. 1873), domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești (1859-1866) - 8,15, 25, 26, 27, 34, 35,36, 38, 62, 65,118,120,121,123,124,126,129,136,144, 306, 310, 402,506,527,, 534,549,550,552,553,561,562,567, 624, 628,642,649,653,654,656, 658, 665,669,671, 675, 680, 683, D Dabija, Nicolae (n. 1837-m. 1884), ofițer de artilerie, general de brigadă (1883); ministru de Război (1879); ministru al Lucrărilor Publice (1880-1884); ministru ad-interim la Finanțe (1881) - 173 Dacia, stat antic, pe teritoriul României de azi - 76 „Danneborg”, ordin danez - 549 Darnița, declarația de la - 304,334, Darnița, oraș (azi cartier al capitalei Kiev), în Republica Ucraina - 304,306,310,311,334 David, loan, preot din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 249 Dănilă, Mihai, preot greco-catolic - 347 Dănilă, Ștefan (n. 1965) ofițer de aviație,
general (cu patru stele) - aviator (2014); șef al Statului Major al Armatei (2011-2015) - 533 Dăscălescu, Nicolae (n. 1884-m. 1969), ofițer de infanterie, general de corp de armată (1942); comandant al Diviziei 21 de infanterie (1940-1941); al Corpului II de armată (1941-1944); al Armatei IV (1945); decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a ll!-a (1941), cu spade cls. a lll-a (1945); arestat, judecat și achitat (1945) pentru presupuse crime de război, a fost arestat din nou (1951), pentru sabotaj agricol și, după achitare, ținut abuziv în închisoare, timp de patru ani, sub aceeași acuzație de crime de război, fără a mai fi judecat - 460,462 Dârlea, Pavelînvățătorîn comuna Ineu, jud. Arad, participant la Marea Adunare Națională de la Alba iulia - 334 De onoare a armatei italiene, medalie - 240,470 Dealul Spirii, una din înălțimile Bucureștiului; locul unde se afla cazarma Regimentului II de infanterie, unde a avut loc confruntarea dintre trupele otomane venite să se așeze în oraș și roata de pompieri a Capitalei, la 13 septembrie 1848; cartier al orașului București - 106,123,137,227,527,542,549,552 Deleu, Victor, locotenent, comandant al unui detașament de voluntari ardeleni - 305,306 Demetrescu, Athanasie (n. 1833-m. ?), ofițer de cavalerie, colonel (1874) - 162 Deșliu / Beșleagă, Dan (n. 1927-m. 1992), politician, actor și poet, deputat în Marea Adunare Națională (1952-1957)- 37 718
Deșteaptă-te Române!, imnul național al României - 37,104,333,337,338,344,448,518 Detașamentul de marinari - 427 Deva, oraș, jud. Hunedoarea - 448,507,578 „Devotament și curagiu”, medalie - 550,553 Dijir, sat din comuna Abram, jud. Bihor-347 Diktatul de la Viena (cunoscut și ca „Al doilea arbitraj de la Viena”), act internațional încheiat în 1940, prin care România a fost silită să cedeze 43.492 km2 din teritoriul Transilvanieiîn favoarea Ungariei horthyste; actul a fost impus de Germania nazistă și Italia fascist - 336,445,447, Dimitrescu, Mihail (n. 1841-m. ?), ofițer de infanterie, căpitan (1876), din Batalionul 1 al Regimentului VIII de infanterie de linie; invalid și veteran de război - 184 Dimitrescu, Nicolae (n. 1822-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1872) - 160 Direcția Personal din Ministerul Apărării Naționale - 586,588 Distrugătorul Mărășești - 250,290,299,302,389 Divizia nr. 1 de gardă - 462 Divizia a 3-a de cavalerie - 413,417,423,428 Divizia a 4-a -426 Divizia a Vlll-a de infanterie - 322 Divizia a Xl-a de infanterie - - 215 Divizia aeriană - 423,426,427 Divizia de Gardă - 417,423,424,425,428,462 Divizia de grăniceri - 462 Divizia de infanterie „Tudor Vladimirescu-Debrețin” -492,493 Divizia I blindată -462 Divizia I de cavalerie - 292,466 Divizia III de infanterie - 454 Divizia nr. 1 blindată - 462 Divizia nr. 1 de infanterie - 278,279 Divizia nr. 1 mecanizată „Tudor Vladimirescu-Debrețin” - 501,504 Divizia nr. 21 de infanterie - 289,460,462,463,464 Divizia nr. 28 de infanterie - 493 Divizia nr. 48 de infanterie - 493 Divizia nr. 57 de vânători - 493
Divizia nr. 6 de tancuri „Horia, Cloșca și Crișan” - 492 Divizia nr. 63 de infanterie - 493 Divizia nr. 9 de infanterie „Mărășești” - 493 Divizia nr. 91 mecanizată „Horia, Cloșca și Crișan” - 493 Divizia nr. 93 de infanterie - 493 Divizia XI de infanterie - 288 Divizionul de artilerie călăreață - 259 Divizionul de artilerie de munte - 303 Divizionul de jandarmi călări - 157,229 719
Divizionul de obuziere grele - 303 Divizionul de obuziere grele de 75 mm - 264 Divizionul de vânători de munte călări - 417 Divizionul II de artilerie călăreață - 296 Divizionul nr. 102 de artilerie antiaeriană - 493 Divizionul nr. 113 de artilerie - 506 Divizionul nr. 151 de rachete tactice - 506,534 Divizionul nr. 16 de artilerie - 534 Divizionul nr. 170 de rachete tactice - 506 Divizionul nr. 180 de artilerie - 506 Divizionul nr. 203 de artilerie - 506 Divizionul nr. 203 de artilerie antitanc - 534 Divizionul nr. 205 de artilerie antiaeriană - 506 Divizionul nr. 206 de obuziere de munte - 506 Divizionul nr. 207 de artilerie - 506 Divizionul nr. 216 de artilerie antiaeriană - 506 Divizionul nr. 25 de artilerie - 506 Divizionul nr. 26 de artilerie General Onișor Cârcu - 534 Divizionul nr. 284 de artilerie - 506 Divizionul nr. 3 de artilerie - 534 Divizionul nr. 30 de artilerie - 534 Divizionul nr. 324 de autotunuri - 506 Divizionul nr. 325 de artilerie antitanc Divizionul nr. 326 de autotunuri - 506 Divizionul nr. 328 de autotunuri - 506 Divizionul nr. 329 de autotunuri - 506 Divizionul nr. 333 de artilerie antiaeriană - 506 Divizionul nr. 346 de artilerie antiaeriană - 506 Divizionul nr. 347 de artilerie antitanc - 534 Divizionul nr. 365 de artilerie - 534 Divizionul nr. 39 de artilerie - 534 Divizionul nr. 40 de artilerie antiaeriană - 506 Divizionul nr. 404 de artilerie - 534 Divizionul nr. 41 de aruncătoare - 506 Divizionul nr. 42 de artilerie antitanc - 506 Divizionul nr. 43 de artilerie de rupere - 493 Divizionul nr. 445 de artilerie antitanc - 534 Divizionul nr. 45
de artilerie antiaeriană mixt - 506 Divizionul nr. 47 de artilerie antiaeriană - 506 Divizionul nr. 488 de artilerie antitanc - 506 Divizionul nr. 511 de artilerie antitanc - 506 720
Divizionul nr. 52 de artilerie grea - 455 ivizionul nr. 55 de artilerie - 534 Divizionul nr. 556 de artilerie antitanc - 506 Divizionul nr. 57 de artilerie antiaeriană - 506 Divizionul nr. 58 de artilerie antiaeriană - 506,534 Divizionul nr. 58 de autotunuri - 534 Divizionul nr. 59 de artilerie - 506 Divizionul nr. 612 de artilerie antitanc - 506 Divizionul nr. 64 de artilerie antitanc - 506 Divizionul nr. 736 de artilerie antitanc - 506 Divizionul nr. 815 de artilerie - 534 Divizionul nr. 82 de artilerie antiaeriană - 506,534 Divizionul nr. 86 de aruncătoare - 506 Divizionul nr. 9 de tunuri de munte - 455 Divizionul nr. 95 de nave grănicerești - 507 Divizionul nr.12 de artilerie antitanc „Guruslău” - 534 Dobrogea, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918”; regiune între Dunăre și Marea Neagră, în E României - 11,27,186,189,218,290,291,297,299,317,584,578,628, Dobru(o)neanu, Mihail (n. 1861-m.?), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1914) - 287 Dogubeyazit, oraș și districtîn RepublicaTurcia - 572 Domeniile Coroanei - 200,361,366,591 Donici, Alexandru / Alecu (n.l806-m. 1865), poet fabulist român basarabean - 34 Dorobanți (din germanul Trabant, prin intermediul termenului în maghiară darabant), a fost denumirea dată unui soldat de infanterie, aparținând unui corp a cărui existență este atestată începând din sec. al XVII-lea, sub conducerea marelui agă, din 1657; corpul a fost desființat în 1688 și reînființat la jumătatea secolului al XlX-lea; prin regulamentul uniformelor, adoptat în anul 1873, dorobanții făceau parte din trupele teritoriale -
15,17,57,112,137,138,177,195,327,630 „23 august”, ordin - 594,595,601 Dragalina, loan (n. 1860-m. 1916), ofițer de infanterie, general de brigadă (1915); român, născutîn Banatul austriac, comandant de regiment, corp de armată și armată în armata română; mort în luptele din Primul Război Mondial -319 Dragomirești, comună în jud. Dâmbovița - 68,522 Drapelul Revoluției din decembrie 1989 - 513 Drapelul Statului Major al Forțelor Navale - 536,537 Drapelul Statului Majorai Forțelor Aeriene-536,537 Drapelul Statului Major al Forțelor Terestre - 536,537 Drapelul Statului Major General - 535,536 Drăgășani, oraș, municipiu, jud. Vâlcea; în zonă câțiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu, alături de eteriști, au opus rezistență trupelor otomane -105 Dreptate, Frăție!, deviza revoluționarilor din Țara Românească, în timpul Revoluției de la 1848, înscrisă pe documentele și drapelele revoluției - 98,100 721
Ducso, Csaba, autor al lucrării „Nines kehyelem” („Fărăîndurare”), tipărită la Budapesta, în 1939-446 Dumitrache, loan (n. 1889-m. 1877), ofițer de infanterie, general de corp de armată (1947), decorat cu ordinul Mihai Viteazul, cis. a Ill-a (1941), a Il-a (1943), a lll-a cu spade (1944); Crucea de cavaler a Crucii de fier, germană (1942) - 465 Dumitrescu, loan Procopie (n. 1845-m. 1921), jurist, politician liberal și primar al Bucureștiului (1901-1902; 1910-1911); și interimar, ca ajutor de primar (1877-1878) între 1876-1877, a deținut funcția de prefect al Poliției Capitalei -179 Dumitrescu, Polihron (n. 1893-m. 1977), ofițer de infanterie, general-locotenent (1969) - 294 Dumitrescu, Toma (n. 1877-m. ?), ofițer de infanterie, general de divizie (1930) - 283 Dumitriu, Nicolae (n. 1873-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1919) - 269 Dunărea, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” - 584 Dunărea, fluviu - 9,16,69,131,133,138,171,223,243,272,282,284,285,317,384,466, 570, 571 E E scris pe tricolor unire, imnul R.S.R. - 37 Eftimiu, Victor (n. 1889-m. 1972), dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător român de origine macedo-română, membru al Academiei Române, membru al francmasoneriei române - 37 Elena domnița, fiică a lui Ștefan cel Mare, presupusa creatoare / realizatoare a steagului dăruit de domnitorul Moldovei mănăstirii Zografu de la Sfântul Munte Athos -49 Elena Ghica, născută Donici -120 Elena, la naștere principesă a Elenilor și de Danemarca (n. 1896-1982), soția principelui moștenitor Carol al României (viitorul rege Caro! al Il-
lea), mama regelui Mihai I al României (Regina mamă Elena a României) - 356,358,371,372, 373,403,409,410,461 „Eliberarea de sub jugul fascist”, medalie - 593,596,597,598 Elisabeta (n. 1894-m. 1956), principesă, fiica regelui Ferdinand I și a reginei Maria, regină a Greciei (19221924/1935) - 178,189, 226,228,252,266, 303, 354,358, 371,372,373,434 „Elisabeta”, cruce, distincție românească acordată doamnelor - 588 Epureanu, Emanoil / Manolache Costache / Constantin (n. 1823-m. 1880), politician, de două ori șeful guvernului de la lași (1859-1860; 1860-1861), ministru de justiție (1872-1873); președintele Camerei Constituante (1866); prim-ministru al României (1870; 1876); primul președinte al Partidului Conservator (1880) -129 „Erou al noii revoluții agrare”, medalie; titlul de - 596 „Erou al Republicii Socialiste România”, titlul de - 551 Escadron, subunitate tactică și administrativă a unui regiment de cavalerie (120-150 militari), comandat, de obicei, de un căpitan; echivalentul companiei la infanterie -157,197,212,249,370,373,432 Europa, continent - 45, 70,170,190,191,195,353,443,445, 526, 528,541,571,622 Eustratie, Dabija, domnitorul Moldovei (1661-1665) - 53,54 Evanghelie, scriere bisericească - 54,252,256,359,264,374 Evuțianu, Sabin, participant al Adunării de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 - 341 722
F Fabrica de drapele naționale „Nicu Adania” - 399 Facultatea de Medicină Militară - 506 Familia, revistă enciclopedică de cultură și literatură, înființată în 1865 la Pesta de publicistul și scriitorul losif Vulcan; din 1880 și până în 1906, revista a fost tipărită la Oradea, devenind un important mesager al culturii românești, publicând lucrări ale unor mari personalități din literatura română; diferite serii noi ale revistei au fost publicate ulterior - seria II (1926-1928); seria III (1934-1943); seria IV (1944-1945); seria V (1965-prezent) - 248 Federația Internațională a Asociațiilor de Vexilologie - 518 Fekete, sergent-major - 331 Ferdinand I de Habsburg / Ferdinand I al Austriei (Ferdinand I Karl Leopold Joseph Franz Marchlin), din dinastia de Habsburg-Lothringen (n. 1793-m. 1875), împărat al Austriei (1835-1848) și rege al Ungariei (ca Ferdinand V), al Boemiei (ca Ferdinand V), rege al Lombardiei, principe al Transilvaniei - 95 „Ferdinand I”, ordin și medalie - 565 Ferdinand Viktor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 1865-m. 1927), al doilea rege al României, ca Ferdinand I (1914-1927); principe de coroană al Regatului României (1889-1914); căsătorit (1892) cu principesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Voburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii - 17, 27,194, 212, 223, 224, 226, 232, 240, 251, 235, 255, 257, 260, 262, 264, 265, 266, 269, 270, 271, 272, 277, 282, 283, 343, 349, 352,352, 360, 362, 364,366,368, 374,377, 388,389, 395 Flechtenmacher, Alexandru Adolf (n. 1823-m. 1898), compozitor, violonist, dirijor și pedagog, autorul
muzicii pentru „Hora Unirii”; director al Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București (1864- 1869), instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București - 34 Flondor, lancu, cavaler de Flondor (n. 1865-m. 1924), dr. politician român din Bucovina, a militat pentru unirea acesteia cu regatul României - 319,320 Florescu, loan Emanoil (n. 1819-m. 1893), general de divizie (1873) și politician; președintele Senatului (1888-1889; 1890-1891); prim-ministru (1876; 1891); ministru de Război (1859-1860; 1862-1863; 18711876); șeful Marelui Stat Majorai Armatei (1860-1866) - 131,211 Florescu, Nicolae (n. 1865-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (r) - 280 Flotila nr. 3 de bombardiere Flotila de Dunăre Mihail Kogălniceanu - 157,526 Flotila de luptă - 423,427 Flotila nr. 1 de aerostație - 423,427 Flotila nr. 2 de bombardament - 441 Flotila nr. 2 de vânătoare - 441 Flotila nr. 59 de aviație General Emanoil Ionescu - 526 Focșani, oraș, jud. Vrancea - 148,154,155,507,533 Formac, Constantin (n. 1830-m. 1897), ofițer de cavalerie, general de brigadă - 162 Forțele aeriene - 493,523,484,614 Forțele terestre - 492,523,535,560 Fotea, Alexandru (n. 1832-m. 1897), ofițer de infanterie, colonel (1877) - 173 723
Franța, stat în zona de Va Europei -17,49,93,119,189,388,528,657 Franz Joseph I al Austriei (n. 1830-m. 1916), împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei, Boemiei și Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbiei, președinte al Confederației Germane -119,328 Frații Buzești, denumirea comună sub care au intrat în istorie frații Radu, Preda și Stroe Buzescu, căpitani și sfetnici ai domnitorului Mihai Viteazul; l-au ajutat pe Radu Șerban (care le era unchi după mamă) să ajungă pe tronul Țării Românești, în octombrie 1601 - 72 Frederic Wilhelm Victor Augustus Ernest (n. 1882-m. 1951), ultimul principe de coroană (moștenitor) al Prusiei și al Imperiului german - 256 Freres Huguenin, firmă de gravori elvețieni, întemeiată în 1868, la Locle (Neuchâtel) de frații Fritz și Albert Huguein -550 Frincovici, subofițer - 294 Frunză, Eugen (n. 1917-m. 2002), poet - 37 Frunzăverde, Sorin (n. 1960-2019), politician, vicepreședinte al PNL, președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin (2004-2019, cu întreruperi); a fost ministru al Mediului (1997-1998), al Turismului (1996- 1998), al Apărării Naționale (2000; 2006-2007); membru al Parlamentului European (2007-2009) - 532 G Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (n. 274-m. 337), cunoscut sub numele Constantin cel Mare sau Constantin I; împărat roman (306-337); împărat unic din 324; este considerat în ortodoxie ca fiind „întocmai cu apostolii” -112,272 Galați, oraș, jud. Galați - 148,149,152,153,181,259,297,487 Gara București (de) Nord,
inaugurată în 1872, când purta denumirea de „Gara Târgoviștei” - 389,402,472 Gara Mogoșoaia - 349,372 Garda „zdrențăroșilor”, creată în perioada desfășurării lucrărilor Conferinței de Pace de la Paris, din elemente provenite din rândul așa-ziselor „trupe libere”, care au acționat în anii 1919-1920-446 Gardă orășenească / civică / națională, structură a Armatei Române - 79,102,145,146,157,184, 328, 329, 330,381,570 Gavril Uric I Gavriil „Scriitorul”, considerat printre cei dintâi călugări copiști de opere filocalice din Moldova și unul din cei mai iscusiți dascăli, miniaturiști și caligrafi ai monahismului românesc (sec. al XV-lea) - 71 Gazeta Transilvaniei / de Transilvania, primul ziar politic și informativ al românilor din Transilvania; întemeiat de George Barițiu, a apărut la Brașov, la 12 martie 1838; din 1918 apare în Siberia cu titlul Gazeta Transilvaniei și a Bucovinei; și-a încetat apariția în 1944; din 1990, publicația a apărut din nou, sub același nume; pentru ca la data de 26 iunie 2009 activitatea Gazetei de Transilvania să fie suspendată, temporar, din motive financiare - 76,93 Gărzile Naționale Române, organism militar al românilor din Transilvania - 329 Gărzile Patriotice (Formațiunile de Luptă Patriotică - F.L.P.), formațiuni paramilitare românești, înființate în perioada regimului comunist (1968), având scopul de a asigura o apărare suplimentară în cazul unui atac extern; desființate în 1990 - 18,507,509,510 Georgescu, loan (n. 1872-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (retr) - 278,279 Gheorghe Rakoczi I / Gheorghe Rakoczi cel Bătrân, principe al
Transilvaniei (1630-1648) - 73 724
Gherghel / Gherghely, Tobias (n. 1835-m. 1883), politician și ofițer de artilerie; prefect general al județului Silistra Nouă, cu capitala la Rasova; ministru de Război (1867) și de Lucrări Publice (1876); general de brigadă (1864) -138 Ghibu, Onisifor (n. 1883-m. 1972), profesor de pedagogie, membru corespondent al Academiei Române, politician, luptător pentru drepturile și unitatea poporului român, unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri de la 1918 - 304,305,313,315 Ghibu, Veturia (n. 1889-m. 1959), interpretă de lieduri, numele ei se leagă de unele din primele recitaluri de muzică românească; a făcut parte din grupul primilor interpreți români care au fost înregistrați pe disc; a fost de asemenea prima româncă ce a cântat la postul Radio-Paris; a fost soția lui Onisifor Ghibu - 305 Ghica, Alexandru Dimitrie, domnitor al Țării Românești (1834-1842) - 14,82,85,628 Ghica, Grigore Alexandru, domnitor al Moldovei (1849-1856) - 15,64,117,118,120,126,549,623 Ghica, Grigore Dimitrie, domnitor al Țării Românești (1822-1828) - 33,80 Gimnaziul „Cantemir”, a fost fondat în 1868, sub numele de Școala Secundară „Matei Basarab”; și-a păstrat acest nume până în 1878, când a devenit Școala Secundară „Cantemir-Vodă”; potrivit procesului-verbal încheiat în consiliul pedagogic al școlii, colectivul didactic a hotărât ca noua denumire a gimnaziului să fie „Cantemir Vodă” - 253, Gimnaziul „Gheorghe Șincai”, fondat oficial în 1892, sub denumirea „Gimnaziul clasic Gheorghe Șincai”, prin desprinderea claselor divizionare ale Liceului „Matei Basarab” - 253 Giroc, comună în
județul Timiș - 522,65 Giurgiu, oraș, jud. Giurgiu - 15,93,102,107,148,507 Givulescu, Procopie, protopop - 330 Glasul Bucovinei, cu subtitlul „Organ de propagandă pentru unirea politică a Românilor de pretutindeni”, a fost un ziar al cărui prim număr a fost publicat la Cernăuți, la 11 / 22.10.1918, de profesorul Sextil Pușcariu și alți patrioți bucovineni; a fost difuzat în Vechiul Regat, în Transilvania și în Basarabia; cotidianul Glasul Bucovinei a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 19181923 - 320 Godillot, Alexis (n. 1816-m. 1893), antreprenor și manufacturier fracez, în special de încălțăminte, furnizor al Curții și Armatei imperiale franceze și a celor române -131,133,134,136,562 Goga, Octavian (n. 1881-m. 1938), poet, dramaturg, traducător, politician, prim-ministru (1937-1938), membru al Academiei Române (1920) - 306 Goldiș, Vasile (n. 1862-1934), deputat în Marea Adunare de la Alba lulia; președinte al ASTRA; ministru al Instrucțiunii Publice în Consiliul Dirigent de la Sibiu (1918); membru de onoare al Academiei Române (1919); ministru fără portofoliu pentru Transilvania (1918-1919; 1919; ministrul Cultelor și Artelor (1926- 1927); deputat (1919; 1922) - 337, 347, 352 Golescu, Alexandru G., cunoscut și ca Arăpilă / Negru (n. 1819-m. 1881), politician liberal / conservator membru fondator al Partidului Național Liberal; prim-ministru (1870) - 100 Golești, comună în jud. Vâlcea - 79 Gr.(igore?), soldat - 292 Gramont, Alexandru, (n. 1835-m. 1912), ofițer de infanterie, colonel (1871) -172 Grădișteanu, Nicolae, ofițer de cavalerie,
general de brigadă (r) (1906) - 162 Greceanu, Petre (n. 1865-m. 1919), ofițer de cavalerie, general de brigadă (r) (1916) - 296 725
Grigore al lll-lea Ghica / Grigore al Ill-lea Alexandru Ghica, domnitorul Moldovei (1764-1767; 1774-1777) și al Țării Românești (1768-1769) - 75 Grigorescu, Eremia-Teofil (n. 1863-m. 1919), ofițer de artilerie, general de corp de armată (1917); comandantul Armatei I (1917-1918), ministru de Război (1918); decorat cu ordinul Mihai Viteazul, cls a lll-a (1917), cls. a Il-a (1918) - 298,525 Grivița, redută - 11,178,179,224,227,229,382 Groși, sat și comună, jud.Maramureș - 323,324,325 Grozești, sat și comună, jud. lași - 290,556 Grupul „Cerna”, format din unități care au luptat, în partea cea mai de vest a frontului românesc, în trei etape - prima - apărarea graniței; a doua - retragerea, între 23 noiembrie și 6 decembrie 1916 (10-23 noiembrie 1916 stil vechi), de pe aliniamentul apărat, până la Izbiceni, pe Olt, lipsit de provizii și muniții, încercuit de armatele inamice, urmare a operațiunilor de la Jiu; a treia - prizonieratul de aproape doi ani,în lagărele din Germania și Austro-Ungaria. -273,277,278 Grupul „Hammerstein”, comandat de căpitanul Kurt Gebhard Adolf Philipp baron de Hammerstein-Equord (n. 1878-m. 1943); general-colonel - 283 Grupul de grăniceri călări - 423,427 Grupul de motomitraliere - 423,427 Grupul de specialități-moto - 454 Grupul nr. 86 de aviație de vânătoare Locotenent-aviator Gheorghe Mociorniță - 526 Grupului nr. 2 de aviație de recunoaștere - 441 Guagninius, A., călător italian, autor al acrierii Sarmatiae Europae Descripția, publicată la Cracovia,în 1587 - 51 Gurahonț, sat și comună, jud. Arad - 331 Guruslău, sat încomuna Hereclean, județul Sălaj;
bătălia de la (3 august 1601), s-a desfășurat între trupe ale Imperiului Habsburgic, conduse de Gheorghe Basta, mercenari cazaci și oastea Țării Românești, condusă de Mihai Viteazul, pe de o parte și oastea Transilvaniei, condusă de Sigismund Bathory, pe de altă parte-52 Gyorgy Ferenczy (n. 1901-m. 1967), scriitor și jurnalist maghiar din România, autorul lucrării „Golgota în Transilvania”, editată la Arad, îh 1940 - 446 H Halippa, Patelimon (n. 1883-m. 1979), publicist, politician basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România; președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918; deputat (1919); președintele Partidului Țărănesc din Basarabia (1918-1921); președintele Sfatului Țării (1918-1919); ministru de stat pentru Basarabia (1919-1920); ministrul Lucrărilor Publice (1927; 1928-1929); ministrul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1929-1930); ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930); ministru de stat (1928-1930; 1930-1931; 1932-1932; 1932-1933); membru corespondent al Academiei Române, exclusîn 1948; persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet; repus în drepturi în 1990 - 312 Hampu, loan, locuitor din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 249,250 Han, Oscar (n. 1891-m. 1976), sculptor - 592 726
Haralambie, Nicolae (n. 1835-m. 1908), politician și ofițer; unul dintre cei trei membri ai Locotenenței Domnești (1866); ministru de Război (1866-1867); general de brigadă (1877) - 138 Hașdeu, Bogdan Petriceicu (născut Tadeu Hîjdeu) (n. 1838-m. 1907), scriitor și filolog, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești, academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și politician; una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile - 79 Heliade-Rădulescu, Ion (n. 1802- m. 1872), scriitor, filolog și politician, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte - 34 Henric al lll-lea, din dinastia Valois, rege al Franței (1574-1589) și al Poloniei (1573-1574) cu numele de HenricdeValois-51 Herkt, Henrich (n. 1829-m. 1908), ofițer de artilerie, general de divizie (r) (1906) - 161,173 Hertza, Vladimir (1868-1924), jurist și om politic moldovan, primul primar al orașului Chișinău, după Marea Unire din 1918-305 Herța, ținut, aproximativ același cu raionul Herța din regiunea Cernăuți, Republica Ucraina; teritoriul a aparținut Principatului Moldovei, iar apoi României, până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, fiind trecut Ucrainei sovietice - 76,445 Hipodromul din lași - 579 Holban, Nicolae (n. 1837-m. 1899), ofițer de infanterie, colonel - 161 Holban, Mihail (n. 1832-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1872) -161 Homoriceanu, loan (n. 1865-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1913) - 288,289 Horea / Vasile „Ursu” Nicula, cunoscut ca „Nicola”, „Horea”, cognomene sau
nume conspirative (n. 1731-m. 1785), alături de Ion Oargă (Cloșca) și Marcu Giurgiu (Crișan), conducătorul răscoalei țărănești din 1784- 1785 din Transilvania - 97,341,344 Horei Unirii - 34,333,341, 382 Horja, Dumitru, locuitor al comunei Groși, jud. Maramureș - 323,324 Horthy, Miklos de Baia Mare, cavaler de Szeged și Otranto (n. 1868-m. 1957), ofițer de marină, vice-amiral (1918), comandantul flotei militare austro-ungare, regentul Ungariei (1920-1944) - 449 Horthyști, militari componenți ai armatei Ungariei horthyste - 447,448,449,451 Hossu, luliu (n. 1885-1970), episcop al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal, senator de drept, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române; beatificat (2019); sărbătorit la 2 iunie. - 352 Hotin,orașîn Republica Moldova; lupta de la (15 mai 1600), dintre oastea lui Mihai Viteazul și leremia Movilă, domnitorul Moldovei, sprijinit de polonezi - 52,56,463,465 Hronicul și cântecul vârstelor, volum autobiografic al lui Lucian Blaga, editat postum (1965) - 332 Hübsch, Eduard (n. 1833-m. 1894), compozitor; studii militare la Praga;în 1859 se stabilește în România, fiind numit sublocotenent, șef de muzică militară; în 1867, cu gradul de maior, a fost numit inspector general al muzicilor militare; a compus Imnul regal (Trăiască Regele), Marșul încoronării, Vals militar, Marche d’ataque, Marșul pentru defilare (Marș Triumfal spre primirea steagului și a Măriei sale Prințului Domnitor) - 34 Hurezi / Horezu, oraș, jud. Vâlcea; mănăstire, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, construită între anii 1690-1693-46,60,61
Husari, militari din trupele de cavalerie ușoară; aparîn secolul al XV-lea - 249,332 Hymn național spre a cânta la ocazii - 34 727
I Iacob, Atlas, avocat - 248 lancsi, Szabo, locuitor din satul Cuzăplag, jud. Sălaj -451 lași, oraș, jud. lași - 33,50,64,65,66,125,129,133,134,157,176,247,282,290,299,300,304,316,317,321, 448,553, 556,622 leremia Movilă; domnitorul Moldovei (1595-1600; 1600-1606) -52 Ilarion / Vlădica Ilarion/ Ilarion Gheorghiadis; studiază la Școala „Domnița Bălașa”, cunoscător al limbilor greacă, franceză, germană, rusă, turcă și italiană; călugărit sub numele Ilarion si hirotonit ierodiacon, mai târziu ieromonah și arhimandrit; stareț la mănăstirea Dealu (1808), apoi la „Sfântul loan cel Mare” din București; episcop al Argeșului (1820-1821; 1828-1845) - 78,81 Ileana, principesă a României, cunoscută și ca „domnița Ileana” (n. 1909-m. 1991), fiica cea mică a regelui Ferdinand și a reginei Maria;în exil, a ales calea monahismului (1961), și-a luat numele monastic „maica Alexandra” și a fondat mănăstirea ortodoxă „Schimbarea la față” din Ellwood City (Pensylvania), a cărei stareță a fost până la moarte - 372,373,403,408,409,410 Iliescu, Ion (n. 1930), politician; a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN (1989-1992), apoi ca președinte ales al României (1992-1996; 2000-2004); senator (1996-2000; 2004-2008) - 525,526 Imperiul Habsburgic / Monarhia Habsburgică, apelativ neoficial pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg, până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg - Lorena; a fost un stat format din teritorii din cadrul și dinafara Sfântului Imperiu Roman, unite doar prin persoana monarhului;
capitala dinastică a fost atât la Viena, cât și la Praga;între 1804 și 1867, monarhia habsburgică a fost formal unificată ca Imperiul Habsburgic, iarîntre 1867 și 1918 a format Imperiul Austro-Ungar - 126,128 Imperiul Otoman, supra putere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299, până în 1922 - 126,128,170, 553,562 Imperiul Roman de națiune germană / Sacrum Romanum Imperium; numit din 1612, alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană / Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae; imperiu multi-etnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală; s-a dezvoltat de-a lungul Evului Mediu și a inclus Germania actuală și teritorii din Italia, Boemia și Burgundia; a fost dizolvat în anul 1806 - 70 Imperiul Țarist, stat în E Europei - 241 Inculeț, Constantin Ion (n. 1884-m. 1940), profesor, politician, deputat în Sovietul din Petrograd (1917), președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918), președintele Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918); ministru de Interne (1933-1936); membru titular (1918) al Academiei Române - 313 Independență, războiul de - 382 Ineu, oraș în jud. Arad; plasa, sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul jud. interbelic Arad, cu reședința în localitatea omonimă; plasa a funcționatîntre anii 1918-1950 - 249,334,337,499 Inspectoratul Jandarmeriei - 426 Institutul „Ottescu” - 229 loan, cavaler de Pușcariu (n. 1824-1911), istoric și scriitor, membru titular al Academiei Române - 95 loanovici, Damaschin, profesor la Institutul Teologic din Arad - 334 728
lonescu-Cazacu, Ștefan, preot sachelar (asimilat locotenent) - 297 lonescu-Dobrogeanu, Marin (n. 1866-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1916) - 282 loniță / Kaloianul Asan, numit și „Omorâtorul de romei”, țar de origine valahă al Țaratului Vlaho-Bulgar (1197-1207); lui îi revine meritul de a fi reușit să stabilizeze puterea centrală după asasinarea celor doi frați ai săi (Petru și Asan) și totodată de a fi extins granițele țaratului, asigurându-i poziția de principală putereîn Balcani,în specialîn detrimentul Imperiului Latin de Constantinopol - 153 lorga, N. Nicolae (n. 1871-m. 1940), istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, parlamentar, profesor universitar și academician; cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filosof al istoriei; președintele Adunării Deputaților (1919-1920); al Senatului (1939), președintele Consiliului de Miniștri (1931-1932); membru al Academiei Române - 91, 250,302,343,338,345,340,448 losif, Ștefan Octavian (n. 1875-1913), poet și traducător, membru fondator al Societății Scriitorilor Români - 341 Ipătescu, Grigore (n. 12836-m. 1895), ofițer de infanterie, general de brigadă (1883) -160 Ipsilanti, Constantin, domnitorul Moldovei (1799-1801; 1806) și al Țarii Românești (1802- 1806); administratorul Țării Românești sub ocupația rusească (1806-1807) - 56,57 Iredentism, mișcare politică de eliberare națională a unor teritorii aflate sub ocupație străină, devenită, după Primul Război Mondial, mișcare anexionistă și nationalist - 347,528 Iscovescu,
Barbu / Baruh, lehuda (n. 1816-m. 1854), pictor și revoluționar român de etnie evreiască - 335 Islaz, comună în jud. Teleorman, unde Oltul se varsă în Dunăre; locul unde s-a desfășurat Adunarea Populară de la 09 /18 iunie 1848, care a marcat începutul revoluției din Țara Românească - 97,99,527 Italia, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” - 584 Ivanovici, Michail (n. 1839-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1891) - 161 î „în serviciul patriei socialiste”, ordin și medalie - 594,596 J Jalea, Ion (n. 1887-m. 1983), sculptor, membru titular al Academiei Române; în Primul Război Mondial și-a pierdut mâna stângă în luptă, fiind nevoit să sculpteze toată viața doar cu dreapta. - 591 Jan / loan III Sobieski, regele Federației Polono-Lituaniene (1674-1696); a despresuratViena,în 1683 - 53 „Jartierei”, ordin englez - 549 Jăszi, Oszkăr (născut Jakubovits) (n. 1875-m. 1957), sociolog, politician, profesor universitar, istoric maghiar, cunoscut pentru încercarea sa de salvare a statului ungar prin oferirea unei largi autonomii naționalităților, la sfârșitul Primului Război Mondial; ministru fără portofoliu, responsabil cu afacerile naționalităților; a condus, în 1918 delegația Ungariei, încercând să negocieze cu reprezentanții români rămânerea acestora în cadrul Ungariei, cu o largă autonomie. - 328 Jdioara, sat în comuna Criciova, jud. Timiș; cetatea Jdioara este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XlV-lea ca o cetate regală - 72 Jibou, comună, jud. Sălaj - 331 729
Jienescu, Gheorghe (n. 1894-m. 1971), ofițer de aviație; generalul de escadră-aviator (1941); subsecretar de stat la Ministerul Aerului și Marinei, pentru Aviație (1940; 1940-1941); condamnat la 20 de ani temniță grea cu degradarea civică; decorat cu ordinal „Mihai Viteazul”, cls. a lll-a (1941) - 461 Jiu, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” - 584 Jiu, râu,în zona de S a României - 11,288,292,302,389,391 Jocurile olimpice antice / grecești, au constat dintr-o serie de competiții atletice care aveau loc pe o arenă între diferite orașe ale Greciei antice; auînceputîn anul 776 î. e. n.în Olympia și s-au serbat până în anul 339, când au fost desființate de împăratul roman Teodosiu I - 548 Johann Daniel Ferdinand Neigebaur (n. 1783-m. 1866), jurist, scriitor și călător german; consul al Prusiei în Principatele Danubiene, cu sediul la lași (1842-1845); autorul unei lucrări cu numele Descrierea Moldovei și Valahiei, publicată la Breslau (azi Wroclaw),în 1851 - 108 Joseph Alexander, conte Hübner (n. 1811-m. 1892), ambasador extraordinar și ministru plenipotențiar al Imperiului Austriac la Paris, ministru plenipotențiar la Conferința de la Paris - 126 Josikafalva / Beliș, sat și comună, jud. Cluj -331 Junii brașoveni/Junii Brașovului/Junii din Șcheii Brașovului,grupdecălărași,astăzi cu funcțieceremonială, care, andean, defilează pe străzile orașului; sărbătoarea lor, dupa unele surse, ar reprezenta un complex de obiceiuri care combină practici pre-creștine cu manifestări creștine pentru a reda vechiul mit al morții și renașterii rituale a timpului
calendaristic - 243 Jurnalul Consiliului de Miniștri - 564,573 К Karl Anton Joachim Zephyrin Friedrich principe de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 1811-m. 1885), șef al casei de Hohenzollern-Simaringhen; prim-ministru al Prusiei (1858-1862); tatăl primului rege al României, Carol I. -193 Karl Borromäus principe de Schwarzenberg (uneori Carol al ll-lea Schwarzenberg) (n. 1802-m.l858), guvernatorul Transilvaniei (1851-1858) - 119 Karl Ferdinand conte de Buol-Schanenstein (n. 1797-m. 1865), ministru al Afacerilor Externe al Imperiului Habsburgic (1852-1859) -126 Kars, oraș, cetate, în partea de Est a Republicii Turcia - 572 Keitel, Wilhelm Bodewin Johann Gustav (n. 1882-m. 1946), generalul-feldmareșal; șeful Comandamentului Suprem al Armatei Germane (O. K. W.) - 462 Kerenski, Fiodorovici Aleksandr (1881-1970,) prim-ministru al guvernului provizoriu rus (1917) - 312 Kirițescu, Constantin (n. 1876-m. 1965), doctor în științele naturii (herpetolog), membru al Academiei Române, publicist și istoric; profesor la Liceul Sfântul Sava; a reprezentat România la Liga Națiunilor, în secția școlară; membru fondator al Academiei de Științe din România. - 277 Kirițescu, Nicolae (n. 1835-m. ?), ofițer de cavalerie, colonel (1878) - 161 Kiseleff / Kiselioff, Pavel Dimitrievici (n.l788-m. 1872), general-prinț, conte, președinte al Divanurilor Valahiei și Moldovei; este considerat ca fiind cel mai strălucit general reformator rus, în timpul domniei conservatorului țar Nicolae I - 81,128 Kogălniceanu, Mihail (n. 1817-m. 1891), politician de orientare liberală, avocat, istoric și publicist; prim-
ministru al României (1863-1865); ministru al Afacerilor Externe (1876; 1877-1878); ministru 730
de Interne (1863-1865; 1868-1870; 1878; 1879-1880); director al Teatrului Național din lași - 65,129, 145,170, 562 Krètly Palais-Royal Paris, casă franceză de brevete și decorații - 562 Kullrich, Wilhelm (1821-1887), gravor și modelator german - 550 Kun / Kohn, Béla, (n. 1886-m. 1938), jurist, ziarist, politician maghiar comunist de origine evreiască; a condusîn anul 1919 revoluția bolșevică din Ungaria - 623,305 L La arme!, titlul unei poezii patriotice scrise de către poetul Ștefan Octavian Iosif, pe versurile căreia, compozitorul Alfonso Castaldi a compus un cântec patriotic - 341 La Domnitor și steag, primul imn național românesc, având titlul adevărat - „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, compus de Eduard Hübsch, în 1862 - 34 Rășinari, sat și comună în jud. Sibiu - 329 Lahovari, Alexandru Emanoil (n. 1855- m. 1955), diplomat, reprezentant al României la Paris, Sankt Petresburg, Roma - 49, Lahovary, N. Iacob / Jaques (n. 1846-m. 1907), ofițer de artilerie; general de divizie (1901); politician; șef al Marelui Stat Major (1894-1895), ministru al Afacerilor Externe (1904-1907); ministru de Război (1891- 1892; 1899-1901)-212 Lapedatu, Ion Alexandru, (n. -m. 1875), poet, prozator și jurnalist român transilvănean, profesor de limbi clasice la Gimnaziul Superior Greco-Ortodox Român din Brașov; studii și doctorat în litere și filosofie la Paris și Bruxelles - 325 Lapedatu, Maria-Amalia (n. 1860-m. 1924), soția lui Lepădatu Ion Alexandru și mama celordoi frați Lapedatu, loan și Alexandru, militant pentru drepturile românilor transilvăneni -
325,327 Lazăr, Gheorghe (n. 1779-m. 1823), dr. pedagog, teolog, traducător, inginer, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească, în 1918, prin Școala de la Sfântul Sava, la Mănăstirea Antim din București - 78 Lăcusteanu, Grigore (n. 1813-m. 1883), dintr-o veche familie olteană, boier de rangul al doilea; primește o educație aleasă și dobândește cunoștințe solide de latină, greacă, germană, rusă și franceză; primit în armată cu gradul de sublocotenent (praporcic); este unul dintre primii ofițeri de carieră din armata română nou-înființată (1830). Avansează rapid până la gradul de maior, dar primește numirea de polcovnic (colonel) abia cu câteva zile înainte de pensionare. După ce părăsește armata devine președinte al Consiliului Ostășesc în timpul domniei lui Cuza și, între 1865 și 1870, senator al districtului Vlașca; autorul unui volum memorialistic - Amintirile colonelului Lăcusteanu, 1935 - 105 Lăncier, termen folosit pentru a desemna numeroase tipuri de soldați, din diverse țări și diverse epoci, elementul comun al acestora fiind că arma principală cu care luptau era lancea; tip de cavalerie ușoară sau de linie înarmată cu lănci, săbii de cavalerie ușoară și o pereche de pistoale. -137,138,140,143,381,382 Lăzărescu-Lăzărel, Dimitrie, port-drapelul steagului de la Darnița - 306,311 Le constitutionnel, ziar politic și literar francez, fondat la Paris, în 1815, odată cu revenirea lui Napoleon I la conducerea Franței; a fost o voce pentru tinerii bonapartiști și criticii bisericii; suprimat de cinci ori, a reapărut de fiecare dată cu un nou
nume - 93 731
Le Matin, lansat (a Paris, în 1883, la inițiativa unui grup de financiari și de ziariști americani - 338,344 Legiunea a ll-a „Augusta” - 43 Legiunea a IV-a „Flavia Felix” - 43 Legiunea a V-a „Macedonica” - 43 Legiunea a VI-a „Victrix” - 43 Legiunea a VII a „Claudia” - 43 Legiunea a VII l-a „Augusta” - 43 Legiunea a VIl-a „Claudia Pia Fidelis” - 43 Legiunea a X-a „Fretentis” - 43 Legiunea a Xll-a, comandată de Constantin Român Vivu (n. 1821-m. 1849), originar din Pinticu, comuna Teaca (azi județul Bistrița-Năsăud); prefect al ținutului Mureșului de Sus; comandantul legiunii, apropiat al lui Nicolae Bălcescu, a luptat în Țara Românească, a trecut în Transilvania, unde a luptat cu trupele maghiare și cu Brigada de secui - 335 Legiunea a XII l-a „Gemina” - 43 Legiunea ardeleană - 321,323 Legiunea de cercetași - 423,427 Legiunea nr. 5 mobilă de jandarmi - 423,427 Legiunea Română din Siberia, a fost constituită ca efect al cooperării dintre români, francezi și cehoslovaci; a existat, practic, în perioada august 1918-august 1920 - 584 Legiunea voluntarilor români din Italia, mare unitate militară reprezentată de un corp de militari voluntari selectați din rândurile prizonierilor de război austro-ungari, de naționalitate română aflați pe teritoriul statului Italian-584 Lemeni, loan (n. 1780-m. 1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba lulia, cu sediul la Blaj (1833-1853); suspendat din funcție de autoritățile austriece în anul 1848, ca urmare a trecerii sale de partea Revoluției la 1848 și a guvernului revoluționar de la Pesta; împreună cu episcopul ortodox Andrei
Șaguna a prezidat Adunarea de la Blaj din 3-5 / 13-15 mai 1848, care l-a desemnat drept președinte al delegației care să prezinte Dietei de la Cluj hotărârile Adunării de la Blaj - 93 Lengheru, loan, avocat transilvănean - 243 Lenin, Vladimir iLici, numele adevărat Vladimir Ilyich Ulyanov (n. 1870-m. 1924), revoluționar rus care a condus Partidul Bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism -313,444 Leopold I de Habsburg (Leopold Ignaz Joseph Balthasar Felician), împărat al Sfântului Imperiu German (1657 /1665-1705); rege al Germaniei (1658-1705); rege al Ungariei (1655-1705); rege al Boemiei (16561705); rege al Croației; arhiduce de Austria (1657-1705) - 74 Lepădatu, Constantin (n. 1830-m. ?), ofițer de infanterie, (ocotenent-colonel (1875) -172 Levente / Asociațiile „Levente”, organizații paramilitare de tineret din Ungaria, în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; înființată în 1921, cu scopul declarat de pregătire fizică și de sănătate; erau cuprinși și băieți de 12-21 de ani și fete de 16-24 de ani; menirea acestei organizații a fost sintetizată în broșura nines kegyelem (na există iertare), scrisă de Ducso Csaba și apărută în 1939 - 446 Leventz / Lewenz / Leva / Levice,în Slovacia, bătălia de la (iulie 1664), desfășurată între imperiali (austriaci) și otomani, sprijiniți de moldoveni - 54 732
Liceul „Gheorghe Lazăr”, înființat în 1860 în București -253 -Liceul „Sfântul Sava”, descendentul direct al Colegiului „Sfântul Sava”, divizat în 1864 în Universitatea din București și liceu - 91,253 Liceul „Andrei Șaguna”, Brașov, înființat în 1850, ca Gimnaziul mic român de religie ortodoxă orientală; în 1851 episcopul Andrei Șaguna a pus piatra fundamentală a clădirii școlii; din 1922, gimnaziul poartă numele ctitorului său; în 1996, Liceul Andrei Șaguna a devenit colegiu national -246 Liceul „Mihai Bravul”, înființat în 1873 sub patronajul „Uniunii Constructorilor Români”, organizând cursuri pentru ucenicii și lucrătorii din industria particulară si de stat - 253 Liceul militar „Mihai Viteazul” - 506 Liceul militar „Ștefan cel Mare” - 492 Liga pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor, organizație care milita pentru egalitate socială, politică și națională și pentru limba și cultura națională; înființată în 1890, la inițiativa unor studenți și personalități culturale, întrunite la Universitatea din București; a organizat o bogată activitate politică pentru întărirea unității naționale a tuturor românilor din România și Transilvania; a emis primul Apel pentru apărarea drepturilor românilor la 24 ianuarie 1891; din 1914, a devinit Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor - 62,63,64 loan / Johannes de Thuroczi I Thurocz (n. cca. 1435-m. 1488 / 1489), istoric maghiar, autor al scrierii în latină Chronica Hungarorum - 47,50 Locotenența Domnească, a funcționat între 11 februarie (abdicarea domnitorului Alexandru loan I) și 10 mai 1866 (depunera jurământului de
către domnitorul Carol 1); a fos formată din trei membrii - Lascăr Catargiu, reprezentant al Moldovei și al conservatorilor; generalul Nicolae Golescu, reprezentant al Țării Românești și al liberalilor; colonelul Nicolae Haralambie, reprezentant al armatei;în acest timp a existat și un guvern provizoriu, sub conducerea lui Ion Ghica -143 Logadi, loan (n. 1820-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă -161 Londra, oraș, capitală a Marii Britanii -126,527 Lucaciu, Vasile (n. 1852-m. 1922), militant pentru drepturile românilor din Transilvania; dr., preot paroh greco-catolic în Șișești (1885), inițiator și semnatar al Memorandumului; lider al Partidului Național Român, a avut de suferitîn repetate rânduri represiunea autorităților de la Budapesta - 304 Lupaș, loan (n. 1880-m. 1967), istoric, politician, membru al Academiei Române (1916) - 329 Lupașcu-Stejar, Alexandru I. (n. 1871-m.?), colonel (retr) (1918) - 293 Lupii negri, denumire onorifică pentru Batalionul nr. 151 de infanterie „Războieni”, din lași - 536 Lupșa, sat și comună, jud. Alba - 333 Μ Mahmud al ll-lea, sultan al Imperiului Otoman (1808-1839) - 33 Mahomed / Mehmet al ll-lea Cuceritorul (n. 1432-m. 1481), al șaptelea sultan al Imperiului Otoman (14441446; 1451-1481); în 1453 a cucerit Constantinopolul, ceea ce a dus la sfârșitul Imperiului Bizantin - 97 „Malta”, crucea de - 572,608, 618 Maniu, Iuliu (n. 1873-m. 1953), politician, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta; primministru al României (1928-1930; 1930; 1932-1933), președinte al Partidului Național Român (19261933; 1937-1947);
ministru al Apărării Naționale (1930); ministru de Finanțe (1929); deputat; deținut 733
politic după 1947, decedatîn închisoarea de la Sighet; membru de onoare (1919) al Academiei Române - 328,347 Manoliu, V. Gheorghe (n. 1888-m. 1980), ofițer de infanterie; general de divizie (1943); decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” (1941), crucea de cavaler al „Crucii de fier”(1942) - 465 Manu, D. Dumitru (n. 1887-m. ?), ofițer de infanterie, maior (1927) - 284 Manu, Gheorghe / George (n. 1833-m. 1911), ofițer de artilerie, general de divizie (1906); ministru de război (1869-1870; 1888-1889; 1904-1906); primar al Bucureștiului (1874-1877); prim-ministru (1889-1891); președinte al Camerei Deputaților (1891-1895) - 405,441 Manu, loachim (n,1872-m. ?), ofițer sanitar, medic-maior (r) (1913) - 296 Manu, Savel (n. 1834-m. 1905 /1906 ); adjutant al principelui Alexandru Ghica; prefectul poliției orașului lași (1859); hatmanul (comandantul) armatei Moldovei (1859); general de brigadă (1864), ministru de război (1864-1866); ministru ad-interim la afaceri externe (1865), la Ministerul Controlului (1865); deputat; primar al Capitalei (1871-1875) - 138 Maramureș, regiune în N României și S Republicii Ucraina - 305,323,325,328,346,348 Marcovici, loan (n. 1878-m. ?), ofițer de infanterie, maior (1914) - 293 Marcu, Dionisie, primar, locuitordin satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 249,250 Mardare, sergent - 287 Mare, Gheorghe, deputat în Sfatul Țării din Slobozia Mare, raionul Cahul, Republica Moldova - 315 Marea Britanie / Anglia - 126,128,193 Marea Neagră, mare în zona de E a Europei și de V a Asiei -32,36,63,165,221,362,519,596 Marele Ducat / Principat al
Transilvaniei, a fost o formațiune statală de sine stătătoare care a succedat voievodatului (1541-1691); teritoriul său a fost mai mare decât cel al voievodatului și regiunii istorice Transilvania, cuprinzând în plus regiunea Partium Crișana, Sătmarul și Maramureșul istoric); după 1691, Principatul Transilvaniei a continuat să existe ca entitate politică separată denumită Marele Principat al Transilvaniei,însă fără armată și fără politică externă proprie; titlul de principe a fost preluat deîmpărații din Casa de Habsburg - 23,24,73,241 Marele Stat Major, structura de conducere militară a Armatei Române - 147,197, 271, 280, 282, 288, 356, 358, 398,403,408,413,418,419,421,427,428,430,432,444,471,489,587 Marele Voevod de Alba-lulia, titlu instituit de regele Carol al ll-lea, pentru fiul său Mihai, declarat principe moștenitor cu acest titlu - 415,432 Marele Areopag, Conferința de Pace de la Paris - 348 Mareșal, termenul ce desemnează fie o demnitate civilă acordată militarilor cu merite deosebite, fie un grad militar,în funcție de țara care îl acordă; termenul a apărutîn Franța pe vremea regelui Filip-August (1180-1223) și desemna persoana care se ocupa de caii regelui;în timp, termenul a ajuns să reprezinteîn Franța o demnitate civilă acordată generalilor sau amiralilor care au înfăptuit fapte de arme notabile sau care au avut merite politice ieșite din comun; în România, gradul de mareșal a fost acordat doar regelui Ferdinand (18.11 / 01.12.1918); prin Decretul de lege nr. 2451/ 16.06.1930 a fost creată demnitatea de mareșal, în baza căreia au primit această distincție
regele Carol al ll-lea, generalii de corp de armată Alexandru Averescu și Constantin Presan (1930) și regele Mihai I și generalul de armată loan Antonescu (1940), precum și regele Alexandru I al Iugoslaviei (1933), cumnat cu regele Carol al ll-lea și ginere al cuplului regal romțn, Ferdinand și Maria; prin Legea nr.14 din 28 decembrie 1972, privind organizarea 734
apărării naționale a R. S. R., s-a stabilit că gradul de mareșal este cel mai înalt grad din cadrul Forțelor Armate și că pentru acest grad nu există o limită de vârstă în grad până la care cadrele permanente ale forțelor armate pot fi menținute în activitate; Legea nr. 80 din 11 iulie 1995, privind statutul cadrelor militare, stabilește că pentru merite militare excepționale, în timp de război, Președintele României poate acorda generalilor de armată (cu patru stele), gradul de mareșal, care este cel mai înalt grad military - 11, 229, 256, 259, 258, 349, 354,355, 361, 366, 370, 373,415, 417,418,419,420,421,422, 428, 434,441 Maria (Mărioara) (n. 1900-m. 1961), principesă, fiica regelui Ferdinand I și a reginei Maria, regină a Iugoslaviei (1922-1934 ) - 223, 226,234, 251,252, 253, 255,257, 260,262,358 Maria Tereza / Terezia a Austriei, din Casa de Habsburg, conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece (17401780), principesă a Transilvaniei - 23,24,73,241 Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha (n. 1875-m. 1938), principesă de coroană (1892-1914) și a doua regină a României (1914-1927), în calitate de soție a principelui de coroană, devenit regele Ferdinand al României; a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii - 28, 55, 266, 274, 310, 349, 317, 350, 351, 353, 359, 362, 363, 364, 368, 377, 385, 386, 389, 403,408,409,410,411, 432, 433, 434,555 Marin, sergent - 292 Marina Militară Română -18,539 Marinescu, Dumitru, căpitan - 324 Marinescu-Savu, Natalia, asistent tehnic la Muzeul Militar Național - 465 Marsillac,
Ulysse de, (n. 1821-m. 1877), jurnalist francez, stabilitîn București în anul 1852; profesor la Colegiul Național Sfântul Sava, apoi la Facultatea de Litere, din București; fondatorul gazetei bisăptămânale La Voix de la Roumanie (1861-1866); redactor șef la Le MoniteurRoumain (1868-1870); editor la Le Journal de Bucarest (1870-1876); autor al lucrării Histoire de l’armeé roumaine (1871) și al unui Guide du Voyageur a Bucarest (1877) - 143 Marșul lui lancu este un cântec patriotic românesc, apărut în timpul evenimentelor revoluționare din anul 1848; cântecul a fost publicat pentru prima oară în forma în care îl cunoaștem azi în 1849, de George Barițiu; cântecul, devenit aproape „imn național” al românilor ardeleni, a fost pus pe note de Nicolae Begnescu, tribun în Legiunea Auraria Gemina, condusă deînsuși Avram lancu - 341 Marte, zeul războiului în mitologia romană - 43 Massim / Massimu, Ion C. (n. 1825-m. 1877), academician, lingvist, reprezentant al curentului Latinist - 34 Mateescu, Ștefan (n. 1844-m. 1904), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1877) - 161 Matei Basarab, domnitorul Țării Românești (1632-1654) - 23,53,56,73,380 Matei Ghica Voievod, domnitorul Țării Românești (1752-1753) și al Moldovei (1753-1756) - 74 Mavrichi, Nicolae (n. 1831-m. ?), ofițer de cavalerie, colonel (1858); adjutant domnesc, subșef al statului major general al taberei de la Cotroceni - 162 Maximilian Friedrich Karl Franz, conte de Hatzfeldt-Trachenberg (n. 1813-m. 1859), ministru plenipotențiar al Prusiei la Congresul și la Conferința de la Paris - 127 Măinescu, I. Vasile (n. 1891-m.
1953), ofițer de cavalerie, general de divizie (1945); decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” (1942)-465 Măldărescu, George (n. 1838-m. 1896), ofițer de infanterie, colonel (1877) -172 735
Mălinescu, Iordache, mare patriot - 107 Mălinescu, Vasile; (n. 1817-1866), politician și publicist; unul dintre conducătorii „Asociației patriotice” (1846), participant la Revoluția de la 1848 din Franța; membru în Adunarea ad-hoc al Moldovei (1857) în care a cerutîmproprietărirea clăcașilor; a editat, ziarul unionist Steaua Dunării (1857-1860) - 107 Mănăstirea Argeș / Mănăstirea Curtea de Argeș, mănăstire ortodoxă situată în orașul Curtea de Argeș, județul Argeș; ctitorită între 1515-1517 de domnitorul Țării Românești, Neagoe Basarab; în timpul regelui Carol I, biserica a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României; în afară de mormintele regale, la Mănăstirea Curtea de Argeș se află și moaștele Sfintei Filofteia - 379 Mănăstirea Bistrița, se află în satul Bistrița, comuna Alexandru cel Bun, jud. Neamț; a fost zidită înainte de anul 1407 (prima atestare documentară) de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432) - 69 Mănăstirea Neamț, mănăstire ortodoxă de călugări, situată în comuna Vânători-Neamț, satul Mînăstirea Neamț, jud. Neamț; cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova; monument istoric; atestată documentar din 1407; biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul „înălțarea Domnului - 71 Mănăstirea Tismana, cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, aflat pe teritoriul orașului Tismana (jud. Gorj); construită prin râvna cuviosului Nicodim - 70 Mănăstirea / biserica Antim din București, ctitorită de marele ierarh Antim
Ivireanu, a fost ridicată în perioada anilor 1713-1715 pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul Sfântul Nicolae, în care se păstra Mirul, nu departe de dealul Mitropoliei - 78 Mărăcineanu, Nicolae, Valter (n. 1840-m. 1877), ofițer de infanterie, căpitan (1868) - 382 Mărășești, baretă baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” -584 Mărășești, oraș, jud. Vrancea -11,250,290,299,302,306,317,389,391,507,556 Mărăști, sat, comuna Răcoasa, jud. Vrancea -11,302,389 Mănăstirea Sinaia, zidită la 1695 de marele spătar Mihail Cantacuzino; numirea de Sinaia a primit-o după cea similară de pe muntele omonim din Țara Sfântă - 91 Mândrească, pârâu; platou, jud. Bacău - 579 Mândruloc, satîn comuna Vladimirescu, jud. Arad -329,331 Memorandumul (memorandiști), petiție semnată de liderii românilor din Transilvania, adresată în 1892 împăratului austro-ungar Franz Joseph; acesta prezenta consecințele instaurării dualismului austro- ungar și cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se număra recunoașterea drepturilor politice și confesionale; actul se dorea a fi un semn de protest față de politica de maghiarizare practicată de autorități împotriva românilor din Ardeal și față de persecuțiile la care erau supuși aceștia, cuprinzând o analiză bine documentată a situației economice, politice, sociale și culturale a românilor transilvăneni de la formarea dualismului austro-ungarîn 1867-243,244,245,450 „Meritul cultural”, ordin și medalie - 595 „Meritul diplomatic”, ordin și medalie - 551 „Meritul militar”, ordin și medalie -
594,595,596 „Meritul sanitar”, ordin și medalie - 595 „Meritul sportiv”, ordin și medalie - 595 „Meritul științific”, ordin și medalie - 595 „Mesteacăn, comună”, jud. Cluj -451 736
metoh I metoc, o mănăstire mică, subordonată administrativ unei mănăstiri mai mari; ea poate fi și o proprietate imobiliară a unei mănăstiri sau numai o clădire care aprține unei mănăstiri și care servește ca loc de găzduire, respective reședință călugărească în afara mănăstirii, când proprietatea esteîntr-un oraș, uneori chiarîn altă țară - 76,78,80 Meyer, Wilhelm, gravor și modelator german - 550 Mihail, regele României (1927-1930; 1940-1947) -17,29,405,407,409,410,411,416,417,421,422,452,453, 454,455,458,460,461,556,574, 581,582,593,598, 607, 613, 616 Mihai Viteazul, domnitorul Țării Românești (1593-1600), al Moldovei (1601); guvernator al Transilvaniei (1599-1601) - 27,51,52,53,56, 71, 72, 90,184,185, 200, 272,344,360,368,380 „Mihai Viteazul”, ordin militar de război - 240,273,277,282,283,284,290,291,298,299,300,304,370,371, 388,456,457,459,460,461,462,463,465,466, 555, 556,560,564, 566, 573, 578, 579, 580,581,582,583, 584,591,592,611,617 Mihnea al lll-lea Radu (Mihai-Radu), domnitor al Țării Românești (1658-1659) - 53,56 Milan Obrenovic (n. 1854-m. 1901), prinț al Serbiei (1868/1872-1882) ca Milan Obrenovic al IV-lea, și rege al Serbiei (1882-1889) ca Milan I -160,181 Mille, Constantin (n. 1861-m. 1927), ziarist, nuvelist, poet, avocat, militant socialist și activist pentru apărarea drepturilor omului - 292 Minerva, Stanca, locuitoare din satul Galțiu, comuna Sântimbru, jud. Alba - 333 Mineu, sat în comuna Sălățig, jud. Sălaj - 331 Ministerul Administrației și Internelor - 618 Ministerul Afacerilor Interne - 485,487,494,594,597 Ministerul Apărării Naționale
-18,388,428,434,439,461,522,554,556,557 Ministerul de Război - 34,174,195,200, 214, 223, 278, 279,311,388,397, 398,399,400,564,573,585 Ministrul Culturii și Cultelor - 578 Mioveni, oraș în județul Argeș - 68,522 Mirăslău, satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba; bătălia de la Mirăslău (18 septembrie 1600) a avut loc între oastea lui Mihai Viteazul, sprijinit de secui și trupele austriece ale generalului Gheorghe Basta, sprijinite de sași și de nobilimea maghiară din Transilvania - 51 Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești (1386 -1394; 1397-1418) - 22,23,360,379 Mitrescu, Constantin (n. 1870-m. ?), ofițer de infanterie, maior (1914) - 291 Mitropolia din București - 273,579 Mitropolie, din neogreacă - „prin slavă” ; organ administrativ al Bisericii Ortodoxe (superior episcopiei și inferior patriarhiei) în fruntea căruia se află un mitropolit; biserică și ansamblu de clădiri anexe constituind sediul unei mitropolii -159,195,197,212,219,252,256,257,259,263,264,267,317,320,349,373,374,377,414 Mîrza, Emanuil / Samoilă (n. 1886-m. 1967), fotograf, cunoscut mai ales pentru realizarea singurelor clișee fotografice care surprind aspecte de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918 - 333,338, 340,345 Moldova, țară, principat, regiune - 15,23,24,27,46,64,66,69,71,83,85,87,90,94,106,104,112,126,132, 136,146,154,156,168,199, 218,320,321,327, 3418,380,512, 513, 542,549,561, 628 Moldovan, Ștefan (n. ?-m. 1849), viceprefectul Legiunii a XIl-a de la Reghin, ținutul Mureșului de Sus - 335 Molotov, Mihailovici Viaceslav (n. 1890-m. 1986),
ministru de Externe al Uniunii Sovietice - 442,443,444 737
Monarhie, sistem politic în care puterea este simbolizată de o singură persoană numită monarh (rege, împărat, principe, duce etc.); a fost o formă de guvernământ obișnuită în întreaga lume în perioadele antică și medievală; monarhia poate fi de mai multe tipuri - constituțională, absolută, elective - 191, 247,250,302,592 Monitorul oastei, „ziar oficial” al Ministerului de Război; apare regulat, la București,între 1860 și 1947 - 137, 143,227 Monitorul Oficial al României, publicație oficială a statului (1832-1947); reînființat în 1991 - 68,522 Morariu, Constantin (n. 1854-m. 1927), preot și poet bucovinean - 248 Mugur, D. Gheorghe (n. 1878-m. 1946), publicist, compozitor, inspector general al Cultelor și Artelor; apropiat al regelui Carol al ll-lea; președintele Consiliului de Administrație al Societății de Radiodifuziune (1940) - 348 Muncelu, sat, comuna Străoane, jud. Vrancea -303,306 „Muncii”, ordin și medalie - 593 Muncuș, Ștefan, locuitor din comuna Bucerdea Vinoasă (jud. Alba) - 333 Muntean, Aurel (n. 1882-m. 1940), deputatîn Marea Adunare Națională de la Alba lulia; protopop de Huedin (1923-1940)-449 Munteanu-Murgoci, Gheorghe (n. 1872-m. 1925), geolog, mineralog, pedagog, fondator al Institutului de Studii Sud-Est Europene din București; membru corespondent al Academiei Române - 348 Muntenia, regiune din partea de S a României - 132,146,317,290,299,380,381,383,623 Munții / Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei, la est, și Culoarul Branului și Valea lalomiței, la
vest; seîntind(e) pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov-91 Murafa, Simeon (n. 1887-m. 1917), cântăreț de operă, compozitor, jurist, fruntaș al mișcării naționale din Basarabia, publicist, promotor al culturii muzicale; participă la Primul Război Mondial, conducând o echipă sanitară pe frontul românesc; maiorîn armata moldovenească; contribuie la consolidarea bazei editoriale în Chișinău; judecător de pace în satul său natal; - 305 Murărescu, Toma, locuitor din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 249 Mureșanu / Mureșianu, Andrei (n. 1816-m. 1863), poet și revoluționar român din Transilvania; autorul poeziei Un răsunet - 34,246 Muzeul Militar Național, unitate de profil, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, înființată, în 1932, inițial în Complexul de clădiri din Parcul Carol I din București, construite cu prilejul Expoziției dedicate împlinirii a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, în 1906; astăzi situat în incinta și clădirile fostului Regiment IV Ilfov nr. 21, ridicate la sfârșitul deceniului nouă al secolului alXIX-lea,în București, pe strada Mircea Eliade, nr.125-127 - 13,18,116,134,135,149,271,281,289,492,493,507,627 Muzeul Național Brukenthal, grup de muzee din Sibiu - Galeriile de Artă Brukenthal, Muzeul de istorie „Casa Altemberger”, Muzeul de istorie a farmaciei, Muzeul de vânătoare „August von Spiess”; fondatorul a fost Samuel von Brukenthal, guvernator habsburgic al Transilvaniei (1778-1787); prin testament, a dispus deschiderea palatului ca muzeu public (1817) - 337 Muzeul Național de Istorie a României, cel mai
important muzeu al statului roman; înființat în anul 1970, cu scopul de a ilustra evoluțiile culturale înregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice în spațiul geografic al României de azi; sediul său este fostul Palat al Poștelor de pe Calea Victoriei. - 12,13 738
N Napoleon I, Bonaparte (1789-1821), împărat al francezilor (1804-1814; 1815) - 132,549 Navigația Fluvială Română (N.F.R.), serviciu românesc de navigație pe Dunăre și afluenții acesteia, înființat în 1890 de către Regia Monopolurilor Statului, cu scopul dea realiza transporturi de mărfuri și persoane; a fost desființat după instaurarea regimului communist - 580 Nazarie, Constantin (n. 1865-m. 1926), protoiereu, șeful preoților militari - 297, Nădejde, Vasile (n.1887-1978), general, istoric al Armatei Române - 118 Nămoloasa, sat și comună, jud. Galați -303 Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești (1512-1521) - 23,286 Neajlov, râu, în zona de S a României - 286,287,302 Neamț, cetate medievală, jud. Neamț - 268 Necșa, Teodor, învățător din satul Tălmăcel, ce aparține orașului Tălmaciu, jud. Sibiu - 245 Negruzzi, Constantin / Costache (n. 1808-m. 1868), politician și scriitor din perioada pașoptistă - 34 Nemțeanu, Grigore (n. 1866-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent (r) (1916) - 273,274,275 Neofit al ll-lea (n. 1787-m. 1850), pe numele de mirean Neofit Gianoglu; episcop al Râmnicului (1824-1840); mitropolit al Ungrovalahiei (1840-1849) - 81,98,100 Nicodim de la Tismana / Nicodim Sfântul (n. circa 1320-m. 1406), călugăr, arhimandrit, întemeietorul mănăstirilor Vodița (1369) și Tismana (1377) din Oltenia și Vișina pe Valea Jiului - 71 Nicola, Ion, sergent completaș - 279 Nicolae al ll-lea / Nikolai Alexandrovici Romanov (n. 1868-m. 1918), ultimul împărat al Rusiei (1894-1917); asasinat împreună cu întreaga sa familie de către bolșevici; canonizat drept sfânt în Biserica
Ortodoxă Rusă - 259 Nicolae al României / Nicolae Brana (n. 1903-m. 1978), cel de-al doilea fiu al regelui Ferdinand și al reginei Maria, fratele mai mic al regelui Carol al ll-lea și unchi al regelui Mihai I al României; a jucat un rol politic activ între anii 1927-1930, când a făcut parte din Consiliul de Regență, care conducea țara în numele regelui minor Mihai I -17 Nicolae I Pavlovici Romanov (n. 1796-m. 1855), împărat al Rusiei (1825-1855), rege al Poloniei (1825-1831), mare duce al Finlandei - 81,266,303,370,371,372,373,403,407,433,434 Nicolae Mavrogheni, domnitorul Țării Românești (1786-1790) - 80 Nicolae Șindea / Ciocănești din Roșcani, posesoral unei diplome deînobilare din 1630,în care apar culorile albastru, galben, roșu - 72 Nicolaescu, T. Ștefan (n. 1890-m. ?), ofițer de infanterie, căpitan - 277 Nicolescu-Cranta, P., scriitor - 277 Nicolicescu, Solomon (n. 1871-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent-colonelul (r) - 283,284 Nicolici, locotenent-colonel sârb - 160 Niculescu P. Mihail (n. 1881-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1920) - 274 Niculescu, Dimitrie, locotenent-colonel, comandantul Legiunei II de Dorobanți - 138 Nihil Sine Deo, „Nimic Fără Dumnezeu”, deviza Casei de Hohenzollern, înscrisă pe eșarfa cuprinsă în stema României, începând din 1866 până în 1947 - 26,28,59,63, 64,165,168,174,187,218,226,265,401 739
Nike, zeiță greacă (Victoria) - 587 Nistor I. Ion (n. 1876-m. 1962), istoric și militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”; profesor la universitățile din Viena, Cernăuți și București, membru al Academiei Române (1911); director al Bibliotecii Academiei Române; politician liberal, senator de drept (1928-1933); ministru de stat, reprezentând Bucovina (1922-1926); ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii (1934; 1934-1936; 1936-1937), al Cultelor și Artelor (1939-1940), ministru de Stat (1940) - 306,320 Norma, operă (tragedie lirică), în două acte de Vincenzo Bellini, cu un libret de Felice Romani (după tragedia omonimă a lui Alexandre Soumet); premiera operei a avut loc la Teatro alia Scala („Scala”) din Milano, la 26 decembrie 1831; medalie, bătută cu ocazia premierei de la București - 90 Nucă, Gheorghe, caporal - 287 O Oargă, Ion, poreclit Cloșca (n. 1747-m. 1785), lider al răscoalei țărănești de la 1784, din Transilvania - 335, 336, 341,344,381,446 Obertyn/Obertin, bătălia de la (22 august 1531), între Petru Rareșși hatmanul Poloniei, Jan Tarnowski -50 Odessa, oraș și port ucrainian situat în N-V Mării Negre; reședință a regiunii omonime - 56,313 Odobescu, Alexandru (n. 1834-m. 1895), scriitor, arheolog și politician; ministru al Monumentelor (1863- 1864), profesor de arheologie la Universitatea din București - 34 Odobescu, loan (n. 1793-m. 1857), ofițer de infanterie, general; comandant de panduri în fruntea cărora ia parte la războiul
ruso-otoman din 1812; angajat în armata rusă, face campaniile din 1828-1829; încadrat în miliția pământeană din Țara Românească și numit adjutant al domnitorului Alexandru Ghica (1834-1842); șeful (spătar) oștirii pământene (1846); în timpul Revoluției de la 1848 arestează guvernul provizoriu; după revoluție, a fost numit, ministru al Cultelor; a fost tatăl scriitorului Alexandru Odobescu -103 Oituz, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” - 584 Oituz, sat și comună, munți, pas, râu, vale, jud. Bacău - 290,291,296,300,302,304,315,317,348,389,527 Olt, râu, în partea de S a României - 273,274,275,278,280,305,391 Oltenia, regiune din partea de S a României - 26,27,32,63,209,218,400,519,627,628 -Omu, cel mai înalt vârf din Munții Bucegi (2514 m) și al șaselea între vârfurile muntoase din România - 91 Onciul, Dimitre (n. 1856-m. 1923), istoric, membru titular al Academiei Române; profesor la Universitatea din București și director al Arhivelor Statului; primul președinte al Comisiei Consultative Heraldice; a întemeiat școala critică în istoriografia românească - 248,303 Onești, oraș, jud. Bacău - 579 Oradea, oraș, jud. Bihor - 11,248,447,448,450 „Ordinul de merit al Unirii” - 607 Ordinul Dragonului / Societas Draconistrarum; ordin militar medieval catolic, creat în anul 1408. Ziua înființării ar fi putut, de asemenea, coincide cu încoronarea fondatorului, Sigismund de Luxemburg, ca regele Ungariei, în anul 1387; a fost creat pentru a proteja creștinătatea de amenințarea otomană. - 70 Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, una din agențiile
specializate ale Națiunilor Unite; creată în 1967 cu scopul declarat de a încuraja activitatea creatoare și promovarea proprietății intelectuale 740
oriunde în lume; are în mod curent 183 de state membre, administrează 23 de tratate internaționale, având sediul mondialîn Geneva, Elveția - 518 Organizația regională X a ti ratio ri lor, organizație iredentistă maghiară din N-V Transilvaniei - 446 „Ospitalierilor”, ordin cavaleresc religios al - 548 Ostașul / Eroul necunoscut - 389,390,391,392,393,555 Paciurea, Dimitrie (n. 1873-m. 1932), sculptor; membru post-mortem al Academiei Române (2012) - 550, Pactul „Ribbentrop-Molotov ”, tratat secret încheiat la 23 august 1939, între Germania nazistă și Uniunea Sovietică -443 Padeș, comună în județul Gorj, la poalele Munților Mehedinți; de aici, în anul 1821,Tudor Vladimirescu a lansat chemarea la luptă „către tot norodul omenesc”, care a devenit cunoscută în istorie ca Proclamația de la Padeș - 79 Paisie din Hilandar (Sfântul Paisie de la Hilandar/ Paisii Hilendarski) (1722-1773), cleric bulgar și figură importantă a Renașterii Naționale Bulgare - 46 Palatul Cotroceni, reședință regală din București; azi sediu al Președinției României și al Muzeului Național Cotroceni (din 1991) - 142,407,409,410 Palatul Regal, clădire monumentală din București, simbolizează centrul puterii monarhice în România și reprezintă principala reședință regală din Capitală; a fost folosit efectiv pentru găzduirea activităților oficiale ale familiei regale; actuala clădire datează din perioada 1936-1937 și găzduiește Muzeul Național de Artă al României - 184,185,199, 200, 211, 213, 226, 227, 228, 239, 251, 255, 257, 259, 260, 262, 263, 266, 267,269,
273,282,383,402,403,404,405,408,413,417,418,419,420,421,424,426,428,429,434, 441,461,462 Palot, E., gravor - 570 Panciu, oraș, târg, jud. Vrancea - 306,507 Pann, Anton, născut Antonie Pantoleon-Petroveanu (n. între 1796-1798-m. 1854), poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist, cântăreț angajat la biserica din Șcheii Brașovului; compozitor al muzicii actualului imn național al României - 34 Papadopol Μ. Mihai (n. 1894-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent (1916) - 277,294,277 Papadopol, Alexandru (n. 1836-m. 1902), ofițer de infanterie, colonel (1876) - 161 Papazoglu, Dimitrie (n. 1811-m. 1892), unul dintre primii ofițeri ai noii armate a Principatului Țării Românești, înrolatîn 1830; a ajuns până la gradul de colonel (r); istoric, cartograf, geograf și colecționar - 80,81,82,147 Papiu-llarian (Maruzian), Alexandru (n. 1827-m. 1877), jurist, istoric, lingvist, român din Transilvania, membru al unui guvern din România, la Ministerul de Justiție (1863-1864); unul din principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 din Transilvania; membru titular al Academiei Române (1868) - 95,97 Paris, oraș, capitala Republicii Franceze - 15,49,93,98,119,120,123,124,126,127,128,131,136,143,325, 348, 527, 622, 629 Parlament - 37,132,136,170,191,192, 241,248, 249, 306,328, 358,527, 551, 567,626 Partida Națională, grupare culturală, filosofică, politică, înființată în Țara Românească de Ion Câmpineanu -89 Partidul Social-Democrat din Transilvania și Banat, înființat în 1906 cu scopul de a reprezenta interesele
muncitorilor români din Transilvania și Banat în Parlamentul de la Budapesta - 328 741
Partidul Național Român din Transilvania (numit și Partida Națională); înființat în 1869 și interzisîn același an; a fost partidul politic care a reprezentat interesele Națiunii Române din Transilvania, întregul Banat, Crișana, Maramureș și Bucuvina,în perioada dualismului; până la Conferința de Unificare de la Sibiu din 12-14 mai 1881, au activat două partide naționale- P. N. R. din Banat și Ungaria și P. N. R. din Transilvania; a organizat, împreună cu Partidul Social Democrat din Transilvania și Banat, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918; în 1926 a fuzionat cu Partidul Țărănesc din vechea Românie, formând Partidul Național Țărănesc, desființatîn 1947 - 246,328 Păcurariu, Francisc (n. 1920-m. 1997), prozator, eseist, traducător și poet - 448 Păiș, Nicolae (n. 1887-m. 1952), ofițer de marină, contra-amiral-adjutant; șeful Statului Major al Marinei (1933); subsecretar de stat la Ministerul Aerului și Marinei (1940); ministru al Aerului și Marinei (1940); subsecretar de stat la Apărării Naționale pentru Marină (1941-1943); arestat și încarcerat, fără proces (1948)-461 Pâncota, oraș, jud. Arad - 329 Pântea, Gherman (n. 1894-m. 1968), scriitor, licențiat în drept, politician, militar, director general de Război șiMarină (ministru al Apărării) în guvernul Basarabiei (1917), membru al Sfatului Țării, primaral orașului Chișinău (1923; 1927-1928; 1932) și primar general al Odesei (1941-1944) - 312 Pârvan, Vasile (n. 1882-m. 1927), istoric, arheolog, filosof al istoriei, membru al Academiei Române - 344 Pe al nostru steag e scris Unire, cântec patriotic
dedicat unirii Principatelor Române de la 1859; muzica îi aparține lui Ciprian Porumbescu, iar versurile lui Andrei Bârseanu; melodia cântecului este în prezent imnul național al Albaniei - 34,247,249,303,305,337,448 Peleș, castel la Sinaia, oraș, jud. Prahova, construit de regele Carol I al României - 354,591,592 „Peleș”, medalie comemorativă - 591 Pelivan, loan Gheorghe (n. 1876-m. 1954), militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, politician, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale; director general responsabil pentru afacerile străine, ministru de Externe (1917-1918) al Republicii Democratice Moldovenești în Consiliul Directorilor Generali ai Basarabiei (guvernul); membru al Sfatului Țării - 312, 317,444 Pencovici, Eustațiu (n. 1836-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă (1883) - 161 Penitenciarul militar de la Târgșor, jud. Prahova - 414 „Pentru merit”, ordin național - 535,607,608, 610 Peretz, Alexandru (n. 1831-m. ?), ofițer de cavalerie, locotenent-colonel (1873) - 162, Peru, republică, stat în America Latină (de S) - 567 Petrache, Cazimir, spătar, proprietar de terenuri și imobiliare din lași - 247 Petreanu, Dumitru (n. 1891-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1929) - 295 Petrescu, Costin (n. 1872-m. 1954), pictor, profesor universitar, președinte al Sindicatului Artelor Frumoase, publicist - 388,398,399 Petrescu-Comnen, Nicolae (n. 1881-m. 1958), jurist, diplomat, profesor, publicist, politician; ministrul României în Germania (1928-1930; 1932-1938), ministru al Afacerilor Stăine
(1938) - 54 Petriș, sat și comună, jud. Arad -331 Petru al Il-lea Mușat, domnitorul Moldovei (cca 1375-cca 1391) - 24 Petru Rareș, domnitorul Moldovei (1527-1538; 1541-1546) - 50 742
Piatra-Neamț, oraș,jud. Neamț - 148,155 Piața Valter Mărăcineanu, în București - 577,578 Pietraru G. Constantin, colonel - 311 Piperescu, Nicolae (n. 1861-m. 1916), ofițer de infanterie, general de brigadă (p.m. 1924) - 290,291 Plevna, localitate în N Republicii Bulgaria -11,176,177,179,193,224,272,294,317,362,365,527,553,571 Plutonul de autoblindate - 423,427 Plumbuita, lupta de la Plumbuita, lângă București (20 / 30 octombrie 1632), desfășurată între Radu Iliaș, domnitorul Țării Românești și Matei Basarab, viitorul domnitor - 53 Poarta Otomană / Sublima Poartă / înalta Poartă, termeni similari care descriu ceea ce, în limba turcă otomană, era denumită Bab-i Aii, poarta de onoare monumentală a Marelui Vizirat din Constantinopol; sediul guvernului sultanului Imperiului Otoman - 46,85,122,123,124,380,549,553,628 Poenaru, Constantin (n. 1842-m. 1912), ofițer de geniu, general de divizie (1900); șeful Marelui Stat Major al Armatei (1894; 1899-1901); ministru de Război (1894-1895) - 161,211 Pola, oraș în cantonul Istria, Croația -334 Polcul (Regimentul) I, Craiova - 81 Polizu, Gheorghe / Grigore (n. 1836-m. 1896), ofițer de cavalerie, colonel (1878) -162 Polonia, Republica, stat din Europa Centrală - 22,51,57,108,354,393 Pop de Băsești, Gheorghe (n. 1835-m. 1919), politician român din Transilvania, președinte al Partidului Național Român din Transilvania (1902-1918), președintele Adunării Naționale de la Alba lulia - 342 Pop, loan, preot din comuna Budiul de Câmpie - 97 Popa, Gavril, profesor din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 250 Popa-Lisseanu, Traian
(n. 1896-m. ?), ofițer de infanterie, maior (1929), directorul Muzeului Militar Național - 271 Popescu, Mihail-Eugeniu (n. 1948-m. 2013), ofițer de artilerie, general de armată (2000), politician; șeful Marelui Stat Major al Armatei (2000-2004) - 535 Popescu, Orest (n. 1853-m. 1939), preot, publicist bucovinean - 248 Popescu, Stan, martor ocular - 121 Popovici, Gheorghe, ofițer de infanterie, locotenent-colonel - 285 Poptelec, vechea denumire a satului Popeni, din comuna Mirșid, jud. Sălaj - 331 Porumbacu de Sus, satîn comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 72 Porumbescu, Ciprian, născut Cyprian Gotçbiowski, schimbat Înl881 (n. 1853-m. 1883), compozitor român din Bucovina; a compus cântecul Trei culori, care a ajuns, ulterior, imn național -Pe al nostrum steag.; a condus Societatea Studenților Bucovineni din Viena, Arboroasa - 34,37,247,248,303 Potârcă, N. Virgiliu, (n. 1889-m. ?), ofițer de infanterie, căpitan (r) (1917) - 280 Predeal, oraș, jud. Prahova - 121,246,317 Presan, Constantin (n. 1861-m. 1943), ofițer de geniu, mareșal (1930); comandant al Armatei de Nord (1916); șeful Marelui Cartier General (1916-1918; 1918-1920), consilier de stat (1938-1940); membru de onoare al Academiei Române; cap al Regimentului VII „Racova” nr. 25 (1920), unitatea din Vaslui pe care o comandase între 1901-1907; decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, cis. a 11l-a (1916), cis. a Il-a (1917), cls l-a (1920) - 299,306,308 Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române - 488,490,491,551,557,593 Prezidiumul Republicii Populare Române - 473 743
„Pro virtute militari”, medalie militară românească, instituită în anul 1860 și decernată pompierilor participanți la confruntarea contra otomanilor, dată pe Dealul Spirei, în ziua de 13 septembrie 1848, în timpul evenimentelor din Muntenia; inițiatorul ideii de a se institui această decorație pare a fi fost căpitanul Pavel Zăgănescu, elînsuși participant la luptă; Mihail Kogălniceanu a susținut ideea și a ridicat problema în Parlament, astfel că legea a fost publicată în Monitorul Oastei nr. 20 din 30 mail860 - 123, 466,552 „Proclamării independenței (1877-1927)”, medalia comemorativă a - 588,589 Prunaru, sat în comuna Bujoreni, jud. Teleorman, unde a avut loc șarja de cavalerie de la 15/28 noiembrie 1916-297 Prut, râu, în zona de Est a României și de Vest a Republicii Moldova și Republicii Ucraina - 305,316,444 Publius Ovidius Naso (η. 43î. Hr.-m. 17 sau 18 d. Hr.), poet latin, exilat la Tomis (Constanța), unde a și murit - 43 Puchner, Georg, artilerist austriac, autorul unei lucrări în acuarelă,în care a descris și pictat cele 110 steaguri capturate de Mihai Viteazul și generalul Gheorghe Basta în bătălia de la Gurăslău (1601); un exemplar copiat de colonelul (r) Andrei Potoski se află la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” - 52 Pufu, sergent - 275 Pușcariu, Iosif Sextil (n. 1877-m. 1948), filolog, lingvist, istoric, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist, academician - 320 Puterile Centrale - 272 Puțul cu Zale, loc pe Calea Victoriei, vizavi de Biserica Crețulescu - 80 R Racoviță, loan (n.l835-m. 1897), ofițer de infanterie, colonel - 172 Rada
(Centrală) ucraineană a fost, la început, centrul pan-ucrainean care a unit organizațiile politice, culturale și profesionale ucrainene; mai târziu, după Convenția Națională Pan-Ucrainiană din 17.03.1917-21.04.1917, Rada Centrală s-a transformat în Parlamentul Revoluționar al Ucrainei; unele surse consideră acest Parlament ca o instituție contrarevoluționară, care a slujit interesele burgheziei și naționaliștilor ucrainieniîn perioada 1917-1918 - 313 Radivon, Theodor (1849-1927), gravor, bijutier - 550 Radna, localitate componentă a orașului Lipova, jud. Arad -330 Radovici, Alexandru (n. 1832-m. 1908), general de divizie; inspector general al Cavaleriei (1878); o stradă din București îi poartă numele - 138 Radu dr., locuitor din Brad, jud. Hunedoara - 329 Radu Șerban, domnitorul Țării Românești (1601; 1602-1610; 1611) -51 Rahova / Oreahovo, oraș, port la Dunăre, în regiunea de Nord a Republicii Bulgaria -170,224,527, Rasoviceanu, Gheorghe (n. 1877-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă (1924) - 280 Războiul Crimeii (1853-1856), conflict armat între Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță între Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel de-al ll-lea Imperiu Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman, pe de altă parte; încheiat cu înfrângerea Rusiei - 123,549,674 Râmnicu-Vâlcea, oraș, jud. Vâlcea - 34,101,170,290,651 Regatul României - 314,320,323,342, 657 Regimentu de Geandarmi - 189, 744
Regimentu de Geniu - 200 Regimentu 5 de Artilerie -189 Regimentul no. 10 „Focșani” - 170 Regimentul no. 8 „Buzău” - 223,240,405,555 Regimentul nr. 9 de Roșiori - 260,264,371,402,423,427,441 Regimentul 8 de Infanterie de linie - 157,184 Regimentul 12 de Călărași -188,189,209,210,253,255,417, Regimentul (de Gardă) „Mihai Viteazul” nr.6 - 238,257,405,430 Regimentul 1 de Artilerie de grăniceri - 439 Regimentul 1 de Vânători de gardă no. 2 - 415 Regimentul 14 „Roman” - 170,240,405,437 Regimentul 17 „Mehedinți” - 239,240,260,275 Regimentul 18 „Gorj” - 257,405,555 Regimentul 19 „Romanați” -121,240,286,288,590, Regimentul 2 de Vânători de gardă no. 9 - 411,415,426,427, Regimentul 2 Vâlcea - 240,291,405 Regimentul 20 „Teleorman” - 257,405 Regimentul 21 „Ilfov” - 230,260,266,267,405 Regimentul 22 „Dâmbovița” - 223,240,275 Regimentul 23 „Ialomița” - 240 Regimentul 24 „Tecuci” - 221,223, 240, 274,405,458 Regimentul 27 „Bacău” - 257,296,405 Regimentul 3 „Bucuresci” - 170 Regimentul 3 „Olt” - 240,297,575,590 Regimentul 4-lea de Roșiori - 356,359,366,370,371 Regimentul 5 „Galați” -170 Regimentul 5 „Vlașca” - 240 Regimentul 6 „Focșani” -170 Regimentul 8 „Buzău” - 223,240,405,555 Regimentul 9 „Râmnicu-Sărat” - 405 Regimentul 2 de Artilerie - 157,161,164,175,214,259,405,413,423,427,441 Regimentul 4 de Artilerie - 157,172,240,405 Regimentul 9 de Artilerie - 406 Regimentul 12 de Artilerie - 406 Regimentul 12 de Călărași permanent din Dobrogea - 189 Regimentul 17 de Dorobanți - 169,405 Regimentul „Alexandru cel Bun” nr. 37 - 405,456,467 Regimentul „Argeș” nr. 4 - 240 Regimentul „Bacău” nr. 27 -
257,296,405 Regimentul „Botoșani” nr. 37 - 259, Regimentul „Bucuresci” -170 745
Regimentul „Buzău” nr. 8 - 223,240,405,555 Regimentul „Calafat” nr. 31 - 257,278,279,281,296,405 Regimentul „Cantemir” nr. 12 - 240,289,405,575 Regimentul „Carelor de luptă” - 406 Regimentul „Călugăreni” nr. 40 - 240,259,290,293,299,405,506, Regimentul „Constanța” nr. 34 - 257,259 Regimentul de Artilerie - 464 Regimentul de Artilerie de munte de 63 mm - 265 Regimentul de Asediu de la Focșani Regimentul de Călărași -158 Regimentul de Escortă - 253,255,411 Regimentul de Escortă Regală - 264,355,370,373,378,402,403,413,423,424,425,427 Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” - 427 Regimentul de Geniu aeronautic - 440 Regimentul de Jandarmi pedeștri - 426 Regimentul de Jandarmi - 120 Regimentul de Tracțiune automobilă - 428 Regimentul „Dolj” nr. 1 - 170 Regimentul „Gorj” nr.18 „Tudor Vladimirescu” -405 Regimentul II „Romanați” nr.19 - 240 Regimentul 3 de Artilerie - 405 Regimentul 2 de Artilerie - 164 Regimentul 2 de Artilerie „General de divizie Gheorghe Manu” - 405 Regimentul 2 de Călărași - 168 Regimentul 2 de Dorobanți -164 Regimentul 2 de Infanterie de linie -105,121 Regimentul 2 de Roșiori - 168 Regimentul 2 „Romanați” nr.19 -121 Regimentul 1 de Artilerie -138,165 Regimentul 1 „Mehedinți” nr. 17 Regimentul 1 de Geniu - 210,239,534 Regimentul 4 de Artilerie - 405 Regimentul 4 de Călărași - 239,423 Regimentul 4 „Ilfov” nr. 21 - 239 Regimentul „Matei Basarab” nr. 35 - 523,405 Regimentul „Mihai Viteazul” nr. 6 - 240,405 Regimentul „Mircea” nr. 32 - 257,286,405 Regimentul „Muscel” nr. 30 - 257,405,555 Regimentul „Neagoe Basarab” nr. 38 - 259,286,287,405 Regimentul no. 13 „lași” -
170 Regimentul no. 14 „Roman” - 170 746
Regimentul no. 3 „Bucuresci” - 170 Regimentul no. 4 „Ploiești” - 170 Regimentul no. 5 „Galați” - 170 Regimentul no. 6 „Bucuresci” - 170 Regimentul no. 6 „Focșani” -170 Regimentul no. 7 „lași” - 170 Regimentul no. 7 „Ploești” -170 Regimentul no. 8 „Roman” -170 Regimentul nr 4 de Călărași - 239 Regimentul nr 8 de Călărași - 162,239 Regimentul nr. 1 de Artilerie moto - 493 Regimentul nr. 1 de Apărare contra aeronavelor - 423,427 Regimentul nr. 1 de Apărare locală antiaeriană - 493 Regimentul nr. 1 de Artilerie - 493 Regimentul nr. 1 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 1 de Artilerie de asediu - 264,303 Regimentul nr. 1 de Artilerie de grăniceri - 439 Regimentul nr. 1 de Artilerie din „Divizia Tudor Vladimirescu-Debrețin ” - 492 Regimentul nr. 1 de Artilerie grea - 406 Regimentul nr. 1 de Artilerie-fortificați -441 Regimentul nr. 1 de Artilerie-moto - 441 Regimentul nr. 1 de Aviație - 493 Regimentul nr. 1 de Călărași - 157,239 Regimentul nr. 1 de Geniu „Alexandru loan Cuza” - 534 Regimentul nr. 1 de Grăniceri - 262,263,268,270,281,405,492 Regimentul nr. 1 de Lăncieri -137,138 Regimentul nr. 1 de Tancuri - 493,506 Regimentul nr. 1 Infanterie de linie - 105 Regimentul nr. 1 Mecanizat - 483 Regimentul nr. 10 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 10 de Vânători - 262 Regimentul nr. 10 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 107 de Infanterie - 493 Regimentul nr. 109 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 114 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 114 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 115 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 115 de Proiectoare - 493 Regimentul nr. 116 de Artilerie de munte - 493
Regimentul nr. 117 de Artilerie - 492 747
Regimentul nr. 12 de Călărași - 253 Regimentul nr. 12 de Rachete antiaeriene - 506 Regimentul nr. 123 de Vânători de munte - 492 Regimentul nr. 126 de Artilerie-hipo - 493 Regimentul nr. 128 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 129 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 13 de Artilerie - 493 Regimentul nr. 13 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 132 de Artilerie antiaeriană - 534 Regimentul nr. 133 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 137 de Artilerie antiaeriană - 534 Regimentul nr. 139 de Artilerie antitanc - 534 Regimentul nr. 141 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 144 de Instrucție pentru echipaje de tancuri și autotunuri - 493 Regimentul nr. 146 de Artilerie antiaeriană - 534 Regimentul nr. 147 de Infanterie moto - 493 Regimentul nr. 149 de Artilerie antiaeriană - 534 Regimentul nr. 15 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 15 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 153 de Artilerie antitanc independent - 493 Regimentul nr. 154 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 155 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 158 de Aviație de vânătoare - 493 Regimentul nr. 159 de Pionieri -493 Regimentul nr. 16 de Artilerie - 506 Regimentul nr. 163 de Pionieri -493 Regimentul nr. 173 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 176 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 177 de Aviație de legătură - 493 Regimentul nr. 178 de Tancuri și autotunuri - 493 Regimentul nr. 18 de Artilerie antiaeriană mixte - 506 Regimentul nr. 18 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 18 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 180 de Aviație de vânătoare-493 Regimentul nr. 182 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 182 Mecanizat -
506 Regimentul nr. 185 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 19 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 19 de Artilerie antiaeriană mixte - 506 Regimentul nr. 19 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 19 Mecanizat - 506 748
Regimentul nr. 195 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 196 de Tancuri și autotunuri - 493 Regimentul nr. 197 de Artilerie - 493 Regimentul nr. 2 de Artilerie de câmp „General de divizie Gheorghe Manu” - 441 Regimentul nr. 2 de Artilerie grea - 406,413,423,427 Regimentul nr. 2 de Geniu - 164,211,212,259 Regimentul nr. 2 de Grăniceri - 264,269,270,272,282,405,579 Regimentul nr. 2 de Infanterie din „Divizia Tudor Vladimirescu-Debrețin” Regimentul nr. 2 de Lăncieri - 137,138 Regimentul nr. 2 de Pionieri - 423,427,441 Regimentul nr. 2 de Pontonieri „Eftimie Croitoru” - 507,534 Regimentul nr. 2 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 2 de Transmisiuni - 417,454 Regimentul nr. 2 Infanterie de linie - 105 Regimentul nr. 2 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 20 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 20 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 201 de Infanterie - 493 Regimentul nr. 202 de Vânători de munte - 493 Regimentul nr. 202 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 203 de Artilerie - 506 Regimentul nr. 204 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 204 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 205 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 206 de Artilerie antitanc - 506 Regimentul nr. 206 de Aviație de vânătoare - 493 Regimentul nr. 208 de Artilerie antitanc - 506 Regimentul nr. 209 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 21 de Artilerie de rezervă - 262 Regimentul nr. 21 de Infanterie - 411,427,492 Regimentul nr. 21 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 21 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 210 de Tancuri și autotunuri - 493 Regimentul nr. 212 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 214 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 215
de Infanterie - 492 Regimentul nr. 216 de Pontonieri - 493 Regimentul nr. 217 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 219 de Artilerie antitanc - 506 Regimentul nr. 219 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 22 de Artilerie de rezervă - 262 749
Regimentul nr. 220 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 221 de Pionieri - 493 Regimentul nr. 221 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 223 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 225 de Autotunuri - 492 Regimentul nr. 227 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 228 de Cavalerie - 493 Regimentul nr. 23 de Artilerie de rezervă - 262 Regimentul nr. 23 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 23 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 233 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 235 de Vânători de munte - 492 Regimentul nr. 235 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 238 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 239 de Aviație de recunoaștere - 493 Regimentul nr. 24 de Artilerie antitanc - 506 Regimentul nr. 24 de Artilerie de rezervă - 262 Regimentul nr. 240 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 240 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 241 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 244 de Artilerie grea - 492 Regimentul nr. 248 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 249 de Transmisiuni - 493 Regimentul nr. 249 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 25 de Artilerie de rezervă - 262 Regimentul nr. 25 de Artilerie tunuri de armată - 506 Regimentul nr. 253 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 254 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 255 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 259 de Proiectoare - 493 Regimentul nr. 26 de Vânători de munte - 492 Regimentul nr. 26 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 260 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 262 de Aerodromuri - 493 Regimentul nr. 263 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 264 de Artilerie - 506 Regimentul nr. 267 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 27 de Infanterie - 493 Regimentul nr. 27 de Tancuri - 506 Regimentul nr.
270 de Pontonieri - 493 Regimentul nr. 271 de Infanterie - 492 750
Regimentul nr. 273 de Artilerie antitanc - 493 Regimentul nr. 274 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 276 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 277 de Aviație de vânătoare - 493 Regimentul nr. 278 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 28 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 280 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 281 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 284 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 285 de Artilerie - 506 Regimentul nr. 286 de Artilerie moto - 493 Regimentul nr. 29 de Artilerie antitanc „General loan Stănculescu” - 534 Regimentul nr. 290 de Artilerie antiaeriană - 493 Regimentul nr. 291 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 291 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 293 de Infanterie - 492 Regimentul nr. 294 de Aviație de vânătoare - 493 Regimentul nr. 3 de Artilerie de gardă - 454 Regimentul nr. 3 de Artilerie grea - 406 Regimentul nr. 3 de Căi ferate - 454 Regimentul nr. 3 de Călărași - 239 Regimentul nr. 3 de Grăniceri - 269,405 Regimentul nr. 3 de Infanterie din Divizia Tudor Vladimirescu-Debrețin - 492 Regimentul nr. 3 de Transmisiuni - 417,454 Regimentul nr. 3 de Vânători-moto - 454 Regimentul nr. 3 Infanterie de linie - 106 Regimentul nr. 3 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 30 de Artilerie grea - 493 Regimentul nr. 301 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 302 de Artilerie antitanc - 506 Regimentul nr. 31 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 312 de Artilerie - 506 Regimentul nr. 315 de Artilerie - 315 Regimentul nr. 32 Mecanizat Mircea - 506 Regimentul nr. 321 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 322 de Artilerie antitanc - 506 Regimentul nr. 338 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 339 de
Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 34 Mecanizat - 493,506 Regimentul nr. 341 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 347 de Artilerie antiaeriană - 506 751
Regimentul nr. 355 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 36 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 373 de Artilerie antiaeriană - 534 Regimentul nr. 38 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 39 de Artilerie - 506 Regimentul nr. 4 de Apărare antiaeriană - 441 Regimentul nr. 4 de Artilerie grea - 406 Regimentul nr. 4 de Călărași - 239 Regimentul nr. 4 de Grăniceri - 269,405,492 Regimentul nr. 4 de Infanterie - 138,492 Regimentul nr. 4 de Roșiori - 356 Regimentul nr. 4 de Transmisiuni - 454 Regimentul nr. 40 Mecanizat Călugăreni - 506 Regimentul nr. 423 Radiotehnic - 493 Regimentul nr. 43 de Artilerie - 506 Regimentul nr. 44 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 442 de Transmisiuni - 507 Regimentul nr. 45 de Transmisiuni „Căpitan Grigore Giossanu” - 534 Regimentul nr. 46 de Transmisiuni - 507 Regimentul nr. 47 de Transmisiuni - 493,507 Regimentul nr. 47 de Artilerie antiaeriană - 534 Regimentul nr. 47 de Infanterie - 493 Regimentul nr. 48 de Rachete antiaeriene - 506,534 Regimentul nr. 495 de Transmisiuni - 507 Regimentul nr. 5 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 5 de Apărare antiaeriană - 492 Regimentul nr. 5 de Artilerie grea - 406 Regimentul nr. 5 de Infanterie -138,492 Regimentul nr. 51 de Rachete antiaeriene - 506 Regimentul nr. 52 de Geniu - 506 Regimentul nr. 53 de Infanterie - 433 Regimentul nr. 53 de Rachete antiaeriene - 506 Regimentul nr. 548 Radiotehnic - 493 Regimentul nr. 56 de Parașutiști - 506 Regimentul nr. 58 de Infanterie - 417 Regimentul nr. 6 de Apărare antiaeriană - 545 Regimentul nr. 6 de Artilerie antitanc - 492 Regimentul nr. 6 de Artilerie călăreață - 454 Regimentul
nr. 6 de Infanterie - 138,492 Regimentul nr. 6 de Infanterie de linie -135 Regimentul nr. 6 de Pionieri - 407,493 752
Regimentul nr. 6 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 60 de Parașutiști - 506 Regimentul nr. 62 de Parașutiști - 506 Regimentul nr. 63 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 64 de Parașutiști - 506 Regimentul nr. 65 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 66 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 67 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 68 de Tancuri - 506 Regimentul nr. 7 de Artilerie din divizia „Horia, Cloșca și Crișan” - 492 Regimentul nr. 7 de Artilerie grea - 417 Regimentul nr. 7 de Artilerie-moto - 492 Regimentul nr. 7 de Aviație - 493 Regimentul nr. 7 de Grăniceri - 417 Regimentul nr. 7 de Infanterie de linie - 135 Regimentul nr. 7 de Pionieri - 407 Regimentul nr. 7 de Vânători de munte - 493 Regimentul nr. 7 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 72 de Pontonieri - 493 Regimentul nr. 79 de Artilerie antitanc - 506 Regimentul nr. 8 de Artilerie - 492 Regimentul nr. 8 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 8 de Călărași - 162,239,257 Regimentul nr. 8 de Grăniceri - 417 Regimentul nr. 8 de Grăniceri-moto - 454 Regimentul nr. 8 de Pionieri-moto - 441 Regimentul nr. 81 de Infanterie - 402,403 Regimentul nr. 82 de Infanterie - 402,403 Regimentul nr. 83 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 84 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 85 de Artilerie grea - 492 Regimentul nr. 85 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 86 de Infanterie-406 Regimentul nr. 87 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 88 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 89 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 9 de Călărași - 188 Regimentul nr. 9 de Grăniceri - 493 Regimentul nr. 9 de Vânători „Regele Alexandru al sârbilor,
croaților și slovenilor - ” - 370 Regimentul nr. 90 de Infanterie - 399,406 753
Regimentul nr. 90 Mecanizat - 506 Regimentul nr. 91 de Artilerie antiaeriană - 506 Regimentul nr. 91 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 92 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 93 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 94 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 95 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 96 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 97 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 98 de Infanterie - 406 Regimentul nr. 1 de Artilerie de asediu - 303 Regimentul nr. 1 de Artilerie Regele „Carol I” -405 Regimentul nr. 1 de Căi ferate - 406 Regimentul nr. 1 de Grăniceri - 411,492 Regimentul nr. 1 de Obuziere de munte - 406 Regimentul nr. 1 de Vânători de gardă nr. 2 „Regina Elisabeta” - 405 Regimentul nr. 1 de Vânători „Principele moștenitor Ferdinand” - 405 Regimentul nr. 10 de Călărași - 188 Regimentul nr. 10 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 12 de Călărași -188,189,209 Regimentul nr.17 de Obuziere - 406 Regimentul nr.18 de Obuziere - 406 Regimentul nr.19 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 2 de Artilerie „General de divizie Gheorghe Manu” - 405 Regimentul nr. 2 de Căi ferate - 406 Regimentul nr. 2 de Obuziere de munte - 406 Regimentul nr. 2 de Roșiori „Prunaru” - 402 Regimentul nr. 2 de Vânători de gardă nr. 9 „Regele Alexandru al Iugoslaviei” -415 Regimentul nr. 26 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 27 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 28 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 29 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 30 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 34 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 36 de Obuziere - 406 Regimentul nr. 4 de Grăniceri - 492 Regimentul nr. 41 și nr. 41/71 de Infanterie - 281 Regimentul nr.
42/66 de Infanterie - 296 Regimentul nr. 51 de Infanterie - 299 Regimentul nr. 59 de Infanterie - 288 754
Regimentul nr. 60 de Infanterie - 295 Regimentul nr. 69 de Infanterie - 290 Regimentul nr. 74 de Infanterie - 283 Regimentul nr. 84 de Infanterie - 285,286 Regimentul nr. 9 de Roșiori „Principesa Elena (Regina Mamă Elena)” - 413 Regimentul nr. 9 de Vânători „Regele Alexandru I al sârbilor, croaților și slovenilor” - 405 Regimentul nr. I de Infanterie de linie -105 Regimentul Olt nr. 3 - 240,297,405,575,590 Regimentul Petru Rareș nr. 39 - 259 Regimentul Prahova nr. 7 - 239,240,405 Regimentul Putna nr. 10 - 240,405,575 Regimentul Radu Negru nr. 28 - 257,405 Regimentul Războieni nr. 15 - 405,239,240,260 Regimentul Râmnicu Sărat nr. 9 - 405 Regimentul Roman nr. 14 - 240,405 Regimentul Rovine nr. 26 - 257,296,306,405 Regimentul Secuiesc nr. 22 - 332 Regimentul Șiret nr. 11 - 240,405 Regimentul Suceava nr. 16 - 240,405 Regimentul Ștefan cel Mare nr. 13 - 175,240,300,304,553,555,564 Regimentul Teleorman nr. 20 - 257,405 Regimentul Tulcea nr. 33 - 257,405,555 Regimentul V Ialomița nr. 23 - 240 Regimentul Vasile Lupu nг. 36 - 256,283,405 Regimentul Vâlcea nr. 2 - 239,240,291,405 Regimentul VI Tecuci nr. 24 - 223,240,405 Regimentul VII Racova nr. 25 - 221,223,240,405,553,555, 579, Regimentul VIII Dragoș nr. 29 - 240 Regimentul 7 de Infanterie de linie - 135 Regimentul Vlașca nr. 5 - 405 Regimentului nr.l de infanterie al Armatei Republicii Democratice Moldovenească - 314,315 Regina Maria, atelier de broderie artistică - 399 Regiunea 11/2 militară, structură a Ministerului Apărării Naționale, creată în 1947 și desființată în 1960 - 471 Regulament militar pentru oștirea Moldovei.
Șlujba de garnizoană, tradus și prelucrat în 1845 de către maiorul Nicolae Scheleti - 87 Regulamentul ostășesc. Slujba de garnizon, lași, 1850 - 110 Regulamentul/e Organic/e, prima lege organică cvasi-constituțională în Principatele Dunărene (Țara Românească și Moldova); a fost promulgată în 1831-1832 de către autoritățile imperiale ruse și a rămas valabilă până în anul 1858; conservator, în esență, documentul a inițiat totuși o perioadă de reforme, care au pus baza occidentalizării societății locale; el/e a/au confirmat parțial guvernarea tradițională 755
(inclusiv conducerea de către hospodari); a/au oferit celor două principate primul lor sistem comun de guvernare - 58,102,118,119,121,382 Republica Ciad - 518,519 Republica Democratică Moldovenească, stat efemer a cărui autonomie față de Imperiul Rus a fost proclamată în 1917 de către Sfatul Țării din Basarabia, organ reprezentativ al populației din regiune; inițial, Republica Democratică Moldovenească a fost declarată parte a unei viitoare Rusii Federale, dar la 24.01.1918 și-a proclamat independența; la 27.03/09.04.1918, Sfatul Țării a votat Unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România - 315 Republica Populară Română (prescurtat R.P.R.), numele oficial purtat de statul român de la abdicarea regelui Mihai I (1947), până la adoptarea Constituției din 1965, care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965; din anul 1954, grafia numelui țării a fost schimbată în Republica Populară Romînă;în anul 1963 s-a revenit la scrierea cu „â” a numelui țării - Republica Populară Română; imnul de stat al Republicii Populare Române a fost Zdrobite cătușe, din 1948 până în 1953, schimbat apoi de Te slăvim, Românie! (care a rămas imn de stat și după proclamarea Republicii Socialiste România, până în anul 1977); ambele au muzica scrisă de Matei Socor - 29,471,473,474,484,485,491,558,593,594,598 Republica Socialistă România (R.S.R.), denumirea oficială purtată de statul român în a doua parte a perioadei comuniste a țării (1965-1989); începând cu anul 1974, a fost înființată funcția de președinte al Republicii Socialiste România; imnul R. S. R. era Trei culori
-18,30,494,498,516,594 Resch, Joseph, bijutier - 550 Revista Artileriei, apărută în 1887 -131,167,257,259 Revizionism, cuvânt derivat din termenul latin revidere care înseamnă a revizui-, termenul de revizionism este o teorie lansată de Eduard Bernstein (n. 1850-m. 1932), scriitor și politician socialist - 445 România aruncându-și cătușele pe Câmpia Libertății, pictură de Constantin Daniel Rosenthal - 101,102 România liberă, ziarfondatîn anul 1877 -344 România Mare - 11,292,300,323,343,344, 347,368,397,628 Românul Românulă, după ortografia vremii, ziar liberal-radical fondat de Constantin A. Rosetti, în 1857; inițial s-a numit Concordia, dar a fost redenumit în același an în Românul; a apărut ca publicație săptămânală, devenind din 1859 o publicație zilnică; asemenea tuturor tipăriturilor vremii, se folosea un alfabet de tranziție, întrebuințându-se în paralel alfabetul chirilic românesc și alfabetul latin - 248, 346 Românul, ziar din Arad, înființat de reprezentanții Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania, în anul 1911-330,331,332 Romuta / Reșca, satîn comuna Dobrosloveni, jud. Olt - 43 Romulus, împreună cu fratele său geamăn, Remus, fondatorii tradiționali ai Romei - 43,62 Rosenthal, Constantin Daniel (n. 1820-m. 1851), pictor, sculptor și revoluționar maghiar, de etnie evreiască -101,102 Rosetti, Constantin Alexandru (n. 1816-m. 1885), deseori numit C. A. Rosetti; politician și publicist, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din ȚaraRomânească; militant al luptei pentru Unirea Principatelor Române; primar al Bucureștiului (1871; 1877),
președintele Camerei Deputaților (18761878; 1878-1881; 1883) - 248 756
Rosetti, Radu R. (n. 1877-m. 1949), istoric și ofițer de infanterie, general de brigadă (r) (1924); cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” clasa a lll-a (1917); membru titular al Academiei Române (1935); președintele Consiliului Muzeului Militar (1924-1931); ministru al Educației Naționale, Cultelor și Artelor (1941); arestat (1949); condamnat la doi ani de închisoare - 53,271 Roșea, Letiția - 243,244,245 Roșculeț, Nicolae, plutonier, port-drapel al Regimentului nr. 74 de Infanterie - 283 Roșiori, trupe de cavalerie de linie (permanentă) - 115,157,158,161,168,173,174,228,239,257,260,264, 296, 306, 356, 359,366,370,371, 382,363,402,403,423,427,430,439,441, 507 Roth, losif, avocat - 248 Roth, Stefan Ludwig (n. 1796-m. 1849), gânditor umanist, istoric, professor și pastor luteran sas din Transilvania, participant la Revoluția de la 1848; arestat și executat la 11.05.1849 de justiția revoluționară maghiară, pentru ideile sale privind necesitarea unității națiunilor transilvănene - 97 Rotonde, sală a gării din orașul Compïègne din Franța - 300 Rovine, bătălia de la Rovine (17.05.1395), între oștile domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân și sultanul Imperiului Otoman, Baiazid I - 46 Rudolf baron Appony von Nagy-Appony (n. 1812-m. 1876), conte, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Imperiului Austriac la Londra și Paris - 126 „Ruppert”, cruce cu capetele brațelor lățite și terminate convex - 554 Rusia / Rusia Țaristă / Imperiul Țarist - 57,90,127,128,189,193,241,304,306,311,313,315,334,553,622 Russu, Alexandru, marinarîn Flota Imperială Austro-Ungară - 334
Rusu, Gheorghe, preot transilvănean - 449 Sankt Petersburg, Petrograd, Leningrad, orașîn Nord-Vestul Federației Ruse -127 Sano, Anica, locuitoare a comunei Mesteacăn, jud. Cluj -451 Sarandi, Alexandru (n. 1821-m. ?), ofițer de infanterie, locotenent-colonel (1873) - 161 Sarrail, Maurice Paul Emanuel, general de divizie francez, comandantul Frontului / Armateialiat/ă de la Salonic-49 Satu-Mare (Sătmar), orașîn jud. Satu Mare - 331,346,347,352,447,348,542 Sava, Constantin, plutonier - 284,291 Sava, Stratulat, plutonier - 291 Sălaj, regiune și județîn zona de Vest a României - 331,347 Săndulescu, C. Amilcar (n. 1911-m. 1923), orfan de război, a fost admisîn clasa I la Liceul Militar din Craiova, unde, în scurt timp, a fost avansat la gradul de elev fruntaș; în 1923, a fost desemnat să aleagă sicriul cu osemintele Ostașului Necunoscut, de care s-a achitat remarcabil, ca și în timpul ceremoniilor de înhumare din Parcul Carol din București - 389 Sângeorgiul de Mureș, sat și comună, jud. Mureș -335 Scarlat Callimachi, domnitorul Moldovei (1806; 1807-1810;1812-1819) și al Țării Românești (1821) - 58,76 Scărișoreanu, Romulus (n. 1870-m. 1960), ofițer de cavalerie, general de brigadă (1917) Scharf, Anton (n. 1845-m. 1903), gravor și modelator austriac - 298 757
Scheleti, Nicolae, ofițer, maiorîn armata Moldovei - 87 Schelety / Scheletti, Scarlat (n. 1837-m. ?), ofițer de infanterie, general de divizie (retr) (1909) - 161 Scorpionii roșii, denumire onorifică pentru Batalionul nr. 26 de Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova - 18,536 Secția Militară a Consiliului Național Român Central, cu sediul la Arad - 329 Sedillon, maiorîn Armata Franceză - 49 Seminarul Central, înființat la București, în 1893 - 253 Seminarul Pedagogic Universitar, denumirea pe care o ia Școala Normală Superioară, din 1898 - 253 Semnul onorific pentru XVIII ani de serviciu militar - 560 Semnul onorific pentru XXV ani de serviciu militar - 560 Semnul onorific XL (40) ani vechime pentru ofițeri - 590 Senatul României, a apărut pe scena politică din țara noastră la inițiativa domnitorului Alexandru loan I, în anul 1864, când, prin plebiscitul din 23-26.05 / 4-7.06., românii s-au pronunțat asupra unui document cu valoare constituțională - Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris din 7/19 august 1858; desființat prin Constituția din 1948; a fost reînființat în 1990 - 145,158,190,192,197,242,359,361,362,368,567 „Serafimilor”, ordinul suedez al - 549 Serbarea de la Mănăstirea Putna (1871), se aniversau 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare - 249 „Serviciul credincios”, ordin național, cruce, medalie - 530,535,604,605,606,607 Serviciul istoric din Marele Stat Major al Armatei - 434,439 Serviciul Maritim Român, companie de navigație de stat; sediul la București, dar navele erau bazate (a Constanța; înființată în 1895; deservea rutele maritime Constanța-
lstambul-Izmir-Pireu-AlexandriaHaifa-Beirut, cu vapoare vopsite tradițional în alb și, din acest motiv, erau poreclite „lebedele albe ale Mării Negre” - 580 Serviciul de Informare al Artileriei - 441 Serviciul Român de Informații (abreviat SRI), a luat ființă în 1990 și se ocupă cu culegerea și valorificarea informațiilor exclusiv pe teritoriul României - 618 Sfatul Țării, consiliu legislativ; a condus în 1917-1918 noul stat Republica Democrată Moldovenească, formată pe teritoriul fostei guberniei ruse Basarabia; a proclamat, în calitate de Parlament (1917-1918), unirea cu Regatul României - 315,318,444 Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov), sfântul ocrotitor al Bucureștilor; născut în secolul al XIII- lea (după alte surse, în sec al XV-lea, iar dupa sinaxarele Bisericii bulgare, în sec. al XVII-lea) în satul Basarabovo din Bulgaria; se crede, că, inițial, a fost păstor, pentru ca mai târziu să îmbrace haina monahală la o mănăstire situată nu departe de satul natal; moaștele sfântului au fost depuse la biserica din Dealul Mitropoliei din București, în secolul al XVIII-lea; este prăznuit la data de 27 octombrie - 148 „Sfântul Gheorghe”, ordin militar - 559 „Sfântul mormânt”, ordin grecesc - 389 „Sfântului mare mucenic Gheorghe”, sărbătoarea - 560 „Sfinților arhangheli Mihail și Gavriil”, sărbătoarea - 560 „Sfinților Mauriciu și Lazăr”, ordin italian al - 549 Shipka, pas din munții Stara Pianina, din Republica Bulgaria - 572 758
Siberia, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” - 584 Siberia, regiune din zona NV a Federației Ruse - 323 Sibiu,oraș, jud. Sibiu - 93,94, 95, 241,243,244,246,279, 305, 310,326,329,399,400,431,448 Sigiliul de Stat al României, md.1992 - 33 Sigismund de Luxemburg (n. 1368-m. 1437), principe elector de Brandemburg (1378-1388; 1411-1415), rege al Ungariei și Croației (1387-1437), rege al Boemiei (1419-1437), rege al Germaniei (1411-1437) și împărat romano-german (1433-1437); a fost înmormântat în catedrala catolică din cetatea Oradea - 70 Silaghi, Isidor, preot, din Bicău, jud. Satu Mare - 346 Simion, David, locuitor din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 249 Simionescu, Eugenia - 245 Simionescu, Leontina - 245 Sinaia (garnizoana), oraș, jud. Prahova - 591,592 Sion, George/Gheorghe (n. 1822-m. 1892), scriitor, membru titular (1868) al Academiei Române și al ASTRA - 34, 94, 95 Siretean, Eugen (1848-1909), preot, militant bucovinean - 248 Slatina, oraș, jud. Olt - 47,102,103 Slăniceanu Gheorghe (n. 1835-m. 1885), ofițerîn arma geniu, general de brigadă (1878), ministru al apărări naționale (1876-1877; 1880-1881) și șef al Statului Major General (1877; 1878-1879; 1882-1883) - 138 Smârdan, sat și comună, redută, în Republica Bulgaria - 11,180,181,182,185,224 Societatea Academică Literară „România Jună”, una dintre cele mai importante organizații ale studenților români din Viena,înființatăîn 1871 din alte două societăți academice românești „România” și „Societatea literară”-241 Societatea de Cultură Macedo-Română, înființată la 23
septembrie 1879 - 62 Societatea Gutenberg, a tipografilor din București, înființată în 1872 - 60 Socor, Matei (n. 1908-m. 1980), compozitor și dirijor, membru corespondent al Academiei Române (1952) -36,37 Solomon, Alexandru ('n. 1832-m. 1875), pandur în războaiele ruso-otomane; apropiat al lui Tudor Vladimirescu;încadratîn noua armată a Țării Românești cu gradul de colonel, comandantul Regimentului II de Infanterie din București;în timpul Revoluției de la 1848, participă la arestarea guvernului provizoriu; adjutant al domnitorului Barbu Știrbei; ministru de Război (1866), general de brigadă (1872); prefect al județelor Olt și Argeș - 138 Späthe, Oscar (1875-1944), sculptor - 592 „Spicul de aur”, ordin - 550 Spirescu, Gheorghe (n. 1862-m. ?), ofițer de artilerie, general de brigadă (1915) Spontoni, Ciro, cronicar italian, secretar al generalului Georgio Basta, autor al lucrării Historia della Transilvania, apărută la Veneția, în 1638 - 51,52 Stalin, Iosif Vissarionovici, născut loseb Besarionis Dze Jugashvili (n. 1878-m. 1953), politician sovietic; a devenit secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1922); a fost la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial și după încheierea acestuia, până la moartea sa; din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice - 444 759
Stanca, Constantin, medic dr., stagiar la Spitalul din Cluj - 327 Stanca, Dominic(n. 1892-m. 1879), medic, professor universitar, proprietar al băilor Someșeni - 337 Stara Pianina, munți în Republica Bulgaria - 572 Statuia ducelui/regelui Arpad, din Brașov; ridicată în 1896, cu prilejul împlinirii a 10000 ani de la venirea ungurilorîn Panonia; a fost deteriorată în 1913; resturile au fost îndepărtate în 1966 - 246 Statuia lui Mihai Viteazul din București, amplasată în Piața Universității, opera a sculptorului francez Albert Ernest Carrier Belleuse (n. 1824-m. 1887), dezvelită în 1874 - 349,377 Statul Major General al Armatei, creatîn 1859; organismul care asigură, conducerea, organizarea, planificarea și operaționalizarea armatei - 18,523,535 Stavrache, Nicolae (n. 1865-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1916) - 274,276 „Steaua Dunării”, publicație unionistă editată de Mihail Kogălniceanu - 562 „Steaua Republicii Populare Române”, ordin - 593,598 „Steaua Republicii Socialiste România”, ordin - 595,599,600 „Steaua României”, ordin - 27,28,65,176,177,180,182,185,194,195,210,223,224,218,221,265,275,281, 287, 298,303,340,458,466,535,529, 555,561,562, 564, 565, 566, 567,568,574, 604 Stern, A., gravor și modelator francez - 550 Stoenescu, I. Alexandru (n. 1865-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă (1918) - 295 Stoica, Mihai, plutonier - 287 Stoica, Nicolae (n. 1845-m. ?), ofițer de artilerie, general de brigadă (1906) - 212 Stoica,Viorel, locuitor al orașului Alba lulia - 338 Storck, Frederic/Fritz (n. 1872-m. 1942), gravor și bijutier român de origine germană - 550
Storck, Karol (n. 1854-m. 1956), gravor și bijutier român de origine germană - 550 Strat, Ion (n. 1836-m. 1879), ministru de Finanțe (ianuarie-iunie 1865) - 562 Strava, român din Porumbacul de Sus - 72 Stroescu, Vasile (n. 1845-m. 1926), cărturar, susținător al învățământului școlar, politician basarabean, filantrop și membru de onoare al Academiei Române; a promovat cultura națională - 312 Stroia, Ivan (n. 1865-m. 1937), episcopul armatei (1925-1937) - 410 Sturdza, Mihail, primul domnitor regulamentar al Moldovei (1834-1849) - 14,85,112,459 Suceava, oraș, jud. Suceava - 68,306,321,522 Sucevița, comună în jud. Suceava - 68,321,522 Suciu, loan, locuitor al orașului Arad - 328 Suleyman-Pașa, plenipotențiarul Porții Otomane, trimis la București,în 1848 - 106 Sultan, conducătorul Imperiului Otoman - 15,33,83,84,85,86,89,97 Surdila-Greci, comună în jud. Brăila - 68,522 Szathmâri, Carol Popp de (n. 1812-m. 1887), pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din România și primul fotograf atestat de război - 124,172,192,198 Szirmai, Tony (n. 1871-m. 1938), gravor și modelator francez - 550 760
ș Șaguna, Andrei (n. 1809-m. 1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov, membru de onoare al Academiei - 94,329 Șandor, Janosz, ministrul Afacerilor Interne al Imperiului austro-ungar, pentru partea de est - 250 Șaraga, Elias (1859-1939), librar, editor și anticar ieșean - 550 Școala de Agricultură de la Herăstrău, înființată în 1868 - 253 Școala de Cavalerie (Școala pregătitoare de ofițeri de cavalerie) Regele Ferdinand - 261 Școala Filarmonică, înființată de Ion Câmpineanu, liderul Partidei Naționale, pentru a cultiva muzica și baletul, dar care va acoperi și o societate revoluționară secretă, a dat, în 1838, în primăvară, o reprezentație cu opera Norma, de Vicenzo Bellini -90 Școala Industrială din Câmpulung Moldovenesc - 243,247 Școala Militară de Maiștri și Subofițeri de Artilerie Gheorghe Lazăr-506 Școala Militară de Maiștri și Subofițeri de Artilerie și Radiolocație - 506 Școala Militară de Maiștri și Subofițeri de Tancuri și Auto Basarab I - 506 Școala Militară de Ofițeri de Artilerie - 260,493 Școala Militară de Ofițeri de Aviație Aurel Vlaicu - 493 Școala Militară de Ofițeri de Rezervă nr. 1 - 506 Școala Militară de Ofițeri de Rezervă nr. 2 - 506 Școala Militară de Ofițeri de Rezervă nr. 3 Bacău - 534 Școala Militară de Ofițeri de Tancuri - 493 Școala Militară de Ofițeri pentru Apărare Contra Aeronavelor Școala Militară de Subofițeri Activi de Penitenciare - 506 Școala Militară de Subofițeri Sanitari - 506 Școala Militară de Transmisiuni - 493
Școala Militară Medie Dimitrie Cantemir-492 Școala Militară Medie Ștefan cel Mare - 492,506 Școala Militară Superioară de Ofițeri Nicolae Bălcescu - 506 Școala Normală a Societății pentru învățătura Poporului Român, înființată, la București, în 1870 - 253 Școala Pregătitoare de Aeronautică pentru Ofițeri - 441 Școala Superioară de Arte și Meserii, din București, înființată în 1901, - 253 șef al Statului Major General, întregeneralii - 535 Șeinescu, Radu (n. 1873-m. ?), ofițer de infanterie, general de brigadă (1921) - 272 Șerban Cantacuzino, domnitorul Țării Românești (1678-1688) - 53,54,73 Șindea din Roșcani - 72 Șoimuș, satși comună, jud. Hunedoara -330 Șonțu, George/Gheorghe (n. 1841-m. 1877), ofițer de infanterie, maior (1874) - 382 761
Șoseaua Jianu, a fost construită între 1875-1893, sub numele Șoseaua Nouă; după 1895 bulevardul să fie inclus în teritoriul admnistrativ al capitalei și să primească un nume nou - Șoseaua Jianu, după paharnicul Ion Jianu, care avea o proprietate la începutul șoselei; drumul era nepavat, cu șanțuri adânci de ambele părți, plin de gropi, cu praf de două palme; în următorii 20 de ani, șoseaua devine un bulevard lat, pavat cu piatră și luminat pe timp de noapte; în timpul lui Carol al 11-lea, pe bulevard s-a înălțat un monument executat în bronz și închinat eroilor aviatori; de la acest monument i se trage și numele actual, Bulevardul Aviatorilor - 411,412,420,421,422,425 Șoseaua Kiseleff, arteră din București; poartă numele generalului conte Pavel Kiseleff, care a condus administrația militară rusească a Țărilor Române între 1928-1834- 184,373,462 Ștefan cel Mare, domitorul Moldovei (1457-1504) - 46,47,49 Ștefan Tomșa al II-lea, domnitorul Moldovei (1621-1623) - 50 Știrbei, Barbu Dimitrie, domnitorul Țării Românești (1849-1853; 1854-1856) -109,195,424,549,624 T Tabăra de la Cotroceni, organizată pe Dealul Cotroceni, pentru pregătirea militară comasată a trupelor; în ultima zi, 30 august 1863, în ziua de Sfântul Alexandru, onomastica domnitorului (care domnitor?), a fost organizată o ceremonie, în timpul căreia acesta a înmânat corpurilor armatei, primele drapele militare, md.1863 -120 Tabăra de la Ploiești (Băicoi-Florești), prima tabără militară, organizată în 1859 - 124 Tabăra Militară de la Cincu Mare, lângă Făgăraș, jud. Brașov, înființată în 1919; astăzi poartă denumirea
Centrul de Instruire pentru Luptă al Forțelor Terstre „Getica” -484 Tabora, Alexandru, avocat - 248 Tassinari Chatel, companie franțuzească din Lyon, producătoare a drapelelor militare românești, md. 1923 - 413 Tălagiu, sat în comuna Pleșcuța, jud. Arad - 333 Tăut(u), Teodor (n. 1868-m. 1937), ofițer de infanterie, general de brigadă (1918) - 276,277,293 Tăzlăoanu, Octavian Codru (n. 1876-m. 1942), scriitor, politician, istoric literar, editor, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania - 304 Tâmburești,satîn comuna Rojiște, jud. Dolj -79 Târgoviște, oraș, jud. Dâmbovița - 51,148,154,156,260 Târgu Jiu, oraș, jud. Gorj -149,556 Târgu-Ocna, oraș, jud. Bacău -389,556 Te slăvim, Românie, imnul de stat al R.P.R. - 37 Telegraful român, gazetă bisăptămânală de informare socială și culturală, care a apărut la Sibiu în 1853 - 450 Tell, Christian (n. 1808-m. 1884), politician și ofițer; căpitan în armata otomană (1830); se înrolează în noua armată a Țării Românești (1832); membru fondator al societății secrete „Frăția”; general (1848) și ministru de Război în Guvernul Provizoriu (1848); membru al Locotenenței Domnești (1848); ministru al Apărării Naționale (1871); ministru al Educației și Culturii (1862-1866; 1871-1874);- 104 „Templierilor”, ordin cavaleresc religios al - 548,549 762
Teodorescu, Constantin (n. 1863-m.?) ofițer de infanterie, general de brigadă (1915) - 283 Teodorini, Corneliu (n. 1893-m. 1976), ofițer de cavalerie, general de brigadă (1943); decorat cu ordinal „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, și cis. a I l-a (1943), Crucea de cavaler a Crucii de fier (1944) - 465 Tetraevangheliar, realizat în 1429 de monahul Gavril Uric, la Mănăstirea Neamț, pentru uzul doamnei Marina, soția lui Alexandru cel Bun, este ilustrat cu patru miniaturi pe paginile de gardă, înfățișându-i pe evangheliști; este primul Tetraevangheliar românesc ilustrat care s-a păstrat; se află la Biblioteca Bodleiană a Universității Oxford, Marea Britanie - 71 Tetraevangheliar, realizat la mănăstirea Tismana din Țara Românească, este un manuscris slav, scris pe pergament de Nicodim, la 1404-1405, probabil la mănăstirea Vodița și ornat cu patru frontispicii și patru inițiale în culori, cu litere și titluri în aur, cerneală roșie și albastră; scoarțele din lemn sunt ferecate în plăci din argint aurit; considerat cea mai veche carte datată din Țara Românească. - 70 Tg. Ocna, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” - 584 Theodorescu, Gheorghe, plutonier (major) - 274 Tighina/Bender, oraș, municipiu din Republica Moldova - 57 Timișoara, oraș, jud. Timiș - 11,311,448,513 Tiraspol, oraș, Republica Moldova - 315,444 Titulescu, Nicolae (n. 1882-m. 1941), diplomat, jurist, profesor și politician, ministru de Finanțe(1917-1918, ministru al Afacerilor Străine (1928-1936), ministru plenipotențiar, președinte al Ligii Națiunilor 1930; 1931); membru titular (1935)
al Academiei Române - 418 Toma, sergent - 295 Toplicescu, Dimitrie, ofițer de infanterie, locotenent-colonel - 138 Torday, Levente, conducătorul unei organizații maghiare iredentiste care îi purta numele -446 Toronțiu, llie, membru corespondent al Academiei Române, istoric, dr. în filologie, folclorist, profesor universitar-304 Traian /Traianus, Ulpius Nerva (53-117),împărat al Imperiului Roman (98-117) -44,95 Transilvania /Ardeal, regiuneîn zona centrală a României -11,23,25,51,73,70,90,93,94,95,101,107,119, 241, 242,246, 247, 248,249,273, 290,291,304,310, 323, 325, 327,328,330,335,342,344, 346,347,348, 371,381,446,447,448,450, 623 Trâncovici, Ion, plutonier - 276 „30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă”, medalie - 595,596 Tricolorul, cunoscut și sub numele Trei culori, a fost imnul național al R.S.R. din anul 1977, până în 1989; imnul are același titlu și aceeași muzică cu cântecul original (muzică și text compuse de Ciprian Porumbescu), dar un text modificat - 247,341 „Tudor Vladimirescu”, ordin și medalie - 595 Tudosca Doamna, „școală de fete”, liceu industrial din lași, cu atelier de broderie, țesătorieși croitorie, unde au fost executate stindardele md. 1923 ale corpurilor Armatei Române -413 Turcia / Imperiul Otoman, statîn zona de S-E a Europei și în Peninsula Asia Mică - 128,170,190,562 Turda, oraș, municipiu, jud. Cluj - 332,451 Turnu-Măgurele, oraș, județul Teleorman -148,507 Turtucaia, baretă pentru medalia „Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” - 584 763
Turtucaia, orașîn Republica Bulgaria; bătălia de la - 268,269,272,273,283,284,285,286,287,452,578,584 Tutova, comună în jud. Vaslui - 47 Tutoveanu, P. loan (n. 1914-m. 2014), ofițer de infanterie, general de armată (1964), șef al Marelui Stat Major (1954-1965) și prim adjunct al ministrului Forțelor Armate ale R.P.R.; comandantul Academiei Militare Generale (1965-1981)-488 T Țara Bârsei / Depresiunea Curburii Carpatice / Depresiunea Brașovului; regiune istorică și etnografică din S-E Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate - 71 Țara Românească, stat medieval pe teritoriul actual din Sudul României - 27,33,82,90,108,136,154,199, 218,335,542,549,562 u Ucenescu George, (n. 1830-m. 1896), cântăreț și dascăl, profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov; presupusul autor moral al melodiei imnului Deșteaptă-te, române (poezia Un răsunet) - 34 Ungaria, stat în Europa Centrală - 190,193,241,328,342,352,446,447 „Unirii”, ordin - 550,553,561,562,567 Uniunea Sovietică, stat pe teritoriul fostului Imperiu Țarist, în Estul Europei, Nordul și Centrul Asiei - 442, 443,471, 551, 566,581, 593 Universitatea din București, înființată în 1864 - 67,504 Universul Literar, săptămânal; supliment al cotidianului Universul; apare la București (1893-1945) - 243,244 Universul, fondatîn 1884; a apărut în două etape (1884-1916; 1918-1953) - 448,449,450 Urziceanu, Petre (n. 1884-m. ?), ofițer de infanterie, colonel - 278 V Vaida-Voevod, Alexandru (n. 1872-m. 1950), medic, om politic, publicist; lider marcant al Partidului Național din Transilvania, apoi al Partidului Național
Țărănesc; prim-ministru (1919-1920; 1932; 1933); ministru de Interne (1928-1930; 1930; 1932); ministru de Externe (1932); consilier regal (1938-1940) - 249, 328, 331, 347,352 Vaillant, Jean Alexandre (n. 1804-m. 1886), profesor de limba franceză, activist politic, istoric, lingvist și traducător, participant la Revoluția de la 1848 din Țara Românească; director al Colegiului Național Sfântul Sava din București (1831-1834) - 91 Valea Lupului, satîn comuna Baru, jud. Hunedoara - 333 Vasile Lupu, domnitorul Moldovei (1634-1653) - 57,73,380 Vasiliu, Aristotel (n.1872-m. ?), ofițer de infanterie, maior (1916) - 288 Vasiliu-Năsturel, Petre Ștefan (n. 1854-m. 1920), ofițer de artilerie, general de divizie (1913), publicist, istoric și heraldist, profesor de artilerie la Școala de Poduri și Șosele - 130,155 Vasiliu-Rășcanu, Constantin (n. 1887-m. 1980), ofițer de infanterie, general de armată (1948); ministru de Război (1945-1946); cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” (1944) - 463 Vaslui, oraș, jud. Vaslui -176,177,223,484,553 764
Văgăonescu, Alexandru, ofițer de infanterie, maior (r) - 296 Ionescu, Mihai (n. 1876-m. ?), ofițer de infanterie, general de divizie (1929) - 296 Vălișoara, comună în jud. Hunedoara - 68,522 Vărnav, Dimitrie (n. 1816-m. ?), ofițer de infanterie, colonel (1864) -138 Venus Genetrix, zeița protectoare a Casei Julio-Claudiană a Romei, din care făcea parte și Gaius Iulius Cezar, întemeietorul Imperiului Roman -43 Vicard-Mayonade, Jeanne, reprezentantă a firmei franceze care a lucrat la modelul stindardelor md. 1923 - 399 „Victoriei”, medalia interaliată în marele război pentru civilizație a - 587 Vidin, oraș-portîn Nordul Republicii Bulgaria; redută - 224,228,527 Vidrașcu, Romeo, ofițer de artilerie, căpitan (r) - 296 Viena, oraș, capitala Imperiului Habsburgic - 55,127,241,246,248,320,324,334,336,445,447,448,527 Viitorul, ziar liberal din România interbelică și după 1990 - 301 „Virtutea militară”, medalie, ordin - 178,303,532,550,553,557,558,559,560,561,619 „Virtutea aeronautică”, ordin și medalie - 535,558,560,611,613, 614,615,616,617,619 „Virtutea maritimă”, ordin și medalie - 535,558,616,617,619 „Virtutea ostășească”, medalie - 596 „Virtuți militari”, ordin polonez - 389,393 Visarion, Puiu (n. 1879-m. 1964), mitropolit, șeful Misiunii Române Bisericești pentru Transnistria - 56 Vlad al ll-lea, domnitorul Țării Românești (1436-1442; 1443-1447); a rămas în conștiința poporului sub numele Vlad Dracul / Dracula / Dracul - 70 Vlad cel Tînăr / Vlăduț, domnitorul Țării Românești (1510-1512) - 71 Vlad Vintilă (de la Slatina), domnitorul Țării Românești (1532-1534; 1534-1535) - 47
Vladimirescu, Tudor (n. 1780-m. 1821), conducătorul Revoluției din 1821 - 14, 76, 77, 78, 79, 80, 381, 466,527 Vladislav / Ladislau II Jagello (n. 1456-m. 1516), rege al Boemiei (1471-1516), al Ungariei și Croației (1490- 1616)-71,72 Vlase, Mihail, sergent-instructor reangajat - 282 Vlădescu, loan (n. 1870-m. 1949), general de brigadă - 305 Vlădescu, Mathei (n. 1835-m. 1901), ofițer de infanterie, general de divizie (1893); ministru de Război (1889- 1891); șeful Statului Major Regal și al Casei Militare Regale (1892-1900) Vlădoianu, loan, maior, comandantul provizoriu al Regimentului I de Infanterie de linie la 1848 -160 Vogoride-Konaki, Nicolae (n. 1820-m. 1863), ministru de Finanțe, apoi caimacam (locțiitor, regent) al Moldovei (1857-1858). - 15,119,120,126,136 Voinea, Gheorghe, locuitor din satul Isbiceni, comuna Isbiceni, jud. Olt - 279 Voinescu, loan (n. 1816-m. 1855), politician, publicist; a intratîn armată la 1830,înaintând până la gradul de maior, adjutant domnesc în 1840; intră în magistratură (1843) și ajunge procuror al Curții de revizie; la 1848 era ministru în Guvernul Provizoriu și a făcut parte din Locotenența Domnească - 104,111 Voinescu, loan II, colonel, membru al Guvernului Provizoriu în timpul Revoluției de la 1848, din Țara Românească -106 765
Voivodeni, satși comună, jud. Sălaj -331 Voronca, Zahariea (n. 1851-m. 1920), preot, publicist și militant bucovinean - 248 Vulcu, loan, locuitor din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 248,250 Vulcu, Ludovica, locuitoare din satul Scoreiu, comuna Porumbacul de Jos, jud. Sibiu - 250 Vulovici, Nicolae (n. 1877-m. 1916), unul dintre principalii poeți-militari români creatori de versuri cu tematică militară și patriotică; ofițer de infanterie; căpitan (1912) - 301 w Washington Post, este cel mai mare ziar american din Washington DC; una dintre cele mai vechi publicații ale orașului; fondată în anul 1877 - 337 Wellesley Henry Richard Charles, viconte Daugan, conte Cowley (n. 1804-m. 1884), ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Marii Britanii în Franța, ministru plenipotențiar la Congresul de la Paris (1856) și la Convenția de la Paris (1858) -128 Wilhelm August Karl Joseph Peter Ferdinand Benedikt prinț de Hohenzollern (n. 1864-m. 1927); fratele mai mare al regelui Ferdinand I al României; moștenitor prezumptiv al tronului României (1880-1886) - 252 Wilhelm V Adolph Maximilian Karl, prinț de Wied (n. 1845-m. 1907), ofițer și politician german, fratele reginei Elisabeta a României - 252 Wtadysfaw II Jagieflo, regele Poloniei (1386-1434) - 22 z Zadik / Zadic, lacob (n. 1867-m. 1970), ofițer de artilerie, general de divizie (1919) - 319,322 Zaharia, Petre, locuitor din satul Țebea, comuna Baia de Criș, jud. Hunedoara - 335 Zam, comună, jud. Hunedoara - 331 Zăgănescu, Pavel (n. 1815-m. 1897), ofițer (căpitan) de pompieri; a condus Compania de Pompieri la
13 septembrie 1848, împotriva trupelor otomane; colonel, comandantul Legiunii I de Grăniceri, Linia Dunării -138 Zăvoi, unul dintre cele mai vechi parcuri din țară luând naștere în urmă cu aproape 170 de ani, prin ofis domnesc, emis de către domnitorul Barbu Știrbei; la 29 iulie 1848, acolo s-a depus jurământul pe Constituția Revoluționară, iar corul condus de Anton Pann a intonat viitorul imn de stat Deșteaptă-te, române! - 34 Zdrobite Cătușe, imnul de stat al R.P.R. - 36 „10 ani de la înființarea primelor unități ale Armatei Populare Române”, medalie - 596 Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova, 27 aprilie - 512 Ziua Drapelului Național al României (26 iunie) -19,522,540,542 Ziua Eroilor, sărbătoare națională pentru comemorarea bărbaților și femeilor care au murit în timp ce serveau în forțele armate. în România, în 1920 s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei înălțării Domnului, iar România a devenit prima țară care îi comemorează în aceeași zi pe eroii străini și pe cei români. între 1948-1989, data a fost schimbată pe 9 mai, dar după, s-a revenit la cea initial - 389,408,542 Ziua Imnului Național al României, (29 iulie) - 37,104 Zografu, mănăstire de la Muntele Athos, în Republica Elenă, cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe - 46,47,49 766 |
| any_adam_object | 1 |
| any_adam_object_boolean | 1 |
| author | Berciu-Drăghicescu, Adina 1950- Andonie, Corneliu M. Iordache, Luminiţa |
| author_GND | (DE-588)1158276958 |
| author_facet | Berciu-Drăghicescu, Adina 1950- Andonie, Corneliu M. Iordache, Luminiţa |
| author_role | aut aut aut |
| author_sort | Berciu-Drăghicescu, Adina 1950- |
| author_variant | a b d abd c m a cm cma l i li |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV048991226 |
| ctrlnum | (OCoLC)1418688835 (DE-599)BVBBV048991226 |
| edition | Ediţia a II-a revăzută |
| era | Geschichte gnd |
| era_facet | Geschichte |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02730nam a2200517 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV048991226</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20240112 </controlfield><controlfield tag="007">t</controlfield><controlfield tag="008">230607s2023 a||| |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9789731676524</subfield><subfield code="9">978-973-167-652-4</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)1418688835</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV048991226</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rda</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">OST</subfield><subfield code="q">DE-12</subfield><subfield code="2">fid</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Berciu-Drăghicescu, Adina</subfield><subfield code="d">1950-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)1158276958</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Tricolorul în istoria românilor</subfield><subfield code="c">Adina Berciu-Drăghicescu, Corneliu M. Andonie, Luminiţa Iordache</subfield></datafield><datafield tag="250" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Ediţia a II-a revăzută</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Bucureşti</subfield><subfield code="b">Editura Muzeul Literaturii Române</subfield><subfield code="c">2023</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">772 Seiten</subfield><subfield code="b">Illustrationen</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="546" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Zusammenfassung in englischer und französischer Sprache</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Nationalflagge</subfield><subfield code="0">(DE-588)4171215-8</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="651" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Rumänien</subfield><subfield code="0">(DE-588)4050939-4</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="653" ind1=" " ind2="0"><subfield code="a">Steaguri / România</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Rumänien</subfield><subfield code="0">(DE-588)4050939-4</subfield><subfield code="D">g</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Nationalflagge</subfield><subfield code="0">(DE-588)4171215-8</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Andonie, Corneliu M.</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Iordache, Luminiţa</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Literaturverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000005&line_number=0003&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Abstract</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000007&line_number=0004&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Register // Gemischte Register</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="q">BSB_NED_20240112</subfield></datafield><datafield tag="999" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-034254568</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">910</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">709</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">900</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield></record></collection> |
| geographic | Rumänien (DE-588)4050939-4 gnd |
| geographic_facet | Rumänien |
| id | DE-604.BV048991226 |
| illustrated | Illustrated |
| index_date | 2024-07-03T22:07:15Z |
| indexdate | 2024-07-10T09:52:12Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9789731676524 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-034254568 |
| oclc_num | 1418688835 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 |
| owner_facet | DE-12 |
| physical | 772 Seiten Illustrationen |
| psigel | BSB_NED_20240112 |
| publishDate | 2023 |
| publishDateSearch | 2023 |
| publishDateSort | 2023 |
| publisher | Editura Muzeul Literaturii Române |
| record_format | marc |
| spelling | Berciu-Drăghicescu, Adina 1950- Verfasser (DE-588)1158276958 aut Tricolorul în istoria românilor Adina Berciu-Drăghicescu, Corneliu M. Andonie, Luminiţa Iordache Ediţia a II-a revăzută Bucureşti Editura Muzeul Literaturii Române 2023 772 Seiten Illustrationen txt rdacontent n rdamedia nc rdacarrier Zusammenfassung in englischer und französischer Sprache Geschichte gnd rswk-swf Nationalflagge (DE-588)4171215-8 gnd rswk-swf Rumänien (DE-588)4050939-4 gnd rswk-swf Steaguri / România Rumänien (DE-588)4050939-4 g Nationalflagge (DE-588)4171215-8 s Geschichte z DE-604 Andonie, Corneliu M. Verfasser aut Iordache, Luminiţa Verfasser aut Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Inhaltsverzeichnis Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Literaturverzeichnis Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000005&line_number=0003&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Abstract Digitalisierung BSB München 19 - ADAM Catalogue Enrichment application/pdf http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000007&line_number=0004&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA Register // Gemischte Register |
| spellingShingle | Berciu-Drăghicescu, Adina 1950- Andonie, Corneliu M. Iordache, Luminiţa Tricolorul în istoria românilor Nationalflagge (DE-588)4171215-8 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4171215-8 (DE-588)4050939-4 |
| title | Tricolorul în istoria românilor |
| title_auth | Tricolorul în istoria românilor |
| title_exact_search | Tricolorul în istoria românilor |
| title_exact_search_txtP | Tricolorul în istoria românilor |
| title_full | Tricolorul în istoria românilor Adina Berciu-Drăghicescu, Corneliu M. Andonie, Luminiţa Iordache |
| title_fullStr | Tricolorul în istoria românilor Adina Berciu-Drăghicescu, Corneliu M. Andonie, Luminiţa Iordache |
| title_full_unstemmed | Tricolorul în istoria românilor Adina Berciu-Drăghicescu, Corneliu M. Andonie, Luminiţa Iordache |
| title_short | Tricolorul în istoria românilor |
| title_sort | tricolorul in istoria romanilor |
| topic | Nationalflagge (DE-588)4171215-8 gnd |
| topic_facet | Nationalflagge Rumänien |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000001&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000003&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000005&line_number=0003&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=034254568&sequence=000007&line_number=0004&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT berciudraghicescuadina tricolorulinistoriaromanilor AT andoniecornelium tricolorulinistoriaromanilor AT iordacheluminita tricolorulinistoriaromanilor |